1ra-725/2018 — art. 90, 179 alin. 2; 287 alin. 2 lit. b; 152 alin. 1 CP

1ra-725/2018 — art. 90, 179 alin. 2; 287 alin. 2 lit. b; 152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-725/2018

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

adjunctul procurorului-șef al Procuraturii de circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile,

partea vătămată Botnari Gheorghe, avocatul Druță Boris în numele inculpatei Botnari

Liuba și avocatul Druță Boris în numele inculpatei Guțu Elena, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătorie Strășeni, sediul Central din 30 iunie 2017 și a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe

Slutu Anatolie Xxxxx, xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx;

Botnaru Viorica Xxxxx, xxxxxxxxxxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx;

Botnaru Anatolie Xxxxx, xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx;

Guțu Elena Xxxxx, xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx;

Botnari Liuba Xxxxx, xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

1

fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 179 alin. (2), art. 287

alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa după cum urmează:

- conform art. 179 alin. (2) Cod penal - 1 an închisoare;

- conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - 2 ani închisoare;

- conform art. 152 alin. (1) Cod penal - 2 ani închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni

prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Slutu Anatolie pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Botnaru Viorica a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la

art. 179 alin. (2) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa după cum

urmează:

- conform art. 179 alin. (2) Cod penal - 1 an închisoare;

- conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - 2 ani închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni

prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilit lui Botnaru Viorica pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

Botnaru Anatolie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la

art. 179 alin. (1) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. În baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Procesul penal de învinuire a lui Botnaru Anatolie în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 179 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motivul intervenii termenului de

prescripție.

Guțu Elena a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art.

179 alin. (1) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. În baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, i-

a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Procesul penal de învinuire a lui Guțu Elena în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 179 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motivul intervenirii termenului de prescripție.

Botnari Liuba a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art.

179 alin. (1) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. În baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, i-

2

a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Procesul penal de învinuire a lui Botnari Liuba în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 179 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motivul intervenirii termenului de prescripție.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicată inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie,

Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba pe un termen de probă de 2 ani, dacă nu v-or

săvârși o nouă infracțiune, îndreptățind prin comportare exemplară și muncă cinstită

încrederea acordată.

În baza art. 90 alin. (6) Cod penal, inculpații Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru

Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba, au fost obligați să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului competent.

Inculpații Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari

Liuba au fost obligați ca în termen de cinci zile de la intrarea sentinței în vigoare să se

prezinte la Biroul de Probațiune Strășeni pentru a fi luați la evidență în scopul

supravegherii executării pedepsei.

Măsura preventivă - obligarea de a nu părăsi țara, aplicată în privința lui Slutu

Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba, a fost menținută

până la intrarea sentinței în vigoare.

Acțiunea civilă - înaintată de către Botnari Gheorghe către Slutu Anatolie, Botnaru

Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba privind încasarea prejudiciului

material și moral a fost admisă parțial.

A fost încasat în mod solidar de la Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica,

Guțu Elena și Botnari Liuba în beneficiul părții civile Botnari Gheorghe prejudiciu material

în mărime de 326 lei 30 bani și plata pentru asistență juridică - 6000 lei.

A fost încasat de la Slutu Anatolie în beneficiul părții civile Botnari Gheorghe

prejudiciu moral în mărime de 5000 lei.

A fost încasat de la Botnaru Viorica în beneficiul părții civile Botnari Gheorghe

prejudiciu moral în mărime de 2000 lei.

A fost încasat de la Botnaru Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba în beneficiul părții

civile Botnari Gheorghe prejudiciu moral în mărime a câte 1000 lei de la fiecare.

În rest, acțiunea civilă a lui Botnari Gheorghe către Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie,

Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba privind încasarea prejudiciului material și

moral, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

3

27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, având intenția

violării domiciliului cet. Botnari Gheorghe, împreună și de comun acord cu Botnaru

Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba, după o înțelegere prealabilă, toți

cinci, sau deplasat la domiciliul cet. Botnari Gheorghe situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, unde

în vederea realizării scopului său infracțional, intenționat, fără consimțământul

proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în curtea casei lui Botnari Gheorghe

amplasată în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx. Tot atunci continuându-și acțiunile ilegale, de

asemenea fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în

incinta casei cet. Botnari Gheorghe care în timp ce îi solicita lui Slutu Anatolie și celorlalte

persoane să părăsească casa și ograda casei care constituie domiciliul său, a fost agresat

fizic de către Slutu Anatolie care a rămas ilegal în domiciliu dat unde aflându-se în ograda

lui Botnari Gheorghe a aplicat față de ultimul violența fizică manifestată prin apucarea lui

Botnari Gheorghe de haine în regiunea pieptului și doborârea ultimului jos la pământ,

după care i-a aplicat multiple lovituri cu picioarele în regiunea toracică.

