1ra-641/2018 — art. 328 alin. 1 Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 328 alin. 1 Cod penal
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 9 CPP
1ra-641/2018 — art. 328 alin. 1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-641/2018
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
24 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Toma Nadejda,
judecători – Cobzac Elena, Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Alerguș Constantin,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
inculpatul Marin Fiodor, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al
Curții de Apel Cahul din 30 octombrie 2017, în cauza penală privindu-l pe
Marin Fiodor Xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat în Xxxxx, Xxxxx, str. Xxxxx, nr.xxxxx.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
14.02.2013 - 22.07.2014 (prima instanță);
21.08.2014 - 22.03.2016 (instanța de apel);
05.07.2016 - 01.11.2016 (instanța de recurs ordinar);
09.12.2016 - 30.10.2017 (instanța de apel);
20.02.2018 - 24.04.2018 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Comrat din 22 iulie 2014, Marin Fiodor a fost
achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod
penal, din motivul lipsei în fapta inculpatului a elementelor infracțiunii.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Marin
Fiodor este învinuit în faptul că, el fiind desemnat, în conformitate cu dispoziția
primarului satului Dezghingea, raionul Comrat UTA Găgăuzia, nr. xxxxx din xxxxx,
în funcție de director al întreprinderii Municipale „Terteplic” s. Dezghingea, raionul
Comrat, activând în funcția indicată, împuternicită în conformitate cu art. 24-26 din
Statutul Întreprinderii Municipale „Terteplic” s. Dezghingea, raionul Comrat, art. 8
din Legea Republicii Moldova nr. 146 din 16.06.1994 „Cu privire la întreprinderea
de stat” cu anumite drepturi și obligații, de administrare ale Întreprinderii
Municipale, în încălcarea art. 3 din Legea Republicii Moldova nr. 146 din
16.06.1994 „Cu privire la întreprinderea de stat”, art. 77 din Legea Republicii
Moldova nr. 436 din 28.12.2006 „Privind administrația publică locală”, precum și
1
pct. 13 din „Regulamentul-model al întreprinderii municipale”, aprobat prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 387 din 06.06.1994, punctelor 5-9 din
„Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe”, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.500 din 12.05.1998 și pct. 4, subpct.2) din
Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat,
organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor,
mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului al Republicii
Moldova nr. 688 din 09.10.1995, care reglementează că, Întreprinderea Municipală
își poate înstrăina fondurile fixe (clădirile, construcțiile, utilajele, mijloacele de
transport și alte valori materiale) numai în baza deciziei fondatorului, adică doar cu
autorizația administrației publice locale, întreprinderile pot să caseze și să scoată din
conturile sale bancare mijloacele fixe, doar cu autorizația administrației publice
centrale sau administrației publice locale, patrimoniul se transmite contra plată – la
transmiterea întreprinderilor, a subdiviziunilor lor și unor obiecte aparte, a altor
active din gestiunea autorităților administrației publice în proprietatea structurilor
nestatale, în depășirea împuternicirilor sale de serviciu, în lipsa autorizației
respective și a deciziei fondatorului întreprinderii.
Astfel, Consiliul sătesc Dezghingea, r-nul Comrat, la sfârșitul lunii ianuarie 2012
până la 11 februarie 2012, a permis demontarea și a înstrăinat mijloacele fixe sub
formă de cazane de fontă și mecanisme suplimentare, care se aflau în încăperea
cazangeriei, situate pe teritoriul Liceului Teoretic s. Dezghingea, raionul Comrat,
cetățeanului Gaidarji Nicolai, neîncheind contract de vânzare-cumpărare și
neprimind mijloacele bănești pentru patrimoniul vândut, care era la gestiunea
întreprinderii municipale indicate, prin ce a cauzat prejudiciu în proporții
considerabile în sumă de 18 000 lei.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul Ciudin V., prin care a solicitat
casarea sentinței, pronunțarea unei decizii prin care inculpatul Marin Fiodor, să fie
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod
penal, și să-i fie stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea dreptului de a
ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani, cu amânarea executării pedepsei penale
pe un termen de 3 ani.
În argumentarea apelului declarat, procurorul a invocat următoarele:
- sentința de condamnare este ilegală și neîntemeiată;
- instanța de fond incorect a apreciat probele acuzări, ceia ce a permis instanței
de judecată să fie de acord cu acuzarea de stat doar în faptul că, inculpatul incorect
în lipsa deciziei consiliului sătesc s. Dezghingea”, a demontat cazanele ca fier uzat,
pe care ulterior le-a comercializat;
- prima instanță eronat a indicat referitor la prezența obligatorie a prejudiciului
material pentru componența infracțiunii, prevăzută de art. 328 Cod penal, deoarece
inculpatul Marin Fiodor a primit suma de 18 000 lei, de la cet. Gaidarji Nicolai ca
plată pentru utilajul înstrăinat, astfel cauzând un prejudiciu în proporții considerabile
2
statului.
Mai mult, procurorul a indicat că, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de
fond nu a luat în calcul că, Marin Fiodor nu și-a recunoscut vina, ceia ce indică la
imposibilitatea reabilitării lui fără privarea lui de libertate, ținând cont și de faptul
că, anterior era atras la răspundere penală, inclusiv în legătură cu înstrăinarea
bunurilor sechestrate, aflate în administrarea lui.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 22 martie 2016,
apelul declarat de către procuror, a fost respins ca fiind nefondat.
Nefiind de acord cu decizia adoptată de către instanța de apel, procurorul a
atacat-o cu recurs ordinar, prin care a solicitat casarea totală a acesteia, rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia:
Inculpatul Marin Fiodor să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse pe un termen de
3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu
privarea de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani, cu aplicarea prevederilor
art. 90 Cod penal, executarea pedepsei să fie suspendată pe un termen de 3 ani.
În argumentarea recursului, procurorul a menționat că, instanța de apel incorect
și imparțial a apreciat probele acuzării indicând aceleași motive ca și în cererea de
apel.
