1ra-269/2018 — Art. 187 alin. 2 lit. b,c,d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 187 alin. 2 lit. b,c,d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-269/2018 — Art. 187 alin. 2 lit. b,c,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-269/2018
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
15 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
președinte: Toma Nadejda
judecători: Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de
avocatul Bolocan Ludmila în numele inculpatului Maculov Renat, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie
2017, în cauza penală privindu-l pe
Maculov Renat XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat în or.
XXXXX, str. XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 06.12.2016 – 31.03.2017;
Instanța de apel: 15.05.2017 – 07.06.2017;
Instanța de recurs: 28.12.2017 – 15.05.2018;
A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 31.03.2017,
Maculov Renat a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute
de art. 187 alin. (2), lit. b), e), f), art. 27, art. 186 alin. (2), lit. b), c), d) și art.186
alin. (5) Cod penal și cu aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală, a fost
condamnat în baza art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, la o pedeapsă în
formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni, cu executare în penitenciar
de tip semiînchis, în baza art. 27, art. 186 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal, la o
pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 6 luni, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis și în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, la o
pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Maculov Renat i s-a stabilit pedeapsa
definitivă în formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis.
1
A fost dispusă încasarea din contul inculpatului Maculov Renat în
beneficiul lui Zaiț Boris suma prejudiciului material în mărime de 24200 lei,
precum și suma de 3000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, inculpatul
Maculov Renat, la data de 02.11.2016, aproximativ în jurul orelor 09:40 min.,
prin înțelegere prealabilă cu Padureanu Samir și cu minorul XXXXX, aflându-se
pe str. Iu. Gagarin, 10, mun. Chișinău, în adiacentul Î.S. „Vibropribor”, urmărind
scopul sustragerii bunurilor altei persoane, l-au amenințat pe minorul XXXXX cu
aplicarea violenței și cu aplicarea electroșocului, după care, în mod deschis i-au
sustras bani în sumă de 15 lei și telefonul mobil de model „HTC Dezire 310”, la
prețul de 3000 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii
infracțiunii, astfel, cauzându-i părții vătămate minorului XXXXX o pagubă
materială considerabilă în sumă totală de 3015 lei.
Astfel, prima instanță a constatat că prin acțiunile sale intenționate
Maculov Renat, a comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f)
Cod penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane de către
două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea
persoanei, cu cauzarea daunei în proporții considerabile.
Tot el, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu minorul XXXXX,
la 28.10.2016, aproximativ la ora 12.30, intenționat, cu scopul sustragerii
bunurilor altei persoane, au pătruns în casa de locuit nr. XXXXX pe str. XXXXX,
mun. XXXXX, care aparține lui Lastovca Raisa, de unde au încercat să sustragă
pe ascuns bani în sumă de 2500 lei, ceea ce pentru partea -vătămată Lastovca
Raisa constituie o daună materială considerabilă, însă din cauze independente
de voința lor nu și-au realizat intenția criminală, deoarece acțiunile lor au fost
curmate de către fiul părții vătămate.
Prima instanță a constatat, că prin acțiunile sale intenționate, Maculov
Renat a comis infracțiunea prevăzută de art. 27, art. 186 alin.(2) lit. b), c), d)
Cod penal, tentativa de furt, adică acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit
spre săvârșirea sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, care din cauze
independente de voința făptuitorului, nu și-a produs efectul, săvârșită de două
persoane, cu pătrundere în locuință și cu cauzarea daunelor în proporții
considerabile.
Tot el, Maculov Renat, în perioada de timp între 18.11.2015, orele 11:00
până la 20.11.2015, acționând de comun acord și în urma înțelegerii prealabile
cu Putregai Valeriu, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin
forțarea geamului, au pătruns în casa de locuit de pe str. XXXXX, de unde, pe
ascuns au sustras: bani în sumă de 1000 lei; 250 euro, care conform cursului de
referință la zi a Băncii Naționale a Moldovei constituie 5347,50 lei; un laptop de
model „Toshiba” în valoare de 8000 lei; modem internet „Orange” în valoare de
800 lei; precum și originalul contractului încheiat între Zaiț Boris și compania
„Orange” SA pe 6 file cu nr.DWl5221417; 7 saci cu nuci în valoare totală de 8000
lei; 2 saci cu făină, în valoare totală de 700 lei; un perforator în valoare de 3000
lei, un polizor unghiular de model „Makita” în valoare de 1000 lei; un aparat
2
electric de găurit de model „Makita” în valoare de 700 lei; o geantă cu
instrumente în valoare de 1000 lei, cauzând astfel părții-vătămate Zaiț Boris o
daună materială considerabilă în sumă totală de 24200 lei.
