1ra-878/2017 — art. 152 al. 2 lit. e CP, art. 287 alin. 2 lit. b, art. 287 al. 3 CP

1ra-878/2017 — art. 152 al. 2 lit. e CP, art. 287 alin. 2 lit. b, art. 287 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-878/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Toma Nadejda, Nicolaev

Ghenadie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Andronic Natalia, de către partea

vătămată Sârbu Valeriu, de către avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului

Darii Ruslan, de către avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Lungu Ivan și

de către avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Darii Vasile, prin care solicită

casarea sentinței Judecătoriei Cahul din 12 august 2015 și a deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Comrat din 01 februarie 2017, în cauza penală privindu-i

pe

Darii Vasile Xxxx, născut la xxxx, originar și

domiciliat în s. xxxx, r-nul xxxx;

Lungu Ivan Xxxxx, născut la xx xxxx xxxx,

originar și domiciliat în s. xxxx, r-nul xxxx;

Darii Ruslan Xxxxx, născut la xxxxx, originar din

s. xxxx, r-nul xxxxx, reg. xxxx, xxx, domiciliat în s.

xxxxx, r-nul xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Lungu Ivan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 152 alin. (2) lit. (e), 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa

în baza:

- art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal – 3 ani închisoare;

- art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – 3 ani închisoare.

1

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pedepsele aplicate lui Lungu Ivan au fost

cumulate parțial, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani 6 luni în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei cu închisoarea de către Lungu Ivan pe o perioadă de probațiune de 5 ani.

Darii Vasile a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 152 alin. (2) lit. e), 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa

în baza:

- art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal – 3 ani închisoare;

- art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – 1 an închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pedepsele aplicate lui Darii Vasile au fost

cumulate parțial, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani, în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei cu închisoarea de către Darii Vasile pe o perioadă de probațiune de 5 ani.

Darii Ruslan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 152 alin. (2) lit. e), 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa:

- în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal – 4 ani închisoare;

- în baza art. 287 alin. (3) Cod penal – 3 ani închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pedepsele aplicate lui Darii Ruslan au

fost cumulate parțial, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare

pe un termen de 4 ani 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

în jurul orelor 23:00 - 23:05 min, Darii Ruslan, în comun acord cu Lungu Ivan și

minorul Darii Vasile, născut la 16.07.1994, fiind sub influența băuturilor alcoolice

și încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de

societate, au lovit cu picioarele în ușa de la intrare în blocul locativ amplasat în orașul

Cahul, Prospectul Republicii Nr. 12, deteriorând panoul ușii, iar la observația făcută

de partea vătămată Sârbu Valeriu, născut la XXXX, domiciliat în orașul xxx, XXX

XXXX Nr. XX, de a înceta acțiunile ilegale, Lungu Ivan, Darii Ruslan și Darii

Vasile, din intenții huliganice, i-au aplicat lui Sârbu Valeriu multiple lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar Darii Ruslan i-a aplicat

victimei și multiple lovituri cu o țeavă metalică, cauzându-i părții vătămate Sârbu

Valeriu, edem cu echimoză în centrul regiunii parietale (5x6 cm) și în regiunea

zigomatică la unghiul ochiului drept (3x2 cm), cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice prin mecanism de lovire cu obiect(e) contondent(e) dur(e), care, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 164 din 08.05.2012, se califică ca vătămare

corporală neînsemnată, traumatism cranio-cerebral închis-comoție cerebrală, edem

cu echimoză pe fața anterioară a ambilor genunchi (5x6 cm și 5x5 cm), plagă contuză

2

pe suprafața plantară a piciorului drept (1,5x1 cm), cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice prin mecanism de lovire cu obiect(e) contondent(e) dur(e), care, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 164 din 08/05/2012, se califică ca vătămare

corporală ușoară și edem cu echimoză, și lezarea parțială a ligamentelor articulației

genunchiului stâng (colateral lateral, medial și încrucișat), în rezultatul acțiunii

traumatice prin mecanism de lovire cu obiect(e) contondent(e) dur(e), care, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 164 din 08.05.2012, se califică ca vătămare

corporală medie.

Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului minor - Darii Vasile și a

inculpatului Lungu Ivan, în baza:

- art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, aceeași acțiune săvârșită de două și mai multe persoane;

- art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, vătămarea intenționată medie a integrității

corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările

prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății,

aceeași acțiune săvârșită de două și mai multe persoane.

La fel, prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Darii Ruslan în baza:

- art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor,

aceeași acțiune săvârșită de două și mai multe persoane, huliganismul agravat,

acțiunile prevăzute la alin. (1) și (2), dacă au fost săvârșite cu aplicarea altor obiecte

pentru vătămarea integrității corporale și sănătății;

- art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, vătămarea intenționată medie a integrității

corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările

prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății,

aceeași acțiune săvârșită de două și mai multe persoane.

3.1. Procurorul în procuratura Cahul, Cara Mihail, solicitând casarea sentinței,

rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care să fie recunoscuți vinovați inculpații Darii Vasile și Lungu

Ivan în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e), art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, iar pe inculpatul Darii Ruslan în sâvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 152 alin. (2) lit. e), art. 287 alin. (3) Cod penal și a stabili pedeapsa:

- inculpatului Darii Ruslan în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, sub formă

de 4 ani închisoare, în baza art. 287 alin. (3) Cod penal sub formă de 3 ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, prin cumul total al pedepselor aplicate, ai stabili

pedeapsa definitivă sub formă de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

3

- inculpatului Lungu Ivan în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, sub formă

de 3 ani închisoare, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, sub formă de 3 ani

închisoare. Conform art. 84 Cod penal, prin cumul total al pedepselor aplicate, a-i

stabili pedeapsa definitivă sub formă de 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

- inculpatului Darii Vasile în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, sub formă

de 3 ani închisoare, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, sub formă de 1 an

închisoare. Conform art. 84 Cod penal, prin cumul total al pedepselor aplicate, a-i

stabili pedeapsa definitivă sub formă de 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă intentată de partea vătămată Sârbu Valerii să fie admisă și

dispusă încasarea în mod solidar de la inculpații Darii Vasile, Lungu Ivan, Darii

Ruslan prejudiciul material în mărime de 9452,28 lei și prejudiciul moral în mărime

de 70000 lei.

La fel, în conformitate cu art. 162 Cod de procedură penală corpurile delicte:

- țeava metalică de 1,35 m să fie nimicită; un tricou, o pereche de ciorapi, cartușul

de calibru 9 mm de model „Makarov” să fie restituite părții vătămate Sârbu Valeriu.

În motivarea apelului procurorul a invocat că:

- pedeapsa stabilită inculpaților Darii Vasile, Lungu Ivan și Darii Ruslan nu

corespunde gravității infracțiunilor comise, circumstanțelor constatate pe cauză,

personalității inculpaților, iar acestora urma de a le fi aplicată o pedeapsă mai aspră

sub formă de închisoare, prin cumul total al pedepselor aplicate, fără suspendarea

condiționată a executării acesteia;

- prima instanță urma să admită acțiunea civilă intentată, or conform

prevederilor art. 387 alin (1) Cod de procedură penală, o dată cu sentința de

condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și

mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte,

ori o respinge.

3.2. Partea vătămată, Sârbu Valeriu, solicitând casarea sentinței, rejudecarea

cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

- Lungu Ivan să fie recunoscut vinovat și să-i fie aplicată pedeapsa în baza art.

152 alin. (2) lit. e) Cod penal, de 3 ani închisoare, iar în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, de 3 ani închisoare și conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa

definitivă de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis;

- Darii Vasile să fie recunoscut vinovat și să-i fie aplicată pedeapsa în baza

art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, de 3 ani închisoare, iar în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, de 1 an închisoare și conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de

4

infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa

definitivă de 4 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis;

- Darii Ruslan să fie recunoscut vinovat și să-i fie aplicată pedeapsa în baza

art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, de 4 ani închisoare, iar în baza art. 287 alin. (3)

Cod penal, de 3 ani închisoare și conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa

definitivă de 7 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea apelului, partea vătămată a invocat că:

- prima instanță la judecarea cauzei deși a examinat cauza complet și obiectiv,

just a încadrat faptele comise, și corect a ajuns la concluzia privind vinovăția

inculpaților, însă greșit a individualizat pedepsele aplicate inculpaților, deoarece

acestea nu corespund gravității infracțiunilor comise, circumstanțelor stabilite în

cauză, personalității făptuitorilor;

- prima instanță nu a luat în considerare faptul, că în cadrul urmăririi penale,

cât și la examinarea în fond a cauzei penale, a fost constatată circumstanța ce

agravează răspunderea penală în acțiunile inculpaților Darii Vasile, Darii Ruslan și

Lungu Ivan, în conformitate cu art. 77 alin. (1) lit. j) Cod penal, și anume săvârșirea

infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate, provocată de consumarea

substanțelor menționate la art. 24, circumstanță asupra căreia instanța nu s-a expus;

- la stabilirea pedepsei, instanța eronat a interpretat regulile de aplicare a art.