Recurentul a considerat că, probele aduse de către acuzare dovedesc pe deplin
vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal.
Mai mult, procurorul a susținut că instanța de apel neargumentat a respins
probele acuzării, pronunțându-se unilateral.
Totodată, recurentul a indicat că, atât instanța de fond cât și cea de apel la baza
hotărârilor au pus probe contradictorii.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 01
noiembrie 2016 a fost admis recursul ordinar declarat de către procurorul
Gheorghieva Feodora, casată decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat
din 22 martie 2016, și dispusă rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Cahul.
6.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs ordinar a menționat că în
cazul în care instanța nu a fost de acord cu aprecierea probelor de către partea
acuzării și a ajuns la concluzia de a menține sentința de achitare a inculpatului în
baza art. 328 Cod penal, urma să dezvăluie această concluzie, expunându-și punctul
său de vedere asupra probelor nominalizate.
Dat fiind faptul că, aceasta nu s-a făcut în prima instanță, sarcina revenea
instanței de apel la examinarea apelului declarat de partea acuzării. Asupra tuturor
probelor nu s-a expus nici instanța de apel, care nu a argumentat în condițiile legii
procesual penale soluția adoptată.
Astfel, la argumentarea necesității respingerii apelului părții acuzării, instanța de
apel a dat prioritate acelor probe care, în viziunea acestei instanțe, demonstrează
nevinovăția inculpatului Marin Fiodor, în detrimentul probelor concludente și
pertinente aduse de procuror.
3
Instanța de recurs ordinar a indicat că, instanța de apel neîntemeiat a respins
declarațiile martorilor Chireacov Petru, Radov Vasile și Gaidarji Nicolaia date la
etapa urmării penale și le-a apreciat pe cele date de către aceștia la etapa cercetării
judecătorești care sunt contradictorii.
Astfel, instanțele ierarhic inferioare prin aprecieri informe, cu caracter generic a
statuat de a nu lua în considerație aceste declarații făcute la urmărirea penală, fără a
dezbate aceste declarații cu alte probe acumulate la dosar.
Mai mult, instanța de recurs a apreciat critic concluziile instanței de apel care
respinge argumentul procurorului precum că, decizia privind demontarea cazanelor
a fost luată de către Marin Fiodor încă la 23 ianuarie 2012, înstrăinarea a avut loc la
11 februarie 2012, iar plata banilor în casa întreprinderii a avut loc doar la 31 mai
2012, adică peste mai mult de 4 luni, din momentul adoptării deciziei privind
demontarea și aproape 4 luni de la înstrăinarea, deoarece instanța de apel neîntemeiat
a concluzionat că, inculpatul Marin Fiodor fiind conducătorul ÎM „Terteplic” și
demontând cazanele inutilizabile nu le-a realizat îndată, deoarece s-a adresat
Consiliului sătesc s. Dezghingea pentru adoptarea deciziei privind casarea
mijloacelor fixe conform actului de inventariere pentru anul 2011. Însă, din motivul
relațiilor ostile cu mai mulți membri ai Consiliului, procedura a fost blocată, fapt
confirmat prin cererea în adresa CCCEC (vol. 1, f.d. 9) din 02 martie 2012.
Instanța de recurs ordinar a conchis că, instanța de apel a menținut o sentință de
achitare care are la bază probe contradictorii, luând în calcul doar acele probe care
după părerea ei demonstrează nevinovăția inculpatului și fără a le corobora cu
celelalte probe care sunt contradictorii ca faptul că, în Registrul de ieșire a
corespondenței MP ,,Tertiplic” din perioada 2011-2012, nu a existat nici o cerere de
pierderi a mijloacelor fixe-echipamentului cazangeriei, lipsa unui contract de
vânzare-cumpărare, instanța de apel respingând aceste argumente fără a indica din
ce motiv, analizând probele doar în favoarea apărării.
Totodată, instanța de recurs a statuat că, instanța de apel eronat a concluzionat
că, doar adresarea către Consiliul sătesc Dezghingea, r-nul Comrat, i-a oferit
inculpatului Marin Fiodor, dreptul de a demonta și înstrăina mijloacele fixe sub
formă de cazane de fontă și mecanisme suplimentare, aflate pe teritoriul Liceului
Teoretic s. Dezghingea, deoarece conform pct. 13 din „Regulamentul-model al
întreprinderii municipale”, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova
nr. 387 din 06.06.1994, punctelor 5-9 din „Regulamentul privind casarea bunurilor
uzate, raportate la mijloacele fixe”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.500 din
12.05.1998 și pct. 4, sub pct.2), Regulamentului cu privire la modul de transmitere
a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor,
construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului al
Republicii Moldova nr. 688 din 09.10.1995, care reglementează că, Întreprinderea
Municipală își poate înstrăina fondurile fixe (clădirile, construcțiile, utilajele,
mijloacele de transport și alte valori materiale) numai în baza deciziei fondatorului,
adică doar cu autorizația administrației publice locale, acesta era în drept să
4
demonteze și înstrăineze respectivele mijloace fixe.
Instanța de recurs ordinar a conchis că, toate aceste motive nu și-au găsit
reflectare în hotărârea instanței de apel și nepronunțarea asupra acestora reprezintă
prin sine neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel, ce se consideră
eroare de drept și este temei pentru recurs.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 octombrie 2017
a fost admis apelul procurorului-șef al Serviciului Sud al Procuraturii Anticorupție,
Ciudin Vitali, casată integral sentința, prin care Marin Fiodor a fost achitat de
învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(l) Cod penal,
pronunțîndu-se o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după
cum urmează.
Marin Fiodor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art.328 alin.(l) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsă în formă de închisoare pe termen
de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 2 /doi/ ani.
S-a liberat inculpatul Marin Fiodor de pedeapsa menționată, în legătură cu
expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală.
