1ra-127/2018 — art. 179 alin. 2, 287 alin. 3 CP

1ra-127/2018 — art. 179 alin. 2, 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-127/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

17 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Toma Nadejda

judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 septembrie 2017, în cauza

penală în privința lui

Chihai Andrei XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat XXXXX;

Ghecev Vasile XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

încetat procesul penal în privința inculpaților Chihai Andrei XXXXX și Ghecev Vasile

XXXXX, învinuiți de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 179 alin. (2), 287

alin.(3) Cod penal în temeiul art. 2 al Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

2015, aproximativ pe la orele 15.40, Chihai Andrei și Ghecev Vasile, împreună și de

comun acord și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane neidentificate de organul de

urmărire penală, în privința cărora cauza a fost disjunsă, având intenția comiterii unui

act de huliganism, știind cu certitudine că Munteanu Vasilii se află cu familia sa într-o

casă situată în XXXXX, s-au deplasat cu câteva automobile la casa menționată. Ajungând

la locul indicat,ei au pătruns ilegal în ogradă, unde au aplicat violența fizică față de

membrii familiei, și anume față de Munteanu Vasilii, Munteanu Vladimir, Munteanu

1

Mihail, Munteanu Nina, refuzând să părăsească ograda la cerințele lui Munteanu

Vladimir.

Tot atunci, adică aproximativ pe la ora 15.40 la data de 13 aprilie 2015, ajungând

la casa unde locuia Munteanu Vasilii și membrii familiei sale împreună și de comun

acord cu alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, în privința cărora

cauza a fost disjunsă, inculpații Chihai Andrei și Ghecev Vasile au încercat să discute

verbal cu Munteanu Vasilii la poartă. Din motivul că inculpații Chihai Andrei, Ghecev

Vasile și persoanele neidentificate se purtau grosolan cu el, inclusiv lovindu-l cu

pumnul, Munteanu Vasilii a fugit în ogradă. Inculpații Chihai Andrei, Ghecev Vasile și

persoanele neidentificate au pătruns ilegal în ogradă, unde l-au fugărit pe Munteanu

Vasilii, iar în clipa în care Munteanu Vladimir și Munteanu Mihail au încercat să curme

acțiunile lor huliganice, Chihai Andrei, Ghecev Vasilii și persoanele neidentificate au

aplicat multiple lovituri cu pumnii, picioarele și cu bâte din lemn peste corpul lui

Munteanu Vasilii, Munteanu Vladimir și Munteanu Mihail, atât în timp ce se aflau în

stradă, cât și în ogradă, cauzându-le, ca urmare: lui Munteanu Vladimir și Munteanu

Mihail - leziuni corporale ușoare, iar lui Munteanu Vasilii - leziuni corporale

neînsemnate.

Acțiunile inculpaților Chihai Andrei și Ghecev Vasile au fost încadrată juridic în

baza art. 179 alin .(2) Cod penal, conform indicilor: violare de domiciliu, adică

pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane iară consimțământul acesteia cît și

refuzul de a le părăsi la cererea ei, și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, conform

indicilor: huliganism agravant, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunerea de rezistență

violentă altor persoane care curmă actele de huliganism, și care prin conținutul lor se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, acțiuni care au fost săvârșite de mai multe

persoane, cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale.

acesteia, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet.

În motivarea cererii de apel a indicat că, infracțiunile de comiterea cărora sunt

învinuiți Chihai Andrei și Ghecev Mihail sunt aplicabile potrivit prevederilor art. 2 a

Legii privind amnistia, însă în contextul realizării art. 1 din Lege de către inculpați nu a

fost recunoscută integral vinovăția adică nu au manifestat căință activă, în conformitate

cu criteriile stabilite la art. 57 din Codul penal.

În opinia apelantului, căință activă este posibilă numai în cazul în care sunt

întrunite următoarele criterii: persoana s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit

activ la descoperirea infracțiunii, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau a

reparat în alt mod prejudiciul pricinuit de infracțiune, astfel aceste elemente nu sunt

întrunite, deoarece, organul de urmărire penală a disjuns o cauză penală separat în

privința persoanelor necunoscute, ele rămân a fi necunoscute până în prezent, cu atât

mai mult că acele persoane necunoscute au fost organizate din timp de a comite

infracțiunile de către Chihai Andrei, ultimele au coordonat rolurile, au acceptat

comiterea infracțiunilor cu atât mai mult că s-au deplasat în XXXXX cu mai multe

automobile, în concluzie între aceste persoane există o legătură de prietenie, de

încredere deoarece au admis să comită o crimă în complicitate.

