ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 06.06.2018

1ra-897/18 — art.27,145 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
06.06.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.27,145 alin.1 CP
Temei legal
art.427 alin.1, pct 10 CPP
Citează această cauză
1ra-897/18 — art.27,145 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-897/2018

Curtea Supremă de Justiție

16 mai 2018 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești din 12 decembrie 2017 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018, declarat de către avocatul

Pruteanu Natalia în numele inculpatului

Deșan Andrian.

Termenul de examinare a cauzei:

Andrian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.27, 145 alin.(1) Cod penal la 6

ani și 9 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

procedură penală, a constatat că Deșan Andrian, la 09 septembrie 2017, aproximativ în jurul

orelor 21.30-22.30, aflându-se în domiciliul lui Velișco Gheorghe din s.xx, r-nul xx, fiind

în stare de ebrietate, în baza relațiilor ostile existente între ei, acționând intenționat, în scop

de omor a lui Velișco Gheorghe, folosind un cuțit de bucătărie, amenințându-l cu moartea,

i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu cuțitul în diferite părți ale corpului, inclusiv în

regiunea organelor de importanță vitală - cap și torace, cauzându-i conform raportului de

constatare nr.213/D din 18 .09.2017, vătămări corporale grave sub formă de plagă înțepată-

tăiată, penetrantă în cavitatea pleurală stânga, pneumotoroace pe stânga, efizem subcutanat

pe stânga, plăgi înțepate-tăiate pe față, spate și membrele superioare, dar din cauze

independente de voința lui nu și-a dus intenția până la capăt, deoarece victima a chemat în

ajutor.

partea stabilirii pedepsei, considerând că cea aplicată de instanță este severă, totodată

invocând că nu a fost condamnat pe dreptate, din care motiv solicită audierea tuturor

martorilor și că instanța neîntemeiat nu a luat în considerație cererea de împăcare.

fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că vinovăția inculpatului

a fost confirmată prin probele administrate și acțiunile lui just au fost încadrate în baza

art.27,145 alin.(1) Cod penal, și aceasta se confirmă prin declarațiile lui A.Deșan, audiat

potrivit regulilor de audiere a martorului, a părții vătămate Gh.Velișco, a martorilor

A.Chirtoacă, E.Chirtoacă, A.Gociu, N.Velișco, V.Velișco, V.Velișco, V.Clima,

1

G.Sinelnicov, S.Batiușca, precum și probele scrise - procesele-verbale de cercetare la fața

locului - a gospodărie lui Gh.Velișco din 10.09.2017, de ridicare și examinare a cuțitelor,

hainelor, telefonului mobil ridicate din gospodăria lui Gh.Velișco din 21.09.2017 și

02.10.2017, de confurmnatre între partea vătămată Gh.Velișco și A.Deșan din 10.09.2017,

de verificare a declarațiilor lui A.Deșan la fața locului din 28.09.2017, rapoartele de

constatare nr.213/D din 18.09.2017, de expertiză nr.126/D din 27.09.2017, de expertiză

judiciară nr.348 din 19.10.2017, nr.191/a-2017 din 31.10.2017.

În contextul statuării asupra aprecierii probelor prin prisma tuturor criteriilor stipulate

la art.101 Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat că starea de fapt reținută și

de drept apreciată concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză, prin

care se demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate, astfel că

fapta reținută prin sentință, corespunde exact între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite de

inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzute de art.27, 145 alin.(1) Cod penal.

Referindu-se la chestiunea individualizării pedepsei în privința lui A.Deșan, instanța

de apel s-a raliat la concluziile enunțate în sentință și a considerat că prima instanță just și

întemeiat a stabilit categoria și termenul pedepsei penale, acordând deplină eficiență

prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal, luând în considerație gravitatea infracțiunii comise,

care face parte din categoria celor deosebit de grave, de prezența circumstanțelor atât

atenuante - căința sinceră, cât și agravante - săvârșirea infracțiunii de către o persoană în

stare de ebrietate, de influența pedepsei stabilite asupra corectării și reeducării vinovatului,

condițiile de viață ale acestuia, care luate în ansamblu, denotă că doar prin izolarea

inculpatului de societate va putea fi atins scopul pedepsei penale. Astfel că, pedeapsa

stabilită sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 9 luni este una legală, echitabilă și

corect individualizată, sufiecientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei

penale.

Totodată, instanța de apel a respins afirmația inculpatului, precum că pedeapsa

stabilită de prima instanță este prea severă, deoarece prima instanță a aplicat inculpatului o

pedeapsă echitabilă în limita prevăzută de sancțiunea normei penale de care a fost recunoscut

vinovat, respectându-se și prevederile art.3641 Cod de procedură penală, având în vedere

modalitatea comiterii infracțiunii, circumstanțele în care aceasta a fost comisă și urmările

prejudiciabile. La fel, instanța de apel a conchis că infracțiunea comisă de inculpat atentează

la relațiile sociale cu privire la viața persoanei, astfel că aplicarea unei alte pedepse, nu va fi

nici rațională și nici proporțională acțiunilor comise de către acesta, fiindcă corectarea

inculpatului, ca scop al pedepsei penale, presupune și conștientizarea de către acesta a celor

săvârșite și reîntoarcerea, reîncadrarea lui în activitatea societății, urmând a fi convins că

respectarea legii penale este o necesitate și că numai prin respectarea legii el va putea evita

aplicarea și executarea altor pedepse.