7.1. La pronunțarea hotărârii noi, instanța de apel a constatat săvârșirea cu
intenție de către inculpatul Marin Fiodor a faptei penale, prevăzute de art.328 alin.(l)
Cod penal, în următoarele circumstanțe:
Marin Fiodor, activând în funcția de director al întreprinderii Municipale
„Terteplic” din s. Dezghingea, r-1 Comrat, în care a fost numit prin dispoziția
primarului s. Dezghingea, r-1 Comrat UTA Găgăuzia xxx din xxxxx, fiind persoană
cu funcție de răspundere, împuternicit în conformitate cu art.24-26 din Statutul
întreprinderii Municipale „Terteplic”, art. 8 din Legea cu privire la întreprinderea de
stat nr.146 din 16.06.1994 cu anumite drepturi și obligații de administrare a
întreprinderii date, acționând contrar prevederilor art.3 din Legea cu privire la
întreprinderea de stat nr.146 din 16.06.1994, art.77 din Legea privind administrația
publică locală nr.436 din 28.12.2006, pct.13 din Regulamentul-model al
întreprinderii municipale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.387 din 06.06.1994,
punctele 5-9 din Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloace
fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.500 din 12.05.1998, și pct.4 subpct.2) a
Regulamentului cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat,
organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor,
mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.688 din
09.10.1995, care reglementează că întreprinderea Municipală își poate înstrăina
fondurile fixe (clădirile, construcțiile, utilajele, mijloacele de transport și alte valori
materiale), numai în baza deciziei fondatorului, adică doar cu autorizația
administrației publice locale, întreprinderile pot să caseze și să scoată din conturile
sale bancare mijloace fixe, doar cu autorizația administrației publice centrale sau
administrației publice locale, patrimoniul se transmite contra plată - la transmiterea
întreprinderilor, a subdiviziunilor lor, și unor obiecte aparte, a altor active din
gestiunea autorităților administrației publice în proprietatea structurilor nestatale, cu
5
depășirea împuternicirilor sale de serviciu, în lipsa autorizației respective și a
deciziei fondatorului întreprinderii - Consiliul sătesc Dezghingea, r-1 Comrat, în
perioada de la sfârșitul lunii ianuarie 2012 până la 11 februarie 2012, a permis
demontarea și a înstrăinat lui Gaidarji Nicolai mijloace fixe, cazane de fontă și
mecanisme suplimentare, care se aflau în încăperea cazangeriei amplasată pe
teritoriul Liceului Teoretic s. Dezghingea, r-1 Comrat, și erau în gestiunea
Întreprinderii municipale indicate, fără a încheia contract de vânzare-cumpărare și
fără a primi mijloace bănești pentru patrimoniul vândut, prin ce a cauzat prejudiciu
în proporții considerabile în mărime de 18.000 lei.
Fapta constatată, pentru care Marin Fiodor a fost găsit vinovat, a fost calificată
de instanța de apel în baza art.328 alin.(l) Cod penal, conform indicilor: săvârșirea
de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele
drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții
considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice sau juridice.
În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței
instanța de fond nu a stabilit în deplină măsură circumstanțele de fapt și de drept,
care a dus la pronunțarea unei sentințe distorsionate de la cerințele de conținut ale
respectivului act, la stabilirea eronată a nevinovăției inculpatului Marin Fiodor de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(l) Cod penal, din motivul lipsei în
acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii.
În viziunea instanței de apel prima instanță nu a identificat elementele concrete
ale componenței de infracțiune imputate inculpatului Marin Fiodor, or conform
rechizitoriului acțiunile lui Marin Fiodor au fost încadrate în baza art.328 alin.(l)
Cod penal, adică „săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care
depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă
aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau
drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”, adică
în cazul depășirii atribuțiilor de serviciu, persoana publică comite unele acțiuni în
competența căreia nu intră efectuarea actelor de natura celor care ocazionează
depășirea limitelor drepturilor și atribuțiilor, acordat de lege împotriva intereselor
publice ori private. Respectiv infracțiunea prevăzută la art.328 alin.(l) Cod penal
prevede existența faptei prejudiciabile, element al componenței de infracțiuni care
nu a fost reținut de instanța de fond, or mecanismul de cauzare de daune interesului
public în proporții considerabile se produc ca efect al excesului/depășirii
competenței funcției. Prevederile art.113 alin.(l) Cod penal, care stipulează: „se
consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a
corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele
componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală”.
A mai indicat instanța de apel, că prima instanță, ignorând totalitatea probelor
prezentate de partea acuzării, a conchis eronat că Marin Fiodor în calitate de director
al ÎM „Terteplic”, în urma inventarierii generale a activului și pasivului pentru anul
6
2011, ținând cont de datoriile întreprinderii municipale „Terteplic” acumulate pe
perioada de activitate, acționând în interese de serviciu și în special în interesele
locuitorilor s.Dezghingea, întrucât în cazul deconectării de la energia electrică
localitatea ar putea rămâne fără apă, justificat a purces la demontarea cazanelor din
cazangeria de pe teritoriul Liceului s.Dezghingea, fiind statuat că fierul uzat nu a
fost înstrăinat în ziua demontării, ci inițial Marin Fiodor s-a adresat Consiliului
sătesc în vederea autorizării casării mijloacelor fixe ale ÎM „Terteplic”, conform
Actului de inventariere pentru anul 2011, fapt confirmat prin ședința Consiliului din
20.02.2012, unde în ordinea de zi sub nr.12 era inclusă soluționarea acestei chestiuni.
Prima instanță urma să constate concret dacă a fost sau nu soluționată chestiunea în
cauză, or potrivit materialelor cauzei se atestă faptul, că în ziua respectivă întrebarea
sub nr.12 a fost exclusă din ordinea de zi. La caz însă, instanța de fond a reținut că
procedura a fost blocată din motivul relațiilor ostile a inculpatului cu mai mulți
membri ai Consiliului.