Tot el, continuând acțiunile sale infracționale, la 20.11.2015, între orele
15:00-15:20, acționând de comun acord cu Putregai Valeriu și Botnariuc Vasile,
în privința acestuia din urmă, urmărirea penală a fost încetată în legătură cu
împăcarea părților, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin
înțelegere prealabilă, prin forțarea geamului, au pătruns în casa de locuit de pe
XXXXX, de unde, pe ascuns au sustras: un laptop de model „Lenovo Y50” de
culoare neagră în valoare de 16974 lei; un telefon mobil de model „Iphone 5S”,
fără cartela SIM introdusă, de culoare neagră în valoare de 4993 lei; un rucsac
de culoare albastră cu inscripția „Jansport” în valoare de 800 lei, în care se aflau
într-un plic din hârtie 500 dolari SUA, care conform cursului de referință la zi a
BNM constituie 9986 lei; un portmoneu din piele de culoare neagră cu inscripția
„Couch” în valoare de 400 lei, în care se aflau 100 dolari SUA, care conform
cursului de referință la zi al BNM constituie 1997 lei; un card bancar Capitol
One, alte acte, care nu pot fi evaluate, un aparat foto de model „Sony”, cu
rezoluția 10,1 megapixel, un dispozitiv de citit cărți în format online de model
„Kindle”, cauzând, astfel, părții-vătămate Malțev Anatolie daune în proporții
considerabile în mărime totală de 35 150 lei.
Tot el, acționând de comun acord și în urma înțelegerii prealabile cu
Putregai Valeriu, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, la
09.12.2015 între orele 09:30-15:30, prin forțarea geamului, au pătruns în casa
de locuit de pe str. XXXXX, de unde, pe ascuns au sustras: bani în sumă de 4060
euro, care conform cursului de referință la zi a Băncii Naționale a Moldovei
constituie 88102 lei; bani în sumă de 4090 lei; bijuterii din aur: inel de căsătorie
pentru bărbați, masa 5,39 gr., proba 585, cu un diamant culoare străvezie în
valoare de 5500 lei; inel de căsătorie pentru dame, masa 3,27 gr., proba 585, cu
16 briliante de culoare străvezie în valoare de 6500 lei; inel pentru dame în
formă de semilună, cu aur alb și galben, cu safir și un diamant străveziu, proba
585, în valoare de 4080 lei; inel pentru dame cu un diamant deasupra, proba
585, masa 3 gr. în valoare de 5000 lei; un inel din aur, proba 585, cu linii de
culoare străvezie și aurie în valoare de 1632 lei; o pereche de cercei în formă de
semilună cu masa 3 gr., proba 585 în valoare de 3000 lei; un lanț din aur cu
cruce (pentru copii) în valoare de 6000 lei; pandantiv din aur, masa 1,03, gr.,
proba 585, cu imaginea Maicii Domnului, cu inscripția pe partea adversă în
limba rusă „Cnacи и coxpaни” în valoare de 1632 lei; o geanta sportivă de
culoare albastră cu inscripția ESC în valoare de 400 lei; un ceas de mâină de
model „Casio”, poleit cu aur, cu nr. de serie 2725 LTP-188, cu centură din piele
roșie în valoare de 4000 lei; un aparat foto de model „Canon Power Shot A
650IS”, de culoare sură în valoare de 5679 lei; un laptop de model „Asus” în
valoare de 6400 lei; un laptop de model „HP”, seria 00144499975897 în valoare
de 5000 lei; un flash card de 500 GB în valoare de 1500 lei; un DVD player de
model „BBK”, seria VD0543712580 în valoare de 500 lei; o tabletă de model
3
„Prestigio” de culoare sură, combinată cu alb, în valoare de 4000 lei; două
telefoane de model „Orange San Francisco”, cu număr de IMEI
