1ra-378/2018 — art. 206 alin. 3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 14 august 2014, Rotari Natalia și Gîlca Ivan învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal, au fost achitați din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 1 Petco Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.171 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Conform art.90 Cod penal, pedeapsa numită lui Petco Grigore a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani, obligându-1 pe acesta să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, de către organul de urmărire penală Rotari Natalia, Gîlca Ivan și Petco Grigore sunt învinuiți în ceia că la data de 04.12.2013, aflându-se în r-l Orhei, urmărind scopul recrutării, transportării și adăpostirii unor copii în scopul exploatării sexuale necomerciale, acționând împreună și de comun acord, prin înșelăciune, sub pretextul de a participa la distracții organizate de Rotari Natalia, le-a recrutat pe minorele xxxxx, născută la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx, în următoarele circumstanțe: Rotari Natalia, la 04.12.2013, aproximativ orele 16:00, acționând împreună și de comun acord cu Gîlca Ivan și Petco Grigore, întru realizarea intențiilor infracționale, fiind instigată de Petco Grigore de a recruta minore pentru ulterioara exploatare sexuală necomercială, a contactat-o telefonic pe minora xxxxx și obținând consimțământul prealabil al acesteia de a merge la saună, în care se vor afla doar fete, cu automobilul personal al lui Gîlca Ivan, de model „Audi A4”, cu n/î OR BJ 010, aflat sub conducerea acestuia, s-au deplasat lângă poarta Gimnaziului din s. Mitoc r-l Orhei, de unde au luat-o pe minora Strașnic Alina și împreună s-au deplasat în barul „Tet-a-tet” din or.Orhei. Aflându-se în localul respectiv, Rotari Natalia, continuând realizarea intențiilor infracționale de exploatare sexuală necomercială a minorelor, cu scopul înfrângerii rezistenței victimei xxxxx, acționând împreună și de comun acord cu Gîlca Ivan și Petco Grigore, au servit-o cu băuturi alcoolice. Apoi, dobândind încrederea ultimei și camuflând intențiile lor reale, Rotari Natalia, care acționa împreună și de comun acord cu Gîlca Ivan și Petco Grigore, au determinat-o pe aceasta să-și telefoneze prietena minoră Guțan Ana și s-o invite lângă poarta Gimnaziului din s. Mitoc, r-l Orhei, de unde urma a fi preluată cu mijlocul de transport model „Audi A4”, cu n/î OR BJ 010, aflat sub conducerea lui Gîlca Ivan. În continuare, aproximativ la orele 19.00, urmărind același scop de exploatare sexuală necomercială a copilului, Gîlca Ivan și Rotari Natalia, care acționau împreună și de comun acord cu Petco Grigore, cu automobilul lui Gîlca Ivan de model „Audi A4” cu n/î cu OR BJ 010, condus de către acesta, s-au deplasat la Gimnaziul din s. Mitoc r-l Orhei, unde sub pretextul că în automobil se află xxxxx, au convins-o pe minora xxxxx să urce în automobil și au transportat minorele xxxxx și xxxxx la sauna amplasată la intersecția traseului Orhei - Rezina și Orhei - Bălți. Ajungând la locul destinat, Rotari Natalia, Petco Grigore și Gîlca Ivan, acționând împreună și de comun acord în scopul exploatării sexuale necomerciale a minorelor, le-au adăpostit pe minorele xxxxx și xxxxx, în sauna respectivă, ascunzându-le pentru a nu fi găsite de organele de poliție și părinți. Apoi, aflându-se în localul saunei, Rotari Natalia, Gîlca Ivan și Petco Grigore, urmărind scopul exploatării sexuale necomerciale a copilului, cu scopul înfrângerii 2 rezistenței minorelor xxxxx și xxxxx, au agravat starea de ebrietate a acestora. După care, profitând de vulnerabilitatea minorei xxxxx, exprimată prin situația precară a împrejurărilor neprevăzute, folosindu-se de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, fiind în stare să înțeleagă că acțiunile lor pot duce la deformarea personalității copilului, le- au abuzat sexual pe minorele xxxxx și xxxxx. Acțiunile lui Rotari Natalia, Gîlca Ivan, Grigorii și Petco Grigore au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi - traficul de copii, adică recrutarea, transportarea, și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale necomerciale, acțiuni însoțite de abuz sexual, de profitare de situație de vulnerabilitate a copilului și acțiuni săvârșite asupra a doi copii.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror solicitând casarea totală a sentinței privind achitarea inculpaților Rotari Natalia și Gîlcă Ivan pe art.206 alin.(3) lit. b) din Codul penal și recalificarea acțiunilor lui Petco Grigore în baza infracțiunii prevăzute de art.171 alin.(1) Cod penal. Totodată, acuzatorul de stat a solicitat rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu recunoașterea lui Rotari Natalia, Gîlcă Ivan și Petco Grigore vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b) Cod Penal și conform sancțiunii acestui articol a le stabili pedeapsă după cum urmează: - lui Rotari Natalia - 15 ani și 2 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita anumite activitate legată de educația copiilor pe un termen de 3 ani; - lui Petco Grigore și Gîlcă Ivan - câte 15 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita anumită activitate legată de educația copiilor pe un termen de 3 ani. În motivarea apelului declarat, procurorul a indicat că argumentele aduse de instanță în favoarea achitării inculpaților Rotari Natalia și Gîlca Ivan, precum și de recalificarea acțiunilor lui Petco Grigore sunt neîntemeiate. Astfel, a menționat că probatoriul examinat în cadrul cercetării judecătorești, prima instanță l-a interpretat greșit, nestabilind astfel în esență toate elementele traficului de copii indicate de partea acuzării. Totodată, apelantul a remarcat că instanța de judecată, deși la descrierea probelor cercetate în ședința de judecată a indicat în sentința integral declarațiile părților vătămate xxxxx și xxxxx, la aprecierea acestora le-a redat doar selectiv și neintegral, punând astfel accentul pe lipsa laturii subiective, lipsa elementelor recrutării, transportării și adăpostirii, lipsa abuzului sexual din partea lui Petco Grigore și Gîlca Ivan și pe faptul că inculpații nu cunoșteau vârsta minoră a părților vătămate. Prima instanță greșit a statuat că intenția inculpaților era doar „de a se odihni” în saună, precum și că fetele „au fost invitate la saună pentru a se odihni”, fapt contrazis prin declarațiile părții vătămate xxxxx. Așadar, argumentele aduse de către partea apărării și preluate de instanța de judecată precum că nu a fost dovedit faptul abuzului sexual a părții vătămate xxxxx de către Gîlca Ivan, pe motiv că nu putea să-l recunoască așa cum în odaie în momentul când a intrat 3 acesta era întuneric, nu pot fi admise, deoarece partea vătămată clar a menționat că l-a recunoscut nu doar după înfățișare, dar și după voce. Apelantul, a mai menționat că instanța de judecată nu a apreciat just conținutul declarațiilor părții vătămate xxxxx, care deși nu a fost abuzată sexual, însă, de asemenea a fost recrutată, transportată și adăpostită în localul saunei în scopul exploatării sexuale necomerciale. De asemenea, apelantul afirmă că instanța de judecată nu a apreciat nici declarațiile martorului Stolearenco Victor în coroborare cu declarațiile martorului Lupașcu Andrei, ultimul declarând că Gîlcă Ivan s-a apropiat de un lucrător al spălătoriei și s-a interesat dacă cunoaște vreo