1re-39/2018 — art. 186 alin. 2 lit. b,c,d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 2 lit. b,c,d CP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-39/2018 — art. 186 alin. 2 lit. b,c,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1re-39/2018
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
16 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către
avocatul Uncu Natalia în numele inculpatului Sîrbu Veaceslav, prin care solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017, în
cauza penală privindu-l pe
Sîrbu Veaceslav XXXXX, născut la XXXXX, originar și
domiciliat XXXXX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
03.05.2016 – 30.06.2017 (prima instanță);
12.09.2017 – 13.12.2017 (instanța de apel);
23.02.2018 – 16.05.2018 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursului în anulare în cauză, în baza
actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Drochia /sediul central/ din 30 iunie 2017, cauza
fiind examinată în procedură specială, privind acordul de recunoaștere a vinovăției,
prevăzută de art. 509 Cod de procedură penală, Sîrbu Veaceslav a fost recunoscut
vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod
penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de 240 ore muncă neremunerată în
folosul comunității.
Prin aceeași sentință, au fost condamnați și inculpații Melnic Ion și Dolina
Igori, în privința cărora hotărârea în prezent nu se contestă.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Sîrbu
Veaceslav, în noaptea de 29 decembrie 2015 spre 30 decembrie 2015 fiind în
înțelegere prealabilă cu Melnic Ion și Dolina Igori, urmărind scopul sustragerii pe
ascuns a bunurilor altei persoane, prin deteriorarea geamului, au pătruns în casa
care aparține lui Trifailă Alexandru, situată în satul xxxxx, raionul Drochia, de
unde pe ascuns au sustras un centru muzical de model "Samsung" la prețul de
10 000 lei, un aspirator de model "Gorenje" la prețul de 2 500 lei, un ceainic
electric de model "Vitesse" la prețul de 1 500 lei, un „playstation” de model
"Sony" la prețul de 2 000 lei,un radiou de model "Panasonic" la prețul de 1 500 lei,
un ruter de model "Netis" la prețul de 400 lei, un aparat pentru cafea la prețul de
1
2 000 lei, două perechi de pantofi pentru bărbați la prețul de 500 lei pentru o
pereche, în total 1 000 lei, un DVD de model Samsung" la prețul de 2 000 lei, un
tiuner la prețul de 500 lei, o boxă la prețul de 200 lei, un aparat foto de model
"Sony" la prețul de 4 000 lei, un fier de călcat de model "Philips" la prețul de 700
lei, un fier de călcat de model "Confort" la prețul de 700 lei, un cămin la prețul de
250 lei, o tigaie de model "Zolgher" la prețul de 1 000 lei, un uscător pentru păr la
prețul de 200 lei, un mixer de model "Verloni" la prețul de 200 lei, două seturi de
veselă, linguri și furculițe la prețul de 100 lei un set, în total 200 lei, o lanternă la
prețul de 200 lei, 12 perechi de ciorapi, la prețul de 10 lei o pereche, în total 120
lei, un acordeon la prețul de 500 lei, trei inele de aur la prețul total de 4 000 lei,
două căciuli de nurcă la prețul uneia de 500 lei, în total 1 000 lei și au deteriorat
două geamuri la prețul de 500 lei, prin ce au cauzat părții vătămate un prejudiciu
material considerabil în sumă de 40 000 lei.
Astfel, prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului conform prevederilor
art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – „furtul, adică sustragerea pe ascuns a
bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, prin pătrundere în
locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile.”