90 Cod penal, stabilind inculpaților o pedeapsă mai blândă de altă categorie, decât

cea care este prevăzută de sancțiunea articolului, în baza căruia ei au fost

condamnați, reținând ca circumstanțe excepționale de aplicare a prevederilor art. 90

Cod penal, faptul că Lungu Ivan are la întreținere doi copii minori, iar Darii Vasile

la momentul comiterii infracțiunii era minor și că anterior nu a fost judecat;

- circumstanțele atenuante constatate de prima instanță, nu sunt de natură să

ducă la concluzia că fapta inculpaților este lipsită de importanță și de reducere a

pericolului social al acesteia, cu atât mai mult că, nici atitudinea inculpaților prin

care aceștia nu au recunoscut faptele, exclude posibilitatea de a constata prezența

căinței sincere, respectiv pedeapsa nu poate fi redusă sub limita minimă;

- toți trei inculpați sunt recunoscuți vinovați de comiterea unor infracțiuni

grave, orientate împotriva bunei desfășurări a activității în sfera publică;

- se exclude posibilitatea aplicării față de inculpații Darii Vasile și Lungu Ivan

a art. 90 Cod penal, iar față de Darii Ruslan a unei pedepse mai blânde;

- deși la acțiunea civilă intentată au fost prezentate și probe scrise ce confirmă

cuatumul prejudiciilor solicitate, prima instanța neîntemeiat și contrar prevederilor

art. 220 alin. (3), 225 alin. (1), (2), (3) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței de acuzare nu a soluționat și acțiunea civilă.

5

3.3. Avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului Darii Ruslan, în care a

solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Darii

Ruslan de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2)

lit. e), 287 alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele acestor infracțiuni, invocând că:

- instanța nu a analizat probele examinate în ședința de judecată, a dat

apreciere eronată circumstanțelor cauzei și eronat a ajuns la concluzia, că Darii

Ruslan a comis faptele indicate în rechizitoriu;

- probele examinate de instanță, contravin faptelor indicate în rechizitoriu;

- contrar prevederilor art. 3 alin. (1), 51 alin. (1), 52, 113 alin. (1), (2) Cod

penal, art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, prima instanță a pronunțat o

sentință de condamnare;

- declarațiile inculpatului Darii Ruslan de la urmărirea penală și din prima

instanță nu au fost combătute prin probe;

- prima instanță nu a reținut faptul, că anume inculpații au declarat că țeava a

fost ridicată de la partea vătămată, care știa locul, unde ea se afla, căci el trăiește în

această casă, inculpații care prima dată au venit, nu cunoșteau unde se află țeava, cu

atât mai mult că ei nu au avut motiv de a o lua, nu au avut nici o înțelegere prealabilă

între ei de a comite huliganism agravat sau de a aplica părții vătămate careva lovituri;

- posibil în acțiunile lui Darii Ruslan sunt prezente elementele contravenției

prevăzute de art. 354 Cod contravențional „huliganismul nu prea grav, adică

acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce

încalcă normele morale, tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice”;

- după ieșirea părții vătămate și începerii conflictului cu inculpații, în urma

căruia primul a primit leziuni corporale, este necesar de a ține cont de intenția

inculpaților, or Darii Ruslan a explicat că el a aplicat lovituri cu piciorul la genunchii

părții vătămate doar cu scop de a-i lua țeava, cu care acela a încercat să-i lovească,

iar o dată chiar l-a lovit în frunte, în urma cărui fapt i-au fost cauzate leziuni

neînsemnate conform raportului de expertiză, iar acțiunile întreprinse erau doar cu

scopul de a lua țeava metalică și de autoapărare;

- prima instanță a ignorat prevederile art. 8 alin. (3) Cod penal, prin faptul că

a afirmat că putea fi real, că anume inculpatul Darii Ruslan a lovit cu țeava metalică,

iar ceilalți inculpați aplicau lovituri în alte părți ale corpului;

- instanța de judecată, nefiind expert în medicină și contrar expertizei medico-

legale nr. 164 din 08.05.2012, p. 8, a indicat, că cauzarea deteriorării parțiale a

ligamentelor articulației au putut fi provocate doar cu un obiect, la care grosimea e

mai mică decât talpa, în urma loviturii țintite;

6

- instanța de judecată nu s-a expus în privința argumentelor avocaților precum,

că în declarațiile părții vătămate sunt prezente contradicții (divergențe) atât la

urmărirea penală, cât și în instanța de judecată;

- partea vătămată a menționat la urmărirea penală și în instanță, că a fost

maltratat de 4 persoane, însă sub învinuire se află doar trei. Partea vătămată de multe

ori a făcut afirmații, că i-au fost aplicate multiple lovituri cu țeava metalică, inclusiv

în regiunea capului, însă potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 164 din

08.05.2012 nu a fost stabilită nici o lovitură în regiunea capului cu țeava metalică;

- faptul că experții nu au găsit careva leziuni la locurile pe care le indică partea

vătămată, reflectă, că partea vătămată nu este sinceră în declarațiile sale, în întregime

ele sunt date contrar probelor pe cauză cu scop de a agrava situația inculpaților, în

special a lui Darii Ruslan, inducând în eroare instanța de judecată;

- în ședința de judecată au fost examinați pantalonii, în care era îmbrăcată

partea vătămată în momentul conflictului, iar buzunarele de la pantaloni au fost

intenționat rupte (descusute) de partea vătămată, cu scopul de a reda agresivitatea

inculpaților.

3.4. Avocatul Grosu Eugen în numele inculpaților Lungu Ivan și Darii Vasile

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Lungu Ivan și

Darii Vasile să fie achitați de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute

de art. 152 alin. (2) lit. e), 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că faptele lor nu

întrunesc elementele acestor infracțiuni, invocând în motivarea apelului aceleași

argumente ca și avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului Darii Ruslan

descrise în pct. 3.3, mai indicând în argumentare că:

- instanța nu a analizat probele examinate în ședința de judecată, a dat

apreciere eronată circumstanțelor cauzei și incorect a ajuns la concluzia, că Lungu

Ivan și Darii Vasile au comis faptele indicate în rechizitoriu;

- atât la urmărirea penală, cât și în instanța de judecată Lungu Ivan și Darii

Vasile au dat aceleași declarații, care nu au fost combătute prin alte probe;

- instanța nu a reținut, că anume inculpații au declarat că țeava a fost ridicată

de la partea vătămată, care cunoștea unde se află această țeavă, deoarece el locuiește

în această casă, inculpații venind pentru prima dată la fața locului, nu cunoașteau

unde se află țeava, cu atât mai mult ei nu au avut nici un motiv de a o lua, nu au avut

nici o înțelegere prealabilă între ei de a comite huliganism agravat sau de a aplica

părții vătămate careva lovituri. Lovituri cu țeava nimeni dintre inculpați nu a aplicat,

căci țeava metalică se afla la partea vătămată;

- la urmărirea penală și în instanța de judecată, Darii Ruslan a recunoscut că

anume el a aplicat lovitura cu piciorul în regiunea genunchiului stâng, iar conform

raportului de expertiză în comisie, nr. 164 din 08.05.2012, pct. 8 – cauzarea de

leziuni parțiale a ligamentelor articulațiie genunchiului stâng, la lovire semnificativă

7

cu piciorul pe suprafața laterală a genunchiului nu se exclude (f.d. 105-108, vol. I),

fapt ce confirmă versiunea lui Darii Ruslan, că de la loviturile aplicate de către el,

părții vătămate i-au fost cauzate leziunile corporale, care au fost calificate ca

vătămări corporale medii;

- atât organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată greșit a calificat

acțiunile lui Darii Vasile și Lungu Ivan în baza art. 152 alin. (2) Cod penal, or nu ei

au provocat aceste leziuni corporale părții vătămate, iar în acțiunile lui Lungu Ivan

și Darii Vasile e posibil să fie prezente elementele contravenției prevăzute de art.

