1ra-307/2018 — art. 329 alin. 1 CP

1ra-307/2018 — art. 329 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-307/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat, în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 05 octombrie 2017 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017, declarat de

avocata Tatiana Malai, în numele inculpatului

Juncu Ion XXX, născut la

XX XXXX XXXX, originar și locuitor al s. XXXXX,

r-nul XXXXX, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare

instanța de fond: 26.04.2017 – 05.10.2017,

instanța de apel: 19.10.2017 – 07.11.2017,

instanța de recurs: 05.01.2018 – 15.05.2018.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

judecată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Juncu Ion a

fost condamnat în baza art. 329 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 375

unități convenționale, ce constituie 18.750 lei.

exercitând serviciul de gardă al Izolatorului de detenție provizorie al Direcției de

Poliție a mun. Chișinău, în calitate de inspector de serviciu al izolatorului, amplasat

pe str. Tighina 6, mun. Chișinău, fiind responsabil de dirijarea activității de

primire-predare a persoanelor arestate și obligat să manifeste vigilență sporită la

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, orientată la prevenirea cazurilor de evadări, a

încălcat cerințele pct. 11.5, Capitolul 11 al Instrucțiunii privind regimul de lucru în

cadrul izolatoarelor de detenție provizorie ale comisariatelor de poliție pentru

deținerea provizorie a persoanelor reținute și arestate, aprobată prin Ordinul nr. 5

din 05 ianuarie 2004 al Ministrului Afacerilor Interne și pct. 72 al Instrucțiunii

privind activitatea izolatoarelor de detenție provizorie ale Ministerului Afacerilor

1

Interne, aprobată prin Ordinul nr. 223 din 06 iulie 2012 al Ministrului Afacerilor

Interne, care-l obligă să se convingă de identitatea persoanei eliberate din izolator,

precum și sarcinile de bază în exercitarea funcției și atribuțiile de serviciu, expuse

în pct. 3 și pct. 1 „responsabilități” din Fișa postului, prin ce a comis neglijență în

serviciu, adică îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu ca rezultat

al unei atitudini neglijente față de ele, care au cauzat daune în proporții mari

intereselor publice, în următoarele împrejurări:

Astfel, la 01 ianuarie 2017, Petuhov Ilia, care se deținea în celula nr. 2 a

Izolatorului de detenție provizorie al Direcției de Poliție a mun. Chișinău în stare

de arest preventiv, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 14-334/16 din 30

decembrie 2016, urmărind scopul de evadare din locul de deținere, fiind înlesnit la

evadare de către Sîrghi Vasile, care se deținea în izolator în aceeași celulă, în baza

procesului-verbal de reținere din 29 decembrie 2016 și care urma a fi eliberat la 01

ianuarie 2017, ora 23, la apelul polițistului Izolatorului - plutonier de poliție

Dumitru Nastas, Petuhov s-a înfățișat la ora 23 inspectorului de serviciu al

Izolatorului plutonier major de politie Ion Juncu, prezentându-se drept deținutul

Sîrghi Vasile, pentru a fi eliberat din izolator în legătură cu expirarea termenului de

reținere.

Plutonierul major de poliție Ion Juncu, îndeplinind necorespunzător

obligațiile de serviciu enunțate, ca rezultat al unei atitudini neglijente față de ele,

nu a verificat minuțios identitatea deținutului Petuhov Ilia, în coraport cu datele

actelor de identitate ale cetățeanului Sîrghi Vasile, care urma a fi eliberat la 01

ianuarie 2017, ora 23 în legătură cu expirarea termenului de reținere, eliberându-l

ilegal pe Petuhov Ilia din izolator, care urma a fi deținut în stare de arest preventiv

până în 29 ianuarie 2017.

În circumstanțele expuse, deținutul Petuhov Ilia, care urma să se dețină în

continuare în izolator în stare de arest preventiv până la data de 29 ianuarie 2017, a

evadat din Izolatorul de detenție provizorie al Direcției de Poliție a mun. Chișinău,

eschivându-și până în prezent de la răspundere pentru crimele săvârșite.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut integral vina, solicitând

examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, că

aceste probe dovedesc vinovăția lui și i-a încadrat acțiunile în baza art. 329 alin.

