1ra-1301/2017 — art.328 al.3 lit.b,d CP

1ra-1301/2017 — art.328 al.3 lit.b,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1301/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

14 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Ghenadie Nicolaev,

Judecători – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Petru Moraru,

a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de procurorul în cadrul

Procuraturii UTA Găgăuzia, Andronic Natalia și de reprezentantul părții vătămate

Baltacov Andrei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Comrat din 28 aprilie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Filipov Serghei xxxx, născut la xx xx xxxx

originar din xxxx, domiciliat în xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță:

1) 28.05.2014 - 16.04.2015;

Instanța de apel:

1) 21.05.2015 - 04.04.2016;

2) 02.11.2016 – 28.04.2017;

Instanța de recurs:

1) 16.06.2016 - 09.08.2016;

2) 17.07.2017 – 14.11.2017.

Asupra recursurilor declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

sub învinuirea incriminată în baza art. 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, din motiv că

fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

Totodată, a fost lăsată fără examinare acțiunea civilă înaintată de Inspecția

Ecologică Taraclia, cu privire la recuperarea prejudiciului material de la Filipov S.

primar al or. Taraclia, deținând funcție de demnitate publică, care conform art. 29 din

Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, exercită în

teritoriul administrat, în condițiile Legii, supravegherea activităților din parcuri, spații

1

verzi, locuri de distracție și agrement, și fiind obligat de a lua măsuri operative pentru

buna lor funcționare și asigurarea executării deciziilor consiliului local, în perioada 31

octombrie 2013 - 01 noiembrie 2013, aflându-se în or. Taraclia, ignorând prevederile pct.

2 a deciziei consiliului orășenesc Taraclia nr. 5/17 din 24 octombrie 2013 privind

confirmarea actelor de cercetare fitosanitară a spațiilor verzi în or. Taraclia și efectuarea

lucrărilor de tăiere, potrivit căruia pentru resurse naturale și mediu, se permitea tăierea

arborilor doar prin coordonarea cu Inspecția Ecologică Teritorială Taraclia, acționând

intenționat, fără coordonarea acțiunilor sale cu Inspecția Ecologică Teritorială, ignorând

prevederile art. 40 din Legea privind protecția mediului înconjurător nr. 1515 din 16 iunie

1993, conform căruia este ,,interzisă și se sancționează, conform legii, vătămarea sau

tăierea fără autorizația autorității centrale pentru resurse naturale și mediu a arborilor și a

altor tipuri de vegetație din păduri, și din spațiile verzi ale localităților urbane și rurale”,

și prevederile punctului 21 din Regulamentul cu privire la autorizarea tăierilor în fondul

forestier și vegetația forestieră din afara fondului forestier, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 27 din 19 ianuarie 2004, conform căruia ,,tăierea arborilor și arbuștilor în

spațiile verzi ale localităților urbane și rurale se autorizează de către agențiile sau

inspecțiile ecologice, cu marcarea prealabilă pe teren a arborilor preconizați pentru

tăieri”, încălcând prevederile Legii nr. 591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spațiile

verzi ale localităților urbane și rurale, a depășit în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, încălcând obligațiile sale de serviciu, în lipsa autorizației

autorității centrale pentru resurse naturale și mediu, fără autorizația Inspecției Ecologice

Taraclia, fără marcarea prealabilă pe teren a arborilor preconizați pentru tăiere, a ordonat

și la indicația acestuia au fost tăiați ilegal 31 arbori din specia „Tuia occidentală”, din

scuarul amplasat în or. Taraclia str. Lenin 28, vizavi de Primăria or. Taraclia, prin care au

fost cauzate daune în proporții considerabile intereselor publice și mediului înconjurător,

evaluate în suma de 164.880 lei, conform art. 36 lit. f) și art. 37 alin. (5) din Legea nr.

591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale și

Instrucției privind cuantumul plății pentru prejudiciul cauzat spațiilor verzi ale

localităților urbane și rurale nr. 34 din 16 septembrie 2008, aprobat prin ordinul

Ministerului Mediului, cât și prin acțiunile sale intenționate a cauzat pagube cu urmări

grave intereselor publice, în rezultatul încălcării grosolane a obligațiilor sale de serviciu,

discreditând activitatea instituției de stat, care este constituită si acționează în

corespundere cu legea pe teritoriul orașului, pentru apărarea intereselor și rezolvarea

problemelor comunității locale.

Acțiunile lui Filipov S. au fost încadrate în drept de către procuror în baza art. 328

alin. (3) lit. b), d) Cod penal, ca exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu,

adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni, care depășesc în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice, acțiuni săvârșite de o persoană cu funcție de

demnitate publică, soldate cu urmări grave.

reprezentantul Inspecției Ecologice Taraclia, Baltacov Andrei.

2

3.1. Procurorul, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care Filipov S. să fie recunoscut culpabil în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal și a-i fi stabilită o pedeapsă sub formă

de 6 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un

termen de 5 ani, cu admiterea acțiunii civile.

În apelul declarat procurorul a menționat că, vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii incriminate este dovedită integral prin probele administrate.

3.2.Reprezentantul Inspecției Ecologice Taraclia, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat conform învinuirii

formulate, fiind admisă și acțiunea civilă.

Apelantul a indicat că probele administrate confirmă pe deplin vinovăția

inculpatului.

apelurile declarate au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care,

Filipov S. a fost condamnat în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de

400 unități convenționale, ce constituie 8000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

publice pe un termen de 2 ani.