Respins de instanța de apel a fost și solicitarea inculpatului de a fi audiați în instanța

de apel martorii pe caz, deoarece cauza a fost judecată pe baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură penală, și respectiv, împotriva

sentinței adoptate de prima instanță în urma judecării cauzei în procedură simplificată

părțile pot exercita cale de atac – apelul, sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul

neputând renunța la opțiunea de fi judecat potrivit procedurii simplificate, căruia i-au fost

explicate consecințele soluționării cauzei în procedura dată.

numele inculpatului care, invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de

procedură penală, solicită casarea parțială a acestora în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie numită o pedeapsă mai blândă,

luându-se în considerație căința sinceră a inculpatului față de cele comise, că pentru prima

2

dată este atras la răspundere penală și nu se află la evidența medicului narcolog, precum și

de prevederile art.7, 61, 75 Cod penal.

materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în

referință, prin care a solicitat declararea inadmisibilității recursului ca fiind vădit

neîntemeiat, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate

fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă drept temei de casare a deciziei instanței

de apel art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea

instanței de apel conține o eroare de drept în cazul în care instanța de apel a aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând acest temei în raport cu motivele invocate, Colegiul penal constată că

acesta nu și-a găsit confirmare.

Totodată, Colegiul reține că autorul recursului este de acord cu starea de fapt stabilită

de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, și critică

hotărârea instanței de apel numai referitor la pedeapsa care i-a fost aplicată, apreciind-o prea

aspră.

Motivele recurentului, precum că instanțele incorect au individualizat pedeapsa,

neacordând deplină eficiență prevederilor art.75 Cod penal, Colegiul penal le consideră

drept lipsite de temei.

La acest capitol Colegiul relevă că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în

baza căruia persoana se declară vinovată.

Concomitent, conform art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lîngă scopul

său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe

de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa

fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor

a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces

obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca

finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

În această ordine de idei, la stabilirea pedepsei lui A.Deșan, atât prima instanță, cât și

instanța de apel, care a menținut soluția adoptată de prima, au ținut seama pe deplin de

principiile de aplicare, prevăzute de art.7, 61 Cod penal și de criteriile generale de

individualizare, de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, stipulate în

art.75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii, care făce parte

din categoria celor deosebit de grave, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, de

condițiile de viață ale acestuia, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, că și-a recunoscut vina și s-a căit sincer pentru fapta comisă, solicitând

examinarea cauzei în procedură simplificată, precum și de influența pedepsei aplicate asupra

corijării și reeducării acestuia, corect ajungând la concluzia că corijarea și reeducarea

acestuia poate avea loc doar prin izolarea lui de societate.

3

Astfel, Colegiul conchide că concluzia instanței de apel corespunde circumstanțelor

cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind aplicată în limitele legii. Totodată,

la numirea pedepsei inculpatului instanțele de fond au ținut cont de prevederile art.81 Cod

penal și art.3641 Cod de procedură penală, acesta beneficiind de o reducere cu o treime din

limitele de pedeapsă prevăzută de lege, adică din maximul prevăzut de sancțiunea normei

penale în baza căreia a fost condamnat (7 ani și 6 luni) și din minimul acesteia (6 ani și 8

luni). Deci, analizând materialele cauzei și decizia instanței de apel, care este bine

argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură penală,

Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii

judecătorești contestate, iar pedeapsa aplicată inculpatului este individualizată conform

prevederilor legale.

Prin urmare, Colegiul conchide că pedeapsa stabilită lui A.Deșan a fost

individualizată conform prevederilor legale ce reglementează acest aspect.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

În acest context, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului ordinar

declarat de către avocatul N.Pruteanu în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat

penal al Curții Supreme de Justiție

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pruteanu Natalia în

numele inculpatului Deșan Andrian, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 ianuarie 2018, în cauza penală în privința lui Deșan Andrian, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 iunie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-07-10
0,93
1ra-1316/2018 — art. 145 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1316/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 10 iulie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana
CSJ 2018-07-11
0,93
1ra-1127/2018 — art. 145 alin. 2 lit. a,b,e,i CP
Dosarul nr. 1ra-1127/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 iunie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând admisib
CSJ 2018-11-28
0,93
1ra-2009/2018 — art. 151 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-2009/2018 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 28 noiembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan și Elena Cobzac, exam
CSJ 2018-07-04
0,93
1ra-1067/2018 — art. 201-1 alin. 3 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-1067/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 06 iunie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând admisib
CSJ 2018-02-28
0,93
1ra-465/18 — art. 201-1 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-465/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 februarie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun a examinat admisibilitatea în principiu
Sursă