domnișoară care ar dori să meargă cu ei în saună pentru odihnă. Din declarațiile martorului Stolearenco Victor s-a dovedit că anume acesta a dat coordonatele persoanei pe nume Zina. În aceeași ordine de idei, procurorul a reținut că din declarațiile inculpatului Gîlcă Ivan reiese că fiind la spălătoria auto, unde a făcut rost de numărul de telefon al Zinaidei Frunze, a unei fete „pentru distracție în saună” și după cum a menționat în cadrul urmăririi penale, anume pentru un raport sexual, probe care incontestabil dovedesc faptul că recrutarea minorelor a avut loc, și această recrutare era anume în scopul exploatării sexuale necomerciale. Apelantul a menționat că vinovăția lui Rotari Natalia, Gîlcă Ivan și Petco Grigore în fapta incriminată se dovedește pe deplin prin declarațiile martorului Zubco Tatiana, Lesnic Feodora, Cociorva Lidia, concluziile specialistului Vicol Aurel, care a declarat că a efectuat examinarea medico-legală a pacientei xxxxx. La efectuarea expertizelor experții judiciari apelează la alți medici specialiști doar în cazul când obiectiv sunt depistate leziuni corporale care nu pot fi vizualizate cu ochiul liber, în cazul dat nu era necesară asistenta unui medic obstetrician ginecolog. În continuare, apelantul a mai menționat că prima instanță în hotărârea adoptată incorect a apreciat precum că nu a fost dovedit faptul adăpostirii victimelor, așa cum accesul în saună era liber atât la băieți, cât și la fete. Aceste concluzii prima instanță le-a bazat doar pe declarațiile inculpaților, însă nu s-a ținut cont și nu s-a dat apreciere, nefiind combătute prin alte probe, declarațiile părților vătămate, care au relatat că nu au avut posibilitatea de a ieși din saună, așa cum calea le-a fost îngrădită către Rotari Natalia, motiv din care partea vătămată xxxxx și a solicitat ajutor. Totodată, în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedit și faptul abuzului sexual al copilului xxxxx, care a fost impusă să întrețină raporturi sexuale de către Gîlca Ivan și Petco Grigore. Apelantul a indicat faptul că în cazul dat nu poate fi vorba de „viol”, deoarece infracțiunea dată atentează doar asupra relațiilor sociale referitoare la libertatea și inviolabilitatea sexuală a persoanei, pe când infracțiunea de „trafic de copii” atentează asupra relațiilor sociale ce atentează la dezvoltarea normală fizică și psihică a copilului, libertatea lui individuală și ocrotesc cinstea, onoarea și demnitatea, viața și sănătatea persoanei, ceea ce persistă în cazul dat. Mai mult ca atât, nu poate fi vorba în cazul dat de viol și din motivul că latura obiectivă a acțiunii de viol se realizează prin constrângere fizică, psihică, profitare de imposibilitatea victimei de a se apăra sau exprima voința, iar în 4 cazul infracțiunii de trafic de copii se realizează recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil, precum și darea sau primirea unor plăti ori beneficii pentru obținerea consimțământului unei persoane care deține control asupra copilului. În concluzie, procurorul a indicat că atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești, a fost dovedit pe deplin prin cumulul de probe pertinente, concludente, și legal administrate, faptul recrutării, transportării și adăpostirii de către inculpații Rotari Natalia, Petco Grigore și Gîlca Ivan a minorelor xxxxx și xxxxx în scop de exploatare sexuală necomercială, prin abuz sexual și profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, comise asupra a doi copii. Mai mult ca atât, a fost dovedită și prezența laturii subiective în acțiunile inculpaților la comiterea infracțiunii incriminate, aceștia acționând cu intenție directă la realizarea scopului lor infracțional, care era prestabilit din timp.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2015, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către procuror, cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, prin rechizitoriu Rotari Natalia, Gîlca Ivan și Petco Grigore sunt învinuiți în aceea că la 04.12.2013, aflându-se în r- nul Orhei, urmărind scopul recrutării, transportării și adăpostirii unor copii în scopul exploatării sexuale necomerciale, acționând împreună și de comun acord, prin înșelăciune, sub pretextul de a participa la distracții organizate de Rotari Natalia, le-a recrutat pe minorele xxxxx și xxxxx. Însă, instanța de apel audiind participanții la proces, cercetând suplimentar probele administrate de prima instanță și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate a primei instanțe în raport cu motivele apelului declarat, călăuzindu-se de intima convingere, a ajuns la concluzia de a respinge ca fiind nefondat apelul declarat de procuror cu menținerea sentinței fără modificări, din următoarele considerente. Instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a constatat că intenția lui Gîlca Ivan și Petco Grigore a fost de a merge și a se odihni în saună, unde au invitat și fete pentru distracții și anume: Frunza Zinaida, Rotari Natalia. Ulterior, Frunze Zinaida le-au invitat pe xxxxx, ultima a invitat-o și pe colega ei xxxxx. Fetele au fost invitate, la fel, cu scopul de a se odihni în saună și de a se distra. xxxxx, cunoscând cu cine merge, unde merge și scopul odihnei în saună, a dat acordul, în prealabil cerând și acordul prietenului ei Ciobanu Pavel, fapt confirmat de ultimul în cadrul audierii sale în calitate de martor în ședința primei instanței și instanței de apel, care a relatat că atât Alina și-a cerut voie ca să meargă la saună cu fete și băieți, cât și Natalia l-a telefonat și i-a cerut ca să-i dea voie Alinei să meargă în saună, iar ultimul i-a dat voie numai să nu vină târziu, fapt confirmat prin declarațiile pătimitei xxxxx. Astfel, în speța dată nu pate fi vorba despre înșelăciunea victimelor, deoarece acestea cunoșteau unde merg și cu cine merg, au ieșit de bună-voie să se întâlnească cu inculpații, să meargă la saună, nu au fost forțate să urce în mașină, să intre în cafenea sau în saună. Totodată, nu este demonstrată nici selecționarea victimelor, deoarece însuși inculpații recunosc că în acea seară le-au văzut prima dată pe xxxxx și xxxxx. De asemenea, s-a 5 demonstrat că minora xxxxx a fost contactată la telefon de către colega ei minoră xxxxx, inițiativa de a invita încă pe cineva pentru distracții fiind din partea lui Petco Grigore, iar xxxxx a invitat-o pe xxxxx. În astfel de circumstanțe, după cum afirmă acuzarea, ar rezulta că partea vătămată minoră xxxxx a recrutat-o și înșelat-o pe minora xxxxx și nu inculpații. Totodată, instanța corect a constatat că prin cumulul de probe administrate în cadrul ședinței de judecată nu s-a dovedit nici faptul că inculpata Rotari Natalia ar fi acționat împreună și de comun acord cu Gîlcă Ivan și Petco Grigore, le-ar fi recrutat pe minorele xxxxx și xxxxx prin alegere și invitare inițial a lui xxxxx în barul „Tet-a-tet”, iar ulterior, în saună și după aceasta, prin intermediul lui xxxxx, sub pretextul de a merge în oraș, prin înșelăciune a recrutat-o pe xxxxx. Faptul dat se dovedește prin declarațiile părților vătămate xxxxx și xxxxx, ale martorilor Lupașcu Andrei și Frunze Zinaida, care au indicat că Rotari Natalia a contactat-o telefonic pe xxxxx și a invitat-o la saună, întrebând-o dacă mai are vreo fată cunoscută care ar dori să meargă cu ei la saună să se odihnească. Atunci xxxxx a contactat-o inițial pe altă fată care s-a dovedit a fi plecată la țară, apoi