Tot el, la 27 noiembrie 2014 aproximativ în jurul orei 20:00, aflându-se ilegal împreună

cu Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba în domiciliu cet. Botnari

Gheorghe, situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, în ogradă, având intenția cauzării leziunilor

corporale lui Botnari Gheorghe, de unul singur, în timp ce Botnari Gheorghe se afla în

ogradă jos la pământ, intenționat în vederea realizării scopului infracțional, i-a aplicat

ultimului multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, lovituri

în rezultatul cărora părții vătămate Botnari Gheorghe i-au fost cauzate vătămări corporale

care potrivit raportului de expertiză medico legală nr. 192 din 12.12.2014 duce la dereglarea

sănătății mai mult de 21 zile și se califică ca vătămare corporală medie.

Tot el, la 27 noiembrie 2014 aproximativ în jurul orei 20:00 aflându-se ilegal împreună

cu Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba în domiciliu cet. Botnari

Gheorghe situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, în ogradă, având scopul săvârșirii și a unui act

de huliganism, împreună și de comun acord cu Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu

Elena și Botnari Liuba, toți cinci, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită

lipsă de respect față de societate, în prezența mai multor persoane, manifestând o

obrăznicie deosebită și demonstrând o lipsă de respect față de cei prezenți, au inițiat o

ceartă cu Botnari Gheorghe care se afla în aceiași ogradă. În timpul conflictului dat, după

ce în prezența mai multor persoane Slutu Anatolie în vederea realizării acțiunilor sale

huliganice l-a apucat în mod demonstrativ pe Botnari Gheorghe de haine în regiunea

pieptului și l-a doborât pe ultimul jos la pământ, apoi i-a aplicat ultimului multiple lovituri

cu picioarele, în timp ce Botnari Gheorghe se afla jos la pământ drept consecință a

4

loviturilor primite, în vederea realizării acțiunilor ilegale și huliganice, Slutu Anatolie în

timp ce rostea diferite cuvinte necenzurate în adresa lui Botnari Gheorghe intenționat și în

mod demonstrativ împreună cu Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari

Liuba l-au târât pe Botnari Gheorghe din ograda ce-i aparține ultimului în drum, după

poarta gospodăriei, unde continuând aceleași acțiuni ilegale și huliganice în timp ce în

prezența mai multor persoane rostea diferite cuvinte necenzurate i-a mai aplicat lui Botnari

Gheorghe multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului

provocându-i ultimului dureri fizice.

Inculpata Botnaru Viorica la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se în sat.

Xxxxx r-nul Xxxxx, având intenția violării domiciliului cet. Botnari Gheorghe, împreună și

de comun acord cu Botnaru Anatolie, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba, după o

înțelegere prealabilă, toți cinci, sau deplasat la domiciliul cet. Botnari Gheorghe situat în

sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, unde în vederea realizării scopului său infracțional, intenționat, fără

consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în curtea casei lui

Botnari Gheorghe amplasată în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, după care continuându-și acțiunile

ilegale, de asemenea fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a

pătruns în incinta casei cet. Botnari Gheorghe iar la solicitarea ultimului de a părăsi casa și

ograda casei care constituie domiciliul său, Botnaru Viorica a rămas ilegal în domiciliu dat

unde aflându-se în ograda lui Botnari Gheorghe a aplicat față de ultimul violența fizică

manifestată prin aplicarea unei lovituri în față, regiunea buzei superioare.

Tot ea, la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se ilegal împreună cu Botnaru

Anatolie, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba în domiciliu cet. Botnari Gheorghe

situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, în ogradă, având scopul săvârșirii unui act de huliganism,

împreună și de comun acord cu Botnaru Anatolie, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari

Liuba, toți cinci, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect

față de societate, în prezența mai multor persoane, manifestând o obrăznicie deosebită și

demonstrând o lipsă de respect față de cei prezenți, au inițiat o ceartă cu Botnari Gheorghe

care se afla în aceiași ogradă. În timpul conflictului dat, după ce în prezența mai multor

persoane Slutu Anatolie l-a apucat în mod demonstrativ pe Botnari Gheorghe de haine în

regiunea pieptului și l-a doborât pe ultimul jos la pământ după care i-a aplicat ultimului

multiple lovituri cu picioarele în regiunea toracică, Botnaru Viorica în vederea realizării

acțiunilor sale huliganice, în timp ce Botnari Gheorghe s-a apropiat de ea cerându-i să

părăsească domiciliu dat, Botnaru Viorica intenționat în vederea realizării acțiunilor

huliganice în mod demonstrativ în prezența mai multor persoane i-a aplicat lui Botnari

Gheorghe o lovitură în față regiunea buzei superioare în rezultatul cărei Botnari Gheorghe

