1ra-827/2018 — art. 287 al. 2 lit. b CP

1ra-827/2018 — art. 287 al. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-827/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Aurelia Parpalac în numele inculpatului Railean Mihai, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 28 septembrie 2017 și

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2018, în cauza

penală în privința lui

Railean Mihai XXX, născut la XXX, originar și

domiciliat XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 03.08.2016 pînă la 28.09.2017;

Instanța de apel de la 19.10.2017 pînă la 31.01.2018;

Instanța de recurs de la 26.03.2018 pînă la 25.04.2018.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

2017, Railean Mihai a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 400 unități convenționale, adică în sumă de 8 000 lei.

S-a dispus încasarea de la Railean Mihai, în beneficiul lui Cacean Andrei și

Cacean Maria, prejudiciul material și moral cauzat prin comiterea infracțiunii în sumă

totală de 19 900 lei.

05 octombrie 2015, aproximativ la orele 0100, aflându-se pe teritoriul stației de

alimentare ,,SAC-108 Tirex Petrol”, situată pe marginea traseului R- 30, Anenii - Noi

- Căușeni - Ștefan Vodă - frontiera cu Ucraina, km 50+320 m, împreună cu Bulbuc

Constantin, Calinin Alexei, toți locuitori s. Ermoclia, r-nul Ștefan Vodă, încălcând

grosolan ordinea publică, a aplicat violența asupra cet. Cacean Andrei, manifestată

prin multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului, iar ulterior

a opus rezistența violentă cet. Cacean Maria, care a încercat să curme acțiunile

huliganice, manifestând o obrăznicie deosibită i-a aplicat acesteia o lovitură cu

piciorul în abdomen. Așa conform raportului de expertiză medico - legală nr. 102/D

din 22.10.2015 lui Cacean Andrei, i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare.

în numele inculpatului Railean Mihai a declarat apel, prin care a solicitat casarea

acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri prin care Railean Mihai să fie achitat de

învinuirea adusă.

În motivarea apelului s-a invocat că, declarațiile părților vătămate Cacean

Andrei și Cacean Maria, cât și martorului Gangan Ana - urmau a fi apreciate critic pe

motiv că la audierea inițială în cadrul urmăririi penale, fiind audiați de OSUP a OUP

a IP Ștefan Vodă, Grigoriev Andrei, toți trei au indicat direct agresorii Rudenco

Victor, Flocea Serghei, Bulbuc Constantin, Calinin Alexai, și Railean Mihai

1

(numindu-le numele, prenumele și locul de baștină), persoane pe care anterior nu i-au

cunoscut. Până la audiere, cât și după, acestora nu le-au fost prezentate spre

recunoaștere potențialii agresori, fie după fotografie, fie după persoană. Cât și părțile

vătămate au indicat că, agresori au fost mai mulți decât cei puși sub învinuire, însă

urmărirea penală nu a fost disjungată în privința altor persoane neidentificate. După

finisarea cercetării judecătorești, inclusiv a înregistrărilor video, la întrebarea apărării,

partea vătămată Cacean Maria a declarat că, este încrezută că, anume Railean Mihai

i-a aplicat lovitura cu piciorul în burtă pe 80% - adică ultima are dubii asupra

vinovăției inculpatului.

Părțile vătămate puteau să-l confunde pe Railean Mihai cu altă persoană, cu atât

mai mult că, la fața locului în scurtă roșie era îmbrăcat agresorul Bulbuc Constantin și

martorul Guțu Victor, învinuiții Rudenco Vitor și Flocea Serghei au fost scoși de sub

urmăriră penală prin ordonanțele din 10 decembrie 2015 și respectiv din 26 ianuarie

2016 emise de Procurorul în procuratura Ștefan Vodă, Tian Nicolae, pe motiv că, în

acțiunile lor nu se întrunește componența infracțiunii. Pe când în realitate

circumstanțele cauzei penale denotă faptul că Rudenco și cu Flocea au provocat

conflictul cu partea vătămată Cacean Andrei, l-au agresat pe acesta până la finele

altercațiilor din stația de alimentare, cât și s-au deplasat la domiciliu părții vătămate

în s. Cârnățeni, r-ul Căușeni.

