1re-39/2018 — art. 186 alin. 2 lit. b,c,d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 2 lit. b,c,d CP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-39/2018 — art. 186 alin. 2 lit. b,c,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1re-39/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 16 mai 2018 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către avocatul Uncu Natalia în numele inculpatului Sîrbu Veaceslav, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Sîrbu Veaceslav XXXXX, născut la XXXXX, originar și domiciliat XXXXX. Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei: 1. 03.05.2016 – 30.06.2017 (prima instanță); 2. 12.09.2017 – 13.12.2017 (instanța de apel); 3. 23.02.2018 – 16.05.2018 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursului în anulare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Drochia /sediul central/ din 30 iunie 2017, cauza fiind examinată în procedură specială, privind acordul de recunoaștere a vinovăției, prevăzută de art. 509 Cod de procedură penală, Sîrbu Veaceslav a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de 240 ore muncă neremunerată în folosul comunității. Prin aceeași sentință, au fost condamnați și inculpații Melnic Ion și Dolina Igori, în privința cărora hotărârea în prezent nu se contestă.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Sîrbu Veaceslav, în noaptea de 29 decembrie 2015 spre 30 decembrie 2015 fiind în înțelegere prealabilă cu Melnic Ion și Dolina Igori, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin deteriorarea geamului, au pătruns în casa care aparține lui Trifailă Alexandru, situată în satul xxxxx, raionul Drochia, de unde pe ascuns au sustras un centru muzical de model "Samsung" la prețul de 10 000 lei, un aspirator de model "Gorenje" la prețul de 2 500 lei, un ceainic electric de model "Vitesse" la prețul de 1 500 lei, un „playstation” de model "Sony" la prețul de 2 000 lei,un radiou de model "Panasonic" la prețul de 1 500 lei, un ruter de model "Netis" la prețul de 400 lei, un aparat pentru cafea la prețul de 1 2 000 lei, două perechi de pantofi pentru bărbați la prețul de 500 lei pentru o pereche, în total 1 000 lei, un DVD de model Samsung" la prețul de 2 000 lei, un tiuner la prețul de 500 lei, o boxă la prețul de 200 lei, un aparat foto de model "Sony" la prețul de 4 000 lei, un fier de călcat de model "Philips" la prețul de 700 lei, un fier de călcat de model "Confort" la prețul de 700 lei, un cămin la prețul de 250 lei, o tigaie de model "Zolgher" la prețul de 1 000 lei, un uscător pentru păr la prețul de 200 lei, un mixer de model "Verloni" la prețul de 200 lei, două seturi de veselă, linguri și furculițe la prețul de 100 lei un set, în total 200 lei, o lanternă la prețul de 200 lei, 12 perechi de ciorapi, la prețul de 10 lei o pereche, în total 120 lei, un acordeon la prețul de 500 lei, trei inele de aur la prețul total de 4 000 lei, două căciuli de nurcă la prețul uneia de 500 lei, în total 1 000 lei și au deteriorat două geamuri la prețul de 500 lei, prin ce au cauzat părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de 40 000 lei. Astfel, prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului conform prevederilor art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile.”