Acțiunea civilă înaintată de către Inspecția Ecologică Taraclia a Inspectorului

Ecologic de Stat, cu privire la recuperarea prejudiciului material de la Filipov Serghei, a

fost admisă, dispunându-se încasarea de la Filipov S. în beneficiul Inspecției Ecologice

Taraclia a Inspectorului Ecologic de Stat, suma de 164 880 lei, în contul prejudiciului

material cauzat.

or. Taraclia, deținând funcție publică, care conform art. 29 din Legea nr. 436 din

28.12.2006 privind administrația publică locală, exercită în teritoriul administrat, în

condițiile Legii, supravegherea activităților din parcuri, spații verzi, locuri de distracție și

agrement și fiind obligat de a lua măsuri operative pentru buna lor funcționare și în

asigurarea executării deciziilor consiliului local, în perioada 31 octombrie 2013 - 01

noiembrie 2013, în or. Taraclia, ignorând prevederile pct. 2 al deciziei consiliului

orășenesc Taraclia nr. 5/17 din 24 octombrie 2013 privind confirmarea actelor de

cercetare fitosanitară a spațiilor verzi în or. Taraclia și efectuarea lucrărilor de tăieri,

potrivit căruia ,,se permitea tăierea arborilor doar prin coordonarea cu Inspecția

Ecologică Teritorială”, acționând intenționat, fără respectarea procedurii legale de tăiere a

arborilor și oformării procesului în mod documental, și fără coordonarea acțiunilor sale

cu Inspecția Ecologică Teritorială, ignorând prevederile art. 40 din Legea privind

protecția mediului înconjurător nr. 1515 din 16 iunie 1993, conform căruia este ,,interzisă

și se sancționează, conform legii, vătămarea sau tăierea fără autorizația autorității centrale

pentru resurse naturale și mediu a arborilor și a altor tipuri de vegetație din păduri..., și

din spațiile verzi ale localităților urbane și rurale”, și prevederile punctului 21 al

Regulamentului cu privire la autorizarea tăierilor în fondul forestier și vegetația forestieră

din afara fondului forestier, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 27 din 19 ianuarie

2004, conform căruia ,,tăierea arborilor și arbuștilor în spațiile verzi ale localităților

3

urbane și rurale se autorizează de către agențiile sau inspecțiile ecologice, cu marcarea

prealabilă pe teren a arborilor preconizați pentru tăieri”, și încălcând prevederile Legii nr.

591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, a

depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, încălcând

obligațiile sale de serviciu, în lipsa autorizației Inspecției Ecologice pe raionul Taraclia,

fără marcarea prealabilă pe teren a arborilor preconizați pentru tăiere, a ordonat și la

indicația acestuia au fost tăiați ilegal 31 arbori din specia „Tuia occidentală”, din scuarul

amplasat în or. Taraclia str. Lenin 128, vizavi de Primăria or. Taraclia, prin care au fost

cauzate daune în proporții considerabile intereselor publice și mediului înconjurător,

evaluate în suma de 164.880 lei, conform art. 36 lit. f) și art. 37 alin. (5) din Legea nr.

591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale și

Instrucției privind cuantumul plății pentru prejudiciul cauzat spațiilor verzi ale

localităților urbane și rurale nr. 34 din 16.09.2008, aprobat prin ordinul Ministerului

Mediului.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat, că nu a dat

dispoziție de a tăia arborii în cauză. Comisia corect a decis tăierea arborilor, deoarece

copacii aveau mai mult de 45 ani și și-au pierdut calitățile. Doar după tăierea arborilor a

aflat despre lipsa autorizației necesare în acest caz. Nu a aplicat presiuni asupra

pădurarului primăriei, doar i-a explicat că în cazul neexecutării obligațiunilor de serviciu

v-a fi eliberat. Pădurarul l-a asigurat că sunt prezente toate actele necesare. Personal nu s-

a adresat la Inspecția Ecologică pentru eliberarea autorizația de tăiere a arborilor, cu

această întrebare se ocupă specialiștii din cadrul Primăriei. A semnat actul fitosanitar,

deoarece a avut încredere în specialiștii care l-au întocmit. Nu este de acord cu cuantumul

prejudiciului calculat, deoarece au fost tăiați 26 dar nu 31 de copaci, fiind calculate

cioturile de la copacii anterior tăiați. Reconstruirea scuarului din fața Primăriei are loc

conform decizia consiliului orășenesc și pentru primărie acest prejudiciu nu este

considerabil.

Totodată, vinovăția inculpatului este confirmată prin probele administrate.

Astfel, martorul Baltacov A., reprezentantul Inspecției Ecologice Taraclia, a

declarat că a inspectat cazul și a depistat ca fiind tăiați 31 arbori specia „tuia”. Pentru

lucrări de defrișare a scuarului, era necesară efectuarea unei expertize ecologice, un

proiect dendrologic. Decizia consiliului prevedea reconstrucția spațiului verde, dar nu

tăierea. Din ziua adoptării deciziei consiliului orășenesc, nu a parvenit nici o solicitare

către Inspecția Ecologică din partea Primăriei cu privire la eliberarea autorizației.

Martorul Caireac V., a declarat că activa în calitate de pădurar al Primăriei or.

Taraclia și se supunea primarului Filipov S. La indicația primarului, a efectuat tăierea

arborilor din scuarul Primăriei or. Taraclia. Inițial a refuzat să taie arborii, explicând că

lipsește autorizația respectivă, dar primarul l-a preîntâmpinat că în caz de nesubordonare,

va fi concediat. La această conversație a fost prezent și viceprimarul. Majoritatea

arborilor de specie ,,tuia”, fiind plantați în anii 1960, erau în stare deplorabilă, semiuscați

și putreziți. El a tăiat doar 22 copaci. A fost desemnat ca executor de tăiere a arborilor,

4

dar pregătirea actelor respective, inclusiv primirea autorizației, este de competența

primarului sau viceprimarului.

