1ra-812/2018 — art. 312 alin. 2 lit. a CP

Dosarul nr. 1ra-812/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte - Nadejda Toma,

judecătorii - Constantin Alerguș, Victor Boico,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 ianuarie

2018, în cauza penală în privința lui

Popșoi Alexandru XXXXX, născut la XXXXX,

originar din r-nul XXXXX, domiciliat în mun.

XXXXX, str. XXXXX nr. XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

instanța de fond: 25.08.2017-31.10.2017;

instanța de apel: 21.11.2017-24.01.2018;

instanța de recurs: 22.03.2018-13.06.2018.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă:

adoptată în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Popșoi Al-

dru a fost condamnat în baza art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal, la pedeapsă sub

forma de amendă în mărime de 412 unități convenționale, echivalent a

20 600 lei.

Solicitarea procurorului privind încasarea din cotul inculpatului a

cheltuielilor judiciare a fost respinsă.

în jurul orei 0850, Popșoi Al-dru având scopul de a ascunde adevărul, cât și de

a da vina pe persoane necunoscute și de a învinui în săvârșirea unei infracțiuni

grave, fiind recunoscut în calitate de martor în cadrul procesului penal

nr.XXXXX1, înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la

infracțiuni a IP Bălți din 25.06.2017, fiind preîntâmpinat de către OUP al SUP a

IP Bălți, Sîrbu R., despre răspunderea penală pe care о poartă pentru declarația

mincinoasă conform art. 312 Cod penal, fiindu-i explicat conținutul acestei

norme penale și consecințele care pot surveni în urma prezentării cu bună

știință a declarației mincinoase, știind cu certitudine că cele declarate de el nu

1

corespund adevărului, deoarece a avut loc о înscenare și prezentarea realității

în astfel de mod, ca să-i creeze impresia soției sale, Popșoi T. că în imobilul lor

comun de pe str. XXXXX munXXXXX, au pătruns persoane necunoscute și au

sustras pe ascuns mijloace bănești în suma de 9 200 euro, echivalent a 188 600

lei și 13 000 de lei. Fiind conștient de caracterul periculos al acțiunilor sale și

dorind survenirea consecințelor negative, în scopul ascunderii adevărului, a

depus declarații cu bună-știință mincinoase despre faptul că la 25.06.2017, ora

0324, aflându-se în ospeție la familia Bujor din s. Corlăteni, r-nul Rîșcani, a primit

înștiințare pe telefonul său mobil de la senzorii din casă în care ei locuiesc,

precum că este mișcare. El urgent, s-a deplasat în mun. Bălți, a intrat în casă

unde a observat în odaia de locuit de la primul etaj, este dezordine, haine și

bunuri aruncate pe jos, atunci a înțeles că cineva a fost în casă și când a privit la

buzunarul drept al patului din acea odaie, a observat dispariția a 9 200 euro și

12 000 lei. Ca urmare, a încercat să învinuiască persoane necunoscute de

comiterea a acțiunilor de furt în proporții mari, prevăzute de art. 186 alin. (4)

Cod penal, care se atribuie la о infracțiune gravă.

Ulterior, cele invocate de către Popșoi Al-dru în declarațiile sale din

25.06.2017, în cadrul urmăririi penale pe cauza penală nr. 2017041101, nu s-au

confirmat prin probe obiective, fapt constatat prin ordonanța Procuraturii mun.

Bălți din 13.07.2017, prin care a fost dispusa clasarea procesului penal nr.

XXXXX din 25.06.2017.

acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Popșoi Al-ndru să fie condamnat în baza art. 312 alin. (2) lit.

a) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 750

unități convenționale, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții.

Totodată, procurorul a solicitat să fie încasate de la Popșoi Al-dru în beneficiul

statului cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizei dactiloscopice în

sumă de 1 680 lei, iar în rest, sentința să fie menținută fără modificări.

În argumentarea celor solicitate, procurorul a menționat, că instanța

corect a stabilit circumstanțele comiterii infracțiunii, just a calificat acțiunile

inculpatului, însă la stabilirea pedepsei a neglijat prevederile art. 64 alin. (3)

Cod penal.

Astfel, instanța neîntemeiat i-a stabilit inculpatului о pedeapsă sub formă

de amendă sub limita minimă prevăzută de Legea penală.

Totodată, apelantul a menționat, că instanța de judecată a omis de a se

expune referitor la pedeapsa complementară prevăzută la sancțiunea art. 312

alin. (2) Cod penal.

De asemenea, procurorul a criticat soluția instanței pe marginea

cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei, solicitate pentru a fi încasate

de la inculpat. În acest sens procurorul a considerat că instanța eronat a apreciat

2

prevederile art. 143 Cod de procedură penală, neluând în considerație cele

stipulate la art. 227 Cod de procedură penală, greșit concluzionând că în cazul

lui Popșoi Al-dru cheltuielile judiciare urmează a fi trecute în contul statului.

apelul declarat a fost admis, casată sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care Popșoi Al-dru a fost condamnat în baza art.312 alin. (2) lit. a) Cod

penal, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități

convenționale, echivalent a 25 000 lei, fără privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

Solicitarea procurorului referitoare la încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor judiciare în sumă de 1 680 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată.

cererea de apel, instanța de apel a reținut, că temeiurile menționate de apelant

și-au găsit confirmare, or, în procesul de stabilire și individualizare a pedepsei

pentru inculpat în baza art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal, instanța de judecată

nu a dat deplină eficiență normelor naționale care reglementează pedeapsa

penală.

Astfel, instanța de apel reținând prevederile art. 64 alin. (1) Cod penal, a

menționat că, sancțiunea art. 312 alin.(2) Cod penal prevede pedepse principale

alternative, printre care amenda de la 550 la 1 150 unități convenționale sau

închisoare de până la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără), pedeapsă

complementară sub formă de privare de dreptul de a ocupa anumite funcții sau

de a exercita о anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.

Respectiv, instanța de apel a considerat că instanța de fond, reținând

criteriile complementare ce țin de personalitatea inculpatului, de gradul

prejudiciabil al faptei comise de către acesta, de circumstanțele comiterii

infracțiunii, corect a apreciat că corectarea și reeducarea acestuia, precum și

restabilirea echității sociale va fi posibilă prin aplicarea față de acesta a pedepsei

sub formă de amendă.

Astfel, la stabilirea pedepsei sub formă de amendă, ținându-se cont de

prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, limita minimă a

sancțiunii sub formă de amendă stipulată la art. 312 alin. (2) Cod penal ar fi

coborât la 412,5 unități convenționale, iar limita maximă coboară la 862,5 unități

convenționale, dar urmează a se ține cont și de faptul, că potrivit art.64 alin.(3)

Cod penal, limita minimă generală a pedepsei sub formă de amendă aplicabilă

persoanei fizice este de 500 unități convenționale, sub limita care ea nu poate fi

aplicată pedeapsa amenzii. Astfel, limita minimă a pedepsei cu amendă la caz

este de 500 unități convenționale, adică limita minimă generală.

În condițiile speței raportate la prevederile art.61, 64 și art.75 Cod penal,

instanța de apel a considerat, că pedeapsa sub formă de amendă în mărime de

500 unități convenționale, echivalentul a 25 000 lei - este una echitabilă,

3

individualizată în raport cu personalitatea inculpatului, corespunzător

gravității faptei comise de către inculpat și atitudinea procesuală pe care a avut-

o ultimul pe parcursul judecării cauzei.

Cât privește solicitarea procurorului cu referire la încasarea din contul

inculpatului a cheltuielilor judiciare suportate în cauză, instanța de apel a

conchis că, aceasta este neîntemeiată, or, prima instanță întemeiat a respins

încasarea din contul lui Popșoi Al-dru în beneficiul statului a sumei de 1 680 lei,

cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizei dactiloscopice nr.34/12/2-R-

771 din 30.06.2017, care a fost ordonată de către OUP al SUP a IP Bălți, Petrov I.

(f.d.38), acestea fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și

formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării.

care, invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia în partea ce ține de neîncasarea

cheltuielilor de judecată din contul inculpatului, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente

similare celor indicate anterior în apel și descrise în pct. 3. al prezentei decizii.

6.1. Pe cauză nu au fost depuse referințe.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Precum a fost menționat supra, acuzatorul de stat își întemeiază recursul

său în baza temeiului de drept prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Colegiul penal constată că temeiul invocat de recurent nu este aplicabil

din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, fiind legală și întemeiată.

Colegiul penal reține că, recurentul este de acord cu starea de fapt

stabilită de către instanțele de fond, manifestându-și dezacordul cu neîncasarea

în beneficiul statului din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare pentru

efectuarea expertizei dactiloscopice nr. 34/12/2-R-771 din 30.06.2017,

4

menționând în acest sens că, instanța de apel nu a îndeplinit cerințele stipulate

în prevederile art. 101, 394, 414 Cod de procedură penală și nu a indicat

temeiurile care au dus la respingerea apelului declarat în partea respectivă.

Motivul recurentului, precum că instanța de apel incorect nu a dispus

încasarea de la inculpat în folosul statului a sumei de 1 680 lei, care sunt

cheltuieli suportate la efectuarea expertizei dactiloscopice este neîntemeiat.

La acest capitol, Colegiul penal atestă că, art. 143 alin. (1) Cod de

procedură penală, prevede că expertiza se dispune și se efectuează în mod

obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul

nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit

adevărul în cauză (art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală).

De asemenea, potrivit art. 227 alin. (1) și (3) și 229 alin. (1) Cod de

procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii

pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care se plătesc din

sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. Totodată,

cheltuielile judiciare sunt suportate de inculpat sau sunt trecute în contul

statului.

În același context, instanța considera relevante în acest sens și prevederile

art. 75 alin. (3) al Legii nr.68 din 14.04.2016, cu privire la expertiza judiciara si

statutul expertului judiciar, potrivit căruia, în cauzele penale, cheltuielile pentru

efectuarea expertizei sânt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare

din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art.142 alin.(2) din Codul

de procedură penală al Republicii Moldova.

Colegiul penal reține că, instanța de apel corect a menținut sentința în

partea neîncasării de la inculpat a cheltuielilor suportate pentru efectuarea

expertizei dactiloscopice, or, plățile necesare întru efectuarea acesteia urmează

a fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat.

Prin urmare, decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și

temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea solicitării procurorului

referitor la încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare și motivele

adoptării soluției, ce se încadrează în prevederile art. 417 Cod de procedură

penală.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că nu a fost constatată

prezența în speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale prescrise la

art.414-418 Cod de procedură penală, impunându-se în consecință

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

5

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 24 ianuarie 2018, în cauza penală în privința

lui Popșoi Alexandru XXXXX ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 iunie 2018.

Președinte Nadejda Toma

Judecătorii Constantin Alerguș

Victor Boico

6