5

a căzut din nou jos la pământ. În timp ce Botnari Gheorghe se afla jos la pământ drept

consecință a loviturilor primite, în vederea realizării acțiunilor ilegale și huliganice,

Botnaru Viorica în timp ce rostea diferite cuvinte necenzurate în adresa lui Botnari

Gheorghe intenționat și în mod demonstrativ împreună cu Botnaru Anatolie, Slutu

Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba l-au târâit pe Botnari Gheorghe din ograda ce-i

aparține ultimului în drum, după poarta gospodăriei lui Botnari Gheorghe, unde

continuând aceleași acțiuni ilegale și huliganice în timp ce în prezența mai multor persoane

rostea diferite cuvinte necenzurate i-a mai aplicat lui Botnari Gheorghe multiple lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului provocându-i ultimului dureri fizice.

Inculpatul Botnaru Anatolie la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se în sat.

Xxxxx r-nul Xxxxx, având intenția violării domiciliului cet. Botnari Gheorghe, împreună și

de comun acord cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba, după o

înțelegere prealabilă, toți cinci, sau deplasat la domiciliul cel. Botnari Gheorghe situat în

sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, unde în vederea realizării scopului său infracțional, intenționat, fără

consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în curtea casei lui

Botnari Gheorghe amplasată în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, după care continuându-și acțiunile

ilegale, de asemenea fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a

pătruns în incinta casei cet. Botnari Gheorghe, iar la solicitarea ultimului de a părăsi casa și

ograda casei care constituie domiciliul său, Botnaru Anatolie a rămas ilegal pentru o

perioadă scurtă de timp în domiciliu dat.

Tot el, la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se ilegal împreună cu Botnaru

Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba în domiciliu cet. Botnari Gheorghe

situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, în ogradă, având scopul săvârșirii unui act de huliganism,

împreună și de comun acord cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari

Liuba, toți cinci, încâlcind grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect

față de societate, în prezența mai multor persoane, manifestând o obrăznicie deosebită și

demonstrând o lipsă de respect față de cei prezenți, au inițiat o ceartă cu Botnari Gheorghe

care se afla în aceiași ogradă. În timpul conflictului dat, după ce în prezența mai multor

persoane Slutu Anatolie l-a apucat în mod demonstrativ pe Botnari Gheorghe de haine în

regiunea pieptului și l-a doborât pe ultimul jos la pământ, aplicându-i lui Botnari Gheorghe

multiple lovituri cu picioarele în regiunea toracică ca mai apoi Botnaru Viorica intenționat

în vederea realizării acțiunilor huliganice în mod demonstrativ în prezența mai multor

persoane i-a aplicat lui Botnari Gheorghe o lovitură în față regiunea buzei superioare în

rezultatul cărei lovituri Botnari Gheorghe a căzut din nou jos la pământ. În timp ce Botnari

Gheorghe se afla jos la pământ drept consecință a loviturilor primite, în vederea realizării

6

acțiunilor ilegale și huliganice, Botnaru Anatolie în timp ce rostea diferite cuvinte

necenzurate în adresa lui Botnari Gheorghe intenționat și în mod demonstrativ împreună

cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba, l-au târât pe Botnari

Gheorghe din ograda ce-i aparține ultimului în drum, după poarta gospodăriei lui Botnari

Gheorghe, unde continuând aceleași acțiuni ilegale și huliganice în timp ce în prezența mai

multor persoane rostea diferite cuvinte necenzurate i-a mai aplicat lui Botnari Gheorghe,

multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului provocându-i

ultimului dureri fizice.

Inculpata Guțu Elena, la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se în sat. Xxxxx

r-nul Xxxxx, având intenția violării domiciliului cet. Botnari Gheorghe, împreună și de

comun acord cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba, după o

înțelegere prealabilă, toți cinci, sau deplasat la domiciliul cet. Botnari Gheorghe situat în

sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, unde în vederea realizării scopului său infracțional, intenționat, fără

consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în curtea casei lui

Botnari Gheorghe amplasată în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, după care continuându-și acțiunile

ilegale, de asemenea fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a

pătruns în incinta casei cet. Botnari Gheorghe iar la solicitarea ultimului de a părăsi casa și

ograda casei care constituie domiciliul său, Guțu Elena a rămas ilegal pentru o perioadă

scurtă de timp în domiciliu dat.

