1ra-133/2016 — art.186 al.2 lit.c, d CP

1ra-133/2016 — art.186 al.2 lit.c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-133/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

03 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Ursache Petru

Judecători: Toma Nadejda și Timofti Vladimir

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Ciuru Igor în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 aprilie 2015, în cauza

penală, privindu-l pe:

Pascal Veaceslav Victor, născut la

09.07.1990, originar și domiciliat or.

Bălți, str. Cerneahovschi, 57.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 02.08.2013 – 11.07.2014;

Instanța de apel: 10.09.2014 – 29.04.2015;

Instanța de recurs: 16.11.2015 – 03.02.2016;

A CONSTATAT :

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2

ani 6 luni.

Conform art. 87 alin.(1) Cod penal, pedeapsa stabilită inculpatului prin

sentința Judecătoriei Sîngerei din 01.03.2013 – munca neremunerată în

folosul comunității în mărime de 200 ore, din care executate 20 ore, au fost

cumulate cu închisoare pe un termen de 3 luni.

În baza art. 85 Cod penal, instanța de judecată a adăugat parțial, la

pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite

1

de sentința anterioară, stabilindu-i definitiv inculpatului Pascal Veaceslav

închisoare pe un termen de 2 ani 7 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar

de tip închis.

În termenul pedepsei stabilită inculpatului, a fost inclus termenul aflării

acestuia în stare de arest de la 10.05.2014 - 11.07.2014.

A fost admisă acțiunea civilă a părților vătămate fiind dispusă încasarea

din contul inculpatului în beneficiul Direcției Asistență Socială și Protecția

Familiei prejudiciul cauzat prin infracțiune în sumă de 4595 lei și în beneficiul

ÎS „Poșta Moldovei” prejudiciul cauzat prin infracțiune în sumă de 2902 lei.

inculpatul Pascal Veaceslav, la data de 29.04.2013 ora 19:00 pînă la data de

30.04.2013 ora 06.00, împreună cu alte persoane nestabilite de organul de

urmărire penală, folosindu-se de faptul că nu au fost observați de nimeni, prin

deteriorarea geamului de la biroul nr. 125, amplasat la etajul clădirii Primăriei

din str. Independenței nr.1, mun. Bălți, au pătruns în oficiul poștal nr.6 unde,

pe ascuns, au sustras cartele de reîncărcare Tet-a-tet, Unite, Moldcell, Dialog,

Iristel și Neotel, în total 21 bucăți, la prețul de 1860 lei și bani în suma de 1042

lei, cauzîndu-i Centrului de poștă Bălți o daună materială în proporții

considerabile în mărime 2902 lei.

Tot el, Pascal Veaceslav, împreună cu persoane neidentificate în perioada

de timp de la data de 29.04.2013 ora 19.00 pînă la data de 30.04.2013 ora

06.00, folosindu-se de momentul cînd nu au fost observați de nimeni, prin

deteriorarea geamului de la biroul nr. 124, amplasat la etajul clădirii Primăriei

mun.Bălți din str. Independenței nr.1, mun. Bălți, au pătruns în contabilitatea

Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei, de unde, pe ascuns, au sustras

tichete de benzină A4-95 „Lukoil" în cantitate de 270 litri la prețul de 4360 lei,

10 abonamente troleibuz la prețul de 1000 lei și bani în suma de 850 lei,

cauzîndu-i astfel părții vătămate daună materială în proporții considerabile în

mărime de 6210 lei.

avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, solicitând casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care inculpatul să fie achitat.

În motivarea apelului au fost invocate următoarele argumente:

- instanța de judecată la pronunțarea sentinței nu a ținut cont de

argumentele părții apărării, respingîdu-le ca neîntemeiate și apreciindu-le

critic;

2

- instanța nu a dat apreciere probelor din dosar potrivit prevederilor

legale, care, în viziunea apelantului, nu dovedesc vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate;

- declarațiile părților vătămate nu coroborează cu celelalte probe din

dosar.

a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Rusnac Aliona în numele

inculpatului, cu menținerea sentinței fără modificări.

judecînd cauza penală, instanța de fond a respectat normele procesuale, a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei

și a dat probelor administrate o apreciere legală, respectîndu-se prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblul din punct

de vedere al coroborării lor.