Sentința primei instanțe a fost atacată cu recurs de către procurorul în Procuratura Drochia, Turenco Diana, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei inculpatului Sîrbu Veaceslav cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, invocând că corectarea inculpatului Sîrbu Veaceslav este posibilă doar prin izolarea lui de societate, luând în considerație faptul, că anterior la 06.09.2006 de către Judecătoria Drochia a fost condamnat în baza art.195 alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de 6 000 lei, la 18.09.2007 de către Judecătoria Drochia a fost condamnat în baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal la amendă în mărime de 7 834 lei, la 26.11.2007 de către Judecătoria Drochia a fost condamnat în baza art.186 alin.(2) lit. a), c), d) Cod penal cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termen de probă de 2 ani, la 04.04.2012 de către Judecătoria Drochia a fost condamnat în baza art.195 alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de 6 600 lei, pedepse care s-au dovedit a fi insuficiente pentru atingerea scopului procesului penal de prevenire a infracțiunilor și de corectare a inculpatului Sîrbu Veaceslav.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017, recursul declarat a fost admis, casată parțial sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre prin care lui Sîrbu Veaceslav recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa de 1 an închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că prima instanță corect a conchis că inculpatul a comis infracțiunea încriminată însă incorect a concluzionat despre oportunitatea aplicării în privința lui Sîrbu Veaceslav a unei 2 pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, fiind eronată concluzia cu privire la iraționalitatea executării de către inculpat a pedepsei sub formă de închisoare, nefiind luate în considerație și apreciate în mod cuvenit împrejurările cazului și personalitatea inculpatului. Instanța de recurs a notat că, deși Sîrbu Veaceslav a comis fapta prejudiciabilă ce se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, totuși este relevantă personalitatea inculpatului, care este predispus de a leza valorile sociale ocrotite de legea penală, or, anterior a fost condamnat de cinci ori pe infracțiuni de furt, comiterea furturilor pentru el devenind o îndeletnicire, iar pedepsele nonprivative aplicate acestuia nu și-au produs efectul scontat, Sîrbu Veaceslav continuând activitatea criminală, fără a face concluziile de rigoare. Astfel, potrivit actelor din dosarul penal, Sîrbu Veaceslav anterior a fost supus răspunderii penale, fiind condamnat prin sentința Judecătoria Drochia din 06.09.2006 în baza art. 195 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 6 000 lei; prin sentința Judecătoria Drochia din18.09.2007 în baza art.186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, la amendă în mărime de 7834 lei; prin sentința Judecătoria Drochia din 26.11.2007 în baza art. 186 alin. (2) lit. a), c), d) Cod penal, la pedeapsa sub formă de închisoare, cu suspendarea executării acesteia pe un termen de 2 ani; prin sentința Judecătoria Drochia din 04.04.2012 în baza art. 195 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 6 600 lei. Instanța de recurs a indicat că, din anterioarele condamnări ale lui Sîrbu Veaceslav, se poate concluziona cu certitudine, că pedepsele aplicate acestuia nu și-au atins scopurile prevăzute la art. 61 Cod penal, și anume cel de prevenire a săvârșirii altor infracțiuni și de corectare a inculpatului, față de inculpat fiind aplicate diferite categorii de pedepse – amendă, închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, însă acestea n-au avut efect, or, inculpatul a continuat comiterea faptelor infracționale. Astfel, instanța de recurs a mai indicat că, doar prin aplicarea față de inculpatul Sîrbu Veaceslav a pedepsei sub formă de închisoare, cu executarea reală a acesteia vor fi atinse scopurile pedepsei penale: de corectare a inculpatului, de restabilire a echității sociale, de prevenire a săvârșirii altor infracțiuni, respectiva pedeapsă fiind aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la reeducarea inculpatului, la formarea unei atitudini pozitive față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale.