a telefonat lui xxxxx și a invitat-o la saună. Este justă și concluzia primei instanțe precum că, nu s-a demonstrat faptul că a avut loc recrutare în scopul exploatării sexuale necomerciale. Astfel, din declarațiile inculpatului Gîlcă Ivan rezultă că fiind la spălătoria auto și văzând în preajma spălătoriei o saună, i-a venit ideea și a comandat sauna pentru a se odihni unde au decis să invite și fete, pentru a se odihni împreună. Chiar și din declarațiile părții vătămate xxxxx rezultă că Rotari Natalia, când a invitat-o la saună, i-a comunicat scopul de a merge la saună pentru a se odihni si că vor fi fete și băieți. Acuzațiile aduse de procuror precum că părțile vătămate nu ar fi știut că la saună vor fi și băieți sunt combătute prin declarațiile martorului Ceban Pavel, care cunoștea din timp de la Alina și din spusele lui Rotari Natalia, că la saună vor fi „fete și puțini băieți”, dar și prin faptul că xxxxx a petrecut timpul în compania de fete și băieți în cafeneaua „Tet-a-tet”, unde au servit coniac și împreună urmau să meargă în saună, și este neverosimilă versiunea precum că nu cunoștea că vor merge toți împreună la saună. La fel, instanța de apel a considerat întemeiată și opinia primei instanțe precum că nu au fost prezentate probe care ar demonstra faptul că Rotari Natalia, Petco Grigore și Gîlca Ivan ar fi acționat împreună și de comun acord, în scopul adăpostirii și exploatării sexuale necomerciale al minorelor, că le-ar fi adăpostit pe minorele xxxxx și xxxxx, în saună, le-ar fi ascuns de a fi găsite de organele de poliție și părinți, că localul ar fi fost ales dinainte da către Petco Grigore si Gîlca Ivan și ulterior adică acceptat da către Rotari Natalia. Totodată, nu poate fi admisă versiunea acuzării referitor la ascunderea părților vătămate de organele de poliție și părinți, deoarece însuși poliția s-a prezentat la sfârșitul serii la saună și nimeni nu le-a opus rezistență, nu le-a împiedicat accesul, fapte confirmate prin declarațiile martorilor polițiști Pantaz Valentin, Proțenco Dumitru și Tihon Vasile. De asemenea, instanța de apel a apreciat critic tratarea de către partea acuzării a saunei ca loc destinat pentru adăpostirea victimelor, pentru ascunderea victimelor sau ca un loc ferit pentru a nu fi descoperiți de către organele de poliție și părinți, care ar putea denunța traficanții, iar sauna este de fapt un loc accesibil pentru public, destinat pentru odihnă și nici de cum „loc ferit”. 6 Astfel, analizând circumstanțele cauzei, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a constatat că în ședința de judecată nu s-a demonstrat prezența laturii subiective și obiective a infracțiunii de trafic de copii, probele prezentate nu au demonstrat vinovăția inculpaților Rotari Natalia, Petco Grigore și Gîlca Ivan în comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal. Călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând toate probele prezentate din partea acuzării în învinuirea adusă inculpaților și probele prezentate din partea apărării, instanțele au ajuns la ferma convingere că față de Rotari Natalia și Gîlca Ivan este necesar de adoptat o sentință de achitare în temeiul art.390 alin.(1) pct.3 Cod de procedură penală, deoarece fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. Totodată, instanța de apel a reținut drept justă fapta constatată de către prima instanță precum că, la data 04.12.2013, în jurul orei 02:00-03:00, Petco Grigore Mihail aflându-se în sauna amplasată la intersecția traseului Orhei-Rezina și Orhei-Bălți, unde se mai afla și xxxxx, urmărind scopul de a-și satisface pofta sexuală, profitând de imposibilitatea acesteia de a-și exprima voința din cauza stării de ebrietate a ultimei, a săvârșit cu xxxxx un raport sexual forțat. Din acest considerent, instanța a recalificat acțiunile inculpatului Gîlcă Ivan în baza art.171 alin.(1) Cod penal, pe semnele violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și profitând de imposibilitatea persoanei de a-și exprima voința.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, prin care a solicitat casarea totală a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Procurorul și-a întemeiat recursul său pe prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedit pe deplin prin cumulul de probe pertinente, concludente, utile și legal administrate, faptul recrutării, transportării și adăpostirii de către inculpații Rotari Natalia, Petco Grigore și Gîlca Ivan a minorelor xxxxx și xxxxx în scop de exploatare sexual necomercială, prin abuz sexual și profitare de situația de vulnerabilitate a copilului, acțiuni comise asupra a doi copii. Hotărârea instanței de apel adoptată pe caz este pripită și neîntemeiată în partea menținerii achitării inculpaților Rotari Natalia și Gîlcă Ivan pe art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal, și recalificării nefondate a acțiunilor inculpatului Petco Grigore de la prevederile art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal, la art.171 alin.(1) Cod penal, deoarece instanța de apel nu s-a renunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. În rest, argumentele invocate de către procuror în recurs, sânt similare celor care au fost invocate în cererea de apel.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 31 mai 2016, recursul declarat a fost admis, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a indicat că instanța de apel a adoptat o hotărâre contradictorie, ori concluziile instanței în partea descriptivă a deciziei vin în contradicție cu dispozitivul. 7 În acest sens, instanța de recurs reține că, în pct. 5.1 a deciziei instanței de apel se invocă că ,,Potrivit art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, adoptă una din următoarele decizii: 1) admite apelul, casând sentința parțial sau total, inclusiv din oficiu, în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță”, iar în dispozitiv instanța de apel a respins apelul declarat de procuror. În pct. 5.5 instanța de apel a indicat că ,, Totodată, Colegiul Penal reține că din declarațiile părților vătămate xxxxx și xxxxx și a martorilor nominalizați mai sus, s-a stabilit că de fapt Rotari Natalia, Gîlca Ivan și Petco Grigore la data de 04.12.2013, aproximativ orele 19:00, aflându-se în r-nul Orhei, acționând împreună și de comun acord, prin înșelăciune, sub pretextul de a merge la distracții organizate în saună de către Rotari Natalia, Gîlca Ivan și Petco Grigore, fără a-i comunica lui xxxxx unde merg, a fost luată xxxxx, născută la xxxxx, cu automobilul personal al lui Gîlca Ivan, de model „Audi A 4”, cu n/î OR BJ 010, condus de către acesta, s-au deplasat la sauna amplasată la intersecția traseului Orhei-Rezina și Orhei-Bălți. Ajungând la locul destinat, Rotari Natalia, Petco Grigore și Gîlca Ivan, acționând împreună și de comun acord în sauna respectivă, nu le permiteau să iasă din local, privându-le astfel, ilegal de libertate, unde minora xxxxxx a fost violată de către inculpați”. Ulterior, în decizia recurată este punctat că ,, Colegiul Penal reține că partea acuzării, procurorul nu a cercetat această speță sau acțiunile inculpaților sub aspectul prezentei sau lipsei în acțiunile inculpaților a infracțiunilor prevăzute de art.164, 166, 171 și 172 Cod penal. Totodată inculpații au fost învinuiți numai în comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal, nu a fost cercetat existența sau inexistența în acțiunile inculpaților a altor fapte penale”, ceea ce este inadmisibil, deoarece instanța de apel inițial a constatat starea de fapt, după care, a motivat că partea acuzării nu a cercetat existența sau inexistența în acțiunile inculpaților a altor fapte penale. În viziunea instanței de recurs, acest fapt contravine prevederilor art.325 alin.(1) Cod de procedură penală, ce stipulează că judecarea cauzei în prima instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Astfel, aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs, deoarece soluționarea chestiunii respective tine de desfășurarea legală a procedurii de judecată în instanța de apel, care conform art.414 Cod de procedură penală, trebuie să judece apelul din punct de vedere al stării de fapt și de drept, deci al legalității și temeinicii sentinței atacate.