(1) Cod penal, ca neglijența în serviciu, adică îndeplinirea necorespunzătoare de

către o persoană publică a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini

neglijente față de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari intereselor

publice.

La stabilirea pedepsei instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, că inculpatul a recunoscut vina

și s-a căit sincer, nu are antecedente penale, că circumstanțe agravante nu s-au

stabilit, concluzionând că corectarea lui este posibilă prin stabilirea pedepsei sub

formă de amendă, fără aplicarea pedepsei complementare.

a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care inculpatul să fie condamnat în baza art. 329 alin. (1) Cod penal la amendă în

2

mărime de 630 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 2 ani.

Apelanta a invocat că în conformitate cu prevederile art. 61 și 75 Cod penal,

pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului,

cât și a altor persoane, iar din considerentul că la săvârșirea infracțiunii inculpatul

s-a folosit de drepturile acordate în virtutea funcției pe care o ocupa, urmează ca

ultimului să-i fie aplicată o pedeapsă principal[ mai aspră, cât și a pedepsei

complementare sub formă de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de

a exercita o anumită activitate.

Art. 64 alin. (3) Cod penal prevede că mărimea amenzii pentru persoanele

fizice se stabilește în limitele de la 500 la 3000 unități convenționale, iar instanța a

aplicat o amendă sub limitele prevăzute.

Astfel, la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a ținut cont pe deplin de

prevederile art. 75 Cod penal, fiindu-i aplicată inculpatului o pedeapsă

neechitabilă, motiv din care, urmează să-i fie aplicată și o pedeapsă complementară

sub formă de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate.

Faptul că în privința inculpatului a fost aplicată o pedeapsă blândă, poate

doar să încurajeze la comiterea pe viitor a unor infracțiuni similare.

noiembrie 2017, apelul a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă

hotărâre.

Juncu Ion a fost condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, la amendă în

mărime de 500 unități convenționale, ce constituie 25.000 lei, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept și just a concluzionat că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată.

Totodată, la stabilirea pedepsei instanța de fond n-a ținut cont de toate

circumstanțele, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social a infracțiunii, că

infracțiunea a fost săvârșită intenționat și se referă la infracțiuni ușoare, de

personalitatea infractorului, că nu are antecedente penale. Ca circumstanță atenuată

s-a reținut, comiterea pentru prima oară a unei infracțiuni. Circumstanțe agravante

nu au fost stabilite.

Deși în privința inculpatului s-au reținut circumstanțe atenuate, instanța de

fond eronat i-a stabilit pedeapsa pe art. 329 alin. (1) Cod penal sub formă de

amendă în mărime de 375 unități convenționale, fără privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Or, conform art. 64

alin. (3) Cod penal, mărimea amenzii pentru persoanele fizice se stabilește în

limitele de la 500 la 3000 unități convenționale, rezultă că instanța de fond i-a

stabilit o pedeapsă sub limita pedepsei prevăzute.

Cu toate că art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală prevede posibilitatea

aplicării pedepsei sub limita minimă prevăzută de norma Părții speciale a Codului

3

penal, totuși, inculpatul trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite

în condițiile menționate, or, îndreptarea și reeducarea lui este posibilă, cu aplicarea

pedepsei amenzii în mărime de 500 unități convenționale, adică 25.000 lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani, fapt care v-a

duce la restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

deciziei adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa cu amendă și fără aplicarea pedepsei

complementare.

Recurenta a invocat că instanța de apel nu a apreciat toate circumstanțele

atenuante în privința inculpatului, cum ar fi: căința sinceră; are loc permanent de

trai; are doi copii minori la întreținere; este angajat în câmpul muncii; anterior nu a

fost judecat; a recunoscut vina integral, fiind de acord cu examinarea cauzei în

baza art. 3641 CPP, a atins aproape vârsta de pensionare și sursa de venit este doar

salariu, se caracterizează pozitiv, abateri disciplinare nu a avut.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel nu a ținut cont că inculpatul a

întreprins măsuri pentru a reține persoana evadată, a informat conducerea și a dat

alarmă, deci respectiv a luat măsuri pentru a-l stopa pe evadat, dar nu a reușit.