Instanța de apel a ajuns la concluzia, că instanța de fond nejustificat a adoptat o
sentință de achitare, ignorând existența probelor contradictorii, care urmau a fi
coroborate prin prisma pertinenței și concludenții, or potrivit Registrului de ieșire a
corespondenței ÎM „Terteplic” din perioada 2011-2012 nu există careva cereri
privind casarea mijloacelor fixe, fierul uzat a fost transmis spre „așa-zisa păstrare”
în baza facturii, unde este indicată doar masa fierului, dar nu și valoarea acestuia,
mai mult fierul uzat a fost înstrăinat în lipsa unui contract de vânzare-cumpărare.
7.2. Au fost respinse argumentele inculpatului precum, că el ar fi acționat în
interesele întreprinderii, demontarea cazanelor fiind efectuată în urma rezultatelor
inventarierii, în baza ordinelor emise oficial, fierul uzat fiind transmis spre păstrare
în baza facturii din 11.02.2012, iar banii obținuți după înstrăinarea fierului uzat au
fost plătiți în casa întreprinderii „Terteplic”. În acest caz la constatarea împrejurărilor
în care inculpatul Marin Fiodor a demontat și a înstrăinat fierul uzat din cazangeria
de pe teritoriul Liceului din s.Dezghingea, inclusiv și discrepanța de timp în care
ultimul a acționat, urmau a fi apreciate prin prisma probelor administrate atât la etapa
urmăririi penale, cât și celor în instanța de fond, ceia ce nu a făcut prima instanță, în
detrimentul probelor concludente și pertinente aduse de partea acuzării.
La solicitarea procurorului, în ședința instanței de apel au fost ascultați din nou
martorii Uzun Anna, Radov Vasile, Croitor Saveli, Colițova Ana, Tomailî Petru,
Uzun Petru, Chireacov Petru, Uzun Tamara, Bancov Stepan, Terzi Olga, Gaidarji
Nicolai, audiați de instanța de fond, declarațiile cărora constituie o mărturie
acuzatorii. La fel, în instanța de apel a dat declarații și inculpatul Marin Fiodor.
7.3. La baza soluției adoptate au fost puse și următoarele probe scrise, cercetate
în cadrul instanței de apel și anume: procesul-verbal de cercetare la fața locului din
20.03.2012, din care rezultă, că în cazangeria de pe teritoriul liceului teoretic din s.
Dezghingea, r-1 Comrat la momentul cercetării lipsesc cazane și utilaje suplimentare
/f.d.94-95, vol. I/; actul de primire predare din 19.02.2001, din care rezultă, că
Primăria s. Dezghingea a transmis la balanța ÎM „Terteplic” mijloace fixe: inclusiv
7
și cazangeria de pe teritoriul liceului s. Dezghingea /f.d.23-27, vol. I/; ordinul nr.l06-
k din 16 noiembrie 2011, potrivit căruia Marin Fiodor a fost numit în calitate de
director al ÎM „Terteplic”/ f.d.63, vol. I/; statutul ÎM „Terteplic” din s. Dezghingea,
r-1 Comrat, potrivit căruia directorul întreprinderii nu este în drept să înstrăineze,
caseze mijloace fixe (clădiri, construcții, utilajul, mijloacele de transport și alte
valori materiale) fără decizia fondatorului, bunurile se transmit la balanța
întreprinderii doar în administrare operativă conducătorului întreprinderii /f.d.108-
111, vol. I/; listele de inventariere nr. l, 2 a bunurilor în mărfuri și materiale a ÎM
„Terteplic” din 20.01.2012 în valoare totală 1.206.150 lei: inclusiv rețelele termice
(pct.19), traseul termic (pct.24) și cazangeria centrală /f.d.67-70 vol. I/; ordinul nr.4-
p din 23.01.2012 emis de directorul ÎM „Terteplic” - Marin Fiodor, prin care a fost
dispusă demontarea utilajului cazangeriei și actul din 23.01.2012 privind casarea
mijloacelor fixe din numele lui Marin Fiodor, cu prezentarea actelor la Consiliul
local din s. Dezghingea pentru casare /f.d.66, 207 vol. I/; factura de expediție seria
HA nr.2082918 din 11 februarie 2012, potrivit căreia furnizorul ÎM „Terteplic”
transmite spre păstrare beneficiarului Gaidarji Nicolai fier uzat în masă de 10.520
kg, nefiind indicat valoarea acestuia (fără preț) /f.d.105, 142, 223, 297, vol.
I/;sesizările consilierilor din 02.03.2012, 29.02.2012 și 14.03.2012 înaintate
Consiliului local s. Dezghingea cu privire la demontarea ilegală a utilajului din
cazangerie de către directorul ÎM „Terteplic” Marin Fiodor, anexă planșa fotografică
/f.d.9-15, 30, 117, 155, vol. I/; cererea înaintată de Marin Fiodor din 14.05.2012 în
adresa Consiliului local s. Dezghingea, potrivit căreia ultimul anunță, că este nevoit
să vândă metalul uzat în masă de 10.520 kg în legătură cu necesitatea de a stinge
datoriile ÎM „Terteplic” față de operatorul de energie Union Fenosa /f.d.280, vol. I/;
deciziei Consiliului local nr.3/8 din 31 mai 2012, s-a constatat că prin acțiunile de
demontare și înstrăinare a cazanelor din cazangeria amplasa pe teritoriul liceului s.
Dezghingea Marin Fiodor a cauzat prejudiciul în sumă de 18 000 lei, ceea ce
constituie unul considerabil /f.d.145, vol. I/; dispoziția de plată nr.394 din
31.05.2012, din care rezultă, că de la cet.Gaidarji Nicolai a fost încasată suma de 18
000 lei, pentru metalul uzat în masă de 10.520 kg /f.d.147, vol. I/; potrivit dispoziției
de plată nr.178 din 31.05.2012 lui Marin Fiodor i-a fost eliberată suma de 17865 lei
/f.d.146, vol. I/.