Tot ea, la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se ilegal împreună cu Botnaru

Viorica, Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie și Botnari Liuba, în domiciliu cet. Botnari

Gheorghe situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, în ogradă, având scopul săvârșirii unui act de

huliganism, împreună și de comun acord cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Botnaru

Anatolie și Botnari Liuba, toți cinci, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o

vădită lipsă de respect față de societate, în prezența mai multor persoane, manifestând o

obrăznicie deosebită și demonstrând o lipsă de respect față de cei prezenți, au inițiat o

ceartă cu Botnari Gheorghe, care se afla în aceiași ogradă. În timpul conflictului dat, după

ce în prezența mai multor persoane Slutu Anatolie l-a apucat în mod demonstrativ pe

Botnari Gheorghe de haine în regiunea pieptului și l-a doborât pe ultimul jos la pământ,

aplicându-i lui Botnari Gheorghe multiple lovituri cu picioarele în regiunea toracică ca mai

apoi Botnaru Viorica intenționat în vederea realizării acțiunilor huliganice în mod

demonstrativ în prezența mai multor persoane i-a aplicat lui Botnari Gheorghe o lovitură

în față regiunea buzei superioare în rezultatul cărei lovituri Botnari Gheorghe a căzut din

nou jos la pământ, în timp ce Botnari Gheorghe se afla jos la pământ drept consecință a

loviturilor primite, în vederea realizării acțiunilor ilegale și huliganice, Guțu Elena în timp

7

ce rostea diferite cuvinte necenzurate în adresa lui Botnari Gheorghe intenționat și în mod

demonstrativ împreună cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie și Botnari

Liuba, l-au târât pe Botnari Gheorghe din ograda ce-i aparține ultimului în drum, după

poarta gospodăriei lui Botnari Gheorghe, unde continuând aceleași acțiuni ilegale și

huliganice în timp ce în prezența mai multor persoane rostea diferite cuvinte necenzurate

i-a mai aplicat lui Botnari Gheorghe multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite

regiuni ale corpului provocându-i ultimului dureri fizice.

Inculpata Botnari Liuba, la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se în sat.

Xxxxx r-nul Xxxxx, având intenția violării domiciliului cet. Botnari Gheorghe, împreună și

de comun acord cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnaru Anatolie, după

o înțelegere prealabilă, toți cinci, sau deplasat la domiciliul cet. Botnari Gheorghe, situat în

sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, unde în vederea realizării scopului său infracțional, intenționat, fără

consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în curtea casei lui

Botnari Gheorghe amplasată în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, după care continuându-și acțiunile

ilegale, de asemenea fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a

pătruns în incinta casei cet. Botnari Gheorghe iar la solicitarea ultimului de a părăsi casa și

ograda casei care constituie domiciliul său, Botnari Liuba a rămas ilegal pentru o perioadă

scurtă de timp în domiciliu dat.

Tot ea, la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se ilegal împreună cu Botnaru

Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnaru Anatolie în domiciliu cet. Botnari Gheorghe

situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, în ogradă, având scopul săvârșirii unui act de huliganism,

împreună și de comun acord cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnaru

Anatolie, toți cinci, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de

respect față de societate, în prezența mai multor persoane, manifestând o obrăznicie

deosebită și demonstrând o lipsă de respect față de cei prezenți, au inițiat o ceartă cu

Botnari Gheorghe care se afla în aceiași ogradă. În timpul conflictului dat, după ce în

prezența mai multor persoane Slutu Anatolie l-a apucat în mod demonstrativ pe Botnari

Gheorghe de haine regiunea pieptului și l-a doborât pe ultimul jos la pământ, aplicându-i

lui Botnari Gheorghe multiple lovituri cu picioarele în regiunea toracică ca mai apoi

Botnaru Viorica intenționat în vederea realizării acțiunilor huliganice în mod demonstrativ

în prezența mai multor persoane i-a aplicat lui Botnari Gheorghe o lovitură în față regiunea

buzei superioare în rezultatul cărei lovituri Botnari Gheorghe a căzut din nou jos la pământ,

în timp ce Botnari Gheorghe se afla jos la pământ drept consecință a loviturilor primite, în

vederea realizării acțiunilor ilegale și huliganice, Botnari Liuba în timp ce rostea diferite

cuvinte necenzurate în adresa lui Botnari Gheorghe intenționat și în mod demonstrativ

8

împreună cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnaru Anatolie Nicolae l-au

târât pe Botnari Gheorghe din ograda ce-i aparține ultimului în drum, după poarta

gospodăriei lui Botnari Gheorghe, unde continuând aceleași acțiuni ilegale și huliganice în

timp ce în prezența mai multor persoane rostea diferite cuvinte necenzurate i-a mai aplicat

lui Botnari Gheorghe multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale

corpului provocându-i ultimului dureri fizice.

3.1. Procurorul în Procuratura r-lui Strășeni, Pruteanu Elena, prin care a solicitat

admiterea apelului și casarea sentinței Judecătoriei Strășeni din 30 iunie 2017 în privința

inculpatului Slutu Anatolie, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri pentru prima

instanță, prin care ultimul să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 179 alin. (2), art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa după cum urmează:

- conform art. 179 alin. (2) Cod penal – 1 an închisoare;

- conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – 3 ani închisoare;

- conform art. 152 alin. (1) Cod penal – 4 ani închisoare.