Instanța de fond eronat a făcut referire la sentința Judecătoriei Ștefan Vodă, nr.

1- 53/2016 din 25.11.2016 ca probă care confirmă vinovăția condamnatului Railean

Maihai, pe motiv că, până la începerea cercetării judecătorești în privința acestuia a

fost dispusă examinarea cauzei penale într-o procedură separate, în ordinea generală,

într-un alt complet de judecată. Cauză penală, în privința lui Calinin și Bulbuc a fost

examinată în procedura simplificată de recunoaștere a probelor administrate în faza

de urmărire penală, iar, Railean nu a avut calitate procesuală, fiind înlăturat din

ședința de judecată, nu a putut să-și exercite dreptul la apărare, sentința data nu are

putere juridica în privința sa.

Declarațiile inculpatului Railean Mihai se confirmă prin proba acuzării -

înregistrările video de la stația de alimentare, conform cărora, în timp ce conflictul

derula în fața stației, ultimul stătea liniștit lângă urna cu nisip anti-incendiară, nu s-a

implicat în conflict pentru a dispersa, cu a atât mai mult a agresa părțile vătămate.

Este de menționat și faptul că, potrivit raportului de constatare medică legală nr. 226,

inculpatului Railean Mihai i-au fost cauzate leziuni neînsemnate.

2018, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Eugeniu Cotovici în numele

inculpatului Railean Mihail și menținută fără modificări sentința contestată.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea

sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că, inculpatul Railean Mihai a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor,

de opunerea de rezistență violentă altor persoane care curmă actele huliganice,

precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită, comis de mai multe persoane.

Instanța de apel a menționat că, vina inculpatului Railean Mihai în comiterea

infracțiunii incriminate este dovedită prin probele cercetate în cadrul ședinței și

anume: declarațiile părților vătămate Cacean Andrei și Cacean Maria, declarațiile

2

martorilor Cernean Ion, Caraman Mariana, precum și: raportul de expertiză medico-

legală din 22 octombrie 2015, prin care expertul medico-legist a conchis că, la cet.

Cacean Andrei, a.n. 1983, s-a constatat vătămare corporală ușoară, (f.d. 76-77);

procesul-verbal de confruntare din 09 decembrie 2015, efectuat între partea vătămată

Cacean Andrei și bănuitul Rudenco Victor; procesul-verbal de confruntare din 09

decembrie 2015, efectuat între învinuitul Flocea Serghei și partea vătămată Cacean

Andrei; procesul-verbal de confruntare din 25.01.2015, efectuat între învinuitul

Flocea Serghei și partea vătămată Cacean Maria; copia sentințe Judecătoriei Ștefan

Vodă din 25 noiembrie 2016, în privința lui Constantin Bulbuc și Calinin Alexei, pe

art. 287 alin. (2) lit. b), d), e) din Cod penal (f.d. 161-165).

Totodată, instanța de apel a considerat că, versiunea inculpatului privind

nevinovăția sa în comiterea infracțiunii încriminate, reprezenta doar o strategie de

apărare și de eschivare a inculpatului de la răspundere penală, ori în ședința de

judecată s-a dovedit cu certitudine că inculpatul Railean Mihai este vinovat de

comiterea infracțiunii de huliganism, fiind demonstrat că el, fără careva motive

întemeiate, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o

vădită lipsă de respect față de societate, cu alte persoane, l-au agresat pe Cacean

Andrei și ulterior pe Cacean Maria, astfel încât în acțiunile lui Railean Mihai se

regăsesc elementele infracțiunii de huliganism.

De asemenea instanța de apel a conchis că, însuși inculpatul Railean Mihai a

declarat în instanța de fond că ,,…Ei se băteau, iar el stătea la colțul magazinului…La

un moment Cacean venind spre el, l-a lovit cu pumnul și a vrut să-l arunce ca pe

ceilalți doi. El s-a izbit din mâinele lui și i s-a rupt puloverul… După aceasta, s-a dat

într-o parte, unde s-a spălat de sânge, deoarece s-a murdărit de la Cacean.” Astfel

inculpatul recunoaște că, a fost prezent la conflict, mai mult a menționat că, Cacean

Andrei s-a izbit din mâinile lui, ulterior s-a dus să se spele pe mâini că era murdar de

sânge. Nu s-a demonstrat alegațiile inculpatului precum că, Cacean Andrei l-a lovit

cu pumnul, fapt confirmat prin raportul de expertiză, or, ultimul nu a depus plângere

la procuratură pe faptul dat.