355458042314246 și 861187000516511 în valoare totală de 1000 lei; telefon
mobil „Samsung Galaxy 7” în valoare de 1500 lei; o cutie cu icre roșii cu masa de
140 gr. în valoare de 150 lei; o sticlă de lichior „Космический” în valoare de
500 lei; o geantă sportivă de model ESC, de culoare albastră, în valoare de 400
lei; precum și o pereche de boxe de model „BBK” cu număr de serie PS
1120190306076 în valoare de 200 lei; o pereche de căști de model „Defender”
în valoare de 650 lei; o camera video de model DVH-59211 RICH în valoare de
5000 lei; o cameră video de model „Panasonic”, seria NV-GS90EE-S în valoare
de 2000 lei; un playstation portable de model „Sony”, cu seria VDR0920ACUP-
3512 în valoare de 500 lei; două stații radio de model „Twin Charger” cu seria
DVR0920ACUP-3512 în valoare de 500 lei, un ceas de mână de model „Winner”
cu inscripția „Speedmaster 0057 Professional” în valoare de 1000 lei; un aparat
foto de model „Lumix”, seria WF2BC006928 în valoare de 2000 lei, cauzând,
astfel, părții-vătămate Zhyliaeva Elena un prejudiciu material considerabil în
proporții deosebit de mari în sumă totală de 168 515 lei.
Respectiv instanța de fond a constatat că inculpatul Maculov Renat a comis
infracțiunea prevăzută art. 186 alin. (5) Cod penal, furt, adică sustragerea pe
ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, prin
pătrundere în încăpere, cu cauzare de daune în proporții deosebit de mari.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Bolocan Ludmila în
numele inculpatului Maculov Renat, prin care a solicitat admiterea apelului,
casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie
aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate.
În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că, inculpatul a
recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate, s-a căit sincer de cele
comise, a acceptat probele acumulate în cadrul urmăririi penale, depunând în
acest sens o cerere în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură
penală, totodată, a fost restituit prejudiciul unei din părți vătămate Sîlii Vasile,
iar una dintre infracțiuni a fost comisă în timpul minoratului.
Mai indică avocatul că până la reținere, inculpatul avea vârsta de 19 ani,
studia la o școală profesională din Taraclia, are doar mama și o soră mai mică. El
intenționează să creeze familie, aflându-se la libertate, să se angajeze în câmpul
muncii și să restituie prejudiciul părților vătămate, pe care a dorit să-l restituie
până la pronunțarea sentinței, însă suma este prea mare, timpul foarte restrâns,
iar mama nu face față situației create.
Apărarea a considerat că este corect și oportun să fie dispusă suspendarea
condiționată a executării pedepsei închisorii în privința lui Maculov Renat,
având în vedere circumstanțele de caz, cât și recomandările Comitetului de
Miniștri al Consiliului Europei.
De asemenea apărătorul a specificat la aplicarea pedepsei mai blânde decât
cea prevăzută de legea penală, în temeiul art. 79 Cod penal, pentru una din
4
infracțiuni în parte, apoi urma a fi stabilită pedeapsa cu aplicarea art. 84 Cod
penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2017,
a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Bolocan Ludmila în
numele inculpatului Maculov Renat, cu menținerea sentinței fără modificări.