Sentința primei instanțe a fost atacată cu recurs de către procurorul în
Procuratura Drochia, Turenco Diana, prin care a solicitat casarea parțială a
sentinței în partea stabilirii pedepsei inculpatului Sîrbu Veaceslav cu pronunțarea
unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de
închisoare pe un termen de 2 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis, invocând că corectarea inculpatului Sîrbu Veaceslav este posibilă doar
prin izolarea lui de societate, luând în considerație faptul, că anterior la 06.09.2006
de către Judecătoria Drochia a fost condamnat în baza art.195 alin.(1) Cod penal la
amendă în mărime de 6 000 lei, la 18.09.2007 de către Judecătoria Drochia a fost
condamnat în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal la amendă în mărime de 7
834 lei, la 26.11.2007 de către Judecătoria Drochia a fost condamnat în baza
art.186 alin.(2) lit. a), c), d) Cod penal cu suspendarea condiționată a executării
pedepsei pe termen de probă de 2 ani, la 04.04.2012 de către Judecătoria Drochia a
fost condamnat în baza art.195 alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de 6 600
lei, pedepse care s-au dovedit a fi insuficiente pentru atingerea scopului procesului
penal de prevenire a infracțiunilor și de corectare a inculpatului Sîrbu Veaceslav.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie
2017, recursul declarat a fost admis, casată parțial sentința, rejudecată cauza și
pronunțată o nouă hotărâre prin care lui Sîrbu Veaceslav recunoscut vinovat de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, i s-a
stabilit pedeapsa de 1 an închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
4.1 Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că prima instanță
corect a conchis că inculpatul a comis infracțiunea încriminată însă incorect a
concluzionat despre oportunitatea aplicării în privința lui Sîrbu Veaceslav a unei
2
pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, fiind eronată
concluzia cu privire la iraționalitatea executării de către inculpat a pedepsei sub
formă de închisoare, nefiind luate în considerație și apreciate în mod cuvenit
împrejurările cazului și personalitatea inculpatului.
Instanța de recurs a notat că, deși Sîrbu Veaceslav a comis fapta
prejudiciabilă ce se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, totuși este
relevantă personalitatea inculpatului, care este predispus de a leza valorile sociale
ocrotite de legea penală, or, anterior a fost condamnat de cinci ori pe infracțiuni de
furt, comiterea furturilor pentru el devenind o îndeletnicire, iar pedepsele
nonprivative aplicate acestuia nu și-au produs efectul scontat, Sîrbu Veaceslav
continuând activitatea criminală, fără a face concluziile de rigoare. Astfel, potrivit
actelor din dosarul penal, Sîrbu Veaceslav anterior a fost supus răspunderii penale,
fiind condamnat prin sentința Judecătoria Drochia din 06.09.2006 în baza art. 195
alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 6 000 lei; prin sentința Judecătoria
Drochia din18.09.2007 în baza art.186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, la amendă în
mărime de 7834 lei; prin sentința Judecătoria Drochia din 26.11.2007 în baza art.
186 alin. (2) lit. a), c), d) Cod penal, la pedeapsa sub formă de închisoare, cu
suspendarea executării acesteia pe un termen de 2 ani; prin sentința Judecătoria
Drochia din 04.04.2012 în baza art. 195 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime
de 6 600 lei.
Instanța de recurs a indicat că, din anterioarele condamnări ale lui Sîrbu
Veaceslav, se poate concluziona cu certitudine, că pedepsele aplicate acestuia nu
și-au atins scopurile prevăzute la art. 61 Cod penal, și anume cel de prevenire a
săvârșirii altor infracțiuni și de corectare a inculpatului, față de inculpat fiind
aplicate diferite categorii de pedepse – amendă, închisoare cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei, însă acestea n-au avut efect, or, inculpatul a
continuat comiterea faptelor infracționale.
Astfel, instanța de recurs a mai indicat că, doar prin aplicarea față de
inculpatul Sîrbu Veaceslav a pedepsei sub formă de închisoare, cu executarea reală
a acesteia vor fi atinse scopurile pedepsei penale: de corectare a inculpatului, de
restabilire a echității sociale, de prevenire a săvârșirii altor infracțiuni, respectiva
pedeapsă fiind aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la
reeducarea inculpatului, la formarea unei atitudini pozitive față de ordinea de
drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale.
Decizia instanței de recurs, este atacată cu recurs în anulare de către
avocatul Uncu Natalia în numele inculpatului Sîrbu Veaceslav, prin care solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017 cu
menținerea sentinței Judecătoriei Drochia /sediul central/ din 30.06.2017,
invocând:
- instanța de recurs nu a luat în considerare că inculpatul a recunoscut vina, sa
căit sincer, a recuperat integral prejudiciul material;
3
- instanța de recurs la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că la
pronunțarea sentinței din 30.06.2017, inculpatul nu avea antecedente penale, el
executând pe deplin pedepsele stabilite;
- instanța de recurs a aplicat cea mai aspră pedeapsă fără a lua în considerație
că stabilirea pedepsei cu închisoarea are un caracter excepțional conform art. 75
alin .(2) Cod penal;
- condamnatul are 2 copii minori la întreținere, fiind unicul întreținător;
- procurorul a declarat recurs la sentința primei instanțe ne invocând
temeiurile pentru declararea recursului conform art. 444 Cod de procedură penală,
astfel instanța de recurs eronat a admis recursul prin ce a fost încălcat principiul
contradictorialității procesului penal, astfel încălcând lui Sîrbu Veaceslav
drepturile prevăzute de art. 6 CEDO și art. 21 din Constituția Republicii Moldova;
La recursul în anulare declarat de avocatul Uncu Natalia în numele
inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de
procedură penală, a depus referință procurorul în Secția reprezentare a învinuirii în
Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursul înaintat, a
solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel motivând
prin faptul că, recurentul a invocat drept temei pentru declararea recursului în
anulare și redeschiderea procesului, dezacordul cu individualizarea pedepsei,
criticând mărimea și categoria pedepsei stabilite inculpatului, fără a invoca și a
argumenta în ce constă viciul fundamental în sensul art. 453 alin. (1) Cod de
procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în baza
materialelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl consideră
inadmisibil, din următoarele considerente.