În cazul art. 329 alin. (1) Cod penal, pedeapsa complimentară - privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un

anumit termen este prevăzută pentru pedeapsa principală - închisoare, nefiind

indicat că aceasta poate fi aplicată în toate cazurile.

Instanța de apel urma să-i aplice inculpatului o pedeapsă echitabilă, în

limitele articolului în baza cărui a fost declarat vinovat.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs este în drept să judece cauza și în baza temeiurilor neinvocate în recurs,

dar fără a agrava situația inculpatului.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect se atestă, că instanțele de fond și de apel au comis

următoarele erori de drept.

Conform art. 14 alin. (1), 15, 113 alin. (1) Cod penal, infracțiunea este o

faptă (acțiune sau inacțiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârșită cu

4

vinovăție și pasibilă de pedeapsă penală. Gradul prejudiciabil al infracțiunii se

determină conform semnelor ce caracterizează elementele infracțiunii: obiectul,

latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă. Se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se

efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 126

alin. (1) Cod penal, se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase,

dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,

comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o

persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe

economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul

săvârșirii faptei. Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, la

adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunea dacă fapta

săvârșită de inculpat întrunește elementele infracțiunii.

În conformitate cu Hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din 27.06.2017, a

fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin. (1) al art.

328 Cod penal.

Potrivit jurisprudenței naționale, reieșind din interpretarea sistemică a

normelor juridico-penale, și anume din art.126, coroborat cu art. 329 alin. (1) CP,

urmarea prejudiciabilă specifică infracțiunii, prevăzute la alin. (1) art. 329 CP,

poate avea doar o natură patrimonială. În cazul urmărilor prejudiciabile

patrimoniale, instanțele trebuie să stabilească, în baza probelor administrate,

cuantumul daunelor cauzate (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 15.05.2017, nr.7 - Cu

privire la aplicarea legislației, referitoare la răspunderea penală pentru abuzul de putere sau

abuzul de serviciu, excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, precum și neglijența

în serviciu, pct. 8.).

În același timp, conform art. 3641 alin. (1) și (7) Cod de procedură penală,

inculpatul poate recunoaște doar săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu,

instanța urmând să aplice, totuși, dispozițiile art. 382–398 Cod de procedură penală

în mod corespunzător, iar conform jurisprudenței CtEDO, admiterea de către

inculpat a circumstanțelor pe care s-a bazat condamnarea sa, adică acceptarea unei

proceduri simplificate, nu include și calificarea lor în baza legii penale (hotărârea

CtEDO din 25.07.2017, Rostovțev c. Ukraina).

Normele de drept enunțate nu au fost respectate de către instanțele de fond și

de apel.

Or, potrivit rechizitoriului, inculpatul este învinuit că: „exercitând serviciul

de gardă al Izolatorului de detenție provizorie al Direcției de Poliție a mun.

Chișinău, în calitate de inspector de serviciu al izolatorului, amplasat pe str.

Tighina 6, mun. Chișinău, fiind responsabil de dirijarea activității de primire-

predare a persoanelor arestate și obligat să manifeste vigilență sporită la

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, orientată la prevenirea cazurilor de evadări, a

încălcat cerințele pct. 11.5, Capitolul 11 al Instrucțiunii privind regimul de lucru în

cadrul izolatoarelor de detenție provizorie ale comisariatelor de poliție pentru

deținerea provizorie a persoanelor reținute și arestate, aprobată prin Ordinul nr. 5

5

din 05 ianuarie 2004 al Ministrului Afacerilor Interne și pct. 72 al Instrucțiunii

privind activitatea izolatoarelor de detenție provizorie ale Ministerului Afacerilor

Interne, aprobată prin Ordinul nr. 223 din 06 iulie 2012 al Ministrului Afacerilor

Interne, care-l obligă să se convingă de identitatea persoanei eliberate din izolator,

precum și sarcinile de bază în exercitarea funcției și atribuțiile de serviciu, expuse