2

Acuzatorul a notat că, instanța urma să verifice, dacă inculpatul a recuperat

prejudiciul cauzat prin infracțiunea comisă, care include atât repararea prejudiciului

material, cât și a celui moral, precum și cheltuielile de judecată, suportate de partea

vătămată, însă victima Munteanu Nina nici nu s-a expus în instanța de judecată asupra

pretențiilor s-au asupra prejudiciilor cauzate prin infracțiune, cu atât mai mult că

ultima figurează ca victimă potrivit ordonanței de învinuire.

a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea hotărârii atacate.

corect a ajuns la concluzia de încetare a procesului penal în privința inculpaților Chihai

Andrei și Ghecev Vasile, învinuiți de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 179

alin. (2), 287 alin.(3) Cod penal, în temeiul art. 2 al Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, constatând lipsa restricțiilor la aplicarea actului de amnistie, prevăzute la

art. 10 al Legii nominalizate.

În această ordine de idei, instanța de apel a notificat prevederile art. 332 alin.(1),

art. 275 alin.(1) pct.4) Cod de procedură penală, art.1 alin.(1), art. 2 alin.(1), (2) al Legii

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independentei

Republicii Moldova, nr. 210 din 29.07.2016 și a subliniat că, la data de 27 iunie 2017, în

partea pregătitoare a ședinței de judecată, inculpații Chihai Andrei și Ghecev Vasile au

depus cereri înscris (f.d.276,277), potrivit cărora au solicitat încetarea procesului penal

la acuzarea lor de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 179 alin. (2), 287

alin.(3) Cod penal în legătură cu amnistia, menționând că-și recunosc vinovăția și sincer

se căiesc de cele comise.

De asemenea, a indicat că, infracțiunile incriminate inculpaților se califică ca

infracțiuni mai puțin gravă - art. 179 alin. (2) Cod penal și gravă - art. 287 alin.(3) Cod

penal, pentru care legea prevede aplicarea unei pedepse maxime sub formă de

închisoare de până la 3 și, respectiv, 7 ani, au fost comise până la adoptarea Legii

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republici Moldova, mai mult ca atât inculpații Chihai Andrei și Ghecev Vasile și-au

recunoscut pe deplin vinovăția în comiterea infracțiunii imputate, sincer se căiesc de

cele săvârșite, anterior nu au fost condamnați, la locul de trai ambii se caracterizează

pozitiv, și-au exprimat în scris acordul la încetarea procesului în legătură cu amnistia,

prejudiciu material prin infracțiune părților vătămate nu le-a fost cauzat, acțiune civilă

împotriva inculpaților Chihai Andrei și Ghecev Vasile nu a fost înaintată.

Referitor la argumentele apelantului, precum că inculpații nu au recunoscut

integral vinovăția, adică nu au manifestat căință activă, din motive că organul de

urmărire penală a disjuns o cauză penală separat în privința persoanelor necunoscute,

și inculpații nu denunță alți complicii în comiterea infracțiunii, cât și faptul că nu au

recuperat prejudiciu părții vătămate Munteanu Nina, iar instanța nu a verificat, dacă

inculpații au recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiunea comisă, instanța de apel le-a

considerat neîntemeiate, deoarece, analizând materialele cauzei penale, Colegiul nu a

constatat că Munteanu Nina să fie recunoscută în calitate de parte vătămată sau parte

civilă, având doar calitatea de martoră, și nici nu a fost înaintată acțiune civilă privind

repararea prejudiciului.

3

Mai mult ca atât, în cadrul ședinței de judecată în prima instanță și instanța de

apel, părțile vătămate Munteanu Vladimir, Munteanu Mihail, Munteanu Vasili careva

pretenții de ordin material sau moral nu au înaintat. Astfel, instanța de judecată este în

drept să aplice actul amnistiei față de inculpați, dacă în ședința de judecată părțile

vătămate au declarat expres că nu au anumite pretenții față de inculpați.

