1ra-715/2018 — Art. 42 al. 3,4,5, 166 al. 2 lit. c, d, f, 208 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 16 martie 2017, Gori Vasile a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 166 alin. (2) lit. c), d), f), art. 208 alin. (2) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza: - art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 166 alin. (2) lit. c), d), f) Cod penal, de 5 ani închisoare; - art. 208 alin. (2) Cod penal, de 4 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Gori Vasile i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, s-a inclus parțial pedeapsa executată în baza sentinței Judecătoriei Strășeni din 05 aprilie 2016, stabilindu-i lui Gori Vasile pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Prin aceeași sentință a fost condamnată și Vremeș Valentina, în privința căreia în prezent hotărârile judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar. 1 În privința corpurilor delicte s-a dispus a fi nimicite după ce sentința va deveni definitivă. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că la 18 decembrie 2015, aproximativ ora 12:00, Gori Vasile și concubina acestuia inculpata Vremeș Valentina, aflându-se la domiciliu său din r. xxxxx, s. xxxxx, str. xxxxxx, primul, acționând prin participație complexă, a organizat și instigat contra recompensă minorul Bulumez Ion și proprii săi copii Vremeș Vasile și Vremeș Dumitru, care se aflau în centrul s. Lozova, r. Strășeni, și îl aveau în preajmă pe minorul Xxxxx Xxxxx, de a-l ademeni și invita pe ultimul la el acasă în scopul returnării sumei de 14000 ruble rusești primiți anterior de la fiul său Vremeș Dumitru. La scurt timp, Bulumez Ion, Vremeș Vasile și Vremeș Dumitru venind cu Xxxxxx Xxxxxx la domiciliul lui Gori Vasile, au intrat în gospodărie, după care în casă. În continuarea acțiunilor ilegale, Bulumez Ion, Vremeș Vasile și Vremeș Dumitru ghidați și dirijați fiind prin sfaturi, indicații și încurajări de către Gori Vasile, iar de către concubina acestuia Vremeș Valentina doar prin încurajări, acționând într-u privarea ilegală de libertate a persoanei, au aplicat față de Xxxxxx Xxxxxx violența manifestată prin aplicarea de multiple lovituri peste diferite regiuni ale corpului (cap, față, mâini, picioare, abdomen) și anume, de către Bulumez Ion cu pumnii și picioarele precum și cu un melesteu și o vergea metalică, de către Vremeș Vasile cu pumnii și picioarele precum și cu un melesteu din lemn, iar de către Vremeș Dumitru cu picioarele și cu un clește metalic, după care, la cerința lui Gori Vasile, Vremeș Valentina a adus și oferit minorilor lipici, cu care ultimii i-au legat lui Xxxxxx Xxxxx mâinile la spate și l-au târât în beciul aceleiași gospodării. În vederea atingerii scopului infracțional Bulumez Ion, Vremeș Vasile și Vremeș Dumitru legându-i lui Xxxxxx Xxxxx picioarele cu o frânghie, cu acordul lui Gori Vasile l-au privat ilegal de libertate și l-au ținut până în jurul orei 16:00, timp în care, toți trei au continuat să-l amenințe și insulte precum și să-i aplice multiple lovituri cu pumnii, picioarele, cu un melesteu din lemn și un clește metalic în diferite regiuni ale corpului, provocându-i părții vătămate minore Xxxxxx Xxxxxx vătămări corporale neînsemnate, sub formă de echimoze și excoriații multiple a feței și membrelor superioare și inferioare. Tot Gori Vasile, la 18 decembrie 2015, în perioada de timp cuprinsă între ora 12:00 – 16:00, prin manipulare psihologică a atras, iar prin influență creând intenții de săvârșire a infracțiunii, a determinat la activitate criminală pe Bulumez Ion și proprii săi copii Vremeș Vasile și Vremeș Dumitru, despre care cunoștea cu certitudine că sunt minori, în consecință în asemenea mod a organizat privațiunea ilegală de libertate a minorului Xxxxx Xxxxxx. Acțiunile inculpatului Gori Vasile au fost calificate de prima instanță în baza art. 42 alin. (3), (4) și (5), 166 alin. (2) lit. c), d) și f) Cod penal - că a organizat, 2 instigat și prin complicitate a contribuit prin sfaturi și indicații la privațiunea ilegală de libertate a unei persoane care nu este legată de răpirea acesteia, săvârșite de mai multe persoane, cu bună știință în privința unui minor și cu aplicarea de obiecte în calitate de armă și în baza art. 208 alin. (2) Cod penal - adică atragerea și determinarea minorilor la activitate criminală manifestată prin săvârșirea privațiunii ilegale de libertate a unei persoane care nu este legată de răpirea acesteia, săvârșite de mai multe persoane, cu bună știință în privința unui minor și cu aplicarea de obiecte în calitate de armă, săvârșite de părinți.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către: 2.1. Avocatul Hedea Daniela în numele inculpatului Gori Vasile, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, de achitarea lui Gori Vasile conform art. 390 alin. (2) Cod de procedură penală. În argumentarea apelului, s-a invocat că: - prima instanță nu a constatat fapta dar a transcris rechizitoriul; - prin sentința judecătoriei Strășeni din 16.03.16, dosar nr. 1-233/2016, s-a examinat situația faptică în privința minorilor Bulumez Sergiu, Vremeș Dumitru și Vremeș Vasile, din care nu s-a evidențiat coparticiparea lui Gori Vasile și Vremeș Valentina. Nu statuăm faptul că minorii ar fi fost organizați, instigați de către cineva la săvârșirea faptei date; - nici acuzarea, nici inculpații minori nu au dat careva declarații din care ar rezulta situația faptică din prezenta cauză penală, nici instanța de judecată nu a constatat coparticiparea lui Gori Vasile la săvârșirea infracțiunii date. În ceea ce privește că prin acțiunile sale intenționate Gori Vasile ar fi săvârșit infracțiunea de atragere a minorilor în activitatea criminală sau determinarea lor la săvârșirea unor fapte imorale, adică, atragerea și determinarea minorilor la activitatea criminală, acuzarea nu a prezentat probe pertinente care ar demonstra culpa inculpatului în cele imputate lui, deoarece prin declarațiile sale condamnatul Bulumez Ion a menționat că împreună cu Vremeș Vasile și Vremeș Dumitru l-au adus pe Xxxxxx Xxxxxx în gospodăria lui Gori Vasile. Nu a declarat că a fost determinat, instigat de către cineva și anume de către Gori Vasile. Aceste declarații au fost deja verificate de către o instanță și constatate ca fiind veridice prin sentința Judecătoriei Strășeni din data de 16.03.16, iar acuzarea nu a contestat sentința dată în partea ce ține de faptul că minorii din inițiativă proprie au săvârșit infracțiunea dată și nu a demonstrat viceversa nici în acea cauză penală nici în prezenta; - în ceea ce privește faptul că Gori Vasile ar fi organizat și instigat, și prin complicitate ar fi contribuit prin sfaturi și indicații la privațiunea ilegală de libertate a unei persoane care nu este legată de răpirea acesteia. Acuzarea nu a prezentat nici o probă pertinentă și concludentă care ar demonstra intenția directă în cele imputate. 3 2.2. Avocatul Gumeniuc Ion în numele inculpatei Vremeș Valentina, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, de achitare a inculaptei Vremeș Valentina de sub învinuirea imputată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința primei instanțe. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că în ședința de judecată în apel au fost audiați suplimentar inculpații Gori Vasile și Vremeș Valentina care au pledat nevinovați, au fost verificate declarațiile și probele materiale examinate în ședința din prima instanță, cum ar fi: - -declarațiile părții vătămate minore Xxxxxx Xxxxx (f. d. 2-17, vol. II); - declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore Baranovschi Lilia (f. d. 19-25, vol. II); - declarațiile martorului Lozovanu Veronica (f. d. 27-28, vol. II); - declarațiile martorului minor Bulumez Ion (f. d. 33-42, vol. II); - declarațiile reprezentantului legal al martorului minor Bulumez Sergiu (f. d. 29-32, vol. II); - declarațiile martorului Baranovschi Victor (f. d. 147-153, vol. II); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18.12.2015, cu planșa fotografică, care indică locul comiterii infracțiunii, urmele acesteia și obiectele folosite la comiterea ei (f. d. 21-27, vol. I); - procesele-verbale de examinare a obiectelor din 14.01.2016, cu planșa fotografică, care identifică și reflectă melesteul din lemn, vergeaua metalică, cleștele metalic și pelicula adezivă, obiecte care au fost folosite la comiterea infracțiunii (f. d. 28-35, vol. I). - procesul-verbal de ridicare din 18 decembrie 2015, care confirmă că s-a depistat și ridicat de la Vremeș Valentina recipisă scrisă de către partea vătămată Xxxxx Xxxxx (f. d. 39-40, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 10 din 14.01.2016 și raportul de constatare medico legală nr. 336 din 21.12.2015, din care rezultă, că la partea vătămată Xxxxx Xxxxx s-au constatat echimoze și excoriații multiple a feței, a membrelor superioare și inferioare, care s-au format sub acțiunea unui corp ascuțit, posibil în timpul și circumstanțele indicate, duc la dereglarea sănătății până la 6 zile și se califică ca vătămări corporale neînsemnate (f. d. 45, 48, vol. I). În continuare, în contextul evaluării activității primei instanțe cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, instanța de apel a conchis că nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentință, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul că vinovăția inculpaților Gori Vasile și Vremeș Valentina în săvârșirea 4 infracțiunilor imputate este dovedită prin probatoriul administrat în cadrul procesului penal. La fel, s-a reținut că starea de fapt și de drept stabilită prin sentință concordă cu probele administrate și apreciate de prima instanță. Totodată, s-a notat că motivele invocate de apelanți sunt nefondate, din considerentul că urmărirea penală și judecata în fond s-au desfășurat în strictă conformitate cu procedura prevăzută de lege și, respectiv, nu s-au constatat încălcări care atrag nulitatea probelor administrate și a actelor procedurale efectuate. Subsidiar, s-a precizat că sentința cuprinde elementele definitorii unei sentințe de condamnare, prevăzute de articolul 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală. Astfel, s-a stabilit că sunt descrise faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, forma și gradul de vinovăție a inculpaților Gori Vasile și Vremeș Valentina, motivele și consecințele infracțiunilor săvârșite de acești inculpați, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care sunt respinse argumentele părții apărării. Mai mult, instanța de apel a concluzionat că probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței au fost obținute legal, sunt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală și sunt apreciate conform prevederilor articolului 101 Cod de procedură penală. Instanța de apel a mai notat că este corectă și soluția primei instanțe la stabilirea pedepsei inculpaților, menționând că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor din articolele 7, 61, 75 și 90 Cod penal, în sentință, fiind cuprinse datele privind persoana inculpaților Gori Vasile și Vremeș Valentina, gravitatea infracțiunilor săvârșite și circumstanțele care influențează asupra pedepsei. Astfel, s-a conchis că prima instanță motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă și corect a concluzionat că atingerea scopului pedepsei aplicate inculpatului Gori Vasile se v-a obține prin aplicarea pedepsei cu închisoare, cu executare. Temeiuri pentru aplicarea unei pedepse mai ușoare decât cea prevăzută de lege instanța de apel nu a constatat. Subsidiar s-a notat că versiunea inculpaților Gori Vasile și Vremeș Valentina nu are acoperire probatorie, se combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, astfel reprezintă opinia subiectivă a părții apărării. În același sens, s-a specificat că nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpaților, astfel susținerile, precum că inculpații Gori Vasile și Vremeș Valentina nu sunt vinovați de săvârșirea infracțiunilor imputate, nu sunt credibile, din moment ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și 5 apreciate de prima instanță – relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunilor respective de către inculpați. Totodată, s-a indicat că inculpații nu cad sub incidența Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, existând restricția prevăzută la articolul 1 alin. (1) - nu se aplică amnistia persoanei care nu a manifestat căință activă în cadrul procesului penal precum și la articolul 10 alin. (1), lit. d) nu se aplică amnistia persoanei inculpate care a săvârșit infracțiunea prevăzută la articolele 166 alin. (2) și 208 Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Gori Vasile, care fără a face referire la vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotârâri prin care să fie reîncadrate faptele constatate și audierea repetată a martorilor. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - minorii au dat declarații mincinoase fiind influențați de mama lor; - nu a participat la săvârșirea infracțiunilor incriminate; - nu a îndemnat copiii la săvârșirea infracțiunii, aceștia fiind îndemnați de mama lor; - partea vătămată Xxxxxxx Xxxxx nu declară nimic împotriva inculpatului; - totul a fost planificat de Vremeș Valentina și Bulumez Ion.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În speță, se reține că recurentul contestă decizia instanței de apel, fără a specifica nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură 6 penală, dar își manifestă dezacordul cu încadrarea juridică a faptelor constatate, precum și își declară nevinovăția, însă fără a preciza în baza cărui articol din legea penală ar urma să fie reîncadrate faptele, motive ce cad sub incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură epnală. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că motivele invocate de recurent ce cad sub incidența temeiurilor de recurs specificate, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Ce ține de argumentele recurentului, prin care acesta declară nevinovăția și își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțe, și anume a declarațiilor părții vătămate Xxxxx Xxxxx, a martorului Bulumez Ion, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că acestea sunt pur declarative, reprezentând doar opinia subiectivă a recurentului. Mai mult, ce ține de temeiul de recurs ce rezultă din textul recurentului, stipulat în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume cazul când: „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, aspect sub care recurentul contestă constatarea vinovăției (latura subiectivă) sale în comiterea infracțiunilor imputate, și face o apreciere proprie a probelor în temeiul cărora prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat soluția, argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele cauzei, precizând că nu a participat și nu a îndemnat minorii la săvârșirea infracțiunii, iar instanța de recurs ordinar la acest capitol invocă că nu poate accepta aceste afirmații, or ele contravin constatărilor din hotărârile primei instanțe și a instanței de apel în prezenta speță, care corect au reținut că în acțiunile inculpatului Gori Vasile se întrunesc toate elementele infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (3), (4), (5), art. 166 alin. (2) lit. c), d), f), art. 208 alin. (2) Cod penal, concluzii ce au fost întemeiate just pe cumulul de probe descrise și apreciate de instanțele de judecată prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Prin urmare, instanța de recurs ordinar conchide că nu identifică temeiuri justificative de a interveni în decizia contestată sub aceste aspecte. Totodată, Colegiul penal analizând textul deciziei atacate (f.d. 39-45, vol. III) în coraport cu motivele invocate de recurent, atestă că instanța de apel s-a expus argumentat și motivat asupra aspectelor contestate și în prezentul recurs ordinar cu privire la calificarea acțiunilor inculpatului, bazându-și just soluția de respingere a apelurilor declarate și de menținere a sentinței primei instanțe, pe cumulul de probe administrat legal, examinat de prima instanță, verificat de instanța de apel și apreciat prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să 7 își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Gori Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Gori Vasile Xxxxx , ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 31 mai 2018. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Țurcan Anatolie 8