în pct. 3 și pct. 1 „responsabilități” din Fișa postului, prin ce a comis neglijență în

serviciu, adică îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu ca rezultat

al unei atitudini neglijente față de ele, care au cauzat daune în proporții mari

intereselor publice, în următoarele împrejurări:

Astfel, la 01 ianuarie 2017, Petuhov Ilia, care se deținea în celula nr. 2 a

Izolatorului de detenție provizorie al Direcției de Poliție a mun. Chișinău în stare

de arest preventiv, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 14-334/16 din 30

decembrie 2016, urmărind scopul de evadare din locul de deținere, fiind înlesnit la

evadare de către Sîrghi Vasile, care se deținea în izolator în aceeași celulă, în baza

procesului-verbal de reținere din 29 decembrie 2016 și care urma a fi eliberat la 01

ianuarie 2017, ora 23, la apelul polițistului Izolatorului - plutonier de poliție

Dumitru Nastas, Petuhov s-a înfățișat la ora 23 inspectorului de serviciu al

Izolatorului plutonier major de politie Ion Juncu, prezentându-se drept deținutul

Sîrghi Vasile, pentru a fi eliberat din izolator în legătură cu expirarea termenului de

reținere.

Plutonierul major de poliție Ion Juncu, îndeplinind necorespunzător

obligațiile de serviciu enunțate, ca rezultat al unei atitudini neglijente față de ele,

nu a verificat minuțios identitatea deținutului Petuhov Ilia, în coraport cu datele

actelor de identitate ale cetățeanului Sîrghi Vasile, care urma a fi eliberat la 01

ianuarie 2017, ora 23 în legătură cu expirarea termenului de reținere, eliberându-l

ilegal pe Petuhov Ilia din izolator, care urma a fi deținut în stare de arest preventiv

până în 29 ianuarie 2017.

În circumstanțele expuse, deținutul Petuhov Ilia, care urma să se dețină în

continuare în izolator în stare de arest preventiv până la data de 29 ianuarie 2017, a

evadat din Izolatorul de detenție provizorie al Direcției de Poliție a mun. Chișinău,

eschivându-și până în prezent de la răspundere pentru crimele săvârșite”.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 329 alin. (1) Cod penal,

ca neglijența în serviciu, adică îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană

publică a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente față de ele,

dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari intereselor publice.

Din învinuirea formulată rezultă, că inculpatului i-a fost incriminat

calificativul patrimonial daune în proporții mari, dar, în pofida prescripțiilor din

art. 14 alin. (1), 126 Cod penal:

a) fără estimarea și indicarea valorii acestora în raport cu un cuantum ce

depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin

hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei,

b) cât și fără a stabili dacă aceste pagube pricinuite, reprezintă valoarea

bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate,

păstrate, comercializate sau trecute peste frontiera vamală.

6

Pe lângă aceasta, inculpatului i-a fost incriminat și calificativul ”intereselor

publice”, dar care a fost declarat unul neconstituțional.

Circumstanțele enunțate relevă, astfel, că fapta inculpatului nu întrunește

elementele laturii obiective ale infracțiunii prevăzute la art. 329 alin. (1) Cod penal.

Conform jurisprudenței naționale, în cazurile în care fapta social periculoasă

a fost constatată, dar lipsesc condițiile prevăzute de lege pentru recunoașterea

componenței de infracțiune, se adoptă sentința de achitare pentru lipsa elementelor

constitutive ale infracțiunii.

Potrivit art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, în cazul în care

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, se adoptă o sentința de

achitare, iar conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța îl admite, casează total hotărârea atacată și dispune

achitarea persoanei în cazurile prevăzute de prezentul cod.

În asemenea împrejurări și dat fiind că încălcările normelor specificate,

comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept, prescrise în

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, se impune soluția casării totale a

sentinței și deciziei contestate, și dispunerea achitării inculpatului de sub

învinuirea comiterii infracțiunii prevăzută la art. 329 alin. (1) Cod penal, pe motiv

că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii.

alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocata Tatiana Malai, casează total

sentința Judecătoriei Chișinău din 05 octombrie 2017 și decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017, și dispune achitarea inculpatului

Juncu Ion XXX de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 329 alin.

(1) Cod penal, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 iunie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

7