354 Cod contravențional, huliganismul nu prea grav.

2017, au fost admise parțial apelurile declarate, fiind casată sentința și pronunțată o

nouă hotărâre, prin care:

- Darii Vasile și Lungu Ivan au fost achitați de sub învinuirea de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, din motiv că fapta nu a

fost săvârșită de inculpați;

- Darii Vasile și Lungu Ivan au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-le stabilită

pedeapsa sub formă de amendă, lui Darii Vasile, cu aplicarea art. 79 Cod penal, de

200 unități convenționale, iar lui Lungu Ivan de 600 unități convenționale;

- Darii Ruslan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 152 alin. (1), 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza art.

152 alin. (1) Cod penal, de 2 ani închisoare, iar în baza art. 287 alin. (3) Cod penal

de 4 ani închisoare. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Darii Ruslan i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea

pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe un termen de 3 ani.

Acțiunea civilă intentată de partea vătămată Sârbu Valeriu în partea

prejudiciului moral a fost admisă, fiind dispusă încasarea în mod solidar de la Darii

Vasile, Lungu Ivan și Darii Ruslan în beneficiul lui Sârbu Valeriu suma de 70000

lei, iar în partea prejudiciului material din motivul renunțării la aceste pretenții de

către partea vătămată a fost dispusă încetarea procesului.

Corpurile delicte, țeava metalică de 1,3 m, a fost dispus de a fi nimicită, iar un

tricou, un cartuș de calibrul 9 mm, de model „Makarov”, a fost dispus de a fi

restituite părții vătămate Sârbu Valeriu.

conchis că prima instanță a apreciat eronat probele administrate și cercetate,

ajungând greșit la concluzia privind vinovăția lui Darii Vasile și Lungu Ivan în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la fel și

8

acțiunile lui Darii Ruslan pe acest episod au fost calificate greșit de către organul de

urmărire penală, deoarece infracțiunea nu a fost săvârșită de mai multe persoane.

Astfel, instanța de apel a audiat inculpații Darii Ruslan, Darii Vasile și Lungu

Ivan, și a verificat prin citire și consemnare în procesul verbal, următoarele probe:

- declarațiile părții vătămate Sârbu Valeriu din prima instanță (f.d. 134-140,

vol. II);

- declarațiile din prima instanță a martorilor Sârbu Aliona (f.d. 141-146, vol.

II), Cazacu Maia (f.d. 147 – 148, vol. II), Lungu Gheorghe (f.d. 149 – 140, vol. II);

- declarațiile de la urmărirea penală a martorilor Cazacu Maia (f.d. 47-48, vol.

I), Lungu Gheorghe (f.d. 49-50, vol. I);

- procesul - verbal de cercetare la fața locului din 29 februarie 2012, conform

căruia la intrarea în blocul locativ, situat în or. Cahul, str. Prospectul Republicii 12,

a fost ridicată țeava metalică cu lungimea de 1 m, 35 cm (f.d. 27-31, vol. I);

- procesul- verbal suplimentar de cercetare la fața locului din 01 martie 2012,

conform căruia în or. Cahul, str. Prospectul Republicii, 12, sub automobilul de marca

VАZ 21099, n.î. „CT AF-753”, a fost depistat și ridicat un cartuș de calibru 9 mm

de model „Makarov” (f.d. 32-34, vol. I);

- procesul - verbal de ridicare din 01 martie 2012, conform căruia de la partea

vătămată Sârbu Valeriu au fost ridicate o pereche de pantaloni, un tricou și o pereche

de ciorapi (f.d. 36, vol. I);

- procesul - verbal de examinare a obiectelor din 01 martie 2012, conform

căruia au fost examinați o pereche de pantaloni, un tricou și o pereche de ciorapi,

ridicați de la partea vătămată Sârbu Valeriu (f.d. 37-38, vol. I);

- procesul - verbal de ridicare din 02 martie 2012, conform căruia de la partea

vătămată Sârbu Valeriu a fost ridicat un pistol de model „Baikal-44” și patru cartușe

de calibru 9 mm, de model „Makarov” (f.d. 40, vol. I);

- procesul - verbal de examinare a obiectelor din 02 martie 2012, conform

căruia a fost examinat un pistol de model „Baikal-44” și patru cartușe de calibru 9

mm, de model „Makarov”, ridicate de la partea vătămată Sârbu Valeriu (f.d. 41, vol.

I);

- procesul - verbal de confruntare între partea vătămată Sârbu Valeriu și

învinuitul Darii Ruslan din 19 martie 2012 (f.d. 53-54, vol. I);

- procesul - verbal de confruntare între partea vătămată Sârbu Valeriu și

învinuitul Lungu Ivan, din 19 martie 2012 (f.d. 55-56, vol. I);

- procesul - verbal de confruntare între partea vătămată Sârbu Valeriu și

martorul Cazacu Maia din 19 martie 2012 (f.d. 57-58, vol. I);

- procesul - verbal de confruntare între partea vătămată Sârbu Valeriu și

martorul Lungu Gheorghe din 19 martie 2012 (f.d. 59-60, vol. I),

9

- raportul de expertiză medico-legală nr. 152 din 02 martie 2012, conform

concluziilor căruia la Darii Ruslan au fost stabilite următoarele leziuni corporale:

excoriație pe frunte, edem pe gamba piciorului stâng, primite în urma acțiunilor

traumatice cu obiect contondent dur, posibil în timpul și în circumstanțele

menționate și se califică ca vătămare corporală neînsemnată (f.d. 66, vol. I);

- raportul de expertiză medico - legală nr. 194 din 01 martie 2012, conform

concluziilor căruia la partea vătămată Sârbu Valeriu au fost stabilite următoarele

leziuni corporale: pe fața anterioară a ambilor genunchi două zone de edem –

echimoză, culoare brun-roșie, mai pronunțată pe stânga cu dimensiuni 5x6 cm 5x5

cm. Pe talpa piciorului drept o plagă contuză cu mărimi 1x1,5 cm. În centrul regiunii

parietale edem-echimoză - 2x3 cm, cu aceeași culoare. Edem cu echimoză în

regiunea zigomatică la colțul ochiului drept, cu caracter petihial cu culoare roșire,

formă nedeterminată, dimensiuni de 3x2 cm, comoție cerebrală, lezarea parțială a

ligamentelor articulației genunchiului stâng, produse prin acțiuni traumatice cu

obiect(e) contondent(e) dur(e), coincid timpului și circumstanțelor indicate de partea

vătămată, se califică ca vătămare corporală medie (f.d. 76, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 151 din 02 martie 2012, conform

concluziilor căruia la Lungu Ivan, în timpul examinării vizuale, nu au fost stabilite

leziuni corporale (f.d. 91, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 164 din 08 mai 2012, conform

concluziilor căruia la partea vătămată Sârbu Valeriu au fost stabilite următoarele

leziuni corporale: traumatism cranio-cerebral închis - comoție cerebrală, edem cu

echimoză în centrul regiunii parietale (5x6 cm) și în regiunea zigomatică la unghiul

ochiului drept (3x2 cm), edem cu echimoza pe partea posterioară a ambilor genunchi

(5x6 cm, 5x5 cm), plagă contuză pe suprafața plantară a piciorului drept (1,5x1 cm),

lezarea parțială a ligamentelor articulației genunchiului stâng (colateral, lateral,

medial, încrucișat), cauzate în urma acțiunii traumatice prin mecanism de lovire cu

obiect(e) contondent(e) dur(e), posibil s-au format în circumstanțele indicate de către

partea vătămată și se califică aparte:

- echimoza în centrul regiunii parietale și în regiunea zigomatică (unghiul

ochiului drept) se califică ca vătămare corporală neînsemnată;

- comoția cerebrală, plaga contuză pe planta piciorului drept, edemul cu

echimoză în regiunea genunchiului drept, se califică ca vătămare corporală ușoară;

- edemul echimoză și lezarea parțială a ligamentelor articulației geunchiului

stâng, se califică ca vătămare corporală medie.