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 454 Cod de
procedură penală și a declarat recursul în anulare în termen.
În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură
penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în
anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea
ilegalității hotărârii atacate.
Potrivit art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi
atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept, comise la
judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii
precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a
Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea
cererii.
Conform art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea
esențială a drepturilor și libertăților fundamentale garantate de Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate
internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.
4
Instanța de recurs în anulare, constată că recurentul indică în recursul în
anulare argumentul că instanța de recurs eronat a admis recursul procurorului în
care nu a fost invocat nici un temei prevăzut de art. 444 Cod de procedură penală,
fapt ce este în contradicție cu art. 6 CEDO și art. 21 din Constituția Republicii
Moldova „principiul contradictorialității procesului penal”.
Instanța de recurs în anulare constată din materialele dosarului că, motivul
înaintat de recurent este nefondat, ne argumentat, pe motiv că procurorul în
recursul înaintat a criticat pedeapsa aplicată, fiind una blândă, astfel, Colegiul
penal, indică că acest motiv se raportează la temeiul din art. 444 alin. (1) pct. 9)
Cod de procedură penală – „s-au aplicat pedepse în alte limite decît cele prevăzute
de lege sau greșit individualizate în raport cu prevederile capitolului VII din
Partea generală a Codului penal”.
În atare circumstanță, Colegiul penal, atestă că nu se confirmă faptul
încălcării de către instanța de recurs a principiului contradictorialității procesului
penal cum susține apărătorul, iar soluția este în conformitate cu prevederile art. 449
alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală.
Mai mult, Colegiul penal apreciază ca declarative motivele invocate de
recurent precum că instanța de recurs nu a luat în considerare că inculpatul a
recunoscut vina, s-a căit sincer, a recuperat integral prejudiciul material, la
stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că inculpatul nu avea antecedente
penale, instanța a aplicat cea mai aspră pedeapsă, inculpatul are 2 copii minori la
întreținere, or, instanța de recurs a ținut cont de toate circumstanțele cauzei (f.d.
136 – 137 v. III), mai mult, Colegiul penal indică că condamnatul a fost condamnat
de 4 ori anterior pentru infracțiuni similare, lui fiindu-i stabilite pedepse
nonprivative de liberate, astfel, condamnatul fiind deja la a 5 abatere, Colegiul
penal conchide că acesta nu a îndreptățit încrederea acordată anterior, pedepsele
nonprivative stabilite anterior, nu au dus la atingerea scopului pedepsei penale.
În consecință, Colegiul penal nu constată prezența erorilor de drept ce ar
genera casarea hotărîrii atacate, sub aspectele invocate, acestea fiind declarative și
vădit neîntemeiate în speța dată, iar decizia instanței de recurs ordinar din 13
decembrie 2017 este întemeiată, motivată și legală, astfel instanța de recurs ordinar
nu a comis nici o eroare de drept, care ar putea fi considerată ca un viciu
fundamental în cauză și ar putea duce la casarea hotărîrii irevocabile.
Mai mult, încălcarea prevederilor art. 6 CEDO și 21 din Constituția
Republicii Moldova, în speța dată nu se confirmă.
Astfel, în temeiul celor menționate, Colegiul penal consideră recursul în
anulare declarat de către avocatul Uncu Natalia în numele inculpatului Sîrbu
Veaceslav, ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4), 453, art. 456 alin.
(1) Cod de procedură penală, Colegiul penal,
5
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Uncu
Natalia în numele inculpatului Sîrbu Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe
Sîrbu Veaceslav XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 14 iunie 2018.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
6