Cercetînd suplimentar probele scrise și anume: plîngerea depusă de Guțu

Vasile Mihail la data de 30.04.2013 (f.d.6, vol.I); actul inventarierii nr. 30/1

din data de 30.04.2013 (f.d.7-8, vol.I); plîngerea depusă de Semenciuc

Vladimir din 30.04.2013 (f.d.9, vol.I); procesul - verbal cu privire la rezultatele

inventarierii la data de 30.04.2013 (f.d. 10-14, vol.I); proces-verbal de

cercetare la fața locului din data de 30.04.2013 (f.d.17-18,vol.I); raport de

expertiză dactiloscopică efectuată la data de 31.03.2013 (f.d.23-25, vol.I);

ordonanță de ridicare și proces-verbal de ridicare din data de 04.05.2013

(f.d.66-67, vol.I); proces-verbal de ridicare din data de 07.05.2013 (f.d.92-93,

vol.I); date caracteristice în privința lui Pascal Veaceslav (f.d. 97-101, vol.I);

răspuns cu anexe de la ÎCS „LUKOIL – Moldova” din data de 24.05.2013

(f.d.179-183, vol.I); declarațiile părții vătămate Luchianiuc Natalia depuse în

instanța de judecată la data de 01.07.2014 (f.d.18, vol.II); declarațiile

reprezentantului părții vătămate Bogdan Alexandru date în instanța de

judecată la data de 01.07.2014 (f.d. 19, vol.II); copia sentinței Judecătoriei

Sîngerei din data de 01.03.2013 în privința lui Pascal Veaceslav (f.d.23-25,

vol.II); declarațiile martorului Tutunaru Nicolai depuse în instanța de judecată

la data de 07.07.2014 (f.d.27, vol.II); declarațiile inculpatului Pascal Veaceslav

depuse în instanța de judecată la data de 07.07.2014 (f.d.28, vol.II); informația

Biroului de Probațiune Bălți în privința lui Pascal Veaceslav (f.d.22, vol.II);

caracteristica eliberată pe numele inculpatului Pascal Veaceslav (f.d.99),

precum și certificatele eliberate de medicii narcolog și psihiatru, prin care se

3

confirmă că inculpatul nu se află la evidența acestora(f. d. 100,101), instanța

de apel a conchis că învinuirea adusă inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal s-a confirmat în cadrul

cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului fiind constatată deplin prin

probele administrate.

Instanța de apel a conchis că, soluția instanței de fond privind

constatarea vinovăției lui Pascal Veaceslav în comiterea infracțiunii imputate

se bazează pe declarațiile părților vătămate, martorilor, precum și probele

scrise ale cauzei penale administrate și cercetate în cadrul ședinței de

judecată și anume: declarațiile reprezentantului părții vătămate DASPF

Luchianciuc Natalia, și a reprezentantului părții vătămate ÎS "Poșta Moldovei"

Bogdan Alexandr, martorului Tutunaru Nicolae; procesul-verbal de ridicare

din 07.05.2013, prin care au fost ridicate cartele telefonice Dialog, Iristel,

Neotel, de la Pascal V. (f.d.93); procesul-verbal de inventariere în DASPF

(f.d.10); actul de inventariere în OP nr.6 din 30.04.2013 (f.d.7); proces-verbal

de cercetare la fața locului din 30.04.2013 (f.d. 17); raportul de expertiză

nr.1490 din 31 mai 2013, conform căruia urma digitală cu dimensiunile

17X13, ridicată din sediul oficiului poștal nr.6 a fost creată de degetul arătător

al mâinii drepte a cet. Pascal Veaceslav, urma digitală cu dimensiunile 18X13

ridicată de la fața locului a fost creată de degetul mijlociu a mâinii drepte a cet.

Pascal Veaceslav (f.d.23).

Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a pus la baza

sentinței de condamnare probele administrate și cercetate în ședința instanței

de judecată, stabilind starea de fapt și vinovăția inculpatului Pascal Veaceslav

și just a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului se încadrează în baza art.

186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane, săvîrșită prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

În opinia instanței de apel, motivele invocate de avocat nu și-au găsit

confirmarea la examinarea apelului declarat, iar afirmațiile inculpatului din

ședința instanței de apel că, nu a comis infracțiunea imputată, instanța le-a

considerat neîntemeiate, deoarece prin probele cercetate în ședința de

judecată se confirmă contrariul.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului instanța de apel a conchis

că, prima instanță s-a condus de prevederile legale relevante în acest sens și

corect a apreciat măsura de pedeapsă aplicată inculpatului, ținînd cont de

gradul de pericol social al faptei săvîrșite, personalitatea inculpatului, de

4

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, astfel

concluzionînd corect că corijarea și reeducarea inculpatului Pascal Veaceslav

este posibilă doar în condițiile izolării de societate prin stabilirea pedepsei

închisorii.

ordinar, prin intermediul căruia a solicitat casarea decizia instanței de apel și

adoptarea unei hotărîri de achitare a inculpatului.

În motivarea recursului ordinar declarat, avocatul, invocînd temei de

drept art. 427 alin.(1) pct.6), 8), 10) Cod de procedură penală a indicat

următoarele argumente:

- probele puse la baza sentinței și a deciziei nu sunt suficiente, directe și

utile care ar demonstra comiterea de către inculpat a faptei ce i se

incriminează;

- calificarea acțiunilor inculpatului în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod

penal, este greșită. În calitate de părți vătămate figurează Direcția Asistență

Socială și Protecția Familiei din cadrul Primăriei mun. Bălți și ÎS „Poșta

Moldovei”, Centrul de Poștă Bălți, iar prejudiciul total este de 6210 lei, care nu

poate fi apreciat ca considerabil, avînd în vedere statutul părților vătămate și

bugetele acestora pe care le gestionează;

- pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră, la aplicarea căreia

instanța nu a ținut cont de circumstanțele cauzei și prevederile legale

relevante în acest sens.

indicînd, că argumentele recursului au constituit obiect de discuție în instanța

de apel, asupra căror instanța s-a pronunțat detaliat. Pedeapsa stabilită

inculpatului a fost individualizată în conformitate cu prevederile legale.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

5

Potrivit conținutului recursului declarat, deși recurentul invocă temei de

drept prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, însă la

acest capitol critică de fapt decizia instanței de apel sub aspectul că instanțele

ierarhic inferioare greșit au încadrat acțiunile inculpatului în baza lit. d),

alin.(2) art.186 Cod penal, deoarece consideră că daunele cauzate părților

vătămate nu pot fi calificate ca fiind considerabile, avînd în vedere statutul

părților vătămate, motiv din care Colegiul penal va supune verificării

hotărîrile instanțelor ierarhic inferioare prin prisma erorii de drept prevăzută

de art.427 alin.(1) pct. 12) și respectiv pct. 8) și 10) Cod de procedură penală.

8.1. Referitor la temeiul de drept invocat de recurent prin prisma art. 427

alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume: nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Instanța de recurs menționează că potrivit art. 113 alin.(1) Cod de

procedură penală, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Reieșind din conținutul deciziei instanței de apel, Colegiul constată că,

criticile formulate de recurent sub aspectul art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de

procedură penală, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în

instanța de apel și asupra lor aceasta s-a pronunțat, dîndu-le o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în pct. 5 al prezentei decizii,

concluzii pe care instanța de recurs le însușește și nu consideră necesar

repetarea acestora.

Conform hotărîrilor adoptate, prima instanță și cea de apel au apreciat

probele din dosar potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de

drept, ajungând la concluzia corectă privind condamnarea inculpatului Pascal

Veaceslav, deoarece în acțiunile lui sunt întrunite elementele infracțiunilor

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal.