Leziunile corporale depistate nu au putut să se formeze în timpul căderii de la

proprie înălțime, cu sau fără accelerație și ulterioara lovire de un plan dur sau un

anumit obiect. Localizarea și caracterul leziunilor nu permit a stabili, dacă ele au fost

primite în rezultatul acțiunilor de atac sau autoapărăre. Poziția lui Sârbu Valeriu și a

10

altor persoane la momentul aplicării traumelor putea fi oricare, dar preponderent

verticală sau similară ei. Cauzarea lezării parțiale a ligamentului articulației

genunchiului stâng, la o lovire semnificativă cu piciorul pe suprafața laterală a

genunchiului, nu se exclude (f.d. 105-108, vol. I);

- raportul din 29 februarie 2012 (f.d. 3, vol. I);

- cererea părții vătămate Sârbu Valeriu din 18 iunie 2012, de recunoaștere în

calitate de parte civilă (f.d. 243, vol. I).

Apreciind probele respective, instanța de apel a ajuns la concluzia, că în speță,

conform învinuirii înaintate, în acțiunile inculpaților Darii Vasile și Lungu Ivan

lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, din

care motiv a conchis că aceștia urmează a fi achitați pe acest capăt de acuzare.

În acest sens, instanța de apel a menționat că în învinuirea înaintată este

prezentă o lipsă de consecutivitate și că nu a fost probată săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, de către inculpații Darii Vasile și

Lungu Ivan.

Instanța de apel a mai reținut că, din învinuirea înaintată rezultă că în acțiunile

inculpaților este prezent concursul ideal a infracțiunilor prevăzute de art. 152 și 287

Cod penal.

Astfel, instanța de apel a notat că în privința infracțiunii de huliganism, cu

aplicarea obiectelor pentru cauzarea vătămărilor corporale sau lezarea sănătății, în

actul de învinuire acest fapt a fost incriminat doar lui Darii Ruslan, fiind indicat că

„Darii Ruslan a aplicat părții vătămate mai multe lovituri cu țeava metalică”, motiv

din care acțiunile acestuia au fost calificate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, iar

celorlalți inculpați Darii Vasile și Lungu Ivan, acest fapt nu li s-a incriminat,

acțiunile lor fiind calificate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Prin urmare,

instanța de apel a reținut că partea acuzării a identificat în acțiunile lui Darii Ruslan

în partea aplicării loviturilor cu țeava de metal, excesul de autor.

Subsidiar, instanța de apel a conchis că nu este clar faptul că în învinuirea pe

art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, de aplicare de către Darii Ruslan mai multor

lovituri cu țeava de metal părții vătămate, nici unui din inculpați acest fapt nu a fost

incriminat.

Prin urmare, instanța de apel a indicat că această circumstanță este apreciată

ca o încercare a părții acuzării de tragere la răspundere penală pe Darii Vasile și

Lungu Ivan în baza art. 152 Cod penal și concomitent fiind calificate acțiunile

inculpaților în varianta agravată a acestei infracțiuni, anume ca fiind săvârșită de

două sau mai multe persoane, art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal.

Instanța de apel a punctat că partea vătămată Sârbu Valeriu a declarat că la

începutul altercației a primit din urmă o lovitură în regiunea genunchilor cu un obiect

ascuțit, asemănător cu o țeavă sau o bucată de lemn. Ulterior, căzând în genunchi, a

11

mai primit câteva lovituri din spate în regiunea capului, cu același obiect și de către

aceeași persoană. Persoana care ținea țeava în mână, a avut cataramă argintie, și el

și-a dat seama că aceasta era Darii Ruslan. Ulterior, el din nou a căzut jos, celelalte

persoane au început a-l lovi cu picioare în abdomen, torace și în cap (134-140, vol.

II).

Astfel, instanța de apel a stabilit că din declarațiile părții vătămate rezultă că

în afară de lovitura cu tăietura țevii la picior, asupra acestuia au mai fost aplicate alte

lovituri, respectiv, faptul că prin raportul de expertiză nu se exclude cauzarea unei

singure leziuni corporale, calificată ca vătămare corporală medie (lezarea parțială a

ligamentelor articulațiilor genunchiului stâng) și prin lovitura puternică cu piciorul

pe suprafața laterală a gambei până la genunchi (f.d. 105-108, vol. I), faptul cauzării

leziunii menționate în alte circumstanțe decât cele descrise nu este confirmat prin

probe obiective. Totodată, instanța de apel a mai menționat că conform aceluiași

raport de expertiză medico-legală a fost exclusă cauzarea acestei leziuni corporale

în urma căderii de la proprie înălțime.

În acest context, instanța de apel a conchis că alte probe obiective, ce ar

confirma cauzarea de către inculpații Darii Vasile și Lungu Ivan a vătămărilor

corporale medii părții vătămate, de către procuror nu au fost prezentate.

În continuare, instanța de apel analizând declarațiile părții vătămate Sârbu

Valeriu, și a inculpaților Darii Ruslan, Darii Vasile și Lungu Ivan, a atestat că nu a

fost probat că inculpații Darii Vasile și Lungu Ivan au avut intenția de a cauza

vătămari corporale lui Sârbu Valeriu, precum și faptul că între aceștia nu a fost o

înțelegere prealabilă privind cauzarea vătămărilor corporale cu aplicarea cărorva

obiecte. Astfel, instanța de apel a constatat că acțiunile inculpatului Darii Ruslan

urmează a fi apreciate ca exces de autor, motiv din care inculpații Darii Vasile și

Lungu Ivan nu pot fi trași la răspundere în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, or

pentru confirmarea acestui capăt de acuzare, careva probe de către partea acuzării

nu au fost prezentate.

Totodată, instanța de apel a notat că din probele analizate, descrise supra, prin

coroborare, se confirmă aplicarea loviturilor părții vătămate Sârbu Valeriu de către

inculpatul Darii Ruslan, inclusiv cu aplicarea țevii de metal, ca răspuns la

observațiile făcute de către partea vătămată, iar faptul nerecunoașterii vinovăției de

către inculpatul Darii Ruslan, instanța de apel l-a apreciat ca o formă de apărare, în

încercarea de a evita tragerea la răspunderea penală, iar declarațiile acestuia date în

cadrul ședinței de judecată, nu pot fi apreciate ca veridice.

Reieșind din faptul că inculpații Darii Vasile și Lungu Ivan urmează a fi

achitați de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit.

e) Cod penal, instanța de apel a conchis că acțiunile inculpatului Darii Ruslan trebuie

recalificate din art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal în art. 152 alin. (1) Cod penal –

12

vătămarea intenționată medie a integrității corporale, care nu este periculoasă pentru

viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată

de dereglarea îndelungată a sănătății.

În acest sens, instanța de apel a constatat că inculpatul Darii Ruslan, la

29.02.2012, aproximativ la orele 23:05, fiind sub influența băuturilor alcoolice și

urmărind scopul de a cauza vătămărea intenționată medie a integrității corporale,

aflându-se în fața blocului locativ, situat în or. Cahul, str. Prospectul Republicii nr.

12, i-a aplicat lui Sârbu Valeriu multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite

părți ale corpului, cauzându-i părții vătămate Sârbu Valeriu edem cu echimoză și

lezarea parțială a ligamentelor articulației genunchiului stâng (colateral laterală,

medial, încrucișat), cauzate în rezultatul acțiunii traumatice prin mecanism de lovire

cu obiect(e) contondent(e) dur(e), care conform raportului de expertiză medico-

legală nr. 164 din 08.05.2012 se califică ca vătămare corporală medie.

La fel, instanța de apel a punctat că argumentele părții apărării privind

contradicțiile din declarațiile părții vătămate, privind aplicarea loviturilor cu țeava

de metal în regiunea capului, precum și participarea a persoanei a 4-a, nu a fost

incriminat inculpatului Darii Ruslan.

În continuare, instanța de apel analizând învinuirea înaintată inculpatului Darii

Ruslan în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, iar inculpaților Darii Vasile și Lungu

Ivan în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a concluzionat că în acțiunile acestora

au fost întrunite elementele infracțiunilor incriminate, fapt ce a fost confirmat prin

cumulul de probe administrat, expus supra, apreciate în ansamblu, prin coroborare,

iar faptul nerecunoașterii vinovăției de către aceștia, a fost apreciat de instanța de

apel ca fiind un mijloc de apărare a inculpaților pentru a evita tragerea la răspundere

penală.