7.4. Referitor la latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art.328 alin. (l) Cod
penal, instanța de apel a menționat că aceasta se caracterizează prin vinovăție sub
formă de intenție directă, adică făptuitorul își dădea seama, că acțiunile sale iese din
limitele competenței funcționale, că acțiunile sale sunt cu depășire a atribuțiilor sale
de serviciu, iar săvârșind fapta admite survenirea daunelor intereselor publice sau
drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, și dorește
sau admite acest lucru. Respectiv a fost reținut argumentul acuzării precum că
ilegalitatea acțiunilor inculpatului Marin Fiodor rezultă din depozițiile sale
personale, necătând la faptul că vina nu o recunoaște, ultimul a cunoscut de faptul
că nu este în drept să demonteze cazanele din cazangerie în lipsa deciziei Consiliului
8
local.
7.5. Instanța de apel a reținut că materialele cauzei confirmă că Marin F. a primit
suma de 18.000 lei de la Gaidarji N. ca plată pentru fierul uzat înstrăinat, respectiv
este reținută cauzarea prejudiciului material. Or, potrivit deciziilor Consiliului Local
nr.3/8 din 31.05.2012 și nr.5/4 din 02.08.2012 întreprinderii municipale „Terteplic”
i-a fost cauzat prejudiciul în proporții considerabile, mult mai mare decât suma de
18.000 lei vărsată în casieria întreprinderii. Cuantumul acestui prejudiciu a fost
acceptat de organul de urmărire penală, deoarece ultimul a fost lipsit de posibilitatea
de a evalua la prețul real utilajul demontat, dat fiind că patrimoniul la acel moment
deja era înstrăinat la persoane neidentificate. Motivarea inculpatului Marin Fiodor
de a ridica banii este falsă, or conform certificatului ÎM „Terteplic” rezultă că
datoriile stinse s-au format după înstrăinarea bunurilor.
Nu a fost reținut nici argumentul părții apărării cu referire la lipsa prejudiciul
material, din considerentul că banii obținuți în urma înstrăinării fierului uzat au fost
introduși în casieria ÎM „Terteplic”, și că Marin Fiodor ar fi acționat în interesele
întreprinderii, care avea datorii imense și urmau a fi stinse în regim de urgență, or
discrepanța de timp cuprinsă între 23.01.2012 (dispoziția lui Marin F. privind
demontarea cazanelor) și 11.02.2012 (înstrăinarea cazanelor, așa zisa transmitere
spre păstrare) - 31.05.2012 (plata banilor în casa întreprinderii) demonstrează
contrariul.
Instanța de apel a menționat că din materialele cauzei, reiese că infracțiunea
prevăzută de art.328 alin.(l) Cod penal, a fost săvârșită de Marin Fiodor în luna
ianuarie 2012, prin urmare din ziua săvârșirii infracțiunii pînă la pronunțarea
hotărîrii instanței de apel a expirat timp de peste 5 ani, respectiv procesul penal
urmează a fi încetat.
Decizia instanței de apel este atacată în termen cu recurs ordinar la data de 25
ianuarie 2018 de către inculpatul Marin Fiodor, prin care indicînd temeiurile
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 9) Cod de procedură penală, a solicitat casarea
deciziei atacate cu menținerea sentinței prin care Marin Fiodor a fost achitat de
comiterea infracțiunii incriminate în baza art. 328 alin. (1) Cod penal.
În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :
- potrivit rechizitoriului acțiunile lui Marin Fiodor au fost încadrate în baza art.
328 alin.(l) Cod penal, conform indicilor calificativi: săvârșirea de către o persoană
publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor
acordate prin lege, care a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice;
- recurentul nu este de acord cu soluția instanței de apel, deoarece instanța de
fond a stabilit corect situația de fapt prin care s-a dovedit că în acțiunile lui Marin
Fiodor nu sunt întrunite elementele infracțiunii imputate;
- nevinovăția lui Marin Fiodor se confirmă prin declarațiile acestuia,
declarațiile reprezentantului părții vătămate Tomailî Petru, declarațiile martorilor
Uzun Ana, Uzun Tamara, Bancov Stepan, Uzun Petru, Croitor Savelii, Chireacov
9
Petru, Radov Vasile, Chiosa Ion, Bucur Ion, Uzun Valeriu, Gaidarji Nicolai, la fel
și prin materialele cauzei penale date citirii în ședința de judecată;
- instanța de fond corect a conchis că Marin Fiodor, demontând cazanele
inutilizabile pentru fierul uzat, nu l-a realizat imediat, dar mai întâi s-a adresat
Consiliului sătesc s. Dezghingea pentru autorizația de casare a mijloacelor fixe a ÎM
„Terteplic”, conform actului de inventariere pentru anul 2011, ce se confirmă în
special pentru invitarea la ședința consiliului pe 20.02.2012, la ora 10.00 a
consilierilor s. Dezghingea și includerea în ordinea de zi sub nr. 12 soluționarea
chestiunii respective;
- instanța de apel a ignorat acel fapt, că nevinovăția a fost probată și prin
confirmarea proiectului Deciziei consiliului sătesc din 20.02.2012 „privind casarea
mijloacelor fixe a ÎM „Terteplic”, conform actului de inventariere pentru anul 2011,
trecerea la venituri și realizarea fierului uzat inutilizabil în scopul stingerii datoriei
la salariul și altor datorii” și prin ordinele menționate mai sus în întreprindere;
- prin decizia consiliului sătesc nr. 9 din 17.11.2000 s-a decis efectuarea
transmiterii gratuite a mijloacelor fixe conform anexei nr. 1 din 19.02.2001, din
administrarea economică din proprietatea primăriei s. Dezghingea în administrarea
economică ÎM „Terteplic”, care este succesorul în drepturi. Conform pct. l) din
Anexa nr. l la Actul de primire-predare a întreprinderii, subdiviziunii din 19.02.2001
rezultă că ÎM „Terteplic” a fost transmisă și Cazangeria centrală, cu valoarea restantă
în 32 148 lei și procentul inutilității-70%;
- din materialele dosarului la fel se constată că ÎM „Terteplic” a fost creată în
baza deciziei Consiliului s. Dezghingea nr. 9 din 17.11.2000;
- conform statutului ÎM „Terteplic”, întreprinderea este persoană juridică, are
balanță autonomă, poate din numele său să încheie contracte, să-și asume