Prin aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, a-i stabili pedeapsă definitivă, pentru

concurs de infracțiuni închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat următoarele:

- pedeapsa aplicată inculpatului Slutu Anatolie este prea blândă;

- atât pe parcursul urmăririi penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești

învinuitul nu a recunoscut vina;

- instanța de judecată nu a ținut cont de circumstanțele cazului și pericolul social pe

care inculpatul îl prezintă, nefiind luate în considerație nici împrejurările de fapt în care a

fost comisă infracțiunea, și personalitatea inculpatului Slutu Anatolie;

- pedeapsa solicitată de către acuzare a avut drept scop corectarea și reeducarea

inculpatului, ca urmare prevenirea săvârșirii de către aceasta a noi infracțiuni, de aceea a

considerat că pedeapsa aplicată inculpatului Slutu Anatolie de către instanța de judecată

este prea blândă, datorită pericolului social sporit al infracțiunilor comise de către inculpat,

însă instanța nu a ținut cont de scopul pedepsei care primordial trebuie să restabilească

echitatea socială și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului,

cât și a altor persoane;

- pedeapsa aplicată nu va contribui la realizarea scopului pedepsei penale și anume

corectarea și reeducarea persoanei care a comis infracțiunile nominalizate, precum și

9

curmarea și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

3.2. Avocatul Cuptova Natalia în interesele inculpatelor Botnaru Viorica și Guțu

Elena, prin care a solicitat admiterea cererilor de apel, casarea sentinței judecătoriei Strășeni

din 30.06.2017, cu emiterea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanța prin care Botnaru Viorica și Guțu Elena sa fie achitate.

În argumentarea apelului depus, avocatul Cuptova Natalia a invocat că:

- sentința de condamnare este neîntemeiată;

- după cum reiese din declarațiile martorilor, în afara de partea vătămată Botnari Gh.,

nimeni dintre ei nu a văzut ca Botnaru Viorica să-i fi aplicat lovitură cu pumnul în regiunea

feței lui Botnari Gheorghe, de la care acesta a căzut la pământ și i s-ar fi stricat dinții din

partea dreapta de sus. Conform raportului de expertiză medico-legală a părții vătămate, la

acesta nu sunt depistate deteriorări a dinților. Prin ce acțiuni s-a manifestat pretinsul

comportament huliganic a lui Botnaru Viorica așa si nu a fost stabilit;

- la fel, după cum reiese din declarațiile martorilor și a părții vătămate nimeni nu poate

descrie și delimita care de fapt erau acțiunile lui Guțu Elena când Botnari Gheorghe a scos

cu forța din casă;

- în cadrul cercetării judecătorești a cauzei date, depozițiile martorilor care au declarat

că nu au văzut (Botnari Vasilisa), sau nu au putut desluși din cauza că era incomod situată

poarta și din acest considerent nu era în vizor cine era în drum (Bălățel Ion), iar alții au

declarat că doar auzeau voci și gălăgie neputând delimita acțiunile participanților în

conflict (Botnari Constantin) să fie puse la baza unei sentințe de condamnare. Nimeni

dintre martori nu face mențiune asupra faptului precum că Botnari Gheorghe a fost târâit

în drum de către toți cei care erau prezenți;

- urmare a celor expuse a considerat că în cadrul cercetării judecătorești prin

declarațiile date de martori care au fost consemnate și puse la baza emiterii sentinței de

condamnare, nu a fost stabilit cu certitudine, și fără îndoială, că Botnaru Viorica sau Guțu

Elena să fi comis actul de huliganism și violarea de domiciliu cu aplicarea violenței sau

amenințarea aplicării acesteia.

3.3. Avocatul Ion Gumeniuc în interesele inculpatului Slutu Anatolie, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, cu achitarea

integrală a inculpatului Slutu Anatolie din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor

constitutive a infracțiunilor incriminate.

În argumentarea apelului depus, avocatul Ion Gumeniuc a invocat că:

- sentința primei instanțe este neîntemeiată;

10

- declarațiile inculpatului Slutu Anatolie au fost confirmate integral de către ceilalți

inculpați - Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Botnari Liuba și Guțu Elena;

- chiar și partea vătămată Botnari Gheorghe a confirmat, că nu l-a auzit pe Slutu

Anatolie să înjure, de asemenea nu poate indica cine anume dintre inculpați i-a provocat

fractura maleolei la picior. Iar soția părții vătămate - Botnari Vasilisa a menționat, că în

general în acea seară nu a auzit nici un cuvânt de la Slutu Anatolie și își făcuse impresia că

acela este mut;

- a considerat, că martorii acuzării au fost nevoiți să depună declarații împotriva lui

Slutu Anatolie, conducându-se de pretinsele „explicații” ale ultimului, care au fost tâlcuite

de ei înșiși din numele lui, în realitate însă - ultimul într-adevăr nu a fost nici în ograda,

nici în casa părții vătămate, cu atât mai mult el pe nimeni nu a înjurat și nu a lovit.