Martorul Gavriliță S., viceprimarul or. Taraclia, a declarat că în cadrul examinării

la fața locului, efectuată în aceiași zi, au fost calculați 31 de copaci tăiați, după

trunchiurile cu urme de rumeguș, actul întocmit fiind semnat și de el.

Martorul Focșa S., a declarat că, activând în calitate de șef al Ocolului Silvic

Taraclia, a primit de la primăria or. Taraclia interpelare, privind evaluarea arborilor de

specia „tuia”, ce creșteau în fața Primăriei. A efectuat personal evaluarea arborilor, în

anul 2013, în legătură cu starea deplorabilă a copacilor, care necesitau a fi înlocuiți cu alți

arbori. Vârsta arborilor era în jur de 40-50 ani, cu diametru de 12-16 cm. Arborii

necesitau a fi tăiați, însă Inspecția Ecologică decide asupra tăierii lor prin eliberarea unei

autorizații. În urma examinării a 26 de arbori „tuia”, a întocmit un act fitosanitar și l-a

depus la Primărie. Nu cunoaște de ce în actul Inspecției Ecologice Taraclia sunt indicați

ca fiind tăiați 31 arbori specia „tuia”.

Martorul Runtov D., a declarat că, activând în calitate de șef al Serviciului

Funciar și Cadastru al raionului Taraclia, a fost inclus ca membru al comisiei, constituite

pentru evaluarea arborilor din or. Taraclia. În urma evaluării, s-au stabilit arborii ce

urmau a fi tăiați din scuarul din fața Primăriei Taraclia. Comisia a fost de acord cu privire

la tăierea a 26 arbori specia „tuia”, pe motiv că copacii erau degradați, și aveau o vârstă

de peste 40 de ani.

Potrivit actului fitosanitar de examinare a arborilor de pe str. Lenin 128-146, or.

Taraclia, întocmit de șeful Ocolului silvic Taraclia, Focșa S., cu data parvenirii la

primărie - 22.10.2013, în urma rezultatelor examinării fitosanitare s-au depistat 26 arborii

de specia „tuia occidentală”, cu diametrul de la 8 la 16 cm, aflați la etapa de uscare, ce

necesită a fi defrișați, cu înlocuirea ulterioară.

Conform actului de control fitosanitar din 22.10.2013, întocmit de comisia în

componență: Gavrilița S., Mutavci N., Baltacov A., Voinscaia G. și Caireac V., în urma

examinării arborilor din scuarul Primăriei or. Taraclia, s-a constatat că coroanele

arborilor sunt înclinate în diferite părți și închid aspectul primăriei. Comisia a recomandat

nimicirea a 26 copaci „tuia”, cu dimensiuni de la 8 la 16 cm. Actul fitosanitar este semnat

de toți membrii comisiei, inclusiv și de primarul Filipov S., cu excepția șefului Inspecției

Ecologice Taraclia, Baltacov A., care a efectuat înscrisuri pe actul dat privind dezacordul

cu rezultatul comisiei, deoarece contravine legislației ecologice.

Potrivit deciziei consiliului orășenesc Taraclia ,,Despre confirmarea actului de

cercetare fitosanitar al spațiilor verzi și efectuarea tăierilor”, din 24.10.2013, se permite

tăierea arborilor degradați, uscați, avariați, etc., în conformitate cu actul comisiei și cu

acordul inspecției ecologice teritoriale, fiind desemnat ca executor pădurarul primăriei

Caireac V. Conform actului Inspecției Ecologice Taraclia din 01 noiembrie 2013 cu

privire la constatarea tăierii ilegale a arborilor specia „tuia” din scuarul de pe str. Lenin

128, or. Taraclia, au fost depistați 31 de trunchiuri ai arborilor proaspăt tăiați, de specia

,,tuia”, cu diametrul 14 - 45 cm.

5

Potrivit actului de calcul a prejudiciului cauzat în urma defrișării spațiilor verzi,

prejudiciul constituie 164.880 lei, pentru tăierea a 31 arbori specia ,,tuia”, cu diametru 8 -

45 cm.

Prin urmare, în lipsa autorizației Inspecției Ecologice, fără marcarea prealabilă pe

teren a arborilor preconizați pentru tăiere, inculpatul, depășind în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, a ordonat și la indicația acestuia au fost tăiate

ilegal 31 arbori „Tuia occidentală”.

Astfel, instanța de apel a statuat că acțiunile inculpatului urmează a fi reîncadrate

de la art. 328 alin. (3) lit. b), d) la art. 328 alin. (1) Cod penal - excesul de putere sau

depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor

acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege,

acțiuni care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice.

Or, nu s-au confirmat semnele calificative agravante de la alin. (3) art. 328 Cod

penal, imputate inculpatului, și anume la lit. b) - săvârșite de o persoană cu funcție de

demnitate publică și la lit. d) - soldate cu urmări grave.