Respectiv, instanța de apel a conchis că, inculpații cad sub incidența legii cu

privire la amnistie, or, recunoașterea vinei integrale se consideră contribuire activă la

descoperirea infracțiunii, potrivit art. 57 Cod penal.

este atacată cu recurs ordinar de procuror, care, invocând prevederile art. 427 alin.(1)

pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului, în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

În susținerea solicitării sale invocă ilegalitatea hotărârilor judecătorești,

considerând că acestea incorect au aplicat în privința inculpaților Chihai Andrei și

Ghecev Vasile, învinuiți de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 179 alin. (2),

287 alin.(3) Cod penal, Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, invocând

aceleași argumente care au fost expuse în apel.

Suplimentar, a indicat ca fiind greșită concluzia instanței de apel, precum că,

recunoașterea vinei integrale se consideră contribuire activă la descoperirea infracțiunii,

deoarece recunoașterea vinei poate fi apreciată maximum doar ca căința activă și atât.

Or, prin contribuire activă la descoperirea infracțiunii se înțeleg acțiuni de prezentare a

informațiilor, datelor, actelor, precum și a altor probe, care anterior nu au fost

cunoscute organelor de urmărire penală, dar care sunt pertinente în cauza respectivă.

Datele pot să se refere atât la activitatea persoanei care se denunță, cât și la activitatea

altor persoane participante la săvârșirea infracțiunii.

Mai mult ca atât, consideră că, sentința instanței de fond de încetare a procesului

penal, urma a fi examinată în instanța de apel în ordine de recurs, deoarece cauza s-a

judecat în ședința preliminară, iar în corespundere cu prevederile art. 350 alin. (1) Cod

de procedură penală, dacă în ședința preliminară s-au constatat temeiurile prevăzute în

art. 332 Cod de procedură penală, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul

penal în cauza respectivă, urmând ca în corespundere cu prevederile art. 332 alin. (4)

Cod de procedură penală sentința de încetare a procesului penal să fie atacată cu apel

sau, după caz, cu recurs în instanța ierarhic superioară, în modul prevăzut de lege.

Analizând situația din speță prin prisma normelor citate supra și practica

constantă a Curții Supreme de Justiție, care indică la atacarea cu recurs a sentinței de

încetare a procesului penal în cazul în care s-a judecat în ședința preliminară (art. 345,

art. 350 Cod de procedură penală) și la atac cu apel în cazul în care cauza s-a judecat în

ordinea stabilită la art. 354-384 Cod de procedură penală, recurentul menționează că,

instanța de apel greșit a înregistrat plângerea procurorului ca apel, care urma a fi

înregistrat ca recurs, fapt ce a dus la judecarea eronată a cauzei de către instanța de

recurs în ordine de apel. De asemenea, se constată că urmare a acestei erori, instanța de

apel, menținând sentința atacată, incorect verifică împrejurările de fapt și aspectele de

drept ale cauzei, inclusiv prin cercetarea unor probe. Instanța de fond în sentința la

4

f.d.283 indică: „Audiind argumentele părților, studiind materialele dosarului, instanța de

judecată ajunge la concluzia de a admite demersul inculpaților Chihai Andrei și Ghecev

Vasile și a avocaților lor privind aplicarea actului de amnistie...".

Colegiul judiciar al Curții de Apel Cahul în decizia sa la pagina 5 indică: „Respectiv

în urma analizei probelor enunțate,....”, ceea ce nu corespunde adevărului, deoarece

prima instanță, punând în discuție solicitarea inculpatului privind încetarea procesului

penal, s-a retras în camera de deliberare și a adoptat sentința de încetare, fără a analiza

probatoriul. În acest context, remarcă că, procedura de cercetare a probelor și

verificarea împrejurărilor de fapt și aspectele de drept ale cauzei, este inadmisibilă în

cadrul examinării recursului, deoarece instanța de recurs se expune doar asupra

erorilor de drept și în ședința de judecată nu se întocmește proces-verbal, respectiv nici

probele nu se cercetează.

invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele

considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună rejudecarea

cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată

de către instanța de recurs.

Colegiul lărgit, lecturând recursul declarat de către procuror, constată că acesta

critică ilegalitatea hotărârii instanței de apel în ce privește incorectitudinea încetării

procesului penal de către prima instanță, pe motivul intervenirii amnistiei, precum și

ordinea de judecare a cauzei în instanța de apel, considerând că cauza respectivă urma

să fie examinată în ordine de recurs și nu de apel, ceia ce se încadrează sub aspectul

temeiului de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.7) Cod de procedură penală,

potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise, dacă instanța a admis o cale de atac neprevăzută de lege.