Generalizând cele expuse supra, instanța de apel a constatat că, s-a dovedit cu

certitudine în acțiunile inculpatului Railean Mihai prezența elementelor infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar solicitarea inculpatului de achitare

nu are nici un suport probatoriu și justificativ, motiv pentru care instanța de apel a

respins apelul declarat de avocatul Cotovici Eugeniu, menținând hotărârea atacată

fără modificări.

Instanța de fond la aplicarea pedepsei a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75-78

Cod penal, de caracterul prejudiciabil și gradul de pericol social al faptei comise,

infracțiunea comisă de inculpat, a luat în considerație gravitatea relațiilor sociale

lezate.

Astfel, instanța de fond corect a considerat oportună și eficientă în sensul

corectării și reeducării inculpatului, stabilirea unei pedepse sub formă de amendă,

considerând că scopul legii penale de reeducare a inculpatului și restabilire a echității

sociale poate fi atins și fără izolarea inculpatului de societate.

Parpalac în numele inculpatului Railean Mihai care, fără a invoca vreun temei

prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Railean Mihail, pe motiv că

instanța de apel a interpretat eronat probele administrate în baza cărora și-a întemeiat

3

soluția; - învinuirea este bazată doar pe presupuneri, instanța denaturând declarațiile

martorilor în favoarea acuzării. Totodată, recurentul invocă motive care au fost

dezbătute în partea descriptivă a deciziei instanței de apel.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar

declarat, menționând că recurentul, critică aprecierea probelor, însă un asemenea

temei nu se regăsește în temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală, iar instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, precum și motivarea soluției corespunde cu dispozitivul hotărârii

contestate, prin urmare, consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca

fiind vădit neîntemeiat.

către avocatul Aurelia Parpalac în numele inculpatului Railean Mihai, în raport cu

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Recurentul în recurs nu a invocat nici un temei din cele prevăzute în norma sus-

menționată, dar din conținutul cererii de recurs se deduce temeiul prevăzut de pct. 6)

și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, având în vedere că apărătorul critică

vinovăția inculpatului, considerând că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția și în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii de

huliganism, solicitând să fie achitat.

Colegiul penal reține că, instanța de apel, în baza probelor administrate legal de

către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă,

potrivit art. 101, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de

drept, corect a ajuns la concluzia privind vinovăția lui Railean Mihai în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, de opunerea de rezistență violentă altor persoane care

curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, comis de mai multe persoane.

Vina inculpatului Railean Mihai în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, este dovedită prin: declarațiile părților vătămate Cacean

Andrei și Cacean Maria, declarațiile martorilor Cernean Ion, Caraman Mariana,

raportul de expertiză medico-legală din 22 octombrie 2015, prin care expertul

medico-legist a conchis că, la cet. Cacean Andrei, a.n. 1983, s-a constatat vătămare

corporală ușoară, (f.d. 76-77); procesul-verbal de confruntare din 09 decembrie 2015,

efectuat între partea vătămată Cacean Andrei și bănuitul Rudenco Victor; procesul-

verbal de confruntare din 09 decembrie 2015, efectuat între învinuitul Flocea Serghei

și partea vătămată Cacean Andrei; procesul-verbal de confruntare din 25.01.2015,

efectuat între învinuitul Flocea Serghei și partea vătămată Cacean Maria; copia

sentințe Judecătoriei Ștefan Vodă din 25 noiembrie 2016, în privința lui Constantin

Bulbuc și Calinin Alexei, pe art. 287 alin. (2) lit. b), d), e) din Cod penal (f.d. 161-

4

165), probe care sunt amănunțit descrise în sentință și decizia instanței de apel, și care

nu trezesc careva dubii.

Conținutul probelor menționate mai sus, care au fost amplu analizate și obiectiv

apreciate de instanțele de fond, confirmă cu certitudine săvârșirea de către inculpat a

faptei imputate, care întrunește elementele infracțiunii de huliganism, adică atât latura

obiectivă, cât și cea subiectivă a acestei infracțiuni, deoarece acesta, fiind în loc

public, prin acțiunile sale intenționat a încălcat grosolan ordinea publică, în prezența

mai multor persoane, cauzându-i părții vătămate vătămări corporale.