Astfel, potrivit explicațiilor la pct. 6.4. a Hotărârii Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 11 din 22.12.2014 ,,Cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea

penală pentru infracțiunile de corupție” - în sensul legii penale (art. 123 alin. (3) Cod

penal, primarul nu este persoană cu funcție de demnitate publică, deși acesta este

menționat în Anexa Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate

publică. În conformitate cu art. 112 alin. (3) al Constituției Republicii Moldova, modul de

alegere a primarilor este stabilit de lege, deci nu este reglementat de Constituție, or,

simpla stipulare constituțională a modului de alegere a primarilor nu este echipolentă cu o

reglementare. Altminteri, va fi prezentă o interpretare extensivă defavorabilă, ce va duce

la încălcarea principiului legalității (art.3 alin.(2) Cod penal).

Nu și-a găsit confirmare și cauzarea consecințelor prevăzute de lit. d) alin. (3) art.

328 Cod penal, anume, acțiuni soldate cu urmări grave, nefiind cauzate deces sau

vătămări grave a integrității corporale sau a sănătății persoanelor fizice, sau sistarea

activității unei întreprinderi sau instituții, sau blocarea circulației rutiere etc., deoarece, în

speță se reprezintă doar prejudiciul material calculat prin aplicarea coeficientului valorii

ecologice, respectiv de 164.880 lei, care nu echivalează cu urmări grave și în cumul

reprezintă daune în proporții considerabile intereselor publice.

Filipov S., au declarat recursuri ordinare.

6.1. Procurorul, care a solicitat casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel, în alt complet de judecată.

Astfel, partea acuzării a invocat că instanța de apel nu și-a motivat soluția cu

trimitere la actele normative ce reglementează statutul persoanei ce deține funcția de

primar.

6

Anume calitatea specială a subiectului prevăzut la art. 328 Cod penal, este ceea ce

deosebește infracțiunea prevăzută la alin. (3) art. 328 de infracțiunea specificată la alin.

(1) art. 328 Cod penal.

Instanța de apel nu a ținut cont că, prin „urmări grave” se înțelege și daunele

materiale în proporții mari.

Argumentarea instanței de apel privind noțiunea și caracterul agravantei „urmări

grave”, contravine jurisprudenței Curții Supreme de Justiție.

În acest context, în rechizitoriu a fost indicat indicele „care au provocat alte

urmări grave”, iar prin „alte urmări grave” se înțelege daunele materiale în proporții mari,

totodată potrivit materialelor dosarului daunele cauzate au fost estimate la suma de

164.800 lei, care este rezultat al acțiunilor ilegale ale inculpatului.

Argumentul instanței de apel că prejudiciul material calculat prin aplicarea

coeficientului valorii ecologice respectiv în sumă de 164.880 lei, care nu echivalează cu

urmări grave și în cumul reprezintă daune în proporții considerabile intereselor publice -

este neîntemeiat, ori, protecția mediului înconjurător constituie o prioritate națională, care

vizează în mod direct condițiile de viață și sănătatea populației, realizarea intereselor

economice și social-umane, precum și capacitățile de dezvoltare durabilă a societății pe

viitor.

6.2. Inculpatul, care a solicitat casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului declarat, recurentul a invocat că concluziile instanței

de apel, referitor la prezența semnelor laturii subiective, nu se confirmă cu materialele

cauzei.

Astfel, prin dispoziția nr. 85D din 16.10.2013 „cu privire la formarea comisiei de

depistarea arborilor uscați, degradați, avariați, care și-au pierdut înfățișarea decorativă,

din raza orașului”, și solicitarea din 16.10.2013, adresată întreprinderii „Silva Sud”, nu au

fost semnate de către inculpat, dar de viceprimarul Gavrilița S.

Mai indică că declarațiile pădurarului Caireac V. urmează a fi apreciate critic, dat

fiind că, dacă acesta l-a informat sau nu pe primar referitor la lipsa autorizației, depinde

faptul dacă el însuși a comis sau nu o încălcare. Astfel, teamă de a fi tras la răspundere

pentru o eventuală încălcare, putea influența declarațiile acestuia.

În continuare, din declarațiile martorului Gavrilița S. reiese că dispoziția verbală

a Primarului de a tăia arborii și explicația pădurarului că nu există autorizația Serviciul

Ecologic, au fost expuse în diferite perioade de timp și în două încăperi diferite.

În contextul celor menționate, recurentul susține că nici o probă nu dovedește

clar că inculpatul a fost prezent în momentul comunicării de către pădurarul Caireac V.

despre lipsa autorizației Inspecției Ecologice.

Astfel, recurentul a menționat că instanță de apel a concluzionat nemotivat

privind amenințarea pădurarului cu concedierea, în situație în care a avut loc o simplă

preîntâmpinare a colaboratorului referitor la consecințele juridice a refuzului nemotivat

de a-și exercita funcțiile de serviciu.

7

La fel, recurentul a mai indicat că în momentul tăierii arborilor inculpatul nu a

cunoscut și nici nu putea să cunoască că arborii nu sunt uscați, deoarece a acționat în baza

Deciziei Consiliului orășenesc Taraclia din 24.10.2013, la care au fost anexate Actul de

cercetare fitosanitară din 22.10.2013, executat de întreprinderea „Silva Sud”, și Actul de

cercetare fitosanitară din 22.10.2013, executat de Comisia de depistarea arborilor 8

uscați, degradați, avariați, prin care s-a stabilit că arborii sunt uscați și pasibili defrișării.

Prin urmare, inculpatul nicidecum nu putea să-și dea seama că vor fi tăiați arbori

verzi, dar nu uscați, și că vor surveni urmări prejudiciabile.

Recurentul a menționat că la materialele cauzei sunt probe contrare referitoare la

starea arborilor tăiați, mai ales referitor la concluzia dacă aceștia au fost sau nu supuși

defrișării (tăierii), prin urmare, există îndoieli rezonabile în acest fapt, care potrivit art. 8

alin. (3) Cod de procedură penală urmau să fie interpretate în favoarea inculpatului, ceea

ce nu a fost făcut de către instanța de apel.