Astfel, reieșind din concluziile sus menționate, Colegiul penal conchide, că

în speța dată nu se constată erori de drept prevăzute de art. 427 alin.(1) pct.

8) Cod de procedură penală, și anume că nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

8.2. Cu referire la argumentele recurentului privind existența în speță a

erorii de drept, prescrisă la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală

„s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale” Colegiul penal

6

menționează că, potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, prin criterii generale

de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de

care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei

pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă

instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului

individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie una echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze

scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea

pedepsei în limitele fixate în partea specială.

Instanța de recurs constată că, prima instanță corect a individualizat

pedeapsa stabilită inculpatului în limitele sancțiunii normei penale, iar, prin

urmare, și decizia instanței de apel privind menținerea sentinței este una

legală.

În acest sens, Colegiul penal menționează, că prin sentința Judecătoriei

Sîngerei din 01 martie 2013 (f. d. 23-25, vol. II), inculpatul Pascal V. a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsă – 200 ore muncă neremunerată în folosul

comunității.

Potrivit informației nr. 1398 din 01.07.2014 eliberată de Biroul de

Probațiune Bălți, inculpatul a executat 20 ore muncă neremunerată în folosul

comunității.

Prin urmare, avînd în vedere că potrivit învinuirii formulate, inculpatul

Pascal V. a comis fapta la 29.04.2013, Colegiul constată că instanțele ierarhic

inferioare corect au statuat că, inculpatul a comis infracțiunea avînd

antecedente penale nestinse, astfel potrivit prevederilor art. 34 Cod penal

acțiunile inculpatului se consideră recidivă.

În conformitate cu prevederilor art. 16 alin.(3) Cod penal infracțiunea

comisă de inculpat se consideră mai puțin gravă.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea

categoriei și termenului pedepsei inculpatului Pascal V., pentru infracțiunea

comisă, instanța de fond și cea de apel nu au comis erori de drept, pedeapsa

7

aplicată inculpatului este una corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost

respectate exigențele legii, ținîndu-se cont și de faptul că acesta nu a

recunoscut vina, circumstanțe care atenuează vina inculpatului nu au fost

stabilite, iar circumstanțe agravante au fost recunoscute: săvîrșirea

infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

infracțiune similară, pedeapsa nefiind executată, considerente din care prima

instanță și instanța de apel corect au concluzionat că în privința inculpatului

urmează a fi stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2

ani 7 luni, pedeapsă care va atinge scopul corectării și reeducării inculpatului.

Totodată, Colegiul penal constată că prima instanță la individualizarea

pedepsei inculpatului corect a aplicat prevederile art. 82 alin.(2), 85 și 87 alin.

(1) Cod penal, concluzie menținută și de instanța de apel, prin decizia

adoptată.

Astfel, instanța de recurs conchide că argumentele recursului în acest

sens sunt neîntemeiate.

8.3. Referitor la argumentul recurentului potrivit căruia prejudiciul

cauzat părților vătămate nu poate fi apreciat ca fiind considerabil, Colegiul

penal conchide că invocarea unei asemenea erori de drept se încadrează în

prevederile art. 427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, care prevede că

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă: faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Sub acest aspect, Colegiul penal constată că în cadrul examinării cauzei în

fond și în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, partea apărării nu a

invocat faptul că, prejudiciul cauzat părților vătămate nu poate fi apreciat ca

fiind considerabil.

Prin urmare, Colegiul penal menționează că chestiunea în cauză nu poate

constitui obiect de examinare, deoarece potrivit prevederilor art.427 alin. (2)

Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în

recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în

instanța de apel.

Astfel, Colegiul penal conchide, că este neîntemeiat argumentul invocat

de recurent prin prisma prevederilor art. 427 alin.(1) pct. 12) Cod de

procedură penală.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile

invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8), 10) și 12) Cod de

procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel

8

de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea

atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil

ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ciuru Igor în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 29 aprilie 2015, în cauza penală privindu-l pe Pascal Veaceslav Victor, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la data de 25 februarie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

9