Argumentele recurentului precum că, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunii de huliganism, nu pot fi reținute.

La acest capitol Colegiul penal atestă că, prin „încălcare grosolană a ordinii

publice” se înțelege săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile

sociale și morale de conviețuire, care sânt încălcate într-un mod grosolan și

demonstrativ de către violatorul ordinii publice, prin necuviință, neobrăzare,

comportarea batjocoritoare cu cetățenii, cauzarea leziunilor corporale ș.a.. În situațiile

de huliganism, făptuitorul înțelege că încalcă grosolan ordinea publică, însoțită de

aplicarea violenței asupra persoanelor cu o deosebită obrăznicie. Făptuitorul nu

numai că înțelege caracterul infracțional al faptei, dar și dorește săvârșirea acestor

acțiuni și survenirea consecințelor.

Cele menționate caracterizează latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii

de huliganism, prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, pentru care inculpatul

corect a fost supus pedepsei penale.

În cazul concret, acțiunile inculpatului de huliganism s-au petrecut în fața

magazinului, care este loc public, fiind încălcată ordinea publică și, inculpatul, pe

lângă încălcarea ordinii publice, a aplicat violență asupra părții vătămate, cauzîndu-i

vătămări corporale.

Raportând cele menționate mai sus la speța în cauză, Colegiul penal constată

justificată concluzia instanței de apel precum că sunt întrunite condițiile pentru

angajarea la răspundere penală a inculpatului, sub aspectul comiterii infracțiunii de

huliganism în forma agravantă.

Astfel, concluziile instanței de apel privind vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii imputate, în opinia instanței de recurs, sunt juste și întemeiate, deoarece

legislația în vigoare expres prevede că infracțiunea de huliganism în afară de prezența

acțiunii principale - încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei

acțiuni adiacente - acțiune exprimată, alternativ, în aplicarea violenței asupra

persoanelor și amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, care prin conținutul

lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Totodată, Colegiul penal menționează că motivele invocate referitor la modul de

apreciere a probelor, nu se încadrează în temeiurile cele prevăzute de alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală. Aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în

drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest

sens, nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de

condamnare sau de achitare.

Prin urmare, motivele recurentului ce țin de starea de fapt, de afirmațiile, precum

că instanțele de fond eronat au apreciat probele cauzei, că urmau a fi apreciate critic

declarațiile părților vătămate și a martorilor, Colegiul penal le consideră

neîntemeiate. Mai mult, aceste argumente au fost invocate și în apel, iar instanța de

5

apel, examinându-le în ansamblu, conform art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală,

s-a pronunțat detaliat și motivat asupra lor în decizie.

Colegiul penal notează că, solicitarea recurentului privind achitarea inculpatului,

nu poate fi reținută, deoarece contravine probelor administrate în cauză, iar

nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu echivalează cu achitarea lui, de vreme

ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu

certitudine vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate, aceasta fiind

apreciată de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului său la

apărare.

În concluzie, analizând materialele cauzei și hotărârea judecătorească atacată,

Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea acesteia.

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului, temeiurile de fapt și de drept,

precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art. 417

Cod de procedură penală, iar temei pentru casarea acesteia lipsesc.

La aplicarea pedepsei instanțele de fond just au ținut cont de prevederile art. 61,

75 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a pedepsei, luând în

considerație gradul pericolului social al infracțiunii comise, persoana inculpatului,

circumstanțele atenuante și agravante ale cauzei, aplicându-i acestuia o pedeapsă

echitabilă, în limitele sancțiunii normei penale în baza căreia au fost declarat vinovat.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal conchide că nu există temei legal

pentru admiterea recursului ordinar declarat de avocatul Aurelia Parpalac în numele

inculpatului Railean Mihai și, potrivit legii, decide inadmisibilitatea recursului, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Aurelia Parpalac în

numele inculpatului Railean Mihai, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 31 ianuarie 2018, în cauza penală în privința lui Railean Mihai

XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 23 mai 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

6