La fel, a mai indicat că apărarea a solicitat efectuarea expertizei judiciare asupra

stării reale ale arborilor tăiați pentru a concluziona dacă aceștia au fost sau nu supuși

defrișării. Însă această solicitare nu a fost admisă de către instanță și expertiză respectivă

nu a fost dispusă.

Mai mult, recurentul a subliniat că suma prejudiciului (164.880 lei pentru 31 de

arbori) a fost greșit calculată. Prin Decizia Consiliului orășenesc Taraclia din 24.10.2013

a fost dispusă tăierea a 26 de arbori indicați în Actele de cercetare fitosanitară a spațiilor

verzi din 22.10.2013.

A mai menționat că inculpatul nu poate fi supus răspunderii pentru arborii care au

fost tăiați de către pădurarul Caireac V. din proprie inițiativă. Conform art. 48 Codul

penal, pentru excesul de autor, ceilalți participanți nu sunt pasibili de răspundere penală.

2016, recursurile ordinare declarate au fost admise, casată total decizia instanței de apel și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

contestate (pct. 5. din decizie) nu a constatat clar și cert câți arbori a indicat inculpatul

pentru tăiere, astfel, nu a înlăturat contradicțiile privind circumstanțele invocate în:

- rechizitoriu, că la indicația inculpatului au fost tăiați 31 de arbori, prejudiciul

constituind 164.880 lei;

- declarațiile inculpatului de la urmărirea penală, că a dat dispoziție verbală

pădurarului să execute decizia consiliului primăriei din 24.10.2013, privind tăierea doar a

26 de arbori (vol. 1, f.d. 16, 50-52);

- declarațiile martorului Caireac V., care la urmărirea penală a indicat că a tăiat 26

de arbori și a mai scurtat niște trunchiuri a unor copaci tăiați anterior (vol. 1, f.d. 21-23),

iar în ședința judiciară a relatat că a tăiat doar 22 de arbori;

- afirmațiile martorului Gavriliță S., că au fost calculați 31 de copaci tăiați, după

trunchiurile cu urme de rumeguș;

8

- declarațiile martorilor Focșa S., că a efectuat personal evaluarea arborilor în

legătură cu starea deplorabilă a copacilor, care necesitau a fi înlocuiți cu alți arbori.

Vârsta arborilor era în jur de 40-50 ani, cu diametru de 12-16 cm și necesitau a fi tăiați;

- afirmațiile martorului Runtov D., că comisia a fost de acord cu privire la tăierea a

26 arbori specia „tuia”, pe motiv că copacii erau degradați, și aveau o vârstă de peste 40

de ani;

- actul fitosanitar întocmit de șeful Ocolului silvic Taraclia, Focșa S., cu data

parvenirii la primărie din 22.10.2013, că s-au depistat 26 arborii de specia „tuia

occidentală”, cu diametrul de la 8 la 16 cm, aflați la etapa de uscare, ce necesită a fi

defrișați, cu înlocuirea ulterioară;

- actul de control fitosanitar din 22.10.2013, întocmit de comisia în componență:

Gavrilița S., Mutavci N., Baltacov A., Voinscaia G. și Caireac V., cu recomandarea de a

nimici 26 copaci „tuia”, cu dimensiuni de la 8 la 16 cm;

- decizia consiliului orășenesc Taraclia ,,Despre confirmarea actului de cercetare

fitosanitar al spațiilor verzi și efectuarea tăierilor”, din 24.10.2013, că se permite tăierea

arborilor degradați, uscați, avariați, etc., în conformitate cu actul comisiei, adică a 26 de

arbori;

- actul Inspecției Ecologice Taraclia din 01.11.2013, că au fost depistați 31 de

trunchiuri ai arborilor proaspăt tăiați, de specia ,,tuia”, cu diametrul 14 - 45 cm;

- actul de calcul al prejudiciului cauzat, că acesta constituie 164.880 lei, pentru

tăierea a 31 arbori specia ,,tuia”, cu diametru 8 - 45 cm.

Astfel, instanța nu a constatat clar și cert câți arbori a indicat inculpatul pentru

tăiere, cine și câți arbori a tăiat în realitate și diametrul lor, care era stare arborilor la

momentul defrișării și diametrul lor, care este prejudiciul real și efectiv cauzat în raport

cu numărul de arbori indicați de inculpat pentru tăiere, luând în considerare starea și

diametrul acestora la momentul tăierii, inclusiv circumstanțele că Caireac V. a mai

scurtat niște trunchiuri a unor copaci tăiați anterior, iar potrivit martorului Gavriliță S. au

fost calculați 31 de copaci tăiați, după trunchiurile cu urme de rumeguș, care este în

asemenea împrejurări legătura cauzală dintre acțiunile inculpatului și dauna cauzată.

În continuare, Colegiul penal a reținut că instanța de apel corect a statuat lipsa

elementului calificativ prevăzut la art. 328 alin (3) lit. b) Cod penal, că primarul, conform

jurisprudenței naționale, nu este persoană cu funcție de demnitate publică (pct. 6.4. a

Hotărârii Plenului CSJ nr. 11 din 22.12.2014 ,,Cu privire la aplicarea legislației

referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de corupție).