Rejudecând cauza, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău prin decizia din 24 noiembrie 2017, a decis admiterea apelului declarat de procuror, a casat integral sentința contestată, pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Rotari Natalia, Gîlca Ivan și Petco Grigore au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.206 alin.(3) lit. b) din Cod penal, la câte 15 ani închisoare, pentru fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a constatat că Rotari Natalia, la 04 decembrie 2013 orele 1600, acționând împreună și de comun acord cu Gîlca Ivan și Petco Grigore, întru realizarea intențiilor infracționale, fiind instigată de Petco Grigore de a recruta minore pentru ulterioara exploatare sexuală necomercială, a contactat-o telefonic pe 8 minora xxxxx și obținând consimțământul prealabil al acesteia de a merge la saună, în care se vor afla doar fete, cu automobilul personal al lui Gîlca Ivan, de model „Audi A4”, cu n/î OR BJ 010, aflat sub conducerea acestuia, s-au deplasat lângă poarta Gimnaziului din s. Mitoc, r-nul Orhei, de unde au luat-o pe minora xxxxx și împreună s-au deplasat în barul „Tet-a-tet” din or. Orhei. Aflându-se în localul respectiv, Rotari Natalia, continuând realizarea intențiilor infracționale de exploatare sexuală necomercială a minorelor, cu scopul înfrângerii rezistenței victimei xxxxx, acționând împreună și de comun acord cu Gîlca Ivan și Petco Grigore, au servit-o cu băuturi alcoolice. Apoi, dobândind încrederea ultimei și camuflând intențiile lor reale, Rotari Natalia, care acționa împreună și de comun acord cu Gîlca Ivan și Petco Grigore, a determinat-o pe aceasta să-și telefoneze prietena minoră xxxxx și s-o invite lângă poarta Gimnaziului din s. Mitoc, r-nul Orhei, de unde urma a fi preluată cu mijlocul de transport model „Audi A 4”, cu n/î OR BJ 010, aflat sub conducerea lui Gîlca Ivan. În continuare, aproximativ la orele 1900, urmărind același scop de exploatare sexuală necomercială a copilului, Gîlca Ivan și Rotari Natalia, care acționau împreună și de comun acord cu Petco Grigore, cu automobilul lui Gîlca Ivan de model „Audi A4” cu n/î cu OR BJ 010, condus de către acesta, s-au deplasat la Gimnaziul din s. Mitoc r-nul Orhei, unde sub pretextul că, în automobil se află xxxxx, au convins-o pe minora xxxxx să urce în automobil și au transportat minorele xxxxx și xxxxx la sauna amplasată la intersecția traseului Orhei - Rezina și Orhei-Bălți. Ajungând la locul destinat, Rotari Natalia, Petco Grigore și Gîlca Ivan, acționând împreună și de comun acord în scopul exploatării sexuale necomerciale a minorelor, le-au adăpostit pe minorele xxxxx și xxxxx, în sauna respectivă, ascunzându-le pentru a nu fi găsite de organele de poliție și părinți. Aflându-se în localul saunei, Rotari Natalia, Gîlca Ivan și Petco Grigore, urmărind scopul exploatării sexuale necomerciale a copilului, cu scopul înfrângerii rezistenței minorelor xxxxx și xxxxx, au agravat starea de ebrietate a acestora. Apoi, Petco Grigore și Gîlca Ivan, acționând împreună și de comun acord cu Rotari Natalia, întru realizarea intențiilor sale infracționale, profitând de vulnerabilitatea minorei xxxxx, exprimată prin situația precară a împrejurărilor neprevăzute, folosindu-se de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, fiind în stare să înțeleagă că, acțiunile lor pot duce la deformarea personalității copilului, le-au abuzat sexual pe minorele xxxxx și xxxxx. Instanța de apel, apreciind probele administrate prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, a conchis că în acțiunile inculpaților se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate prin rechizitoriu. Suportul probator administrat, examinat în speță, coroborează, este suficient, util, admisibil și dovedește indubitabil vinovăția inculpaților, în același timp combătând integral declarațiile acestora. Așadar, instanța de apel a constatat latura obiectivă a infracțiunii de trafic de copii în scopul exploatării sexuale, în acțiunile inculpaților Rotari Natali, Gîlca Ivan și Petco Grigore, care erau îndreptate spre scopul exploatării sexuale necomerciale a copilului, 9 înfrângând rezistența minorelor xxxxx și xxxxx, au agravat starea de ebrietate a acestora. Ulterior profitând de vulnerabilitatea minorei xxxxx, exprimată prin situația precară a împrejurărilor neprevăzute, folosindu-se de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, fiind în stare să conștientizeze că acțiunile lor pot duce la deformarea personalității copilului, le-au abuzat sexual pe minorele xxxxx și xxxxx. Instanța de apel a reținut că în cadrul cercetării judecătorești a fost demonstrat semnul calificativ de recrutarea victimelor. Or, recrutarea în scopul traficului de copii presupune atragerea persoanelor prin selecționare într-o anumită activitate determinată de scopurile stipulate în art.206 Cod penal. La recrutare nu are importanță împrejurările în care a avut loc recrutare. Pct.3.1 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a RM cu privire la practica aplicării legislației despre traficul de ființe umane și traficul de copii nr.37 din 22.11.2004 „recrutarea în scopul traficului de ființe umane presupune atragerea persoanelor prin selecționare într-o anumită activitate determinată de scopurile stipulate în art.art.165 și 206 Cod penal.” Totodată, instanța de apel a mai menționat că prin probele administrate s-a dovedit și celelalte semne calificative ale infracțiunii, și anume transportarea și adăpostirea. Așadar, semnele calificative ale infracțiunii incriminate se confirmă pe deplin și prin declarațiile părții vătămate xxxxx, care a relatat că a plecat la saună pentru că a fost telefonată de xxxxx. Cât privește latura subiectivă a infracțiunii de trafic de copii, instanța de apel a menționat că în cauza dată aceasta s-a manifestat prin intenția inculpaților de a merge la saună, care era deja stabilită, fiind ales locul adăpostirii, iar fetele selectate erau prezente cu scopul de a fi exploatate sexual. În continuare, instanța de apel a respins argumentele indicate în sentința de achitare, precum că intenția inculpaților era de a se odihni, iar în susținerea concluziei date, s-a punctat că potrivit declarațiilor părților vătămate, până în momentul în care a ajuns în saună, xxxxx nu a știut locația unde merge, iar xxxxx nu a cunoscut că vor fi și băieți, aceasta fiind dusă în eroare de Rotari Natalia, care i-a comunicat că vor fi doar fete. Scopul exploatării sexuale a fost demonstrat prin declarațiile părții vătămate Strașnic Alina care a menționat că xxxxx plângea și striga