Din materialele cauzei, Colegiul lărgit constată că, în ședința preliminară din

26 iunie 2017 inculpații au solicitat aplicarea actului de amnistie și încetarea procesului

penal, fiind anexate cererile acestora la înaintarea demersurilor de către avocații Josu

Gheorghe și Baran Victor și audiind opiniile părților asupra chestiunii date, instanța de

judecată, în conformitate cu art. 338 alin. (1) Cod de procedură penală, a stabilit

că pronunțarea hotărârii motivate va avea loc la data de 25 iulie 2017 (f.d.276; 277;

279-280, vol. I).

La data fixată, 25 iulie 2017, prima instanță a pronunțat sentința de încetare, cu

indicarea modului și termenului de atac, și anume:„Sentința poate fi atacată cu apel la

Curtea de Apel Cahul în termen de 15 zile…” (f.d.284, vol. I).

De asemenea, Colegiul reține faptul că, la data de 31 iulie 2017 procurorul-șef al

Procuraturii r-lui Cantemir Adrian Procoavă, depune apel împotriva sentinței indicate

supra (f.d.292, vol. I), invocând ilegalitatea sentinței în partea încetării procesul penal

pe motiv că a intervenit amnistia, și instanța de apel a examinat cauza dedusă judecării

în ordine de apel.

Reieșind din circumstanțele expuse supra, Colegiul lărgit notifică prevederile

art. 350 alin. (1) Cod de procedură penală, care stipulează că, dacă în ședința

5

preliminară s-au constatat temeiurile prevăzute în art. 332 Cod de procedură penală,

instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

Art. 332 alin. (1) prevede că, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se

constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct. 1), 2),

4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin

sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă, iar alin. (5) al normei

indică că, în cazul prevăzut la art. 275 pct.4), încetarea procesului penal nu se admite

fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obișnuit.

În conformitate cu art. 275 pct.4) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu

poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile

în care a intervenit amnistia.

La fel, Colegiul atrage atenția și la alin. (4) al art.332 Cod de procedură penală,

potrivit căruia, sentința de încetare a procesului penal poate fi atacată cu apel sau, după

caz, cu recurs în instanța ierarhic superioară, în modul prevăzut de prezentul cod.

Colegiul lărgit consideră necesar de a menționa și practica judiciară constantă cu

privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel, care indică expres categoriile de

hotărâri care nu pot fi supuse căii de atac a apelului, și anume:

a) sentințele pronunțate de judecătorii și de judecătoria militară privind

infracțiunile pentru săvârșirea cărora legea prevede în exclusivitate o pedeapsă

nonprivativă de libertate. Acestea nu se atacă cu apel dat fiind faptul că infracțiunile

poartă un grad redus prejudiciabil;

b) sentințele pronunțate de curțile de apel și Curtea Supremă de Justiție;

c) alte hotărâri pentru care legea nu prevede această cale de atac (încheierea de

respingere a cererii de revizuire (art.462 alin.(4) CPP), sentința adoptată în cazul

acordului de recunoaștere a vinovăției (art.509 CPP), sentința de încetare a

procesului penal (art. 332, 391 CPP).

Prin urmare, instanța de apel urma să verifice corectitudinea aplicării normelor de

drept procesual penal la judecarea cauzei, ținând cont de prevederile menționate supra,

cu toate că acuzatorul de stat a atacat hotărârea primei instanțe cu apel.

Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide, că soluția adoptată de

către instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel, instanța de apel,

judecând cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1) pct.7) Cod

de procedură penală, la care se face referire în recursul declarat de procuror, eroare ce

nu poate fi corectată de către instanța de recurs, deci există temeiuri de casare a

soluției adoptate de către instanța de apel.

Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră necesar a casa total

decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 septembrie 2017, în cauza

penală în privința lui Chihai Andrei și Ghecev Vasile și se dispune rejudecarea cauzei, de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecători.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legale

asupra motivelor indicate în apel de procuror, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, precum și de practica judiciară constantă, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată.

6

penală, Colegiul lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, se casează total decizia Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 21 septembrie 2017, în cauza penală în privința lui Chihai Andrei

XXXXX și Ghecev Vasile XXXXX, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată integral la data de 17 mai 2018.

Președinte semnătura Toma Nadejda

Judecător semnătura Timofti Vladimir

Judecător semnătura Alerguș Constantin

Judecător semnătura Țurcan Anatolie

Judecător semnătura Cobzac Elena

Copia corespunde originalului

Judecător Toma Nadejda

7