3.4. Avocatul Zagaiciuc Victor în interesele inculpatului Botnaru Anatolie, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Strășeni din 30.06.2017, cu

emiterea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanța prin care să fie

dispusă achitarea lui Botnaru Anatolie pe ambele capete de acuzare, pe motiv că în

acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale componențe de infracțiune și

respingerea ca neîntemeiată a acțiunii civile.

În argumentarea apelului depus, avocatul Zagaiciuc Victor a invocat că:

- sentința primei instanțe este neîntemeiată;

- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu de probe

pertinente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că fapta cet. Botnaru Anatolie

întrunește elementele constitutive ale componențelor de infracțiune prevăzute de art. art.

art. 179 alin. (1) și 287 alin. (2) Cod penal;

- învinuirea înaintată inculpatului Botnaru Anatolie și starea de fapt constatată de

instanța de fond nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești iar

probele administrate în instanța de judecată au fost apreciate în mod eronat, existând în

cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine că în acțiunile inculpatului lipsesc

elementele componenței de infracțiune;

- analizând învinuirea înaintată în coraport cu probele administrate în instanța de

judecată în cadrul cercetării judecătorești rezultă că în acțiunile lui Botnaru Anatolie nu se

atestă elementele componențelor de infracțiune prevăzute de art. 179 și 287 Cod penal;

- în instanța de judecată nu a fost demonstrat faptul că acțiunile cet. Botnaru Anatolie

au fost însoțite de o încălcare grosolană și evidentă a ordinii publice și a exprimat o vădită

lipsă de respect față de societate deoarece conform art. (3) alin. 3) a Hotărârii Plenului Curții

Supreme de Justiție a R. Moldova cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre

11

huliganism nr. 4 din 19.06.2006 „prin exprimarea unei vădite lipse de respect față de

societate se au în vedere acțiunile evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori

chiar ale unei persoane care se află la locul infracțiunii (proferarea de expresii indecente,

abordarea unei ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc.)”.

Comportamentul de care a dat dovadă Botnaru Anatolie nu a fost însoțit de expresii

indecente, cuvinte necenzurate, acesta dorind doar să încerce să afle cauza maltratării

Elenei Guțu de către Botnari Gheorghe și Botnari Vasilisa;

-în urma probelor administrate de instanța de judecată în cadrul cercetării

judecătorești s-a constatat în mod concludent, că nici o probă din dosar nu indică asupra

versiunii indicate în actul de învinuire, potrivit căreia Botnaru Anatolie i-ar fi aplicat careva

lovituri părții vătămate, aceasta reieșind numai din declarațiile însuși a părții vătămate date

în cadrul urmăririi penale și a rudelor acestuia, care instanța urmează a le aprecia critic din

motivele indicate mai sus;

- prin urmare, fapta care a avut loc, nu a fost săvârșită de către Botnaru Anatolie, fapt

demonstrat prin probele acumulate, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul

cercetării judecătorești, iar în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale

componenței de infracțiune prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal;

- din aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 390 alin. 1) pct. (2) al

Codului de Procedură Penală, a solicitat instanței de judecată adoptarea unei sentințe de

achitare în privința lui Botnaru Anatolie pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat și

în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale componenței de infracțiune.

3.5. Avocatul Liliana Panuș în interesele inculpatei Botnari Liuba, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea integrală a sentinței primei instanțe cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care Botnari Liuba să fie achitată, deoarece ultima nu a săvârșit aceste fapte.

În argumentarea apelului depus, avocatul Liliana Panuș a invocat că:

- sentința primei instanțe este neîntemeiată;

- în cadrul urmăririi penale și a cercetărilor judecătorești inculpatul Botnari Liuba vina

nu a recunoscut-o, aceasta se dovedește prin declarațiile tuturor inculpaților și a martorilor;

- de fapt, în ziua cu pricina partea vătămată fiind în stare de ebrietate împreună cu

martorii Sobari, Vestieru, Bălățel, Botnari Vasilisa i-au agresat pe inculpați, l-au ținut ostatic

pe Slutu Anatolie, au scris o recipisă cu mâina lor, inventând conținutul. Botnari Liuba a

venit la casa pătimitului să îl întrebe de ce a bătut-o pe fiica ei Guțu Elena, iar ultimul cu

cei din casă s-au năpustit asupra lor, au chemat și „ajutoare”. Acestea se dovedesc și prin

declarațiile expuse cu lux de amănunte de însăși inculpați, unde au explicat toate

circumstanțele cauzei date.