după ajutor, mai mult a văzut că aceasta era dezbrăcată pe jumătate. Faptul dat, a fost confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr.6300/s din 17.12.2013, prin care s-a constatat că la minora xxxxx au fost depistate excoriații la nivelul mucoasei vestibulului vaginal, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur cu suprafața de interacțiune limitată posibil în timpul circumstanțelor indicate. Aceste leziuni sunt caracteristice unui raport sexual forțat și se califică ca vătămare neînsemnată. Instanța de apel a reținut că, cu toate că xxxxx nu a fost abuzată sexual, ultima a fost recrutată de inculpați, iar prin intermediul ei a fost chemată și xxxxx, care a fost abuzată sexual. În acest context, instanța de apel a apreciat ca fiind eronată afirmația primei instanțe precum că în rezultatul examinării cauzei penale în instanța de judecată, învinuirea înaintată 10 lui Rotari Natalia, Petco Grigore și Gîlcă Ivan nu și-a găsit confirmare în baza probelor administrate, ci dimpotrivă, întreg ansamblu probator demonstrează indubitabil că inculpații au comis infracțiunea prevăzută la art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal. În urma cercetării suplimentare a materialelor dosarului, s-a constatat că, prima instanță a conchis injust că în acțiunile inculpaților lipsesc elementele infracțiunii și a ajuns la soluția greșită de achitare a acestora, instanța de apel a considerat că vinovăția lui Gîlcă Ivan, Petco Grigore și Rotari Natalia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal, după semnele calificative – traficul de copii, adică recrutarea, transportarea, și adăpostirea unor copii, în scopul exploatării sexuale necomerciale, acțiuni însoțite de abuz sexual, de profitare de situație de vulnerabilitate a copilului și acțiuni săvârșite asupra a doi copii, este dovedită în afara oricăror dubii. Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și a termenului de pedeapsă inculpaților, a ținut cont de prevederile art.art.6, 7, 16, 61, 75, 76, 77 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor excepțional de grave prin prisma prevederilor art.16 Cod penal, de valența valorilor sociale lezate –inviolabilitatea sexuală a minorilor, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție, de personalitatea inculpaților. În virtutea celor expuse, instanța de apel a subliniat că pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Prin urmare, instanța de apel a stabilit lui Rotari Natalia, Petco Grigore și Gîlcă Ivan pedeapsa în formă de 15 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, considerând-o echitabilă și proporțională faptelor comise și circumstanțelor survenite.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel procurorul, avocatul Lozan Oleg în numele inculpaților Gîlcă Ivan și Petco Grigore, avocații Cîrlig Serghei și Vîrlan Octavian în numele inculpatei Rotari Natalia au atacat-o cu recursuri ordinare. 11.1. Procurorul solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un al complet de judecată. În motivarea recursului, procurorul a invocat că instanța de apel a ignorat aplicarea prevederilor art.65 alin.(2) Cod penal, care stipulează că privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate poate fi stabilit de instanța de judecată pe un termen de la 1 la 5 ani, iar în cazurile expres prevăzute în Partea specială a prezentului cod, pe un termen de la un an la 15 ani. Conform sancțiunii art.206 alin.(3) Cod penal, este prevăzută pedeapsa „cu închisoare de la 15 la 20 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.” Astfel, instanța de apel a omis să se expună în privința pedepsei complimentare, care în speța dată este obligatorie de aplicat. În drept, recurentul își întemeiază recursul pe prevederile art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală. 11.2. Avocatul Lozan Oleg în numele inculpaților Gîlcă Ivan și Petco Grigore solicită casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței primei instanțe. 11 În motivarea recursului, se arată că învinuirea adusă inculpaților Gîlca Ivan și Petco Grigore în comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b) nu și-a găsit confirmare prin probele prezentate de procuror și cercetate de instanța de judecată. Prima instanță corect a stabilit că lipsește latura subiectivă a infracțiunii incriminate în acțiunile lui Gîlca Ivan și Petco Grigore, care se exprimă prin intenție directă, însă această intenție nu a fost demonstrată prin probe de către procuror. Intenția lui Gîlca Ivan și Petco Grigore a fost de a se odihni în saună și nu de a recruta, adăposti sau transporta copii pentru exploatarea lor necomercială. Prin cumulul de probe administrate în cadrul ședințelor de judecată, rezultă că nu s-a dovedit faptul că Gîlca Ivan și Petco Grigore ar fi acționat împreună și de comun acord cu Rotari Natalia, că le-ar fi recrutat pe minorele xxxxx și xxxxx. Totodată, recurentul indică că nu s-a demonstrat faptul recrutării minorelor, precum nu s-a demonstrat nici faptul că această recrutare era anume în scopul exploatării sexuale necomerciale, de asemenea nu a fost demonstrată transportarea victimelor și nici adăpostirea lor. Din ansamblul de probe prezentate de către acuzatorul de stat, cercetate de prima instanță și în instanța de apel, rezultă cert că nu se constată vinovăția inculpaților Gîlca Ivan și Petco Grigore în comiterea faptei de trafic de copii, deoarece în acțiunile inculpaților nu se regăsesc elementele infracțiunii date, lipsind atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a infracțiunii. Prima instanță just a ajuns la concluzia despre necesitatea achitării inculpaților în învinuirea adusă în comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal. În urma cercetării probelor, audierii inculpaților Rotari Natalia, Petco Grigore și Gîlca Ivan, pârților vătămate xxxxx și xxxxx, reprezentanților legali Obreja Victoria și Creciun Mariana, martorilor Obreja Petru, Obreja Ilie, Obreja Victor, Lesnic Feodora, Zubco Tatiana, Cociorva Lidia, Cobîscan Dumitru, Ceban Pavel, Frunze Zinaida, Bunici Ivan, Pantaz Valentin, Guțan Vladislav, Proțenco Dumitru, Tihon Vasile, Memeț Maria, Lupașcu Andrei și Stolearenco Victor, specialistului Vicol Aurel, probelor scrise din materialele dosarului, rezultă că învinuirea incriminată inculpaților Petco Grigore și Gilca Ivan în baza art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal, nu și-a găsit confirmarea în ședința de judecată. În cadrul cercetării judecătorești s-a constatat faptul că în acțiunile inculpaților nu sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate, iar probele aduse de către acuzare sunt probe cu dubii în probarea învinuirii, care cad sub incidența art.8 alin.