În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că, soluția
instanței de fond, cu referință la vinovăția inculpatului Maculov Renat, este pe
deplin justificată, or, verificând din oficiu la acest capitol sentința pronunțată la
caz, instanța de apel a considerat că vina inculpatului de comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, jaful, adică
sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane de către două persoane, cu
aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu
cauzarea daunei în proporții considerabile, art. 27, art. 186 alin. (2) lit. b), c), d)
Cod penal, tentativa de furt, adică acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit
spre săvârșirea sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, care din cauze
independente de voința făptuitorului, nu și-a produs efectul, săvârșită de două
persoane, cu pătrundere în locuință și cu cauzarea daunelor în proporții
considerabile și art. 186 alin. (5) Cod penal, furt, adică sustragerea pe ascuns a
bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, prin pătrundere în
încăpere, cu cauzare de daune în proporții deosebit de mari, a fost dovedită
integral prin probele administrate și cercetate conform art. 101 Cod de
procedură penală și anume: declarațiile inculpatului, declarațiile părții
vătămate Sîlii Vasile, declarațiile martorului Sîlii Tatiana, declarațiile martorului
Braghiș Dan, declarațiile martorului Rusnac Ion, procesul-verbal de
recunoaștere a persoanei din 03.11.2016, procesul-verbal de recunoaștere a
persoanei din 03.11.2016, procesul-verbal de ridicare din 08.11.2016,
declarațiile părții vătămate Lastcova Raisa, declarațiile martorului Lastovca
Dmitrii, declarațiile martorului Bîrsan Marcu, declarațiile martorului Pădureanu
Samir, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.10.2016, imaginile
foto, procesul-verbal de examinare a obiectului din 01.11.2016, declarațiile
părții vătămate Zaiț Boris, declarațiile martorului Ciubara Tudor, declarațiile
martorului Zaiț Merceliu, declarațiile martorului Chetov Maxim, declarațiile
părții vătămate Malțev Anatolie, declarațiile martorului Condratiev Vadim,
declarațiile martorului Ciubara Tudor, declarațiile învinuitului Botnariuc Vasile,
declarațiile părții vătămate Zhyliaieva Elena, declarațiile martorului Ciubara
Tudor, declarațiile martorului Marcoci Valeriu, ordonanță de ridicare din
11.12.2015 și procesul-verbal de ridicare din 11.12.2015, ordonanță de ridicare
din 12.12.2015 și proces-verbal de ridicare din 12.12.2015, procesul-verbal de
recunoaștere a obiectului din 16.12.2015, ordonanță de ridicare din 12.12.2015
și proces-verbal de ridicare din 12.12.2015, ordonanță de ridicare din
11.12.2015 și proces-verbal de ridicare din 12.12.2015, proces-verbal de
examinare a obiectului din data de 14.12.2015, proces-verbal de cercetare la
fața locului din data de 11.12.2015, proces-verbal de percheziție din data de
11.12.2015, ordonanță de ridicare din 14.12.2015 și proces-verbal de ridicare
5
din 14.12.2015, ordonanță de ridicare din 16.12.2015 și proces-verbal de
ridicare din 16.12.2015.
Instanța de apel a notat că sentința de condamnare a fost pronunțată în
temeiul prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală, inculpatul
recunoscând integral vinovăția așa cum aceasta a fost indicată în rechizitoriu,
de aceea nu a fost contestată de către apărător sub aspectul vinovăției sau
încadrării juridice a acțiunilor inculpatului, dar numai în ce privește stabilirea
pedepsei, apărarea solicitând aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.
Cu referire la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului Maculov R.
instanța de apel a considerat, că concluziile primei instanțe la acest capitol sunt
corespunzătoare stării de fapt și de drept și sunt întemeiate ținându-se cont de
principiile generale de stabilire a pedepsei penale.
Instanța de apel a constatat, că prima instanță, reieșind din prevederile art.
75 Cod penal, care stabilește criteriile generale de individualizare a pedepsei, a
stabilit inculpatului Maculov R. o pedeapsă echitabilă în limitele fixate de norma
art. 187 alin. (2) Cod penal, care prevede pedeapsa în formă de închisoare de la
5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 500 la 1000 unități
convenționale, precum și în limitele fixate de norma art. 27, art. 186 alin.(2) Cod
penal, care la rândul său, prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 300 la
1000 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității
de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani, precum și în limitele
fixate de norma art. 186 alin. (5) Cod penal, care la rândul său, prevede
pedeapsa cu închisoare de la 7 la 12 ani, ținând cont de caracterul și gradul
prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana
celui vinovat, caracterul și mărimea daunei cauzate prin infracțiune,
circumstanțele atenuante și agravante, influența pedepsei stabilite asupra
corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
În acest sens instanța de apel a reținut că în speță lipsesc careva
împrejurări care ar genera aplicarea față de inculpat a unei pedepse mai blânde,
așa cum pledează apărătorul, or, infracțiunile comise de către inculpat se
clasifică ca fiind una mai puțin gravă și două infracțiuni grave, totodată,
reținându-se și multitudinea de episoade de sustrageri comise de către inculpat,
în perioade diferite de timp, precum și un episod de sustragere deschisă a
bunurilor altei persoane și unul de tentativă de sustragere a bunurilor, de aceea
instanța de apel a ajuns la concluzia, că pedeapsa aplicată de instanța de fond în
formă de închisoare este una echitabilă, deoarece pedepsele prevăzute la
normele art. 27, 186 alin. (2), art. 187 alin. (2) Cod penal, în formă de amendă și
muncă neremunerată nu pot fi aplicate, reieșind din circumstanțele expuse
supra.
Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut și faptul că inculpatul nu este la
prima sa abatere de la lege, acesta a fost atras la răspundere penală, totodată
inculpatul nu a recuperat paguba cauzată tuturor părților vătămate, astfel că
este neîntemeiată și lipsită de sens alegația apărării precum că mama
inculpatului nu reușește să recupereze prejudiciul integral cauzat părților
6
vătămate, dat fiind faptul că această obligațiune de drept îi revine inculpatului
care a împlinit vârsta majoratului și anume acesta poartă personal răspundere
materială.
Totodată, instanța de apel a menționat, că prima instanță nu a stabilit
prezența în cauză a circumstanțelor agravante, iar în calitate de circumstanțe
atenuante a indicat recunoașterea de către inculpat a vinovăției în comiterea
infracțiunilor incriminate, precum și săvârșirea unor infracțiuni în perioada
minoratului, însă aceste circumstanțe nu influențează într-un mod esențial la
stabilirea pedepsei și nu generează aplicarea unei pedepsei mai blânde așa cum
pledează apărătorul, deoarece la stabilirea pedepsei prima instanță a aplicat
prevederile art. 79 alin.(1) Cod penal, care stipulează că ținând cont de
circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de
rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după
consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial
gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a
participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia,
instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de
legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blândă, de altă
categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie.
Minoratul persoanei care a săvârșit infracțiunea se consideră circumstanță
excepțională.
Astfel, în speță, prima instanță a constatat circumstanța excepțională în
privința inculpatului comiterea unor infracțiuni în perioada minoratului, fapt
care a fost reținut la stabilirea pedepsei.
De asemenea, instanța de apel a notat că prima instanță a ținut cont la
stabilirea pedepsei și de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,
care indică că inculpatul poate beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de
pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare.
Instanța de apel a considerat corectă soluția primei instanțe privind
soluționarea acțiunii civile, prin dispunerea încasării din contul inculpatului în
beneficiul părții vătămate Zaiț Boris a sumei de 24 200 lei cu titlu de prejudiciul
material, care este justificată prin materialele confirmatorii cuantumului dat,
precum și suma de 3000 lei cu titlu de prejudiciul moral, având în vedere și
suferințele psihice suportate de parte vătămată în urma furtului comis de
Maculov Renat, fiind proporțional și întemeiat. În acest sens instanța de apel a
menționat, că în cadrul ședinței instanței de apel partea vătămată Zaiț Boris a
depus o cerere precum că inculpatul a recuperat integral prejudiciul cauzat.
Împotriva deciziei instanței de apel, prin intermediul oficiului poștal, la
07 august 2017, în termen, declară recurs ordinar avocatul Bolocan Ludmila în
numele inculpatului Maculov Renat, prin care solicită admiterea recursului,
casarea sentinței și deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri prin
care să fie recalificată fapta inculpatului din art. 186 alin. (5) Cod penal în
art. 186 alin. (2) Cod penal.
7
În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6)
art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:
- din materialele dosarului rezultă că, infracțiunile comise de inculpat sunt
atribuite, conform art. 16 Cod penal, categoriei infracțiunilor mai puțin grave și
grave, inculpatul la etapa examinării cauzei în apel a reparat prejudiciul
material părților vătămate Sîlii Vasile și Zaiț Boris – valoarea bunurilor sustrase
în mărime de 24200 lei părții vătămate Zhyliaeva Elena un prejudiciu material
în proporții deosebit de mari în sumă totală de 168515 lei, prejudiciul material
nu a fost restituit doar părții vătămate Malțev Anatolie valoarea bunurilor
sustrase fiind în mărime de 35150 lei;
- prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016 au fost operate modificări în codul
penal și anume la art. 126 alin. (1) Cod penal, prin urmare instanța trebuia să
țină cont de aceste circumstanțe, deoarece valoarea prejudiciului material s-a
redus, prin restituirea prejudiciului material de către inculpat.
