1ra-1096/18 — Art. 217 al. 4 lit. b CP

Dosarul nr.1ra-1096/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Toma Nadejda

Judecători - Cobzac Elena și Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

acuzatorul de stat, procuror în procuratura de Circumscripție Chișinău – Scutelnic

Cătălin prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 29 martie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Brînza Vitalii xxxxx, născut la data xxxxx,

domiciliat mun. Chișinău, xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Brînza Vitalii a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiuni prevăzute de art. 217

alin.(4) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea art. 3641 alin.(8) Cod

procedură penală, închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul producerii,

preparării, experimentării, extragerii, prelucrării, transformării, procurării, păstrării,

expedierii, transportării, distribuirii substanțelor narcotice, psihotrope, etnobotanicelor

sau analogilor acestora pe un termen de 3 (trei) ani.

Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu

închisoare stabilită lui Brînza Vitalii, dacă inculpatul în termenul de probațiune de 3

(trei) ani, nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă

cinstită va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Cheltuielile judiciare invocate de partea acuzării în sumă de 1680 lei (o mie șase

sute opt zeci) lei, au fost respinse, ca fiind nefondate și lipsite de suport juridic.

Corpurile delicte și anume analogul stupefiantului (masa vegetală), dispozitivul

artizanal, confecționat pentru consumul substanțelor narcotice, care se afla la păstrare

în incinta IP Ciocana din mun. Chișinău, ridicate de către organul de urmărire penală,

în baza art.162 alin.(1) pct.1) și 2) Cod procedură penală urmând a fi nimicite după

definitivarea sentinței.

circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, a intrat în posesia substanțelor

narcotice, care conform rapoartelor de expertiză nr.34/12/l-R-4657 din 24.08.2017 și

nr.34/12/1-R-4876 din 12.09.2017, este cannabinoidul sintetic MDMB (N)- 2201

(C20H28FN3O3), care constituie un analog al substanței stupefiante - cannabinoidul

sintetic AB-PINACA-CHM, cu cantitatea totală de 1,883 g. care conform Hotărârii

Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 (poziția 193), reprezintă cantități deosebit de

mari, pe care le-a păstrat la sine până la data de 25.06.2017, orele 16:30, când aflându-

se în mun. Chișinău, sect. Ciocana, str. xxxxx, a fost reținut în flagrant, fiindu-i

depistat și ridicat analogul acestui stupefiant.

mun. Chișinău, oficiul Ciocana, Ciur Igor, prin care solicită admiterea apelului cu

casarea parțială a sentinței, în partea ce ține de încasarea cheltuielilor judiciare, și

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care să se dispună încasarea din contul inculpatului Brînza Vitalii în

beneficiul statului a cheltuielilor judiciare legate de efectuarea acțiunilor procesuale in

mărime de 1680 lei.

fost respins ca nefondat apelul declarat de către procurorul în Procuratura oficiul

Ciocana – Ciur Igor și menținută fără modificări sentința Judecătoriei Chișinău sediul

Ciocana din 23 ianuarie 2018 în cauza penală în privința lui Brînza Vitalii în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a considerat, că la pronunțarea

sentinței instanța de judecată nu a admis derogări de la procedura penală, soluția

instanței de fond de respingere a cererii procurorului fiind una întemeiată și corectă,

temei de casare a sentinței instanței de fond din motivele invocate de procuror nefiind

stabilite.

Totodată, instanța de apel a menționat că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi

penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

încriminate, prin numirea efectuării expertizelor judiciare, precum și alte acțiuni

procesuale, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statului.

Colegiul penal a considerat nefondate argumentele aduse de procuror privind

încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în mărime de 1680 lei, or,

acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării

probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului. Or, potrivit art.

100 alin. (2) Cod de procedură penală și art. 6 par. 2 CEDO, sarcina probațiunii e pusă

în seama organului de urmărire penală, persoana acuzată de un delict beneficiind de

„prezumția nevinovăției”, stipulată la art. 8 Cod de procedură penală.

procuror în procuratura de Circumscripție Circumscripție Chișinău – Scutelnic Cătălin,

indicând temeiul art. 427 alin. 1) pct. 6) Cod procedură penală, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei în latura cheltuielilor de judecată, cu dispunerea

rejudecării cauzei în această parte, în instanța de apel, în altă componență invocând că

cheltuielile de judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Brînza

Vitalii urmează a fi încasate din contul acestuia făcând trimitere la art. 227-229 Cod

procedură penală și modificările survenite la art. 143Cod procedură penală în vigoare

din 09.02.2018.

cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen în conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temeiul de casare a hotărârii

instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală potrivit

căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția instanței.

Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală

și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența erorilor prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

6.1.Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent prin prisma pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. 1), 5), 417 alin. 8) Cod de

procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate

în apelul avocatului în numele inculpatului motivarea soluției corespunde

dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a

admis nici o eroare gravă de fapt.

Colegiul penal constată că argumentele din recursul declarat de acuzatorul de

stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău – Scutelnic Cătălin sunt

neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute,

hotărârile instanțelor corespunzând tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind

legale și întemeiate.

Instanța de recurs, respinge argumentele recurentului, precum că cheltuielile de

judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Brînza Vitalii

urmează să fie încasate din contul acestuia or, acestea sunt cheltuieli efectuate în

cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru

demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce

sunt trecute în contul statului.

Astfel, Colegiul penal reține că, normele procedural penale nu prevăd expres

achitarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, ceea ce constituie cheltuieli

pentru efectuarea expertizei, iar prevederile legale la care face trimitere acuzatorul de

stat, nu prevăd astfel de cheltuieli, ce pot fi încasate din contul inculpatului.

Aceste norme procedurale invocate de acuzatorul de stat și menținute de prima

instanță și instanța de apel nu reglementează încasarea din contul inculpatului a

mijloacelor bănești, cu titlul de cheltuieli pentru efectuarea expertizei, care sunt

achitate din bugetul de stat.

Procurorul solicită în baza art. 227-229 Cod de procedură penală, încasarea

cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizelor nr. 34/12/l-R-4657 din

24.08.2017 și nr. 34/12/1-R-4876 din 12.09.2017,în mărime de 1680 lei.

Colegiul penal reține că potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) Cod de procedură

penală, care prevede că expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu în

vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate,

totodată fiind relevante prevederile art.143 alin.(2) Cod de procedură penală (red. Legii

Nr.66 din 05.04.2012), care stipulau că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile

prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, iar modificările la

norma dată din 09.02.2018, nu au efect retroactiv.

În această ordine de idei, Colegiul penal menționează că cerințele procurorului

în acest sens sunt neîntemeiate, deoarece art.143 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea

circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte

probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză (art.143 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură

penală).

Astfel, se reține că efectuarea expertizelor nr.34/12/l-R-4657 din 24.08.2017 și

nr.34/12/1-R-4876 din 12.09.2017,în sumă de 1680 lei, a fost ordonată de către

organul de urmărire penală, fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea

probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării. În sensul

dat, Colegiul penal constată faptul că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în

vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, prin

numirea efectuării expertizelor, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din

bugetul statutului.

În această ordine de idei, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a

respins solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor

judiciare, ca fiind nefondată.

Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanței de apel

fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art. 394 Cod de

procedură penală.

Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul

penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești

contestate.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit

legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror

în Procuratura de Circumscripție Chișinău – Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2018, în cauza penală

privindu-l pe Brînza Vitalii xxxxx ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 13 iunie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Cobzac Elena

Boico Victor