(3) Cod de procedură penală, urmând a fi tratate exclusiv în favoarea inculpaților. Analizând infracțiunea incriminată în coraport cu acțiunile inculpaților Petco Grigore și Gîlca Ivan, se stabilește indubitabil că în acțiunile acestora nu este întrunită latura obiectivă și cea subiectivă a infracțiunii de trafic de copii. În cadrul cercetării judecătorești în instanța de apel nu s-a demonstrat semnul calificativ de recrutare a victimelor. Or, recrutarea în scopul traficului de copii presupune atragerea persoanelor prin selecționare într-o anumită activitate determinată de scopurile stipulate în art.206 Cod penal. Mijloacele de recrutare pot fi efectuate prin constrângere, răpire, înșelăciune parțială sau totală etc. 12 În speța dată, nu poate fi vorba despre înșelăciunea victimelor, deoarece acestea cunoșteau unde merg și cu cine merg, au ieșit de bună-voie să se întâlnească cu inculpații, să meargă la saună, nu au fost forțate să urce în mașină, să intre în cafenea sau în saună. Totodată, nu este demonstrată nici selecționarea victimelor, deoarece însuși inculpații recunosc că în acea seară le-au văzut prima dată pe xxxxx și xxxxx. De asemenea s-a demonstrat că minora xxxxx a fost contactată la telefon de către colega ei minoră xxxxx. Argumentul acuzării precum că inculpații au profitat de starea de vulnerabilitate al victimelor este unul eronat și absurd, or, nu este clar prin ce se manifestă această stare de vulnerabilitate. Astfel, xxxxx și xxxxx au ieșit benevol la cafenea, cunoșteau că merg la distracții, au consumat benevol alcool și au stat la masă toți împreună. Inculpații nu au avut careva intenții de a profita, de a înșela, de a induce în eroare sau de a abuza de pârțile vătămate, le-au comunicat din start că urmează să meargă la saună. Mai mult, xxxxx, s-a aflat în bar benevol, iar când a aflat că urmează să meargă la saună, a avut toate posibilitățile să refuze și să plece acasă. La fel, nu și-a găsit confirmare argumentul pârților vătămate precum că au fost impuse să consume alcool. Declarațiile acestora sânt combătute prin declarațiile inculpaților, a martorilor Lupașcu Andrei, Frunze Zinaida și prin însăși propriile declarații ale pârților vătămate, care nu au putut explica care a fost modalitatea de impunere ca să consume alcool. Prin abuz sexual asupra copilului se înțeleg acțiunile violente cu caracter sexual, constrângere la acțiuni cu caracter sexual și acțiuni perverse. În privința părții vătămate xxxxx nu s-a constatat comiterea abuzului sexual, or, ea însăși a declarat că după ce a comunicat că are prieten, a fost lăsată în pace și nimeni nu a acostat-o cu careva propuneri. Astfel, nu a fost constatată existența laturii obiective în speță, în acțiunile lui Petco Grigore și Gîlca Ivan nefiind regăsite semnele faptei prejudiciabile de trafic de copii, și nici o modalitate alternativă de realizare a acesteia. De asemenea, se menționează că în cazul dat, nu s-a stabilit existența laturii subiective a infracțiunii de trafic de copii, nefiind constatată nici intenția, scopul sau motivele inculpaților de a comite infracțiunea de trafic de copii, s-a stabilit cert că unicul scop al inculpaților în seara de 04.12.2013 a fost cel de distracție cu fetele în saună. În concluzie, recurentul subliniază jurisprudența CEDO, și anume decizia în cauza Mischie vs. Romania, din 16 septembrie 2014, în care CEDO a sancționat astfel România, statuând că este inadmisibilă condamnarea în apel, după achitare, fără a se administra probe noi care să răstoarne probatoriul de la fond, ci prin reinterpretarea aceluiași probatoriu pe baza căruia instanțele inferioare au pronunțat soluții de achitare. Instanța de apel, la baza deciziei de condamnare, a pus probele și înscrisurile pe care prima instanță le-a pus la baza sentinței de achitare, iar alte probe sau circumstanțe nu au fost administrate în instanța de apel. Tot, în acest sens, potrivit Hotărârii Plenului CSJ, Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordin de apel, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare, bazând-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține declarațiile martorilor și inculpatului, același dosar, în temeiul căruia a fost pronunțată o sentință de achitare în primă instanță. 13 Instanța de apel, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, poate din oficiu să verifice probele administrate de prima instanță, însă fără a înrăutăți situația inculpatului. Nerespectarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și încălcarea prevederilor art.24 și art. 26 Cod de procedură penală, care obligă acuzatorul de stat, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, să solicite audierea inculpatului în instanța de apel și să prezinte în ședința de judecată probe în susținerea acuzării înaintate, urmează să fie apreciată ca nesusținere a acuzării în privința inculpatului în cadrul examinării apelului declarat împotriva sentinței de achitare. În atare situație apelul procurorului urma a fi respins ca nefondat. Prin urmare, recurentul menționează că este inadmisibil ca instanța de apel să constate vinovăția inculpatului în baza acelorași probe care au determinat-o pe prima instanță să pronunțe sentința de achitare, fără ca probele puse la baza condamnării să fie cercetate în ședința de judecată în apel conform prevederilor ce reglementează cercetarea judecătorească. 11.3. Avocatul Cîrlig Serghei în recursul declarat în numele inculpatei Rotari Natalia solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței primei instanțe. În motivarea recursului, recurentul consideră că instanța de apel a dat apreciere greșită probelor administrate, constatând greșit că a fost demonstrată pe deplin vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii incriminate. De asemenea, apărătorul menționează că declarațiile inculpaților Gîlcă Ivan și Petco Grigore, nu au fost combătute. Este confirmat faptul că aflându-se la spălătoria auto, unde este amplasată și sauna, inculpatul Gîlcă Ivan a telefonat lui Zinaida Frunze cu scopul s-o invite la saună. Despre faptul că Gîlcă Ivan și Petco Grigore intenționează să meargă la saună, Rotari Natalia a aflat când acești doi au venit în cafeneaua ,,Tet-a-tet”, unde au făcut cunoștință cu fetele și le-a propus să meargă la saună. Cu alte cuvinte, decizia de a merge la saună Gîlcă Ivan și Petco Grigore au luat-o până a le întâlni și a le propune Zinaidei Frunze și Rotari Natalia să meargă la saună. Astfel, concluziile instanței de apel sânt lipsite de temeinicie în partea în care se susține că inițial inculpații împreună și de comun acord cu Rotari Natalia au închiriat o saună, scopul fiind recrutarea minorilor pentru exploatare sexuală. Recurentul mai punctează că afirmația instanței de apel precum că băieții au propus atât Frunze Zinaidei precum și Rotari Natalia să invite și alte fete la saună să fie mai vesel, corespunde adevărului, însă nu-i adevărat că între Rotari Natalia și inculpați ar fi existat un acord comun privitor la scopul invitației - întreținerea raporturilor sexuale, deoarece aceasta nu corespunde probelor din dosar. Totodată, consideră că în urma judecării cauzei nu a fost demonstrat semnul calificativ incriminat, și anume transportarea victimelor traficului de copii în scopul exploatării sexuale. Concluzia instanței precum că minorele nu cunoșteau faptul că merg la saună este una eronată. Fiind audiată, xxxxx a confirmat că invitația făcută de către Rotari Natalia a fost cu intenție de a merge la saună. Instanța nu a fost în drept să încrimineze Rotari Nataliei semnul de înșelăciune, atribuit faptului că xxxxx nu a fost informată că este invitată la saună, pentru că în primul 14 rând apelul telefonic și invitația a venit din partea lui xxxxxx, iar în al doilea rând venind la saună, partea vătămată xxxxx nu a putut să nu vadă că acolo erau și băieți, însă nu a renunțat de a merge la saună. Argumentele instanței sânt declarative în partea în care se susține că inculpata Rotari Natalia de comun acord cu Gîlcă Ivan și Petco Grigore au adăpostit minorele în saună pentru a nu fi găsite de poliție și părinți. Mai mult, părțile vătămate dețineau telefoane mobile, nimeni nu a împiedica-o pe xxxxx, când aceasta se afla în saună să comunice telefonic cu prietenul său, fapt probat cu declarațiile părții vătămate xxxxx și prietenul acesteia audiat cu calitate de martor în prima instanță. Recurentul consideră irelevantă poziția instanței de apel în partea în care se susține că Rotari Natalia de comun acord cu alți inculpați a urmărit scopul exploatării sexuale necomerciale. Acțiunile unuia dintre inculpați exprimate prin comiterea unui raport sexual forțat cu xxxxx în saună nu trebuie interpretată ca acțiune ce cuprinde și intenția lui Rotari Natalia. Inculpata Rotari Natalia nu poate să poarte răspundere pentru acțiunile săvârșite de către Petco Grigore, pentru că nu este dovedită înțelegerea prealabilă și nu este dovedită contribuția acesteia la săvârșirea infracțiunii. 