1ra-1694/2018 — art. 325 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 325 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1694/2018 — art. 325 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1694/2018
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
30 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul
în Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 mai 2018, în cauza penală
privindu-l pe
Purcăreanu Gheorghe Xxxxx, născut la
xxxxx, originar din r-nul Xxxxx, sat. Xxxxx și
domiciliat în Xxxxx, str. Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 01.11.2017 - 11.12.2017;
Instanța de apel : 17.01.2018 - 16.05.2018;
Instanța de recurs ordinar : 25.07.2018 - 30.10.2018.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 11 decembrie 2017, în
procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Purcăreanu
Gheorghe a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 325
alin. (1) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsa de 1 an închisoare,
cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, echivalentul a 100 000 lei.
În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată
condiționat pe un termen de probă de 2 ani.
Potrivit sentinței s-a constatat că, inculpatul Purcăreanu Gheorghe, activînd în
funcția de administrator al Societății pe Acțiuni „MECGRATO”, prin urmare, în
conformitate cu prevederile art. 124 Cod penal fiind persoană care gestionează o
organizație comercială, la 06 octombrie 2017, în jurul orelor 16:20, aflîndu-se în
biroul de serviciu cu nr. 13 din incinta sediului subdiviziunii teritoriale Briceni a
1
Serviciului Fiscal de Stat, amplasată în orașul Briceni, strada Independenței nr. 28,
avînd ca scop de a determina inspectorul fiscal din cadrul Direcției Control Fiscal al
Postului Operațional nr.2 din cadrul Direcției Generale Administrare Fiscală „Nord”
a Serviciului Fiscal de Stat, Curea Alla, care este persoană publică, să-și îndeplinească
în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu și anume ca ultima să nu reflecte în
actul de control fiscal în volum integral ilegalitățile fiscale stabilite în cadrul
controlului fiscal la Societatea pe Acțiuni „MECGRATO”, i-a oferit acesteia bani ce
nu i se cuvin în sumă totală de 10000 lei, bani pe care Purcăreanu Gheorghe ca rezultat
al refuzului de primire a acestora de către inspectorul fiscal Curea Alla, i-a pus pe
tumba de sub masa din biroul de serviciu cu nr.13 a acesteia, după care, a părăsit
biroul.
Împotriva sentinței a declarat apel avocatul D. Ostavciuc în numele inculpatului
Purcăreanu Gheorghe, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea
unei decizii noi, prin care lui Purcăreanu Gheorghe să-i fie stabilită suspendarea
condiționată a executării pedepsei închisorii pe un termen de 1 an, cu amendă în
mărime de 1500 unități convenționale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 mai 2018, apelul
declarat de avocatul D. Ostavciuc în numele inculpatului Purcăreanu Gheorghe a fost
admis, sentința casată, cu adoptarea unei hotărîri noi potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, după cum urmează:
Purcăreanu Gheorghe a fost condamnat în baza art. 325 alin. (1) Cod penal și în
baza acestei legi, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,
i s-a stabilit pedeapsa sub formă de 1 (un) an închisoare, cu amendă în mărime de
1500 (o mie cinci sute) unități convenționale - 75 000 (șaptezeci și cinci mii) lei.
În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii s-a suspendat
condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 (un) an.
4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a reținut că, instanța de fond, în
baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în
ședința de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură
penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct
de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce,
stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia
corectă cu privire la vinovăția lui Purcăreanu Gheorghe în baza art. 325 alin. (1) Cod
penal, fapt ce nici nu se contestă de părți, apelul fiind declarat în latura pedepsei
aplicate inculpatului.
Mai mult, judecarea cauzei a avut loc în procedură simplificată, în baza
prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală. În instanța de fond inculpatul a depus
cerere prin care a solicitat judecarea cauzei sale în baza probelor administrate în faza
urmăririi penale, prin care recunoaște săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și
solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,
cerere, care a fost acceptată de instanța de fond.
2
Totodată instanța de apel a considerat, că apelul declarat urmează a fi admis, cu
casarea parțială a sentinței instanței de fond în latura aplicării pedepsei penale din
următoarele considerente:
Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și respectiv
la rîndul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,
precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a
altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei
recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în
limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu
dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului
pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai
aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se
stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate,
nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
Instanța de fond n-a ținut cont în deplină măsură de prevederile normelor sus-
indicate, i-a aplicat inculpatului o pedeapsă prea aspră, fără a lua în considerație toate
circumstanțele cauzei.
În acest sens, Colegiul penal a luat în considerație starea sănătății inculpatului,
care potrivit certificatelor medicale prezentate în instanța de apel, suferă de
hipertensiune arterială gr. III, risc adițional înalt, boală cardio-vasculară,
encefalopatie discirculatorie geneză mixtă gr. III, tic nervos, din care motive a redus
perioada de probațiune a suspendării executării pedepsei sub formă de închisoare la
un an, iar pedeapsa amenzii va fi redusă la limita minimă posibilă. La aplicarea
pedepsei lui Purcăreanu Gheorghe, instanța de apel a ținut cont și de personalitatea
inculpatului, care anterior nu a fost condamnat, pentru prima dată este atras la
răspundere penală, se caracterizează din punct de vedere pozitiv.