Însă, neîntemeiat a exclus din învinuire elementul prevăzut la art. 328 alin (3) lit.

d) Cod penal, indicând că prejudiciul de 164.880 lei nu prezintă urmări grave. Or, potrivit

art. 64 alin. (2), 126 alin. (1) Cod penal și jurisprudenței naționale, valoarea bunurilor

distruse, care la momentul săvârșirii infracțiunii, depășește 5000 unități convenționale,

unitatea convențională fiind egală cu 20 lei, adică suma de 100.000 lei, constituie

proporții deosebit de mari.

9

Prin urmare, prejudiciul invocat în rechizitoriu, de 164.880 lei, fiind unul de

proporții deosebit de mari, generează urmări grave. Deci, în cazul în care prejudiciul

cauzat de 164.880 lei ar fi fost constatat în condițiile legii, instanța de apel neîntemeiat a

reîncadrat acțiunile inculpatului de la art. 328 alin. (3) lit. d) în baza art. 328 alin. (1) Cod

penal.

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza

penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este întemeiat.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să

adopte o hotărâre legală și întemeiată.

fost respinse apelurile declarate, ca neîntemeiate, cu menținerea sentinței fără careva

modificări.

inculpatului nu este confirmată prin probele administrate.

Or, s-a stabilit că inculpatul nu este vinovat în comiterea infracțiunii incriminate,

nu a săvârșit careva acțiuni care vădit depășesc limitele drepturilor și împuternicirilor

acordate prin lege, nu a cauzat niciun prejudiciu intereselor publice și acțiunile lui nu au

avut careva consecințe.

În cazul dat lipsește obiectul infracțiunii, nu este dovedit că arborii reprezintă

valoarea indicată în calculul Inspecției Ecologice Taraclia și în învinuire.

Lipsește latură obiectivă a infracțiunii, deoarece inculpatul nu a săvârșit acțiuni

ilegale soldate cu urmări grave.

La fel lipsește latura subiectivă a infracțiunii, dat fiind că inculpatul nu putea

conștientiza că acțiunile lui vădit depășesc limitele drepturilor și împuternicirilor acordate

lui prin lege, totodată fiind prezentă și decizia consiliului orășenesc care a fost supusă

executării.

Astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect l-a achitat pe inculpat,

din motivul că partea acuzării nu a prezentat probe concludente care să confirme cu

certitudine faptul că Filipov S. a comis acțiunile care i-au fost incriminate.

reprezentantul părții vătămate, Baltacov Andrei.

11.1. Procurorul, prin care invocând temei pentru recurs prevederile de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În susținerea recursului declarat au fost formulate următoarele argumente:

Recurentul a invocat că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

incriminate este dovedită integral prin probele administrate.

Astfel, fiind analizate materialele dosarului penal, partea acuzării a consemnat că

Colegiul judiciar al Curții de Apel Comrat nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

10

invocate în apelurile declarate, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este

expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și în

legătura cu aceasta urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării

cauzei.

Astfel, partea acuzării consideră că atît în cadrul urmăririi penale cît și pe tot

parcursul examinării cauzei de către instanțe, vina lui Filipov S. a fost dovedită

incontestabil prin probele acumulate și anexate la dosar.

Totodată procurorul critică modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de

apel, exprimându-și convingerea că conținutul acestora confirmă vinovăția inculpatului.

În asemenea circumstanțe, acuzarea consideră că de către instanța de apel nu au

fost respectate cerințele art. 414 Cod de procedură penală, motive din care, consideră că

cauza nominalizată urmează a fi remisă la rejudecare în vederea pronunțării unei hotărâri

de condamnarea în privința lui Filipov S. în temeiul art. 328 alin. (3) alin. b), d) Cod

penal, care i-a fost incriminat prin actul de sesizare a instanței.

11.2. Reprezentantul părții vătămate, Baltacov Andrei, prin care, fără a invoca vreun

temei pentru recurs din cele 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Consideră, că instanța de fond nu a respectat normele procesuale, nu a verificat

complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor

administrate o apreciere legală, ajungând la o concluzie eronată privind achitarea

inculpatului.

Recurentul critică modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel,

exprimându-și convingerea, că conținutul acestora confirmă vinovăția inculpatului în

tăierea ilegală a 31 arbori din scuarul din fața Primăriei, fără autorizarea corespunzătoare

și a actelor necesare.

11.3. Avocatul Sicinski A. în numele inculpatului a depus referință privind opinia sa

asupra recursurilor declarate, pledând pentru declararea inadmisibilității acestora,

deoarece consideră, că hotărârea atacată este legală și întemeiată.

lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea

condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.

11

Relevante cauzei sunt și prevederile expuse de legiuitor în art. 390 alin. (1) pct. 3)

Cod de procedură penală potrivit cărora sentința de achitare se adoptă dacă fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Având în vedere că, la caz, sunt declarate două cereri de recurs ordinar depuse de

procuror și de reprezentantul părții vătămate, Baltacov Andrei, drept urmare în contextul

ce urmează Colegiul penal, cumulându-le, se va referi asupra acestora.

Precum a fost menționat supra, procurorul invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar reprezentantul

părții vătămate, Baltacov Andrei nu invocă expres nici un temei din cele expres prevăzute

de alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, susținând că decizia instanței de apel

urmează a fi casată, cu remiterea cauzei la rejudecare, dat fiind că instanța nu a dat o

apreciere corespunzătoare probelor din dosar, care, în opinia sa dovedesc cu certitudine

vinovăția lui Filipov S. de cele incriminate.

În această ordine de idei, Colegiul penal menționează că invocând eroarea de drept

prevăzută de pct. 6), procurorul menționează despre faptul că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor din cererea sa de apel, cu toate acestea dînsul nu

relevă expres asupra căror anume motive instanța nominalizată nu s-a pronunțat.

Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit confirmare

la judecarea recursului declarat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de

recurent.

Astfel, Colegiul penal relevă, că instanța de apel, respectând prevederile art. 414

Cod de procedură penală, judecând apelul înaintat, inclusiv de către procuror, a verificat

minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate

de instanța de fond, astfel ajungând la concluzia corectă că Filipov S. urmează a fi achitat

de cele incriminate în baza art. 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, deoarece fapta lui nu

întrunește elementele infracțiunii date.

La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele adoptării

soluției.

Deși recurentul invocă ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul penal constată, că

recurentul nu argumentează motivele invocate de ilegalitate a hotărârii judecătorești din

punct de vedere al erorii de drept comise la judecarea cauzei în apel, dar se face referire

la procedura de apreciere a probelor și dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor

înfăptuită de către instanța de apel, invocându-se faptul că acestea dovedesc, că

inculpatul Filipov S. a comis infracțiunea incriminată.

Colegiul lărgit reține, că, rejudecând cauza instanța de apel, analizând probele

administrate de către organul de urmărire penală, cercetate și verificate de către instanța

de apel, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o

apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

12

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă că Filipov S.,

urmează a fi achitat de cele incriminate în baza art. 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal,

deoarece fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii date.

Prin urmare, Colegiul penal, verificând suplimentar materialele dosarului,

specifică că judecând apelul instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv, adoptînd o soluție corectă de menținere a sentinței de achitare în privința lui

Filipov S., care a fost învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit.

b), d) Cod penal.

Mai mult decât atât, Colegiul constată că criticile recurenților se referă doar la

chestiunea de apreciere a probelor. Astfel, reieșind din analiza textuală a recursurilor

ordinare declarate, se constată că recurenții expun conținutul tuturor probelor cercetate de

instanțele de fond, după care în cele din urmă concluzionînd că ele constituie un

ansamblu probator indubitabil într-u confirmarea vinovăției lui Filipov S. în baza art. 328

alin. (3) lit. b), d) Cod penal.

Astfel, Colegiul penal relevă, că aprecierea probelor este unul din cele mai

importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de

către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cît și de părțile din proces, se

concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după

intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar

convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate

aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după

pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul

lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată

la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării

recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de

instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Prin urmare, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele administrate în cauză.

Astfel, nu s-a constatat discrepanța între cele reținute de instanțele de fond în vederea

achitării inculpatului și conținutul real al probelor, sau ignorarea unor aspecte evidente ce

au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o

susține.

De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la

modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune

rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită recurenții.

În continuare, Colegiul penal menționează că instanțele ierarhic inferioare,

verificând cele imputate lui Filipov S., au conchis corect că procurorul nu și-a susținut

învinuirea în sensul declarat, adică nu a acumulat și prezentat instanței careva probe

verosimile, pertinente și concludente, care ar fi demonstrat indubitabil vinovăția lui

13

Filipov S. de comiterea infracțiunii de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de

serviciu, adică săvârșită de către o persoană publică a unor acțiuni, care depășesc în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care au cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice, acțiuni săvârșite de o persoană cu funcție de demnitate

publică, soldate cu urmări grave.

În vederea susținerii acestei statuări, Colegiul consideră necesar de a reitera că,

potrivit dispoziției art. 328 Cod penal, prin exces de putere sau depășirea atribuțiilor de

serviciu urmează de înțeles săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor

acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege,

dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor

și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal se caracterizează

prin: săvârșirea unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege; cauzarea daunelor în proporții considerabile intereselor publice sau

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; prezența

legăturii de cauzalitate între acțiunile comise și urmările nominalizate.

Prin acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate

prin lege urmează de înțeles asemenea acțiuni care: vădit depășesc competența persoanei

cu funcție de răspundere, ținând de competența persoanei cu funcție de răspundere

ierarhic superioară sau a unui organ colegial; ar putea fi întreprinse de către persoana cu

funcție de răspundere numai în prezența unor circumstanțe excepționale indicate în lege;

nu pot fi comise de către nimeni, nici într-un fel de circumstanțe.

Totodată, important este de a releva că, pentru reținerea la încadrare a art.328 Cod

penal este important ca depășirea limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege să

aibă un caracter vădit. Dacă există dubii rezultate din contradicțiile reglementării

competenței funcției deținute, iar persoana publică admite că uzurpează atribuții, admite

că săvîrșește unele acțiuni fără a respecta careva cerințe impuse de lege etc., deci fără a

avea certitudinea, răspunderea penală nu va opera, deoarece nu au fost depășite în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege.

Prin urmare, din materialele cauzei rezultă că, la data de 16.10.2013 cu scopul

efectuării lucrărilor de amenajare a orașului Taraclia, prin dispoziția primarului adjunct

Gavrilita S. a fost creată comisia pentru examinarea plantațiilor verzi în or. Taraclia,

inclusiv din fața primăriei. În componența comisiei au intrat atât colaboratorii primării,

cât și consilierii, precum și reprezentantul părții vătămate, șeful Serviciului Ecologic

Taraclia Baltacov A. (f.d. 41, vol. 1).

Din aceste considerente, primarul adjunct Gavrilița S. a expediat în adresa

Întreprinderii Gospodărie Silvice Teritorială ’’Moldsilva” interpelarea nr. 1014 privind

eliberarea raportului privind starea plantațiilor verzi din or. Taraclia (f.d.10,39;vol. l).