11.4. Avocatul Vîrlan Octavian în numele inculpatei Rotari Natalia solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe. În motivarea recursului, recurentul menționează că instanța de apel nu a apreciat just soluția primei instanței și nici nu a atras atenție la lipsa probelor administrate, încălcând prevederile art.101 Cod de procedură penală, neîntemeiat a susținut condamnarea lui Rotari Natalia. În conținutul deciziei instanței de apel, nu au fost stabilite și nu au fost descrise circumstanțele care justifică soluția, iar probele administrate în cadrul urmăririi penale, urmau a fi verificate și de către instanța de apel. Recurentul menționează că învinuirea adusă inculpatei Rotari Natalia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal, nu și-a găsit confirmare prin probele prezentate de procuror și cercetate de instanța de judecată. Latura subiectivă a infracțiunii incriminate, se exprimă prin intenție directă, însă această intenție nu a fost demonstrată prin probe de către procuror. Prima instanță a stabilit cu certitudine că intenția lui Gîlca Ivan și Petco Grigore a fost de a se odihni în saună, unde au invitat și fete: Frunza Zinaida, Rotari Natalia, xxxxxx și xxxxx. Fetele au fost invitate, la fel, cu scopul de a se odihni. xxxxx, cunoscând cu cine merge și unde merge, a dat acordul, în prealabil cerând și acordul prietenului său Ciobanu Pavel, fapt confirmat de ultimul în cadrul audierii sale în calitate de martor în ședința de judecată. Totodată, prima instanță a constatat cert că prin cumulul de probe administrate în cadrul ședinței de judecată nu a dovedit faptul că inculpata Rotari Natalia ar fi acționat împreună și de comun acord cu Gîlca Ivan și Petco Grigore, că le-ar fi recrutat pe minorele xxxxx și xxxxx. La fel, recurentul menționează că asupra faptului că pe parcursul examinării cauzei nu s-a demonstrat faptul recrutării minorelor, precum nu s-a demonstrat nici faptul că 15 acțiunile erau întreprinse anume în scopul exploatării sexuale necomerciale, de asemenea nu a fost demonstrată transportarea victimelor, și nici adăpostirea lor. Totodată, nu este demonstrată nici selecționarea victimelor, deoarece însuși inculpații recunosc că în acea seară le-au văzut prima dată pe xxxxx și xxxxx. Mai mult, s-a demonstrat că minora xxxxx a fost contactată la telefon de către colega ei minora xxxxx, inițiativa de a invita încă pe cineva pentru distracții fiind din partea lui Petco Grigore, iar xxxxx a invitat- o pe xxxxx. Recurentul mai menționează că parcursul examinării cauzei nu s-a dovedit nici faptul că inculpata Rotari Natalia ar fi acționat împreună și de comun acord cu Gîlca Ivan si Petco Grigore și le-ar fi recrutat pe minorele xxxxx și xxxxx prin alegere. xxxxx a invitat minora Guțan Ana în barul „Tet-a-tet”, iar ulterior în saună. Faptul dat se dovedește prin declarațiile părților vătămate xxxxx și xxxxx și a martorilor Lupașcu Andrei și Frunze Zinaida, care au indicat că Rotari Natalia a contactat-o telefonic pe xxxxx și a invitat-o la saună, întrebând-o dacă mai are vreo fată cunoscută care ar dori să meargă cu ei la saună să se odihnească. Atunci xxxxx a contactat-o inițial pe altă fată care s-a dovedit a fi plecată la țară, apoi a telefonat lui Guțan Ana și a invitat-o la saună. Instanța de apel nu a dat o apreciere obiectivă declarațiilor părții vătămate xxxxx, care a declarat că de fapt xxxxx i-a făcut cunoștință cu Rotari Natalia. Totodată, a comunicat că inculpata Rotari Natalia nu i-a propus să meargă la saună și nici nu i-a propus să urce în mașină. Au fost absolut ignorate motivele invocate de apărare - că atunci când au venit polițiștii la sauna unde se pretinde că s-au întâmplat acțiunile ilegale, nu a fost descoperit ca pârțile vătămate minore să fi fost ținute împotriva voinței lor în saună. Prin urmare, recurentul punctează și un alt element obligatoriu: scopul specificat la art.206 Cod penal - exploatare sexuală necomercială, reieșind din analiza materialului probator în cadrul acestei cauze penale, care nu-i dovedit de către acuzare prin probele administrate. În concluzie, recurentul susține că nu există nicio probă care ar demonstra că Rotari Natalia ar fi întreprins acțiuni în vederea exploatării sexuale a minorelor. În asemenea circumstanțe, apărarea consideră concluziile despre vinovăția lui Rotari Natalia ca fiind întemeiate doar pe presupuneri, ce nu au fost înlăturate de către acuzare prin probe pertinente și concludente care ar demonstra vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) Cod penal.

Judecând recursurile declarate, Colegiul penal lărgit conchide că recursurile declarate de avocatul Lozan Oleg în numele inculpaților Gîlca Ivan și Petco Grigore și de către avocații Cîrlig Serghei și Vîrlan Octavian în numele inculpatei Rotari Natalia urmează a fi respinse, ca fiind inadmisibile, iar recursul declarat de către procuror urmează a fi admis. În susținerea soluțiilor adoptate, Colegiul penal lărgit se va expune punctat asupra acestora în contextul ce urmează. 12.1. Referitor la recursurile declarate de către avocatul Lozan Oleg în numele inculpaților Gîlca Ivan și Petco Grigore și de către avocații Cîrlig Serghei și Vîrlan Octavian în numele inculpatei Rotari Natalia, Colegiul penal lărgit se va expune în cumul, deoarece 16 sunt declarate de partea apărării, care au invocat argumente similare întru susținerea nevinovăției inculpaților. În conformitate cu art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să respingă recursul, ca fiind inadmisibil. Potrivit art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427 Cod de procedură penală. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor normelor procesual-penale pertinente. Așadar, Colegiul penal menționează că recurenții invocă drept temei de casare erorile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar conform pct.8) alin.(1) al aceluiași articol - în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În esență, recurenții critică decizia instanței de apel sub aspectul aprecierii probelor de către instanță, indicând că s-a dat o apreciere neobiectivă a ansamblului probator administrat la dosar și greșit s-a ajuns la concluzia că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate prin rechizitoriu a fost demonstrată pe deplin. Verificând decizia instanței de apel, prin prisma celor invocate în recursurile apărării, Colegiul penal constată că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul lărgit consideră că instanța de apel s-a expus în mod detaliat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, dând apreciere probelor conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind condamnarea inculpaților în baza art.206 alin.