Astfel, instanța de apel a constatat că acțiunile inculpaților Darii Ruslan,

Lungu Ivan și Darii Vasile, s-au manifestat prin următoarele: la 29 februarie 2012 în

jurul orelor 23:00 - 23:05 min, fiind sub influența băuturilor alcoolice și încălcând

grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, au

lovit cu picioarele în ușa de la intrare în blocul locativ amplasat în orașul Cahul,

Prospectul Republicii Nr. 12, deteriorând panoul ușii, iar la observația făcută de

partea vătămată Sârbu Valeriu, născut la xxxxx, domiciliat în orașul Xxxx, xXXX

Nr. XX, de a înceta acțiunile ilegale, Lungu Ivan, Darii Ruslan și Darii Vasile, din

intenții huliganice, i-au aplicat părții vătămate Sârbu Valeriu multiple lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar Darii Ruslan i-a aplicat părții

vătămate și multiple lovituri cu o țeavă metalică, cauzându-i părții vătămate Sârbu

Valeriu, edem cu echimoză în centrul regiunii parietale (5x6 cm) și în regiunea

zigomatică la unghiul ochiului drept (3x2 cm), cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice prin mecanism de lovire cu obiect(e) contondent(e) dur(e), care, conform

13

raportului de expertiză medico-legală nr. 164 din 08.05.2012, se califică ca vătămare

corporală neînsemnată, traumatism cranio-cerebral închis-comoție cerebrală, edem

cu echimoză pe fața anterioară a ambilor genunchi (5x6 cm și 5x5 cm), plagă contuză

pe suprafața plantară a piciorului drept (1,5x1 cm), cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice prin mecanism de lovire cu obiect(e) contondent(e) dur(e), care, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 164 din 08.05.2012, se califică ca vătămare

corporală ușoară.

În continuare, instanța de apel apreciind cumulul de probe verificat, în

coraport cu argumentele inculpaților Darii Ruslan, Darii Vasile, Lungu Ivan și

avocaților Dumitran Ignat și Grosu Eugen privind faptul că partea vătămată Sârbu

Valeriu primul a aplicat lovituri cu țeava de metal inculpatului Darii Ruslan în

regiunea frunții, iar acțiunile ulterioare a inculpaților au a avut scopul de autopărăre

și de a-l deposeda pe partea vătămată de țeava de metal, instanța de apel a reținut că

toți trei inculpați nu neagă faptul că a fost aplicată o lovitură puternică în ușă, ce a

provocat gălăgie și deteriorarea ușii, precum și faptul cauzării leziunilor coporale

părții vătămate Sârbu Valeriu.

Instanța de apel a mai relatat că acțiunile de maltratare a părții vătămate ce au

urmat, precum și reținerea inculpaților cu folosirea armei, și efectuarea

împușcăturilor, demonstrează că a fost încălcată ordinea publică. Motiv din care,

instanța de apel a conchis că sunt neîntemeiate argumentele părții apărării, or prin

acțiunile inculpaților aceștia au săvârșit huliganismul pedepsit de legea penală, și nu

huliganismul nu prea grav sau altă contravenție, prevăzută de Codul contravențional.

La fel, instanța de apel a atestat că declarațiile inculpaților precum că au cauzat

vătămări corporale părții vătămate Sârbu Valeriu în scop de autopărare, nu sunt

convingătoare și nu se demonstrează prin careva probe. Mai mult, instanța de apel a

indicat că această versiune contravine datelor prezente în materialele cauzei și este

combătută prin cumulul de probe prezentat de partea acuzării.

Instanța de apel a mai apreciat ca declarative argumentele părții apărării,

precum că inculpații nu au știut despre locul de aflare a țevii de metal, deoarece

inculpații au venit pentru prima dată în ospeție, în or. Cahul și nu au cunoscut locul

respectiv, nu indică asupra faptul că Darii Ruslan nu putea să aplice lovituri părții

vătămate Sârbu Valeriu cu țeava de metal găsită în acel loc, la fel, instanța de apel a

conchis că nu se exclude faptul aflării țevii de metal lângă casa menționată, or din

declarațiile martorilor rezultă că anterior în aceasta au fost efectuate lucrări de

reparație.

În același context, instanța de apel a stabilit că sunt nefondate argumentele

părții apărării, precum că buzunarele pantalonilor în care a fost îmbrăcată partea

vătămată, au fost inteționat rupte, cu scopul de a reda agresivitatea acțiunilor

inculpaților, deoarece acestea contravin materialului probator verificat anterior.

14

Totodată, instanța de apel a punctat că nu poate fi acceptată solicitarea părții

apărării, de aplicare a Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenții Republicii Moldova, inculpaților

Darii Ruslan, Darii Vasile, Lungu Ivan, deoarece contrar cerințelor art. 1 alin. (1) a

acestei legi, inculpații pe parcursul procesului penal nu și-au recunoscut vinovăția și

nu au manifestat căință activă, mai mult ca atât de către inculpați nu a fost reparat

prejudiciul moral cauzat prin infracțiuni, conform art. 10 lit. k) a legii menționate.

Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel a conchis că prima instanță a

aplicat inculpaților pedepse prea aspre.

Astfel, instanța de apel ținând cont de prevederile art. 10 alin. (1), 61, 75 Cod

penal, de circumstanțele cauzei, de circumstanțele atenuante și agravante, de

personalitea inculpaților, de faptul că anterior nu au fost atrași la răspundere penală,

caracterul și gradul prejudiciabil a infrancțiunilor săvârșite, precum și de faptul că

inculpatul Lungu Ivan are copii minori la întreținere, a conchis că corectarea

inculpaților Darii Vasile și Lungu Ivan, poate avea loc fără izolarea de societate prin

aplicarea unor pedepse sub formă de amendă, iar în privința inculpatului Darii

Ruslan, pedeapsa cu închisoarea în baza art. 152 alin. (1), 287 alin. (3) Cod penal,

cu aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal și cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoarea conform art. 90 Cod penal.

Totodată, instanța de apel a notat faptul că Darii Vasile, la momentul săvârșirii

infracțiunii era minor, iar conform art. 79 alin. (1) Cod penal, această constituie o

circumstanță excepțională ce permite instanței de judecată să aplice o pedeapsa sub

limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă.

În privința acțiunii civile intentate de partea vătămată Sârbu Valeriu, instanța

de apel conducându-se de prevederile art. 219 alin. (1), (4), 387 alin. (1) Cod de

procedură penală, a atestat că prima instanță neîntemeiat nu s-a expus asupra acțiunii

civile intentate de partea vătămată.

Astfel, instanța de apel reeșind din materialele cauzei, statutul social al părții

vătămate, analizând probele și argumentele părților, a conchis că acțiunea civilă în

partea reparării prejudiciului moral în sumă de 70000 lei urmează a fi admisă,

stabilind că în rezultatul acțiunilor ilegale a inculpaților Darii Ruslan, Darii Vasile

și Lungu Ivan, au fost cauzate suferințe fizice și psihice părții vătămate Sârbu

Valeriu.

La fel, instanța de apel a atestat că este întemeiată renunțarea părții vătămate

Sârbu Valeriu la cerințele privind încasarea de la inculpați a prejudiciului material

în mărime de 9452, 28 lei, deoarece ei au reparat integral prejudiciul material, motiv

din care instanța de apel a încetat procesul cu privire la acțiunea civilă, în partea

prejudiciului material solicitat.

Totodată, instanța de apel s-a expus și asupra corpurilor delicte.

15

6.1. Procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Andronic Natalia, care

indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de

recurs, invocând în acest sens că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța a admis o eroare gravă

de fapt;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- argumentele instanței de apel referitor la achitarea inculpaților Darii Vasile

și Lungu Ivan, de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.