Conform actului de examinare fitosanitar a copacilor aflați pe str. Lenin, or.

Taraclia, întocmit de brigadirul silvic al Întreprinderii de Gospodărie Silvică Taraclia

14

’’Moldsilva” Focșa S., tuiele în număr de 26 buc. se află la etapa de uscare și sunt

afectate de dăunători suitori și urmează a fi tăiate în viitor eu înlocuire ulterioară. (f.d. 11,

f.d. 145, vol. 1)

Prin urmare, la 22 octombrie 2013 comisia creată a efectuat lucrări de examinare

a 26 tuie menționate. Astfel, în activitatea comisiei au participat toți membrii, indicați în

dispoziția primarului. Potrivit rezultatelor lucrărilor, comisia a întocmit actul, în care a

recomandat Consiliului orășenesc să taie 26 copaci ”tuia”, care creșteau în fața primăriei

orașului Taraclia.

Totodată, pe 24 octombrie 2013 în ședința Consiliului orășenesc consilierii,

studiind actul de stare fitosanitară a copacilor, au adoptat decizia nr. 5/17, prin care au

permis primăriei tăiere a 26 copaci ”tuia” în fața primăriei orașului, executarea deciziei

a fost pusă pe seama pădurarului primăriei Caireac V. (f.d. 14, vol. 1).

Mai mult ca atât, faptul, că mai tîrziu pe 02.06.2014 prin hotărârea judecătoriei

Taraclia (f.d. 84-87, vol. 2) a fost anulată integral decizia consiliului nr. 5/17 din

24.10.2013’’ privind aprobarea actelor de stare fitosanitară a plantațiilor verzi din or.

Taraclia și efectuarea lucrărilor de tăiere a lor” ca ilegală, nicidecum nu poate însemna

ilegalitatea acțiunilor primarului Filipov S., deoarece în acel moment toate acțiunile

primarului Filipov S., îndreptate pentru organizarea lucrărilor de taiere legală a tuielor

au fost precedate de activitatea persoanele împuternicite în conformitate cu Legea privind

administrația publică locală.

În conformitate cu art. 299 Legea nr. 436 din 28.12.2006 ’’Privind administrația

publică locală”, în împuternicirile primarului intră inclusiv executarea deciziilor

consiliului local, care este consiliul orășenesc.

De asemenea, primarul își execută împuternicirile prin intermediul colaboratorilor

aparatului primăriei, admise în baza statelor de personal aprobate de consiliu. Iar în

conformitate cu instrucțiunea de serviciu a pădurarului primăriei, toate chestiunile, legate

de păzirea și tăierea plantațiilor, au fost puse pe seama pădurarului primăriei.

Prin urmare, anume pe seama pădurarului Caireac V. conform pct. 3 din decizia

consiliului Taraclia din 24.10.2013 a fost pusă răspunderea pentru executarea deciziei

privind autorizația primăriei or. Taraclia privind tăierea copacilor degradați, care

sunt uscați în intravilanul orașului conform actului comisiei și coordonării cu inspecția

ecologică teritorială. (pct. 2 din decizia consiliului) (f.d. 14, vol. 1)

Astfel, în urma acțiunilor expuse mai sus, întreprinse de către organele

împuternicite, cu scop de a executa decizia adoptată a Consiliului nr. 5/17 privind tăiere a

26 tuie, și în conformitate cu instrucțiunea de serviciu a pădurarului, primarul Filipov S.

la sfîrșitul lunii octombrie anul 2013 a dat indicația verbală pădurarului primăriei,

Caireac V., privind necesitatea executării deciziei consiliului pentru taiere a 26 tuie.

Mai mult decât atât, Colegiul consideră că acuzarea nu a dovedit, prin ce s-a

exprimat intenția inculpatului în comiterea acțiunilor care depășesc în mod vădit limitele

drepturilor și împuternicirilor oferite de lege, și anume legate de tăierea tuielor, nu a fost

dovedită prezența în acțiunile lui Filipov S., a unui asemenea element al infracțiunii – ca

15

latura subiectivă. Totodată nu a fost dovedită și prezența elementului infracțiunii ca latura

obiectivă.

Astfel, indiciu calificativ al laturii obiective a acestei infracțiuni este cauzare prin

acțiunile persoanei vinovate a prejudiciului în proporții considerabile intereselor publice

ori drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, în cazul

dat comunității locale or. Taraclia.

În esență, toate acestea conturează convingerea fermă a instanței de recurs că

Filipov S. nu se face vinovat de comiterea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de

serviciu imputate acestuia prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței.

Astfel, Colegiul penal lărgit subliniază că soluția instanțelor de fond privitor la

achitarea lui Filipov S. în baza art. 328 alin. (3) lit. b), d) Cod penal, este corectă,

deoarece fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii nominalizate, mai mult, în

fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală,

ea fiind legală și motivată, instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate, a

apreciat just probatoriul administrat, specificând motivele pe care și-a întemeiat hotărârea

adoptată, drept urmare toate criticele din recursurile declarate sunt vădit neîntemeiate.

În consecință, Colegiul penal lărgit conchide că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-419 Cod de

procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și motivată, din aceste considerente nu

există careva temeiuri pentru admiterea recursurilor declarate.

penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura UTA Găgăuzia, Andronic Natalia și de reprezentantul părții vătămate

Baltacov Andrei, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 28

aprilie 2017, în cauza penală în privința lui Filipov Serghei xxxx, cu menținerea hotărârii

atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 decembrie 2017.

Președinte Ghenadie Nicolaev

Judecători Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

Petru Moraru

16