(3) lit. b) Cod penal. De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel corect a analizat ansamblu probator administrat la dosar, și just a concluzionat că în acțiunile inculpaților se întrunesc toate elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, din care motiv Colegiul va respinge ca fiind neîntemeiate argumentele recurenților precum că în acțiunile inculpaților nu sunt întrunite elementele infracțiunii. Așadar, Colegiul penal lărgit constată că temeiurile invocate de recurenți cu referire la lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 206 alin. (3) lit. b) Cod 17 penal în acțiunile inculpaților, și a motivelor pe care se întemeiază soluția se combat prin materialele cauzei și nu semnalizează în esență presupusele erori de drept, astfel încât hotărârea atacată cuprinde toate motivele invocate, fiind descrise detaliat și argumentat în decizia instanței de apel acceptate și de către instanța de recurs, care în totalitatea lor resping argumentele apărării privind lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate inculpaților în acțiunile acestora. În continuare, Colegiul penal lărgit nu poate reține ca fiind plauzibile argumentele apărării precum că instanța de apel eronat a pronunțat o hotărâre de condamnare pe baza probelor administrate și cercetate de prima instanță, care a adoptat o hotărâre de achitare a inculpaților, fără de a fi administrate noi probe. În susținerea ideii menționate supra, Colegiul reține că la judecarea în ordine de apel a cauzei penale, instanța s-a condus nemijlocit de prevederile art.415 alin.(21) Cod de procedură penală, care prevăd expres că judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. În cazul dat, instanța de apel conform regulilor prescrise, a purces la audierea nemijlocită în ședința instanței de apel a inculpaților și a părților vătămate, iar cereri de solicitare a audierii martorilor acuzării nu au fost înaintate instanței de către părți. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit enunță că instanța de apel a făcut o analiză amplă a probelor acumulate în cauza dată. Toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din circumstanțele de fapt constate în cauză, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate. Totodată, Colegiul apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel privind temeinicia și veridicitatea probelor administrate în cauza dată, care confirmă vinovăția inculpaților și sunt suficiente pentru a fi puse la baza unei hotărâri de condamnare a inculpaților. Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit susține aprecierile instanței de apel precum că vinovăția inculpaților a fost demonstrată indubitabil prin următoarele probe administrate la dosar: declarațiile părții vătămate xxxxx; declarațiile părții vătămate xxxxxx; declarațiile reprezentantului părții vătămate, Obreja Victoria; declarațiile martorului Obreja Petru; declarațiile martorului Obreja Ilie; declarațiile martorului Lesnic Feodora; declarațiile martorului Zubco Tatiana; declarațiile martorului Cociorva Lidia; declarațiile martorului Ceban Pavel, declarațiile martorului Frunze Zinaida; declarațiile martorului Guțan Vladislav; raportul de expertiză medico-legală nr.6300/s din 17.12.2013 (f.d.60-62 vol. I); procesul verbal de ridicare și examinare a hainelor, care aparțin părții vătămate Guțan Ana (f.d.71, 103 vol. I); raportul de expertiză nr.6299/s din 19.12.2012 (f.d.88-92 vol. I); procesul-verbal de ridicare a materialelor din gimnaziul s. Mitoc (f.d.143-145 vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2014 (f.d.173-179 vol. I). În consecință, Colegiul penal lărgit menționează că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prevăzute la art.art.414-419 Cod de procedură penală și a adoptat o decizie legală și întemeiată, din aceste considerente nu există 18 careva temeiuri pentru admiterea recursurilor în sensul declarat de către avocatul Lozan Oleg în numele inculpaților Gîlca Ivan și Petco Grigore și de către avocații Cîrlig Serghei și Vîrlan Octavian în numele inculpatei Rotari Natalia. 12.2. Cu referire la recursul declarat de către procuror Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul declarat instanța de recurs admite recursul, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului, sau, după caz, dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Analizând alegațiile expuse de procuror în conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că acesta critică decizia instanței de apel în latura penală, și anume în partea stabilirii pedepsei inculpaților Rotari Natalia, Gîlca Ivan și Petco Grigore, mai exact instanța de apel a omis aplicarea în privința acestora a pedepsei complementare, care de altfel era obligatorie la caz. În consecință, Colegiul penal lărgit constată că eroarea comisă de către instanța de apel, nu poate fi corectată de către instanța de recurs, drept urmare, s-a decis transmiterea la rejudecare a cauzei în această latură. Așadar, Colegiul penal lărgit menționează că prevederile art.65 alin.(2) Cod penal, care stipulează că privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate poate fi stabilită de instanța de judecată pe un termen de la 1 la 5 ani, iar în cazurile expres prevăzute în Partea specială a prezentului cod, pe un termen de la un an la 15 ani. Conform sancțiunii art.206 alin.(3) Cod penal, este prevăzută pedeapsa „cu închisoare de la 15 la 20 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.” În circumstanțele date, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a omis să se expună în privința pedepsei complimentare, care în speța dată este obligatorie de aplicat. Încălcările enunțate determină, incontestabil, Colegiul să concluzioneze asupra necesității de a casa parțial decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei în latura casată, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să tina seama de cele expuse în prezenta decizie, să înlăture erorile admise, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual-penale asupra motivelor invocate în recurs și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, cu respectarea prevederilor art.414, 417, 419 Cod de procedură.

În corespundere cu art.art.424 alin.(2), 434 și 435 alin.(1) pct.1) și 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Lozan Oleg în numele inculpaților Gîlca Ivan și Petco Grigore și de către avocații Cîrlig Serghei și Vîrlan Octavian în numele inculpatei Rotari Natalia împotriva deciziei Colegiului penal al 19 Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2017 în privința inculpaților Rotari Natalia Vasile, Gîlca Ivan Grigorii și Petco Grigore Mihail. Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2017 în cauza penală în privința inculpaților Rotari Natalia Vasile, Gîlcă Ivan Grigorii și Petco Grigore Mihail, în partea neaplicării pedepsei complimentare inculpaților, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest celelalte dispoziții ale deciziei atacate se mențin. Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispunerii rejudecării cauzei, în rest decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 31 mai 2018. Președinte Toma Nadejda Judecători Țurcan Anatolie Alerguș Constantin Timofti Vladimir Cobzac Elena 20