1ra-109/2018 — Art. 187 alin. 2 lit. e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 mai 2017, în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, a fost recunoscut vinovat Anghel Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal și în baza acestei legi, fiindu-i aplicată pedeapsa de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă. Conform prevederilor art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilită lui Anghel Vladimir a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Anghel Vladimir la data de 08 martie 2017, aproximativ la orele 18:00 min., în timp ce se afla pe scările parcului „Valea Morilor” din str. A. Mateevici, 77, mun. Chișinău, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în mod deschis, aplicând violență 1 nepericuloasă pentru viața sau sănătatea persoanei, i-a sustras minorului XXXXX bani în sumă de 140 lei, iar minorului XXXXX bani în sumă de 20 lei. Paguba cauzată minorilor XXXXX și XXXXX, constituie suma de 160 lei, care este una considerabilă pentru ei. Acțiunile inculpatului Anghel Vladimir, au fost calificate în baza art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal - jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, prin care a solicitat admiterea cererii, casarea parțială a sentinței instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, fără amendă, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În termenul pedepsei de inclus termenul aflării în stare de arest preventiv a lui Anghel Vladimir, invocând următoarele argumente: - instanța de judecată a dat o apreciere abstractă și stereotipică a gradului de pericol social al infracțiunii în avantajul lui Anghel Vladimir. Mai indică acuzatorul că, de asemenea instanța nu a luat în considerație faptul că inculpatul prin acțiunile sale a comis o faptă social periculoasă, săvârșită cu intenție și cu aplicarea violenței în privința unui minor și în scopul sustragerii bunurilor altei persoane; - nu se poate trece cu vederea faptul că inculpatul anterior a comis o infracțiune similară, fiindu-i dată șansa de a demonstra că a mers pe calea corijării, însă a comis din nou o altă infracțiune similară; - argumentul instanței referitor la recunoașterea vinei în calitate de circumstanță atenuantă este unul neaplicabil, or, recunoașterea vinovăției care atrage incidența procedurii simplificate, nu poate valorifica ca o circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, însemnând că, aceleiași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017, a fost admis apelul acuzatorului de stat, casată parțial sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri în partea pedepsei, prin care Anghel Vladimir a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, cu aplicarea pedepsei cu închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că instanța de fond a stabilit corect că starea de fapt și acțiunile inculpatului se încadrează corect în dispoziția art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal – jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe și cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Instanța de apel a menționat că, deși la o primă vedere, în circumstanțele cauzei sunt întrunite condițiile necesare pentru a fi aplicată instituția 2 suspendării condiționate a executării pedepsei, totuși instanța urma să efectueze o analiză mult mai complexă și minuțioasă a personalității infractorului, urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, înainte și după săvârșirea infracțiunii și numai în măsura în care s-ar fi dovedit că comiterea faptei se datorează unui concurs accidental de împrejurări din viața sa și că, pentru îndreptarea lui, nu este necesară executarea efectivă a pedepsei, or, doar în aceste cazuri este incidentă instituția suspendării condiționate a executării pedepsei. Circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea încriminată inculpatului, a determinat instanța de apel să conchidă asupra incorectitudinii aplicării pedepsei non privative de libertate în privința lui Anghel Vladimir, având în vedere că inculpatul a comis o infracțiune gravă, a recunoscut vina în comiterea infracțiunii, anterior în privința acestuia a fost pornită o cauză penală similară, care a fost încetată la etapa urmăririi penale sau în instanța de judecată în legătură cu împăcarea părților, precum și de faptul că inculpatul nu este angajat în câmpul muncii, iar comiterea unor astfel de infracțiuni devenind o îndeletnicire și o sursă de venit pentru inculpat - circumstanțe care nu puteau fi neglijate de instanța de fond la constatarea oportunității suspendării executării pedepsei. Astfel, instanța de apel a reținut drept întemeiate motivele aduse de procuror și a constatat că concluzia instanței de fond, precum că corijarea inculpatului este posibilă și prin aplicarea prevederilor din art. 90 Cod penal - condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, este una greșită, neîntemeiată și din aceste considerente a exclus-o. Prin urmare, instanța de apel a conchis, că modalitatea de executare aleasă în privința inculpatului, nu este în acord cu principiul proporționalității având în vedere fapta comisă și urmările produse. În consecință, instanța de apel a considerat că, la caz, nu se constată vreun temei pentru aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării acesteia în privința inculpatului, iar pedeapsa sub formă de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 27 octombrie 2017, în termen, declară recurs ordinar avocatul Chiriac Cristian în numele inculpatului Anghel Vladimir, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului, neinvocând nici un temei de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - instanța de apel nu a luat în considerație faptul că cauza penală prin care a fost învinuit Anghel Vladimir de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 3 alin. (1) pct. 1) Cod penal a fost clasată, plângerea prealabilă a fost retrasă de către partea vătămată; - prevederile art. 90 Cod penal cu ultimele modificări din decembrie 2015, iar în cazul descris au fost până la modificări, astfel de către instanța de apel nu s-a luat în considerație art. 4, 8, 10 și 101 Cod penal.

Procurorul a depus referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece pedeapsa stabilită de instanța de apel este în dependență de circumstanțele atenuate și agravante, precum și de efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal, 3641 Cod procedură penală.