(2) lit. e) Cod penal, precum și recalificarea acțiunilor inculpatului Darii Ruslan în

baza art. 152 alin. (1) Cod penal, vin în contradicție cu probele acumulate și

examinate în cadrul cercetării judecătorești, iar învinuirea imputată și-a găsit pe

deplin confirmarea în cadrul examinării cauzei în instanța de apel;

- achitându-i pe Darii Vasile și Lungu Ivan, și recalificând fapta imputată

inculpatului Darii Ruslan, instanța de apel urma ca în conformitate cu prevederile

art. 394, art. 417 Cod de procedură penală, deoarece s-a judecat cauza după modul

stabilit pentru prima instanță, să constate fapta săvârșită de către Darii Vasile, Darii

Ruslan și Lungu Ivan, respectiv, probele pe care se întemeiază concluziile instanței

și motivele pentru care instanța a respins alte probe, însă din conținutul deciziei

rezultă că o astfel de constatare și întocmire a deciziei nu s-a efectuat;

- instanța de apel s-a limitat la o analiză generală, superficială a probelor

indicând în decizia sa că Darii Ruslan intenționat a aplicat lovitura victimei,

cauzându-i leziuni corporale medii, dar care nu se află în legătură cauzală directă cu

acțiunile inculpaților Darii Vasile, Lungu Ivan, a căror acțiuni au fost încadrate în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, dar nicidecum în baza art. 152 alin. (2) lit. e)

Cod penal, totodată această concluzie a instanței de apel nu concordă cu învinuirea

înaintată inculpaților și formulată în rechizitoriu;

- instanța de apel a neglijat și nu a luat în considerare declarațiile părții

vătămate, care a declarat că „acele persoane au început să se adreseze cu cuvinte

necenzurate, unul din acele patru persoane s-a dat la spatele lui și practic peste

câteva clipe a simțit o lovitură puternică pe partea posterioară a gambelor

picioarelor, în regiunea genunchilor, și a căzut jos. După ce a căzut jos, persoana

care l-a lovit a încercat să-l lovească din nou cu o țeavă metalică, cu o lungime de

aproximativ 1,5 m, el însă a reușit să apuce țeava cu ambele mâini și să ridice

picioarele în sus, și a primit o lovitură cu țeava peste tălpi, după care a reușit să

tragă țeava spre abdomen, însă celelalte trei persoane de asemenea s-au apropiat

16

de el și au început să-l lovească cu pumnii și picioarele în abdomen și în cap,

persoana care l-a lovit cu țeava încerca să o smulgă din mâini”;

- instanța de apel nu a luat în considerare probele examinate de prima instanță,

nu s-a expus asupra acestora, precum nu a ținut cont și de circumstanțele cazului

(caracterul mijloacelor aplicate de către inculpați asupra victimei, de localizarea

loviturilor aplicate, etc.), și de faptul că doar în rezultatul acțiunilor inculpaților Darii

Ruslan, Darii Vasile și Lungu Ivan a fost cauzată vătămarea medie a integrității

corporale sau a sănătății, totodată acțiunile lor au fost coordonate între inculpați, care

după imobilizarea părții vătămate de către inculpatul Darii Ruslan, prin acționarea

directă a inculpaților Darii Ruslan și Lungu Ivan, a cauzat producerea unor urmări

prejudiciabile complexe;

- prima instanță corect a constatat situația de fapt, întemeindu-și concluzia în

urma aprecierii corecte a probelor acumulate și examinate, ce au confirmat vinovăția

inculpatului Darii Ruslan în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3),

152 alin. (2) lit. e) Cod penal, precum și ceea ce confirmă vinovăția inculpaților Darii

Vasile și Lungu Ivan în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3), 152

alin. (2) lit. e) Cod penal, ținând cont de cumulul circumstanțelor în care au fost

săvârșite infracțiunile;

- acțiunile inculpaților Darii Ruslan, Darii Vasile și Lungu Ivan, întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit.e) Cod penal,

precum a fost constatat de către prima instanță, fapt ce este dovedit prin cumulul de

probe descrise în sentința primei instanțe, care a ținut cont de circumstanțele cauzei

și a stabilit o pedeapsă echitabilă în raport cu cele comise;

- deși instanța a enunțat probele anexate la materialele dosarului, aceasta nu

le-a apreciat conform art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor;

- instanța de apel, nu a luat în considerare faptul că atât în cadrul urmăririi

penale cât și examinării în fond a cauzei penale, a fost stabilită circumstanța

agravantă prevăzută de art. 77 alin. (1) lit. c) Cod penal și anume că inculpatul a

săvârșit infracțiunea prin orice formă de participație, circumstanță asupra căreia nu

s-a expus instanța;

- la stabilirea pedepsei inculpatului Darii Ruslan, instanța de apel a interpretat

eronat prevederile art. 90 Cod penal, stabilindu-i acestuia o pedeapsă mai blândă, de

altă categorie decât cea prevăzută de sancțiunea articolului în baza căruia acesta a

fost condamnat, indicând că Darii Ruslan are un copil minor la întreținere, se

caracterizează pozitiv la locul de trai, nu are antecedente penale, recunoscându-le

circumstanțe excepționale a cauzei și ca fiind întemeiate pentru aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal;

17

- circumstanțele invocate de instanță nu justifică concluzia precum că faptele

comise de Darii Ruslan sunt lipsite de importanță și de scăderea pericolului social al

faptei comise la momentul actual, cu atât mai mult și atitudinea acestuia de

nerecunoaștere a vinovăției, fapt ce determină și lipsa căinței sincere a acestuia, nu

pot reduce pedeapsa la limita minimă, în condițiile în care există probe certe că

inculpatul a comis infracțiunile incriminate;

- instanța de apel greșit a menținut sentința primei instanțe, prin aplicarea art.

90 Cod penal, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei de către

inculpatul Darii Ruslan;

- argumentele instanței de apel nu pot fi apreciate ca circumstanțe atenuante

excepționale legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului, de comportarea

lui în timpul și după consumarea infracțiunii conform art. 90 Cod penal;

- contrar prevederilor art. 395 alin. (1), pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de apel nu a indicat subiectul căruia i-a revenit obligația supravegherii

condamantului privind executarea pedepsei suspendate condiționat, fiind dispusă

executarea sentinței de către Biroul de probațiune Cahul, în timp ce inculpatul Darii

Ruslan locuiește în mun. Chișinău;

- la stabilirea pedepsei, instanța de apel a interpretat eronat regulile de aplicare

a art. 79 Cod penal, stabilind inculpaților Darii Vasile și Lungu Ivan o pedeapsă mai

blândă, de altă categorie decât cea prevăzută de sancțiunea articolului în baza căruia

aceștia au fost condamnați, recunoscând ca circumstanțe excepționale ale cauzei

faptul că Darii Vasile și Lungu Ivan au comis pentru prima dată o faptă

prejudiciabilă, se caracterizează pozitiv la locul de trai;

- în sentința pronunțată, cât și în decizia instanței de apel contrar prevederilor

art. 394 alin. (2) Cod de procedură penală, nu a fost motivată aplicarea pedepsei mai

ușoare decât cea prevăzută de lege, conform art. 79 alin. (1) Cod penal;

- instanța de apel contrar prevederilor art. 395 Cod de procedură penală,

trebuia să indice constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de legea penală, indicându-se articolul, alineatul și literele, felul și

mărimea nu numai a pedepsei principale, iar la stabilirea pedepsei cu aplicarea

prevederilor art. 79 Cod penal, instanța trebuia să stabilească pedeapsa pentru fiecare

infracțiune în parte cu trimitere la această normă, apoi să stabilească pedeapsa

definitvă prin cumulul total ori parțial al acestora;

- circumstanțele la care a făcut trimitere instanța de apel la stabilirea pedepsei,

sunt împrejurări obișnuite care predomină și caracterizează majoritatea cetățenilor și

nu pot fi considerate ca excepționale, deoarece nu corespund cerințelor prevăzute de

alin. (1) art. 79 Cod penal. Prin urmare, se exclude posibilitatea aplicării față de

inculpații Darii Vasile și Lungu Ivan a prevederilor art. 79 Cod penal.

18

6.2. Partea vătămată Sârbu Valeriu, care indicând temeiurile de recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel,

deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs, invocând în

argumentare aceleași motive relatate în recursul declarat de procuror, descrise în pct.

6.1. a prezentei decizii.