Decizia instanței de recurs, este atacată cu recurs în anulare de către avocatul Uncu Natalia în numele inculpatului Sîrbu Veaceslav, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017 cu menținerea sentinței Judecătoriei Drochia /sediul central/ din 30.06.2017, invocând: - instanța de recurs nu a luat în considerare că inculpatul a recunoscut vina, sa căit sincer, a recuperat integral prejudiciul material; 3 - instanța de recurs la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că la pronunțarea sentinței din 30.06.2017, inculpatul nu avea antecedente penale, el executând pe deplin pedepsele stabilite; - instanța de recurs a aplicat cea mai aspră pedeapsă fără a lua în considerație că stabilirea pedepsei cu închisoarea are un caracter excepțional conform art. 75 alin .(2) Cod penal; - condamnatul are 2 copii minori la întreținere, fiind unicul întreținător; - procurorul a declarat recurs la sentința primei instanțe ne invocând temeiurile pentru declararea recursului conform art. 444 Cod de procedură penală, astfel instanța de recurs eronat a admis recursul prin ce a fost încălcat principiul contradictorialității procesului penal, astfel încălcând lui Sîrbu Veaceslav drepturile prevăzute de art. 6 CEDO și art. 21 din Constituția Republicii Moldova;
La recursul în anulare declarat de avocatul Uncu Natalia în numele inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul în Secția reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursul înaintat, a solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că, recurentul a invocat drept temei pentru declararea recursului în anulare și redeschiderea procesului, dezacordul cu individualizarea pedepsei, criticând mărimea și categoria pedepsei stabilite inculpatului, fără a invoca și a argumenta în ce constă viciul fundamental în sensul art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 454 Cod de procedură penală și a declarat recursul în anulare în termen. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Potrivit art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept, comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Conform art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a drepturilor și libertăților fundamentale garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. 4 Instanța de recurs în anulare, constată că recurentul indică în recursul în anulare argumentul că instanța de recurs eronat a admis recursul procurorului în care nu a fost invocat nici un temei prevăzut de art. 444 Cod de procedură penală, fapt ce este în contradicție cu art. 6 CEDO și art. 21 din Constituția Republicii Moldova „principiul contradictorialității procesului penal”. Instanța de recurs în anulare constată din materialele dosarului că, motivul înaintat de recurent este nefondat, ne argumentat, pe motiv că procurorul în recursul înaintat a criticat pedeapsa aplicată, fiind una blândă, astfel, Colegiul penal, indică că acest motiv se raportează la temeiul din art. 444 alin. (1) pct. 9) Cod de procedură penală – „s-au aplicat pedepse în alte limite decît cele prevăzute de lege sau greșit individualizate în raport cu prevederile capitolului VII din Partea generală a Codului penal”. În atare circumstanță, Colegiul penal, atestă că nu se confirmă faptul încălcării de către instanța de recurs a principiului contradictorialității procesului penal cum susține apărătorul, iar soluția este în conformitate cu prevederile art. 449 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală. Mai mult, Colegiul penal apreciază ca declarative motivele invocate de recurent precum că instanța de recurs nu a luat în considerare că inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer, a recuperat integral prejudiciul material, la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că inculpatul nu avea antecedente penale, instanța a aplicat cea mai aspră pedeapsă, inculpatul are 2 copii minori la întreținere, or, instanța de recurs a ținut cont de toate circumstanțele cauzei (f.d. 136 – 137 v. III), mai mult, Colegiul penal indică că condamnatul a fost condamnat de 4 ori anterior pentru infracțiuni similare, lui fiindu-i stabilite pedepse nonprivative de liberate, astfel, condamnatul fiind deja la a 5 abatere, Colegiul penal conchide că acesta nu a îndreptățit încrederea acordată anterior, pedepsele nonprivative stabilite anterior, nu au dus la atingerea scopului pedepsei penale. În consecință, Colegiul penal nu constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărîrii atacate, sub aspectele invocate, acestea fiind declarative și vădit neîntemeiate în speța dată, iar decizia instanței de recurs ordinar din 13 decembrie 2017 este întemeiată, motivată și legală, astfel instanța de recurs ordinar nu a comis nici o eroare de drept, care ar putea fi considerată ca un viciu fundamental în cauză și ar putea duce la casarea hotărîrii irevocabile. Mai mult, încălcarea prevederilor art. 6 CEDO și 21 din Constituția Republicii Moldova, în speța dată nu se confirmă. Astfel, în temeiul celor menționate, Colegiul penal consideră recursul în anulare declarat de către avocatul Uncu Natalia în numele inculpatului Sîrbu Veaceslav, ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4), 453, art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, 5 D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Uncu Natalia în numele inculpatului Sîrbu Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Sîrbu Veaceslav XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 14 iunie 2018. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.