Judecând recursul ordinar pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. Reieșind din conținutul recursului, recurentul invocă drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, având în vedere că hotărârea instanței de apel conține erori de drept și anume: s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul penal lărgit constată, că recurentul nu contestă starea de fapt stabilită de instanța de apel și încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă aduce critici hotărârii în ceea ce privește aplicarea față de inculpat a pedepsei privative de libertate, solicitând menținerea pedepsei stabilite prin hotărârea primei instanțe, deoarece apelul a fost greșit admis. Din considerentele menționate, Colegiul lărgit va supune verificării hotărârea contestată în partea stabilirii pedepsei, ce ține de stabilirea pedepsei privative de libertate inculpatului Anghel Vladimir în baza deciziei instanței de apel. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. (2) lit.a) judecând recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată și ia hotărârea de a menține hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis. Colegiul penal lărgit notează că din analiza materialelor cauzei, rezultă cert că prima instanță a apreciat obiectiv prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, cumulul de probe administrat la urmărirea penală și examinate în ședința de judecată a primei instanțe, descrise în sentință, corect a adoptat soluția de condamnare a lui Anghel Vladimir, în baza art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel greșit a admis apelul declarat de procuror, a casat sentința în latura stabilirii pedepsei cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care inculpatului Anghel Vladimir recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 4 Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că, în motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că „inculpatul a comis o infracțiune gravă, a recunoscut vina în comiterea infracțiunii, anterior în privința acestuia a fost pornită o cauză penală similară, care a fost încetată la etapa urmării penale sau în instanța de judecată în legătură cu împăcarea părților, precum și de faptul că inculpatul nu este angajat în câmpul muncii, iar comiterea unor astfel de infracțiuni devenind o îndeletnicire și o sursă de venit pentru inculpat.” Subsidiar, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, prima instanță în sentința adoptată a ținut cont de prevederile art. 75 și a motivat soluția de suspendare condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, conform art. 90 Cod penal care în opinia Colegiului penal lărgit s-a efectuat corect și echitabil în speța dată, astfel pedeapsa închisorii urmează a fi suspendată condiționat pentru corectarea și reeducarea inculpatului, și obținerea scopului pedepsei nefiind necesară executarea reală a pedepsei cu închisoarea. Mai mult, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel si-a motivat arbitrar decizia sa vizând corectarea condamnatului prin necesitatea izolării lui Anghel Vladimir de societate în condiții de privare de libertate. Astfel, Colegiul penal lărgit indică că există temei legal pentru casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței, deoarece la individualizarea pedepsei, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență dispozițiilor art. 61, 75 Cod penal, precum și faptului că închisoarea este una dintre cele mai grave pedepse și se aplică doar în cazurile când corectarea și reeducarea condamnatului nu este posibilă fără izolarea lui de societate. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului Anghel Vladimir a ținut cont de gravitatea faptelor comise, de circumstanțele cauzei, de influența pedepsei asupra corectării și reeducării inculpatului, reținând că inculpatul se căiește sincer, și-a recunoscut vinovăția, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află și este de o vârstă tânără. În concluzie, luând în considerație persoana inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu și a solicitat ca cauza să fie judecată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, ținând cont de lipsa circumstanțelor agravante pe cauză, că acesta s-a căit sincer, a recunoscut vina, a contribuit la descoperirea infracțiunii, cât și de mărimea prejudiciului cauzat părților vătămate, acesta fiind în sumă de 140 lei și 20 lei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că scopul corectării și reeducării inculpatului se va atinge și fără izolarea lui de societate, prin stabilirea inculpatului a unei pedepsei cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilirea perioadei de probațiune în mărime de 3 ani și 4 luni, dându-i posibilitate reală inculpatului să-și dovedească corectarea prin comportament exemplar și muncă cinstită, așa cum a dispus corect prima instanță. Totodată, Colegiul penal lărgit mai menționează că Curtea Europeană în jurisprudența sa, s-a pronunțat în favoarea folosirii măsurilor neprivative de libertate (cauza Varga și alții v. Ungaria, hotărârea din 10 martie 2015, § 104; cauza Norbert Sikorski v. Polonia, hotărârea din 22 octombrie 2009, §158), 5 statuând că trebuie să se ia în considerare alternativele disponibile detenției, și nu aplicarea automată a pedepsei închisorii (cauza Kyprianou v. Cipru, hotărârea din 15 decembrie 2005, §108). Or, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului Anghel Vladimir, urmează a fi admis cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017 ca fiind neîntemeiată, fiind confirmată prezența erorilor de drept, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 25 mai 2017.

În conformitate cu art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Se admite recursul ordinar declarat de avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului Anghel Vladimir, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017 cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 mai 2017, în cauza penală privindu-l pe Anghel Vladimir XXXXX, prin care Anghel Vladimir XXXXX a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal și în baza acestei legi cu aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, pe un termen de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni, fără amendă. În conformitate cu art. 90 Cod penal pedeapsa de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni stabilită lui Anghel Vladimir XXXXX a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 martie 2018. Președinte Ursache Petru Judecători Toma Nadejda Alerguș Constantin Timofti Vladimir Țurcan Anatolie 6