obligațiunea de a fi reclamant sau intimat;
- întreprinderea are ștampila sa și formulare cu antetul întreprinderii cu numărul
înregistrării de stat. La fel, în conformitate cu pct. 21 din Statut, întreprinderea este
în drept: să deschidă conturi personale în instituțiile bancare, să stabilească orientări
și moduri de folosire a bunurilor, transmisă în administrare economică a ei, să
încheie contracte în privința producerii și realizării produselor și a serviciilor,
cercetărilor științifice, lucrărilor experimentale de proiectare, precum și alte
contracte economice, să se achite pentru mărfurile oferite la dispoziția ei, efectuarea
lucrului și serviciului în orice formă coordonată;
- astfel, acțiunile de exces de putere trebuie expres să depășească drepturile și
atribuțiile, care i se acordă prin lege;
- survenirea consecințelor în urma acțiunilor care depășesc limitele drepturilor
și atribuțiilor acordate prin lege, dacă acestea au cauzat daune în proporții
considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice sau juridice, constituie un semn obligatoriu al laturii obiective a
acestei infracțiuni. Lipsa consecinței nominalizate face imposibilă tragerea acestei
persoane la răspundere în baza art. 328 Cod penal;
10
- în acest context, este importantă decizia Curții Constituționale din 27.06.2017
prin care s-a declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin.(l) al
art. 328 Cod penal din 18.04.2002. Prin urmare, Curtea Constituțională prin decizia
sa a dezincriminat fapta prin neconstituționalitatea normei juridice din legea penală;
- în cazul respectiv lipsește dauna materială cauzată în proporții considerabile;
- astfel, din materialele dosarului, precum și din depozițiile martorilor audiați
și ale lui Marin Fiodor s-a constatat că, după demontarea cazanelor a fost eliberată
factura fiscală HA nr. 2082918 din 11.02.2012 și fierul uzat în cantitate de 10 520
kg, a fost transmis la păstrare temporară cet. Gaidarji Nicolai, care a efectuat
demontarea cazanelor. Ulterior, conform dispoziției de încasare nr. 394 din
31.05.2012, Gaidarji Nicolai a plătit în casa ÎM „Terteplic” pentru metalul indicat
18 000 lei, fapt confirmat de către casierul întreprinderii, martorul Radov Valerii,
precum și Bancov Stepan, Uzun Tamara, Chireacov Petru, Uzun Petru;
- nu a fost evaluat costul fierului la acea perioadă de timp, pentru a putea
constata că, fierul uzat a fost vândut la un preț redus, precum și paguba materială;
- din declarațiile reprezentantului părții vătămate Tomailî Petru, s-a constatat
că Marin Fiodor a demontat și a realizat cazanele ca fier uzat cu acordul primarului
Bancov Stepan, fapt confirmat în ședințele de judecată. În acest sens este important,
că decizia privind demontarea cazanelor a fost luată de către Marin Fiodor încă la
23.01.2012, înstrăinarea a avut loc la 11.02.2012, iar plata banilor în casa
întreprinderii a avut loc doar la 31.05.2012, adică peste mai mult de 4 luni, din
momentul adoptării deciziei privind demontarea și aproape 4 luni de la înstrăinare,
întrucât s-a constatat că, Marin Fiodor, fiind conducătorul ÎM „Terteplic” și
demontând cazanele inutilizabile nu le-a realizat îndată, deoarece s-a adresat
Consiliului sătesc sat. Dezghingea pentru adoptarea deciziei privind casarea
mijloacelor fixe conform actului de inventariere pentru anul 2011, însă, din motivul
relațiilor ostile cu mai mulți membri ai Consiliului, procedura a fost blocată, fapt
confirmat prin cerere în adresa CCCEC din 02.03.2012;
- Marin Fiodor activând în calitate de director al ÎM „Terteplic” a acționat în
interese de serviciu, ale întreprinderii, deoarece demontarea cazanelor inutilizabile
se efectua în baza rezultatelor inventarierii efectuate, în baza ordinelor emise oficial,
fierul uzat a fost transmis la păstrare, era eliberată factura fiscală, banii pentru fier
uzat au fost plătiți în casa întreprinderii;
- instanța de apel incorect a stabilit pedeapsa cu închisoare lui Marin Fiodor, ca
apoi să-l libereze de răspundere penală pe motivul expirării termenului de
prescripție.
Pe marginea recursului procurorul a depus referință, prin care a solicitat
inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.
Judecînd recursul ordinar declarat, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal
lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței
de apel și sentinței și dispunerea încetării procesului penal în privința lui Marin
Fiodor, din următoarele considerente.
11
În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva
deciziei pronunțate de instanța de apel se declară în termen de 30 de zile de la data
pronunțării deciziei.
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recurs ordinar în termen.
Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecînd recursul
declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme
de Justiție verifică legalitatea hotărîrii atacate pe baza materialului din dosar și se
pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, judecînd
recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală a hotărîrii atacate
și cu dispunerea încetării procesului penal, în cazul în care se constată că există
circumstanțele stipulate de art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, adică
există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și
tragerea la răspunderea penală.
Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,
inclusiv și să o caseze total, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept,
care a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale de către instanța de apel.
Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avîndu-se în vedere recursul
ordinar, rezidă în preîntîmpinarea și înlăturarea erorilor în domeniul justiției, iar
controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul
reparator al erorilor de drept admise de instanțele ierarhic inferioare.