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului
declarat, solicitând declararea inadmisibilității acestuia, deoarece instanța de
apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent și că
decizia contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția
privind încadrarea corectă a acțiunilor inculpatului și stabilirea măsurii de
pedeapsă.
Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit
concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele
considerente.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca
inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.
Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept
formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de
recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea
atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și material.
Colegiul penal menționează că recurentul, fără a-și argumenta solicitările
sale, invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct.
6) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârea instanței de apel poate fi
supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția ori motivarea soluției este expusă neclar, sau instanța a admis
o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Astfel, avocatul consideră, că acțiunile inculpatului urmează a fi
reîncadrate de la alin. (5) la alin. (2) art. 186 Cod penal pe motiv că inculpatul a
8
recuperat o parte din prejudiciul cauzat, astfel ca partea recuperată a
prejudiciului, în opinia sa, urmează a fi exclusă din calificarea acțiunilor
inculpatului și , respectiv, stabilită o altă pedeapsă inculpatului, neprivativă de
libertate.
Colegiul penal consideră argumentele și solicitările recurentului
neîntemeiate și lipsite de careva suport legal și în acest sens menționează, că
inculpatul prin cererea sa personală depusă în prima instanță a solicitat
examinarea cauzei în baza prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală,
recunoscând săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, iar încadrarea juridică
a faptei înfăptuită de către prima instanță nu a fost pusă la îndoială de către
partea apărării, instanța de apel a conchis asupra corectitudinii concluziilor
primei instanțe cu privire la încadrarea acțiunilor inculpatului.
În acest sens Colegiul lărgit ține să menționeze că, inculpatul a fost pus sub
învinuire incriminându-i-se inclusiv sustragerea pe ascuns a bunurilor altei
persoane în proporții deosebit de mari (art. 186 alin. (5) Cod penal) pe episodul
sustragerii pe ascuns a bunurilor părții vătămate Zhyliaeva Elena în sumă totală
de 168 515 lei, fapt ce a fost recunoscut de către inculpat prin cererea sus-
nominalizată de examinare a cauzei n baza probelor administrate la faza de
urmărire penală.
Respingând argumentele recurentului cu privire la reîncadrarea acțiunilor
inculpatului în legătură cu faptul, că prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016 au fost
operate modificări în Codul penal și anume la art. 126 alin. (1) Cod penal,
Colegiul penal lărgit ține să explice, că legislația penală nu prevede posibilitatea
recalificării acțiunilor inculpatului în dependență de recuperarea de către
acesta a prejudiciului material cauzat în urma infracțiunii de furt, însă
recuperarea prejudiciului poate fi luată în considerație la individualizarea
pedepsei.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă, că argumentele indicate de
recurent sunt arbitrare, fiind respectiv și neîntemeiate, iar reîncadrarea
acțiunilor inculpatului în speță nu are careva suport juridic, reieșind inclusiv și
din faptul, că cauza penală privindu-l pe Maculov Renat a fost examinată pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală prevăzută de art. 3641
Cod de procedură penală, în urma depunerii de către inculpat în instanța de
fond, până la începerea cercetării judecătorești, a cererii prin care și-a
recunoscut integral vinovăția imputată de săvârșirea infracțiunilor prevăzute
de art. 187 alin. (2), lit. b), e), f), art. 27, art. 186 alin. (2), lit. b), c), d) și art.186
alin. (5) Cod penal, solicitând judecarea cauzei pe baza probelor administrate în
faza de urmărire penală (f. d. 135, vol. I).
Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că,
temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea
recursului declarat de avocatul Bolocan Ludmila în numele inculpatului
Macolov Renat. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin
urmare, hotărârea atacată este una legală și întemeiată, considerente din care
9
recursul declarat urmează a fi respins, ca inadmisibil, cu menținerea deciziei
atacate.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar, declarat de avocatul Bolocan
Ludmila în numele inculpatului Maculov Renat, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2017, în cauza penală privindu-l pe
Maculov Renat XXXXX, cu menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 mai 2018.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
10