6.3. Avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului Darii Ruslan, fără a

indica nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care Darii Ruslan să fie achitat de sub învinuirea de comitere

a infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. b), 287 alin. (3) Cod penal, din

motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, invocând în

argumentare motivele transcrise din cererea de apel, descrise la pct. 3.3, precum și

faptul că:

- instanța de apel nu a luat în considerare contradicțiile dintre declarațiile părții

vătămate și cele ale inculpaților, care de la începutul urmăririi penale și la

examinarea cauzei în instanța de apel și-au menținut declarațiile, iar careva dubii

privind sinceritatea lor lipsesc. Declarațiile inculpaților au fost susținute și de

martorii Lungu Gheorghe și Cazacu Maia;

- partea vătămată a depus acțiunea civilă doar în instanța de apel, contrar

prevederilor art. 219 alin. (5) Cod de procedură penală, care stipulează că acțiunea

civilă poate fi intentată în orice moment de la pornirea procesului penal, până la

terminarea cercetării judecătorești;

- suma de 70000 lei, încasată cu titlu de prejudiciu moral, este una exagerată,

deoarece starea materială a inculpaților nu va putea permite achitarea acestei sume.

6.4. Avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Lungu Ivan și avocatul

Grosu Eugen în numele inculpatului Darii Vasile, care indicând temeiurile pentru

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 10), 12) Cod de procedură penală,

solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care Lungu Ivan și Darii Vasile să fie achitați de sub învinuirea

de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e), 287 alin. (3) Cod

penal, din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii, invocând

în argumentare aceleași motive relatate în cererile de apel, descrise la pct. 3.4. a

prezentei decizii, precum și următoarele argumente:

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- instanța de apel ilegal și neîntemeiat a admis acțiunea civilă intentată de către

partea vătămată în cadrul examinării prezentei cauze penale în instanța de apel,

19

contrar prevederilor art. 219 alin. (5) Cod de procedură penală, care prevede că

acțiunea civilă poate fi intentată în orice moment de la pornirea procesului penal,

până la terminarea cercetării judecătorești.

vătămată:

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii,

dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată

să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

20

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că procurorul și partea vătămată,

drept temeiuri pentru declararea recursului au indicat prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 12) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, instanța a admis o eroare gravă de fapt și că faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Totodată, din textul recursurilor ordinare declarate, rezultă că acești recurenți

invocă și motive privind individualizarea greșită a pedepselor aplicate inculpaților,

alegații ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

10) Cod de procedură penală, care în urma verificării materialelor cauzei și a

hotărârii atacate și-a găsit confirmarea în cauza dată.

La fel, Colegiul penal lărgit în rezultatul verificării legalității hotărârii atacate

atestă că în speță este incident și temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția în partea deciziei instanței de apel în care s-a dispus

încasarea în mod solidar a daunei morale de la inculpați.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel, corect a reținut

că vinovăția inculpaților Darii Vasile și Lungu Ivan în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și a inculpatului Darii Ruslan în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (1), 287 alin. (3) Cod penal a fost

dovedită prin cumulul de probe administrat la urmărirea penală și cercetat în prima

instanță și verificat în instanța de apel, analizat și apreciat prin prisma art. 101 Cod

de procedură penală, totodată în baza acelorași probe a constatat just necesitatea

achitării inculpaților Darii Vasile și Lungu Ivan de sub învinuirea de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, din motiv că fapta nu a

fost săvârșită de inculpați.

Însă, instanța de apel a conchis greșit și prea blând că în privința inculpaților

Darii Vasile și Lungu Ivan pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal să le fie aplicate pedepsele sub formă de amendă, lui Lungu Ivan

de 600 unități conveționale, precum și lui Darii Vasile cu aplicarea art. 79 Cod penal

– 200 unitătți convenționale, iar inculpatului Darii Ruslan în baza art. 152 alin. (1)

Cod penal – 2 ani închisoare, iar în baza art. 287 alin. (3) Cod penal – 4 ani închisoare

și în conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Darii Ruslan i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 5 ani închisoare, cu dispunerea supendării condiționate a acesteia, în

temeiul art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit relevă că potrivit prevederilor art. 61

Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de

corectare și reeducare a condamnatului și respectiv la rândul său are drept scop

21

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a prezentului cod, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată

ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor

alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în

care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea

scopului pedepsei.

În acest context, Colegiul penal lărgit conchide că la individualizarea

pedepselor aplicate inculpaților Darii Vasile, Darii Ruslan și Lungu Ivan, instanța

de apel nu a ținut cont pe deplin de cerințele prevederilor legale menționate supra.

Din textul deciziei recurate, rezultă cert, că instanța de apel la aplicarea

pedepselor sub formă de amendă inculpaților Darii Vasile și Lungu Ivan s-a axat

primordial numai pe personalitatea acestora și că aceștia anterior nu au fost

condamnați, iar inculpatul Lungu Ivan are la întreținere copii minori, reținând just

circumstanța excepțională de săvârșire a infracțiuni în perioada minoratului de către

Darii Vasile, prevăzută în art. 79 Cod penal, însă indicând declarativ că ține cont și

de circumstanțele atenuante și agravante, fără a specifica care anume sunt aceste

circumstanțe, și fără a lua în considerare pe deplin gradul pericolului social a

infracțiunii săvârșite și circumstanțele săvârșirii faptei infracționale, or infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, deși este o infracțiune mai puțin

gravă prin prisma art. 16 Cod penal, prin acțiunile inculpaților Darii Vasile și Lungu

Ivan în speța dată s-a atentat grosolan la ordinea publică și la integritatea corporală

a părții vătămate Sârbu Valeriu - fiindu-i cauzate vătămări corporale neînsemnate,

pe timp de noapte, la ora 23.00, în loc public – lângă scara blocului de locuit amplasat

în or. Cahul, str. Prospectul Republicii 12, de două sau mai multe persoane, însoțite

de violență, și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și

obrăznicie deosebită, fără că aceștia să-și ceară iertare de la partea vătămată.

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că în privința inculpatului Darii Ruslan,

instanța de apel nu și-a expus argumentat motivele aplicării pedepselor, fiind lăsată

fără argumentare și modalitatea de executare a pedepsei definitive, stabilită în

privința acestui inculpat, executarea căreia a fost suspendată condiționat în temeiul

art. 90 Cod penal, fără o justificare în acest sens și fără a se ține cont per ansamblu

de pericolul social al faptelor săvârșite și circumstanțele în care au fost săvârșite, or

22

infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, este mai puțin gravă, iar cea

prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, este gravă, și de faptul că prin acțiunile

inculpatului Darii Ruslan, s-a atentat grosolan la ordinea publică, fapta având loc,

pe timp de noapte, la ora 23.00, în loc public – lângă scara blocului de locuit amplasat

în or. Cahul, str. Prospectul Republicii 12, prin aplicarea unui obiect – țeava metalică

pentru vătămarea integrității corporale, părții vătămate Sârbu Valeriu – acestuia

fiindu-i cauzate vătămări corporale medii, fără că inculpatul Darii Ruslan să-și ceară

iertare de la partea vătămată.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la

individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, nu a ținut cont de circumstanțele

relatate supra, și a aplicat inculpaților pedepse prea blânde, care nu vor duce la

corectarea și reeducarea inculpaților și respectiv la rândul său nu va fi restabilită

echitatea socială, precum și nu va fi prevenită săvârșirea de noi infracțiuni atât din

partea inculpaților, cât și a altor persoane.

Colegiul penal lărgit, mai reține că, instanța de apel corect a stabilit în privința

acțiunii civile că aceasta urmează a fi admisă în partea prejudiciului moral în sumă

de 70000 lei, care a fost evaluat corect, în dependență de suferințele fizice și psihice

cauzate părții vătămate, însă fără a indica norma materială și fără a diferenția rolurile

inculpaților, a dispus încasarea acestei sume în mod solidar de la inculpații Darii

Vasile, Darii Ruslan și Lungu Ivan.

În acest context, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 220

alin. (3) Cod de procedură penală, „hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în

conformitate cu normele dreptului civil și ale altor domenii de drept”.

Prin urmare, se atestă că la soluționarea acțiunii civile și anume la

determinarea modului de încasare a prejudiciului moral cauzat părții vătămate Sârbu

Valeriu, instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de prevederile legale, or, în speță,

s-a constatat just de instanța de apel că acțiunile de vătămare medie a integrității

corporale încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod

penal, nu au fost cuprinse de intenția inculpaților Darii Vasile și Lungu Ivan, dar au

fost comise doar de Darii Ruslan prin exces de autor.

În aceste condiții, rezultă cert că inculpații Darii Vasile, Lungu Ivan și Darii

Ruslan nu au cauzat în egală măsură dauna morală, evaluată de partea vătămată

Sârbu Valeriu la 70000 lei, admisă corect de instanța de apel și respectiv nu pot fi

obligați să achite în mod solidar această sumă, însă urmează a fi delimitată pentru

fiecare inculpat cota parte pe care urmează să o achite, în dependență de gradul și

intensitatea acțiunilor fiecărui inculpat în parte în speța dată, în coraport cu

prejudiciul moral cauzat părții vătămate.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de apel la

adoptarea soluției în cauză, în partea stabilirii pedepsei și soluționării acțiunii civile,

23

nu a ținut cont de toate circumstanțele expuse supra în coraport cu cumulul de probe

administrat la materialele cauzei și circumstanțele cauzei, prin ce pe cale de

consecință se atestă că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,

confirmându-se în prezenta cauză temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) Cod de procedură penală, motive din care decizia instanței de apel nu

poate fi menținută în această parte, iar cauza urmează a fi trimisă la rejudecare în

instanța de apel.

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în apelurile

respective și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile declarate,

nominalizate în prezenta decizie, să cerceteze și să elucideze faptele importante

pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile

sale în decizia adoptată, atât în partea individualizării pedepsei, cât și în latura civilă,

și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a

CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu și echitabil, să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

inculpaților.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

constată că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele

considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecînd recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursurilor declarate de recurenți, aceștia

invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 10), 12) Cod de

procedură penală, și anume că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii, s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, faptei săvârșire i s-a dat

o încadrare juridică greșită”.

24

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiurile de recurs și motivele invocate de recurenți în susținerea acestor

temeiuri nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în

acest context următoarele.

În acest sens, cu referire la alegațiile recurenților, ce au fost invocate cu același

text, în apelurile declarate descrise la pct. 3.3, 3.4 a prezentei decizii, cât și în

recursurile ordinare, Colegiul penal lărgit coraportând aceste critici la textul deciziei

recurate (f.d. 71-85, vol. III), conchide că nu pot fi acceptate, deoarece instanța de

apel s-a expus detaliat și argumentat asupra chestiunilor esențiale invocate în

apelurile declarate, prin ce a respectat cerințele prevăzute de art. 414 alin. (1), 417

alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, adoptând soluția corectă în cauză, în

partea calificării acțiunilor și stabilirii vinovăției inculpaților, în temeiul probelor

cercetate și verificate inclusiv în instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod

de procedură penală.

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că aceste critici invocate repetat de

recurenți în recursurile declarate, precum și alegația precum că instanța de apel nu a

luat în considerare contradicțiile dintre declarațiile părții vătămate și cele ale

inculpaților, care pe parcursul procesului penal și-au menținut declarațiile, iar careva

dubii privind sinceritatea lor lipsesc, declarațiile inculpaților fiind susținute și de

martorii Lungu Gheorghe și Cazacu Maia, se referă la modalitatea de apreciere a

probelor de către instanțele ierarhic inferioare, recurenții impunându-și propria

apreciere subiectivă a probelor, ce nu este un temei de recurs, or, conform

prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele

de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu poate da o nouă apreciere

probelor administrate în speță, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și

a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează

cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea

de apel la judecarea cauzei, iar careva erori sub aspectele invocate de recurenți

privind calificarea acțiunilor și stabilirea vinovăției inculpaților, instanța de recurs

ordinar nu a identificat.

Cât privește temeiurile de recurs indicate de avocatul Grosu Eugen în

recursurile declarate în numele inculpaților Darii Vasile și Lungu Ivan, prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 8), 10), 12) Cod de procedură penală, precum și motivul invocat

de avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului Darii Ruslan, că în acțiunile

acestuia nu se conțin elementele infracțiunilor incriminate, Colegiul penal lărgit

atestă că nu pot fi admise, or instanța de apel s-a expus detaliat în privința prezenței

elementelor infracțiunilor constatate în acțiunile inculpaților, totodată încadrând

corect acțiunile inculpaților Darii Vasile și Lungu Ivan în baza art. 287 alin. (2) lit.

25

b) Cod penal, și acțiunile inculpatului Darii Ruslan, săvârșite în exces de autor, în

baza art. 152 alin. (1), 287 alin. (3) Cod penal, concluzie ce just a fost întemeiată pe

cumulul de probe apreciate de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

În același context, Colegiul penal lărgit notează că deși avocatul Grosu Eugen

în recursurile declarate în numele inculpaților Darii Vasile și Lungu Ivan, face

referire la temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale sub aspect

că sunt prea aspre, acesta nu indică nici un argument confirmativ în susținerea

temeiului de recurs menționat, astfel acest temei a fost înaintat pur declarativ.

La fel, în privința motivului comun specificat de recurenți, precum că instanța

de apel greșit a admis acțiunea civilă, deoarece partea vătămată a depus acțiunea

civilă doar în ședința de judecată a instanței de apel, contrar prevederilor art. 219

alin. (5) Cod de procedură penală, care prevede că acțiunea civilă poate fi intentată

în orice moment de la pornirea procesului penal, până la terminarea cerecetării

judecătorești, Colegiul penal lărgit atestă că este inadmisibil, or după cum rezultă

din materialele cauzei (f.d. 243, vol. I), partea vătămată încă la faza urmăririi penale

a depus cerere de recunoaștere a sa în calitate de parte civilă, în aceeași cerere

indicând că prin acțiunile infracționale a inculpaților i-a fost cauzat prejudiciul

material în sumă de 9452,28 lei și prejudiciul moral în sumă de 70000 lei, ulterior,

în baza acestei cereri, prin ordonanța procurorului din 18 iunie 2012 (f.d. 245, vol.

I), partea vătămată a fost recunoscută ca parte civilă, iar acțiunea civilă prezentată

de partea civilă/partea vătămată Sârbu Valeriu în instanța de apel (f.d. 29-30, vol. I),

nu poate fi apreciată ca o acțiune civilă separată, deorece are același obiect și temei,

și se consideră ca o concretizare a pretențiilor înainatate în cererea depusă la faza de

urmărire penală.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit notează că în speță au fost respectate

cerințele art. 219 alin. (5) Cod de procedură penală, privind intentarea acțiunii civile

în procesul penal, în acest sens fiind relevantă și hotărârea CtEDO în cauza Ernst c.

Belgiei din 15 iulie 2013, în care Curtea a constatat că în principiu, atunci când

victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal, aceasta semnifică

introducerea unei cereri în despăgubiri. Chiar dacă ea nu a cerut, în mod expres,

repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în procesul

penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului infracțiunii, ci și

repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit.

Subsidiar, cu privire la alegația, precum că suma de 70000 de lei, încasată cu

titlu de prejudiciu moral, este una exagerată, Colegiul penal lărgit atestă că este

opinia subiectivă a recurentului ce nu poate fi acceptată, deoarece în speță instanța

26

de apel în decizia sa (f.d.84-85, vol. III), corect a evaluat cuantumul prejudiciului

moral, coraportând prevederile legale la circumstanțele cauzei și suferințele psihice

și fizice cauzate părții vătămate Sârbu Valeriu de către inculpați, iar temei de a

interveni în decizia instanței de apel, instanța de recurs ordinar nu identifică nici în

această parte.

declarate de către procuror și partea vătămată, urmează a fi admise, cu casarea

deciziei instanței de apel în partea stabilirii pedepsei și în latura civilă, cu dispunerea

rejudecării cauzei în această parte de către instanța de apel, iar recursurile ordinare

declarate de avocați în numele inculpaților urmează a fi respinse ca inadmisibile.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul

Dumitran Ignat în numele inculpatului Darii Ruslan, de către avocatul Grosu Eugen

în numele inculpatului Lungu Ivan și de către avocatul Grosu Eugen în numele

inculpatului Darii Vasile.

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia, Andronic Natalia și de către partea vătămată Sârbu Valeriu, casează în

partea stabilirii pedepsei și în latura civilă decizia Colegiului judiciar al Curții de

Apel Comrat din 01 februarie 2017 în cauza penală privindu-i pe Darii Vasile

Xxxxx, Lungu Ivan Xxxxx, Darii Ruslan Xxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei

în această parte de către Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 17 august 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

27