În acest context, revenind la textul recursului ordinar declarat de către
inculpatul Marin Fiodor, Colegiul penal lărgit constată că titularul dreptului de
recurs, invocă temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 9) Cod de procedură
penală, însă fără a le descrie detaliat și concret.
Verificînd alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal
lărgit conchide că temeiurile pentru recursul ordinar prevăzute de art. 427 alin. (1)
pct. 6) și 9) Cod de procedură penală și-au găsit confirmarea parțial, iar instanța de
apel la adoptarea soluției de admitere a apelului declarat de procurorul Ciudin Vitali,
cu casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, nu a respectat întocmai prevederile legale, adoptînd o
soluție greșită în speță privitor la condamnarea lui Marin Fiodor în baza art. 328 alin.
(1) Cod penal și liberarea inculpatului de pedeapsă, în legătură cu expirarea
termenului prescripției tragerii la răspundere penală, fără a lua în considerare
prevederile hotărârii Curții Constituționale nr.22 din 27.06.2017 privind excepția de
neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 328 alin.(1) din Codul penal,
totodată depășind limitele învinuirii înaintate inculpatului.
Colegiul penal lărgit a statuat asupra acestei concluzii reieșind din următoarele
considerente.
Se constată că, instanța de apel în conformitate cu prevederile art.101 Cod de
procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,
12
verfificîndu-le sub aspectul pertinenții, concludenții, veridicității și coroborării lor,
corect concluzionînd asupra comiterii de către inculpatul Marin Fiodor a faptelor
indicate în rechizitoriu.
Argumentele inculpatului privind achitarea acestuia sunt nefondate, or din
materialele cauzei penale rezultă cert că acesta a comis infracțiunea imputată.
Astfel, potrivit rechizitoriului acțiunile lui Marin Fiodor au fost încadrate în
baza art.328 alin.(l) Cod penal, conform indicilor calificativi: săvârșirea de către o
persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și
atribuțiilor acordate prin lege, care a cauzat daune în proporții considerabile
intereselor publice.
Colegiul constată, că instanța de apel și-a argumentat soluția de constatare a
vinovăției inculpatului, apreciiind fiecare probă în parte și s-a expus asupra
admisibilității sau inadmisibilității acestora, conform prevederilor art.101 alin. (1)
Cod de procedură penală, care stipulează că fiecare probă urmează să fie apreciată
din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate
probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, nu a respectat anume
aceste prevederi la adoptarea deciziei.
În aceiași ordine de idei, Colegiul reține constatările instanței de apel privind
vinovăția acestuia de comiterea infracțiunii imputate descrise în pct.7.1 din prezenta
deciziei.
Nu poate fi reținut argumentul recurentului pentru achitarea acestuia, precum,
că nevinovăția lui se confirmă, prin faptul, că ”demontând cazanele inutilizabile
pentru fierul uzat, nu l-a realizat imediat, dar mai întâi s-a adresat Consiliului sătesc
s.Dezghingea pentru autorizația de casare a mijloacelor fixe a ÎM „Terteplic”,
conform actului de inventariere pentru anul 2011, ce se confirmă în special pentru
invitarea la ședința consiliului pe 20.02.2012, la ora 10.00 a consilierilor s.
Dezghingea și includerea în ordinea de zi sub nr. 12 soluționarea chestiunii
respective”, or, instanța de apel, întemeiat a constatat, că decizia privind demontarea
cazanelor a fost luată de către Marin Fiodor la 23 ianuarie 2012, înstrăinarea a avut
loc la 11 februarie 2012, iar plata banilor în casa întreprinderii a avut loc doar la 31
mai 2012, adică peste mai mult de 4 luni, din momentul adoptării deciziei privind
demontarea și aproape 4 luni de la înstrăinarea acestora.
Instanța de apel, întemeiat a reținut, că nu s-au confirmat afirmațiile inculpatului
precum, că utlimul s-a adresat Consiliului sătesc s.Dezghingea pentru adoptarea
deciziei privind casarea mijloacelor fixe conform actului de inventariere pentru anul
2011, or, în Registrul de ieșire a corespondenței MP ,,Tertiplic” din perioada 2011-
2012, nu a existat nici o cerere de pierderi a mijloacelor fixe-echipamentului
cazangeriei, lipsa unui contract de vânzare-cumpărare. Totodată, se reține, că doar
adresarea către Consiliul sătesc Dezghingea, r-nul Comrat, nu i-a oferit inculpatului,
dreptul de a demonta și înstrăina mijloacele fixe sub formă de cazane de fontă și
mecanisme suplimentare, aflate pe teritoriul Liceului Teoretic s. Dezghingea, or,
potrivit pct.13 din „Regulamentul-model al întreprinderii municipale”, aprobat prin
13
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 387 din 06.06.1994, punctelor 5-9 din
„Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe”, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.500 din 12.05.1998 și pct. 4, sub pct.2),
Regulamentului cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat,
organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor,
mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului al Republicii
Moldova nr. 688 din 09.10.1995, care reglementează că, Întreprinderea Municipală
își poate înstrăina fondurile fixe (clădirile, construcțiile, utilajele, mijloacele de
transport și alte valori materiale) numai în baza deciziei fondatorului, adică doar
cu autorizația administrației publice locale, acesta era în drept să demonteze și
înstrăineze respectivele mijloace fixe.
În această ordine de idei, nu poate fi reținut nici argumentul recurentului,
precum că ÎM „Terteplic”, este persoană juridică, dispunînd de ștampilă, are
balanță autonomă, poate din numele său să încheie contracte, să-și asume
obligațiunea de a fi reclamant sau intimat, și el a demontat și a realizat cazanele ca
fier uzat cu acordul primarului Bancov Stepan, invocînd în acest sens, declarațiile
reprezentantului părții vătămate Tomailî Petru”.