12

3.6. Partea vătămată Botnari Gheorghe, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței Judecătoriei Strășeni din 30.06.2017, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Slutu Anatolie,

Botnaru Viorica, Botnaru Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba să fie condamnați fără

aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei. Admiterea integrală a acțiunii

civile înaintate cu dispunerea încasării în mod solidar de la inculpații, Slutu Anatolie

Gheorghe, Botnaru Anatolie Nicolae, Botnaru Viorica Constantin, Botnari Liuba Pantelei și

Guțu Elena Ion în beneficiul său prejudiciului material în sumă de 16 065,65 lei și a

prejudiciului moral in mărime de 50 000 lei.

În argumentarea apelului depus, partea vătămată a invocat că:

- pedeapsa aplicată inculpaților este prea blândă;

- din cauza leziunilor corporale pricinuite este în imposibilitate de a munci în vederea

asigurării existenței sale și a familiei, având în vedere și faptul că este pensionar și are la

întreținere 2 copii minori, fiindu-i cauzat un prejudiciu material format din venitul ratat

din munca sa pe pământul pe care îl are în proprietate, venit pe care îl evaluează la suma

de 10 000 lei. Însă deoarece acest venit ratat nu l-a putut certifica prin careva acte, a

considerat oportun, ca din contul inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru

Viorica, Botnari Liuba și Guțu Elena să fie încasată o suma bănească în mărimea unui

salariu mediu lunar pe economie care în conformitate cu Hotărârea Guvernului cu privire

la aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2014.

nr. 1000 din 13.12,2013, constituia suma de 4225 lei și un salariu mediu lunar pe economie

care în conformitate cu Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea cuantumului

salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2015 nr. 974 din 04.12,2014,

constituia suma de 4500 lei;

- în afară de aceasta a cheltuit pentru tratament 1014,35 lei și 326,30 lei cheltuieli

pentru transport, bani pe care i-a solicitat să fie încasați din contul inculpaților Slutu

Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Botnari Liuba și Guțu Elena;

- de asemenea, deoarece inculpații nu și-au recunoscut vina și nu au încercat să-i

compenseze prejudiciul cauzat, a fost nevoit să-și angajeze un avocat în vederea apărării

drepturilor sale, suportând cheltuieli de asistență juridică în mărime de 6000 lei, care la fel

a solicitat să fie încasați din contul inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru

Viorica, Botnari Liuba și Guțu Elena;

- prin urmare, în urma acțiunilor intenționate privind pricinuirea leziunilor corporale

care au dus la limitarea temporară a capacității de muncă adică încălcarea gravă a dreptului

la sănătate, precum și inviolabilitatea locuinței inculpații i-au cauzat atât suferințe fizice cât

13

și psihice pe care le-a evaluat la suma de 50 000 lei pe care la fel a solicitat să fie compensați

de inculpații Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Botnari Liuba și Guțu

Elena;

- la analiza circumstanțelor cauzei și probelor prezentate de acuzarea de stat, instanța

de judecată greșit a apreciat totalitatea semnelor obiective și subiective ale faptelor social

periculoase comise de către Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Botnari

Liuba și Guțu Elena. Ca consecință, instanța a încălcat criteriile generale de individualizare

a pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal;

- în așa mod, reiese că prin suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată

inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba

nu au fost realizate scopurile legii penale, deoarece, având la bază circumstanțele sus

menționate, nu poate fi vorba de careva corectare a condamnaților, deoarece există riscul

comiterii de către aceștia a unor noi infracțiuni în timpul ispășirii pedepsei blânde, care le-

a fost numită;

- la fel, a considerat neargumentată și concluzia instanței de a admite doar parțial

acțiunea civilă înaintată, deoarece de către instanța de judecată nu au fost luate în

considerație suferințele suportate de el, sursele financiare cheltuite și timpul pierdut în trei

ani cât a durat examinarea dosarului.

au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către procurorul în Procuratura r-

lui Strășeni, Pruteanu Elena, avocatul Zagaiciuc Victor în interesele inculpatului

Botnaru Anatolie, avocatul Cuptova Natalia în interesele inculpatelor Botnaru Viorica

și Guțu Elena, avocatul Panuș Liliana în interesele inculpatei Botnari Liuba, avocatul

Gumeniuc Ion în interesele inculpatului Slutu Anatolie și partea vătămată Botnari

Gheorghe, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, instanța de fond a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților care a fost dovedită cu

certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare

materialului probator administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Vinovăția inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Viorica, Botnaru Anatolie, Guțu Elena

14

și Botnari Liuba, în comiterea infracțiunilor se confirmă prin următoarea sistemă de probe,

care sunt pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează între ele, cum ar fi:

declarațiile părții vătămate Botnari Gheorghe; declarațiile martorului mibor Botnari

Constantin; declarațiile martorilor Botnari Vasilisa, Botnari Vasile, Bălățel Ion, Gherman

Liviu, Botnaru Olga, Lisnic Mihai, Vistieru Vasile.