Totodată, sunt întemeiate argumentele apelantului privind faptul că la stabilirea
pedepsei instanța de fond urma să țină cont de prevederile art. 78 alin. (1) lit. b) Cod
penal, potrivit cărora, în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe
atenuante la săvîrșirea infracțiunii, pedeapsa principală se reduce sau se schimbă după
cum urmează: ... dacă se aplică amenda, aceasta se poate coborî pînă la limita de jos.
În sentința adoptată, instanța de fond a reținut circumstanță atenuantă, adică
căința sinceră. Totodată, circumstanțe agravante prevăzute de art. 77 Cod penal nu au
fost stabilite. În așa mod, în prezența circumstanțelor atenuante, și în lipsa celor
agravante, instanța de fond la stabilirea pedepsei în privința lui Purcăreanu Gheorghe
neîntemeiat nu a aplicat prevederile art. 78 alin. (1) lit. b) Cod penal, de care inculpatul
urmează să beneficieze în mod legal.
3
Astfel, Colegiul penal a considerat oportun a-i stabili inculpatului pedeapsa
amenzii la limita minimă a sancțiunii prevăzute la art. 325 alin. (1) Cod penal, inclusiv
cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsă care
este echitabilă și suficientă, ținînd cont de faptul că inculpatul a solicitat examinarea
cauzei în procedură restrînsă și de gravitatea infracțiunii săvîrșite.
Sancțiunea art. 325 alin. (1) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de închisoare
de pînă la 6 ani cu amendă în mărime de la 2000 la 4000 unități convenționale. Luînd
în considerație prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, limitele de
pedeapsă în cazul amenzii se reduc cu ¼ , inculpatului fiind posibil de stabilit
pedeapsa amenzii în limitele de la 1500 la 3000 unități convenționale. Avînd în vedere
prevederile art. 78 alin. (1) lit. b) Cod penal, Colegiul a aplicat inculpatului pedeapsa
de 1500 unități convenționale.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul în
Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, în termen la data de 27 iunie 2018,
prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de
procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu menținerea sentinței primei
instanțe.
În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :
- hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au
aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;
- recurentul consideră pedeapsa aplicată inculpatului de către instanța de apel
prea blîndă;
- invocă aplicarea neîntemeiată a prevederilor art. 78 alin. (1) lit. b) Cod penal –
la pedeapsa cu amendă, motivînd că aceasta se aplică doar pedepsei principale, dar nu
și celei complementare cum se constată la caz;
- apelul avocatului a fost greșit admis.
Judecînd recursul ordinar în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit,
consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,
judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să caseze total hotărîrea
atacată și să mențină hotărîrea primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis. De
asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel în temeiurile prevăzute de prezentul articol.
Recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1)
Cod de procedură penală, care prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel cînd:
4
hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția – pct. 6) și cazul
cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale - pct.10).
Analizînd conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că
recurentul consideră decizia instanței de apel neîntemeiată în partea stabilirii
pedepsei, invocînd aprecierea eronată de către aceasta a principiilor legale și a
criteriilor de individualizare a pedepsei, prin aplicarea unei pedepse neechitabile în
coraport cu fapta comisă și consecințele survenite, plus consideră neîntemeiată
aplicarea prevederilor art. 78 alin. (1) lit. b) Cod penal.
Invocînd doctrina penală, Colegiul penal lărgit remarcă că prin criteriile de
individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este
obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei
vinovate de săvîrșirea infracțiunii.
Individualizarea pedepsei constă din obligațiunea instanței de a stabili măsura
pedepsei concrete infractorului necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii
penale și pedepsei penale.
Legea penală fixează cadrul legal în limitele căruia instanța de judecată
efectuează operația de stabilire și aplicare a pedepsei infractorului. Astfel, instanța de
judecată stabilește tipul sau cuantumul pedepsei în limitele prevăzute de sancțiunea
normei penale din Partea Specială a Codului penal în baza căreia a fost calificată fapta
ca infracțiune.
La individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare a
pedepsei instanța de judecată trebuie să respecte toate cerințele prevăzute de legea
penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și
individualizate. Neglijarea unora din aceste criterii, la stabilirea pedepsei, constituie
temei pentru casarea hotărîrii de către instanța ierarhic superioară în procedura
prevăzută de legea procesual penală pentru căile de atac.
Pedeapsa este echitabilă cînd ea impune infractorului lipsuri și restricții ale
drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și este suficientă
pentru restabilirea echității sociale, capabilă de a contribui la corectarea
condamnatului și prevenirea comiteriii de noi infracțiuni atît de către condamnat, cît
și de alte persoane. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blîndă
generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și
nici pentru prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.
În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că sancțiunea art. 325 alin. (1)
Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de închisoare de pînă la 6 ani cu amendă în
mărime de la 2000 la 4000 unități convenționale.
Conform prevederilor art. 16 alin. (4) Cod penal, infracțiunea prevăzută de art.
325 alin. (1) Cod penal se califică ca fiind infracțiune gravă.
Colegiul penal lărgit relevă că, din conținutul părții descriptive a sentinței se
observă că instanța de fond a soluționat corect chestiunile privind individualizarea
pedepsei aplicate inculpatului în strictă conformitate cu prescripțiile de drept formal
5
și material, aplicînd pedeapsă echitabilă pentru infracțiunea comisă de inculpatul
Purcăreanu Gheorghe, ținînd cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală.
Potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de
săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea
specială a prezentului cod, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a
prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată
ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de
condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor
alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care
o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului
pedepsei.
În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit consideră, că la aplicarea pedepsei
inculpatului Purcăreanu Gheorghe pentru infracțiunea comisă, prima instanță ținînd
cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală a acordat deplină eficiență
prevederilor art. 61, 75 Cod penal, iar instanța de apel a intervenit în pedeapsă,
micșorînd la limită amenda – pedeapsa complementară, fără o motivare clară în acest
sens, aplicînd neîntemeiat prevederile art. 78 alin. (1) lit. b) Cod penal.
Pedeapsa aplicată de prima instanță a fost motivată, individualizată și aplicată
inculpatului în limitele prevăzute de lege, luîndu-se în considerare gradul
prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, care face parte din categoria celor grave.
Reieșind din circumstanțele că inculpatul Purcăreanu Gheorghe a comis o
infracțiune gravă și ținînd cont de caracterul social periculos al faptei comise de către
inculpat, inclusiv de consecințele care au survenit în urma comiterii infracțiunii, ținînd
cont de personalitatea inculpatului, nu are antecedente penale, se caracterizează
pozitiv, instanța de apel eronat a reținut ca fiind întemeiate argumentele apelantului
referitor la faptul că la stabilirea pedepsei instanța de fond urma să țină cont de
prevederile art. 78 alin. (1) lit. b) Cod penal, potrivit cărora – „în cazul în care instanța
de judecată constată circumstanțe atenuante la săvîrșirea infracțiunii, pedeapsa
principală se reduce sau se schimbă după cum urmează : … dacă se aplică amenda,
aceasta se poate coborî pînă la limita de jos”.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează, că prima instanță, adoptînd
sentința legal și întemeiat, a stabilit corect vinovăția inculpatului Purcăreanu
Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art.325 alin. (1) Cod penal, precum
și a aplicat corect și echitabil pedeapsa în speța dată, sub formă de amendă în mărime
de 2000 unități convenționale, iar instanța de apel nu a ținut cont de faptul că la
stabilirea noii pedepse inculpatului Purcăreanu Gheorghe prevederile art. 78 alin. (1)
lit. b) Cod penal se aplică doar în cazul pedepsei principale.
Dat fiind faptul că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanța de apel, constituie erori de drept, prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)
6
Cod de procedură penală, urmează a fi corectate de către instanța de recurs, prin
adoptarea soluției prevăzute de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,
cu casarea totală a deciziei instanței de apel, pe motiv că apelul avocatului a fost greșit
admis, cu menținerea sentinței primei instanțe în totul, prin care Purcăreanu Gheorghe
Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat corect în baza art. 325 alin. (1)
Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, fiindu-i
aplicată pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu ispășirea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de la 2000 unități
convenționale, ceea ce constituie 100000 lei și cu aplicarea art. 90 Cod penal fiind
dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei sub formă de închisoare
aplicată față de Purcăreanu Gheorghe pe un termen de probă de 2 ani.
În consecință, Colegiul penal lărgit consideră, că recursul procurorului Lisnic
Elena, urmează a fi admis cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 16 mai 2018 ca fiind neîntemeiată, cu menținerea sentinței Judecătoriei
Edineț, sediul Briceni din 11 decembrie 2017, în privința lui Purcăreanu Gheorghe
Xxxxx.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de Circumscripție
Bălți, Lisnic Elena, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
16 mai 2018, în cauza penală privindu-l pe Purcăreanu Gheorghe Xxxxx, cu
menținerea sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 11 decembrie 2017, prin
care inculpatul Purcăreanu Gheorghe Xxxxx a fost condamnat în baza art. 325 alin.
(1) Cod penal la 1 (un) an închisoare, cu amendă în mărime de 2000 unități
convenționale, ceea ce constituie 100000 lei, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod
penal, stabilindu-i termenul de probațiune de 2 (doi) ani.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 29 noiembrie 2018.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Boico Victor
7