Astfel, Colegiul penal lărgit constată ca întemeiată concluzia instanței de
apel, precum că materialele cauzei confirmă că Marin Fiodor a primit suma de
18.000 lei de la Gaidarji N. ca plată pentru fierul uzat înstrăinat, respectiv este
reținută cauzarea prejudiciului material, fapt confirmat și prin deciziile Consiliului
Local nr.xxx din xxxxx și nr.xxx din xxxxx, iar argumentele inculpatului Marin
Fiodor precum că banii au fost întroduși în casa întreprinderii cu scopul de a achita
datoriile înttreprinderii, sunt irelevante, or, din certificatul ÎM „Terteplic” rezultă că
datoriile stinse s-au format după înstrăinarea bunurilor.
Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel întemeiat n-a reținut nici
argumentul părții apărării cu referire la lipsa prejudiciul material, din considerentul
că banii obținuți în urma înstrăinării fierului uzat au fost introduși în casieria ÎM
„Terteplic”, și că Marin Fiodor ar fi acționat în interesele întreprinderii, care avea
datorii imense și urmau a fi stinse în regim de urgență, or discrepanța de timp
cuprinsă între 23.01.2012 (dispoziția lui Marin F. privind demontarea cazanelor) și
11.02.2012 (înstrăinarea cazanelor, așa zisa transmitere spre păstrare) - 31.05.2012
(plata banilor în casa întreprinderii) demonstrează contrariul.
Totodată, Colegiul constată, că instanța de apel, contrar prevederilor art.325 Cod
procedură penală a depășit limitele judecării cauzei – depășind limitele învinuirii
formulate în rechizitoriu, încadrînd acțiunile inculpatului în baza art.328 alin. (1)
Cod penal conform indicilor: săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni
care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege,
dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau
drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
Astfel, potrivit art. 3 alin. (2) Cod penal, art. 8 alin. (3), 66 alin. (2) pct. (1), 24
alin. (2), 325 alin. (1), Cod de procedură penală, interpretarea extensivă defavorabilă
14
și aplicarea prin analogie a legii penale sunt interzise. Actul de învinuire trebuie să
cuprindă datele importante pentru formularea învinuirii. Inculpatul are dreptul să știe
pentru ce faptă este învinuit. Instanța judecătorească nu este organ de urmărire
penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese
decât interesele legii. Judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii
formulate în rechizitoriu.
Se reține, că potrivit rechizitoriului, acțiunile inculpatului au fost încadrate în
baza art.328 alin.(1) Codul penal conform indicilor - depășirea atribuțiilor de
serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în
mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de daune
în proporții considerabile intereselor publice – 18000 lei (f.d.366-374, vol.I).
Astfel, instanța de apel, eronat a încadrat acțiunile inculpatului potrivit indicilor
calificativi – cauzarea de daune considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de
lege ale persoanelor fizice sau juridice, or acesta a fost învinuit doar de cauzarea de
daune considerabile intereselor publice, fapt ce constituie o eroare de drept, care
urmează a fi înlăturată de instanța de recurs, or, instanța de judecată nu este în drept
să completeze învinuirea cu circumstanțe care ar justifica-o și care ar agrava situația
inculpatului.
Totodată, se reține, că prin Hotărârea Curții Constituționale privind excepția
de neconstituționalitate a unor prevederi ale art. 328 alin. (1) Cod penal, nr. 22 din
27 iunie 2017, textul „intereselor publice sau” din alin. (1) art. 328 Codul penal, a
fost declarat neconstituțional.
Potrivit art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în cazul în care există
alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală se adoptă o sentință de
încetare a procesului penal, iar conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de
procedură penală, instanța admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune
încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală.
În continuare, raportînd prevederile legale expuse supra, la actele cauzei, ținând
cont de prevederile hotărârii Curții Constituționale nr.22 din 27.06.2017 privind
excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 328 alin.(1) din
Codul penal, prin ce a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau”
Colegiul penal lărgit conchide, că cauza urmează a fi încetată pe motiv că există alte
circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la
răspundere penală.
În corespundere cu art.10 alin. (1) Cod penal, legea penală care înlătură
caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează
situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, în coraport cu
hotărârea Curții Constituționale nr.22 din 27.06.2017 privind excepția de
neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 328 alin.(1) din Codul penal.
Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel incorect a
constatat fapta penală pentru care Marin Fiodor a fost găsit vinovat, în baza art.328
alin.(l) Cod penal, conform indiciilor: săvârșirea de către o persoană publică a unor
15
acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin
lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau
drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, or, în
învinuirea de bază înaintată la urmărirea penală, inclusiv prin rechizitoriu,
inculpatului Marin Fiodor i-a fost înaintat semnul calificativ - ,,cauzarea de daune
considerabile intereselor publice”, depășind limitele învinuirii, contrar
prevederilor art. 325 Cod de procedură penală, apelul procurorului fiind judecat după
declararea neconstituțională a sintagmei ,,cauzarea de daune considerabile
intereselor publice” de către Curtea Constituțională prin hotărârea din
27.06.2017.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că erorile procesuale admise la
judecarea prezentei cauze penale urmează a fi corectate de instanța de recurs, prin
admiterea recursului declarat cu casarea totală a sentinței Judecătoriei Comrat din
22 iulie 2014 și deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 octombrie
2017, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit căreia se va dispune încetarea
procesului penal în privința lui Marin Fiodor în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, pe
motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi
penale și tragerea la răspundere penală, cu clasarea procesului penal.
În conformitate cu prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6), 434, 435 alin. (1) pct.
2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Marin Fiodor, casează total
sentința Judecătoriei Comrat din 22 iulie 2014 și decizia Colegiului judiciar al Curții
de Apel Cahul din 30 octombrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Marin Fiodor
Xxxxx, și dispune încetarea procesului penal în privința lui Marin Fiodor Xxxxx
învinuit în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, pe motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează
pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 07 iunie 2018.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Cobzac Elena
Timofti Vladimir
Țurcan Anatolie
Alerguș Constantin
16