De asemenea, vinovăția inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Viorica, Botnaru

Anatolie, Guțu Elena, Botnari Liuba, în comiterea infracțiunilor se confirmă prin

următoarele materiale ale cauzei penale:

- conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului cu foto tabel anexă din

27.04.2015 conform căruia sa cercetat locul comiterii infracțiunii și anume gospodăria și

porțiunea de stradă alături de gospodăria cet. Botnari Gheorghe situată în r-nul Xxxxx sat.

Xxxxx (f.d. 22-26, Vol. I);

- conținutul procesului-verbal de confruntare din 15.04.2015 dintre partea vătămată

Botnari Gheorghe și bănuita Botnaru Viorica în cadrul căruia partea vătămată își menține

poziția cu referire la acțiunile ilegale a bănuitei Botnaru Viorica indicând expres faptele

ilegale ale ultimei (f.d. 91-92, Vol. II);

- conținutul procesului-verbal de confruntare din 15.04.2015 dintre partea vătămată

Botnari Gheorghe și bănuitul Botnaru Anatolie în cadrul căruia partea vătămată își menține

poziția cu referire la acțiunile ilegale a bănuitului Botnaru Anatolie indicând expres faptele

ilegale ale ultimului (f.d. 93-94, Vol. II);

- conținutul procesului-verbal de confruntare din 15.04.2015 dintre martorul Botnari

Vasilisa și bănuitul Botnaru Anatolie în cadrul căruia martorul își menține poziția cu

referire la acțiunile ilegale a bănuitului Botnaru Anatolie indicând expres faptele ilegale ale

ultimului (f.d. 95, Vol. II);

- conținutul procesului-verbal de confruntare din 15.04.2015 dintre martorul Botnari

Vasilisa și bănuita Botnaru Viorica în cadrul căruia martorul își menține poziția cu referire

la acțiunile ilegale a bănuitei Botnaru Viorica indicând expres faptele ilegale ale ultimei

(f.d. 96, Vol. II);

- conținutul procesului-verbal de confruntare din 15.04.2015 dintre martorul Bălățel

Ion și bănuitul Botnaru Anatolie în cadrul căruia martorul își menține poziția cu referire la

acțiunile ilegale a bănuitului Botnaru Anatolie indicând expres faptele ilegale ale ultimului

(f.d. 97, Vol. II);

- conținutul procesului-verbal de confruntare din 15.04.2015 dintre martorul Bălățel

Ion și bănuita Botnaru Viorica în cadrul căruia martorul își menține poziția cu referire la

acțiunile ilegale a bănuitei Botnaru Viorica indicând expres faptele ilegale ale ultimei (f.d.

15

98, Vol. II);

- conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 09 din 16.01.2015 conform

căruia lui Botnari Gheorghe i-au fost cauzate leziuni corporale în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, duce

la dereglarea sănătății mai mult de 21 zile și în baza acestui criteriu se califică ca vătămării

corporale Medii (f.d. 71, Vol. I).

Suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel avocatul Druță Boris a făcut referire

la următoarele materiale ale cauzei penale în vederea dezvinovățirii inculpatului:-

procesul-verbal de audiere a bănuitului Guțu Elena din 25 martie 2015 (f.d. 41-42, Vol. II).

Instanța de apel a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fară echivoc

vinovăția inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Viorica, Botnaru Anatolie, Gutu Elena si

Botnari Liuba în săvârșirea infracțiunilor incriminate, si anume:

Slutu Anatolie vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 179 alin. (2) Cod Penal - violarea de domiciliu, adică, adică, pătrunderea și rămânerea

Begală în domiciliu unei persoane fară consimțământul acestea săvârșită cu aplicarea violenței.

- art. 152 alin. (1) Cod penal - vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a

sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 Cod

Penal, dar care a fost urmată de o dereglare îndelungată a sănătății.

- art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu

aplicarea unei asemenea violențe, săvârșit de către mai multe persoane.

Botnaru Viorica vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 179 alin. (2) Cod penal — violarea de domiciliu, adică, pătrunderea și rămânerea ilegală

în domiciliu unei persoane fără consimțământul acesteia săvârșită cu aplicarea violenței.

- art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu

aplicarea unei asemenea violențe, săvârșit de către mai multe persoane.

Botnaru Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba vineveți de comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 179 alin. (1) Cod penal - violarea de domiciliu prin pătrunderea și rămânerea ilegală

în domiciliu unei persoane fără consimțământul acesteia.

- art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu

16

aplicarea unei asemenea violențe, săvârșit de către mai multe persoane.

Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a conchis că,

solicitarea apărării privind achitarea inculpaților din motiv că acțiunile acestora nu

întrunesc elementele componenței de infracțiune nu poate fi admisă, or, la materialele

cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se

atestă vinovăția lui Slutu Anatolie, Botnaru Viorica, