1ra-554/2018 — art. 145 alin. 2 lit. b, j; 188 alin. 3 lit. c, d CP

1ra-554/2018 — art. 145 alin. 2 lit. b, j; 188 alin. 3 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-554/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura Chișinău, Brigai Sergiu, de către succesorul părții

vătămate Sorici Afanasie și de către avocatul Butnaru Mihai în numele inculpatului

prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

20 septembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Levinschii Marin XXXXX, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Levinschii Marin a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b),

j), 188 alin. (3) lit. c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa:

în baza art. 145 alin. (2) lit. b), j) Cod penal – 12 ani închisoare;

în baza art. 188 alin. (3) lit. c) și d) Cod penal – 7 ani închisoare.

In baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor i sa stabilit definitiv 15 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis.

Sa admis acțiunea civilă și sa încasat de la inculpat în beneficiul lui Sorici

Afanasie suma de 1 000 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, 50 697 lei cu titlu de

prejudiciu material, 1 000 lei cheltuieli de judecată.

Sa încasat de la inculpat în beneficiul statului suma de 3 108 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

1

la 23 august 2016, aproximativ ora 17:30, aflându-se în mun. Chișinău, pe xxxxx,

i-a solicitat lui Sorici Valeriu să îl transporte contra plată cu automobilul personal

de model „Skoda Octavia” cu numărul de înmatriculare xxxxx, până în xxxxx. În

timpul deplasării pe traseul x, în apropierea xxxxx, acționând cu intenție directă, în

interes material, având scopul eschivării de la achitarea serviciilor de transport și

însușirii bunurilor altei persoane, 1-a atacat pe Sorici Valeriu și manifestând o

deosebită cruzime, i-a aplicat acestuia o lovitură în regiunea capului cu un obiect

dur și anume, cu o piesă de automobil, folosită în calitate de armă, cauzându-i

vătămarea gravă a integrității corporale care a provocat decesul lui Sorici Valeriu,

după ce, în scopul distrugerii urmelor infracțiunii, a transportat cadavrul într-o

fâșie forestieră din apropierea xxxxx, unde i-a dat foc, iar automobilul de model

„Skoda Octavia” cu numărul de înmatriculare xxxxx, în valoare de 80 mii de lei,

care este considerabilă pentru partea vătămată l-a însușit, tăinuindu-se de la locul

faptei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, inculpatul a comis tâlhăria, adică

atacul săvârșit asupra unei persoanei în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, cu aplicarea

unor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, vătămarea gravă a integrității corporale și o deosibită cruzime,

infracțiune prevăzută de art. 188 alin. (3) lit. c) și d) Cod Penal.

Tot el, la 23 august 2016, aproximativ ora 17:30, aflându-se în xxxxx, i-a

solicitat lui Sorici Valeriu să îl transporte contra plată cu automobilul personal de

model „Skoda Octavia" cu numărul de înmatriculare x, până în xxxxx. în timpul

deplasării pe traseul x, în apropierea xxxxx, acționând cu intenție directă, în interes

material, având scopul eschivării de la achitarea serviciilor de transport și însușirii

bunurilor altei persoane, 1-a atacat pe Sorici Valeriu și manifestând o deosebită

cruzime, i-a aplicat acestuia o lovitură în regiunea capului cu un obiect dur și

anume, cu o piesă de automobil, folosită în calitate de armă, cauzându-i vătămarea

gravă a integrității corporale care a provocat decesul lui Sorici Valeriu, după ce, în

scopul distrugerii urmelor infracțiunii, a transportat cadavrul într-o fâșie forestieră

din apropierea XXXXX, unde i-a dat foc, iar automobilul de model „Skoda

Octavia” cu numărul de înmatriculare xxxxx, în valoare de 80 mii de lei 1-a

însușit, ascunzându-se de la locul faptei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, inculpatul, a comis omorul unei

persoane, săvârșit din interes material, cu o deosibită cruzime, infracțiune

prevăzută de art. 145 alin. (2), lit. b) și j) Cod Penal.

Sorici Afanasie, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

2

care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 30 ani,

invocând că pedeapsa este prea blândă în raport cu faptele comise și consecințele

survenite și în asemenea mod, pedeapsa aplicată nu-și va atinge scopurile scontate.

În situația din speță, inculpatul fiind sancționat sub limitele minime

prevăzute de norma penală a beneficiat nejustificat de o diminuare a pedepsei.

A mai indicat că la stabilirea pedepsei nu s-a dat o deplină apreciere tuturor

circumstanțelor ce-1 individualizează pe inculpat, ca un individ social periculos,

reținând în exclusivitate doar ce-1 favorizează, nu s-a luat în considerație pericolul

social al acțiunilor inculpatului, care nu este la prima abatere de la legea penală,

comițând infracțiunile nominalizate, în timp ce de către instanța de judecată se

examina cauza penală, în care ultimul era învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 165 Cod penal, soldată cu condamnarea acestuia la închisoare pe

un termen de 4 ani.

Mai mult, apelantul a menționat faptul că, analizând modul în care au fost

comise infracțiunile și acțiunile ulterioare ale inculpatului se deduce că toate

acțiunile au fost bine chibzuite și pregătite, motivul fiind unul meschin. Pentru o

sumă de 600 lei, pe care nu a dorit să o achite pentru serviciile prestate și pentru a

intra în posesia automobilului, inculpatul a luat viața părții vătămate, ce denotă o

indiferență față de viața celorlalți și un cinism deosebit, pe parcursul urmăririi

penale, inculpatul nu a recunoscut integral vinovăția și în aceste circumstanțe,

căința inculpatului este foarte dubioasă, constituind de facto o încercare pentru a-și

negocia o pedeapsă mai blândă pentru cele comise, pe care el nu o merită. în acest

context, circumstanțele comiterii infracțiunii de către inculpat indică la pericolul

social sporit al inculpatului și necesitatea aplicării celei mai drastice pedepse în

privința acestuia.

Victima Sorici Valeriu avea trei copii, doi din care nu au atins încă

majoratul, părinții victimei fiind la o vârstă înaintată, sufereau de multiple boli, dar

după ce au aflat despre cele întâmplate cu fiul său, din cauza stresului psiho –

emoțional mama victimei a căzut la pat.

2017, apelul declarat a fost admis, casată parțial sentința inclusiv din oficiu și

pronunțată o nouă hotărâre prin care inculpatului recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b), j), 188 alin. (3) lit. c) și d) Cod

penal, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate i sa stabilit pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 18 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

Cheltuielile judiciare suportate în cadrul procesului penal pentru efectuarea

expertizei judiciare în mărime de 3108 lei sau trecut în contul statului.

În rest sa menținut sentința.

3

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță

corect a conchis că inculpatul a comis infracțiunile încriminate.

La fel, instanța de apel a indicat că prima instanță i-a aplicat inculpatului o

pedeapsă prea blândă, astfel, pedeapsa nu-și va atinge scopurile, reținând în acest

sens periculozitatea socială a acțiunilor inculpatului, modul și mijloacele de

comitere a infracțiunii, personalitatea inculpatului, cât și urmările care au fost

cauzate și anume decesul părții vătămate care avea trei copii, cauzând membrilor

familiei dureri și suferințe incomensurabile.

Instanța de apel a mai indicat că prima instanță eronat a dispus încasarea de

la inculpat în contul statului suma de 3108 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din

care motiv, instanța de apel indicând prevederile art. 227 Cod de procedură penală,

din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală a casat sentința și în

această parte.

5.1 Procurorul în Procuratura Chișinău, Brigai Sergiu, indicând temeiul de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care

solicită casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

20 septembrie 2017 în partea ce ține de cheltuielile judiciare cu menținerea

sentinței, invocând:

- instanța de apel nici nu a examinat posibilitatea achitării de către inculpat a

cheltuielilor judiciare chiar dacă procurorul a solicitat încasarea lor;

- instanța de apel urma să-și motiveze soluția de ce nu aplică normele din

Codul de procedură penală, iar dacă există neconcordanțe între prevederile

tratatelor internaționale, urma să indice concret care este neconcordanța;

5.2 Succesorul părții vătămate Sorici Afanasie, indicând temeiurile de recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20

septembrie 2017 în partea aplicării pedepsei, invocând:

- instanța de apel nu și-a motivat soluția în partea aplicării pedepsei

inculpatului, or, instanța de apel urma să motiveze pedeapsa aplicată pentru fiecare

infracțiune;

- instanța de apel nu a dat o deplină apreciere tuturor circumstanțelor ce-l

individualizează pe inculpat, ca un individ social periculos, nu s-a luat în

considerație pericolul social al acțiunilor inculpatului, care nu este la prima abatere

de la legea penală, comițând infracțiunile în timp ce de către instanța de judecată

se examina cauza penală, în care ultimul era învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 165 Cod penal, soldată cu condamnarea acestuia la închisoare pe

un termen de 4 ani;

- nu a fost luat în considerație modul și deosebita cruzime cu care au fost

comise infracțiunile, acțiunile ulterioare ale inculpatului;

4

- din declarațiile inculpatului, acesta a practicat boxul și lupte marțiale,

cunoscându-și puterea loviturii, respectiv el nu putea să nu cunoască consecințele

aplicării loviturilor în cap cu obiecte de fier, deci respectiv el a dorit aceste

consecințe, inițial urcând pe banca din spatele șoferului, localizare care ii permite

atacatorului să aplice lovituri, iar șoferul este lipsit practic de posibilitatea de a se

apăra;

- după ce a aplicat loviturile, inculpatul în loc să-i acorde primul ajutor sau să

ceară ajutor de la alte persoane, acesta a urcat partea vătămată în mașină cu scopul

de a ascunde urmele infracțiunii;

- deși inculpatul a invocat că nu cunoaște bine specificul localităților, s-a

orientat foarte bine găsind locul potrivit pentru a incendia cadavrul și nimeni nu l-a

văzut mai mult că la incendierea cadavrului se emană un miros specific

pătrunzător, însă pentru a incendia un cadavru nu este destul doar 5 litri de ulei,

mai mult, acest ulei trebuie amestecat cu alt combustibil;

- pe parcursul urmăririi penale, inculpatul nu a recunoscut vina, ulterior el a

recunoscut vina doar pentru a beneficia de o pedeapsă mai blândă.

5.3 Avocatul Butnaru Mihail în numele inculpatului, neindicând nici un temei

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie

2017 cu menținerea sentinței, invocând: (din text pct. 10 alin. (1) art. 427 CPP)

- inculpatul a recunoscut vina, se căiește sincer de cele comise, este de acord

să repare prejudiciul material și cel moral, a contribuit activ la descoperirea

infracțiunii;

- nu sunt prezente careva circumstanțe agravante;

- prima instanță corect a aplicat pedeapsa de 15 ani;

- procurorul pe caz ținând cont de aceste împrejurări a fost de acord cu

pedeapsa de 15 ani, astfel el nu a atacat sentința cu apel;

- instanța de apel nu a indicat clar care sunt motivele pe care se întemeiază

soluția privind modificarea măsurii de pedeapsă.

Brigai Sergiu și de către avocatul Butnaru Mihai în numele inculpatului, în

conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a

depus referință succesorul părții vătămate Sorici Afanasie, prin care a manifestat

susținerea recursului declarat de procuror, solicitând să fie admis și dezacordul cu

recursul înaintat de către avocatul Butnaru Mihai în numele inculpatului, solicitând

respingerea recursului motivând prin faptul că recursul avocatului nu îndeplinește

cerințele de formă și conținut.

declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt

inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

5

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

7.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura Chișinău, Brigai Sergiu:

La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temei pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în

sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Astfel, Colegiul penal menționează că, argumentul acuzării precum că

conform art. 229 Cod de procedură penală, condamnatul suportă cheltuielile

judiciare, se califică ca declarativ, Colegiul penal indică că acest motiv a fost

obiect de dispută în cadrul instanței de apel(f.d. 148 – 149 v.III), asupra căruia s-au

formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor

recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO,

hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010.

Prin urmare Colegiul penal indică că, suma de 3108 lei, este compusă din

costul pentru efectuarea rapoartelor de expertiză pe caz, cheltuieli ce sunt

prevăzute de art. 227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală.

Conform art. 75 alin. (3) al Legii nr. 68 din 14 aprilie 2016, cu privire la

expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, „cheltuielile pentru efectuarea

expertizei sunt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul

alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) Cod de procedură

penală.”, conform art. 227 alin. (2) pct. 5), alin. (3) Cod de procedură penală

„Cheltuielile judiciare cuprind sumele în legătură cu efectuarea acțiunilor

procesuale în cauza penală și se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu

prevede altă modalitate.”

Colegiul penal invocă că aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin

intermediul organelor de resorț care pornesc urmărirea penală și se compun din

cheltuieli evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale,

administrării probelor însă nu constituie cheltuieli suplimentare suportate de către

6

organul de urmărire penală sau de către instanță, în legătură cu efectuarea urmăririi

penale sau judecarea cauzei.

7.2 Cu referire la recursul ordinar declarat de către succesorul părții

vătămate Sorici Afanasie:

Colegiul penal reține că recurentul indică ca temeiuri pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, dispozitivul hotărârii este expus neclar și că sau aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și dispozitivul hotărârii este expus

neclar”, Colegiul penal în urma cercetării materialelor cauzei constată că acesta nu

și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante

invocate în apelurile declarate, întemeindu-și corect soluția, prin care inculpatul a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit.

c), d) și art. 145 alin. (2) lit. b) și j) Cod penal, în baza probelor verificate și

apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, conform cerințelor art. 414

Cod de procedură penală, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și în partea contestată în prezentul recurs, din care considerente

instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în decizia

contestată.

Cât ține de argumentele precum că instanța de apel nu și-a motivat soluția în

partea aplicării pedepsei inculpatului, or, instanța de apel urma să motiveze

pedeapsa aplicată pentru fiecare infracțiune, instanța de apel nu a dat o deplină

apreciere tuturor circumstanțelor ce-l individualizează pe inculpat, ca un individ

social periculos, nu s-a luat în considerație pericolul social al acțiunilor

inculpatului, care nu este la prima abatere de la legea penală, comițând

infracțiunile în timp ce de către instanța de judecată se examina cauza penală, în

care ultimul era învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 Cod penal,

soldată cu condamnarea acestuia la închisoare pe un termen de 4 ani și că nu a fost

luat în considerație modul și deosebita cruzime cu care au fost comise infracțiunile,

acțiunile ulterioare ale inculpatului, se apreciază ca declarative, ce nu corespund

realității, or instanța de apel în decizia recurată a indicat și motivat pe deplin

pedepsele aplicate(f.d. 144 – 146 v. III), a dat apreciere tuturor circumstanțelor și a

luat în considerare pericolul social al acțiunilor inculpatului, din care motiv a și

casat sentința în partea stabilirii pedepsei și a emis o decizie nouă în această parte

7

stabilindu-i o pedeapsă de 18 ani, care este una corectă și va asigura atingerea

scopului pedepsei penale.

La fel, Colegiul penal menționează că motivul invocat că inculpatul a

recunoscut vina doar pentru a beneficia de o pedeapsă mai blândă cum indică

recurentul în recurs, este un drept a inculpatului de care el sa folosit.

7.3 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Butnaru

Mihai în numele inculpatului:

Colegiul penal reține că recurentul nu a indicat nici un temei pentru declararea

recursului ordinar prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Instanța de recurs lecturând textul recursului constată că inculpatul solicită

casarea deciziei cu menținerea sentinței indicând că pedeapsa este prea aspră,

temei ce se raportează la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, unde este stipulat că „s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu se confirmă în instanța de

recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Cât ține de temeiul care cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece în

urma examinării materialelor cauzei și a conținutului deciziei instanței de apel, se

constată că instanța de apel în decizia sa corect și-a motivat soluția în privința

stabilirii pedepsei.

Cât ține de motivul indicat în recurs precum că inculpatul a recunoscut vina,

se căiește de cele comise, este de acord să repare prejudiciul material și cel moral,

nu sunt prezente circumstanțe agravante și instanța de apel nu a indicat clar care

sunt motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal nu-l acceptă fiindcă nu

corespund realității, or, instanța de apel în decizia recurată a indicat și motivat pe

deplin pedepsele aplicate(f.d. 144 – 146 v. III), a dat apreciere tuturor

circumstanțelor și a luat în considerare pericolul social al acțiunilor inculpatului,

din care motiv a și casat sentința în partea stabilirii pedepsei și a emis o decizie

nouă în această parte stabilindu-i o pedeapsă mai aspră de 18 ani, care este una

echitabilă și va asigura atingerea scopului pedepsei penale.

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub

aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală

și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit

neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

8

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura Chișinău, Brigai Sergiu, de către succesorul părții vătămate Sorici

Afanasie și de către avocatul Butnaru Mihail în numele inculpatului, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2017, în

cauza penală privindu-l pe Levinschii Marin XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 mai 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

9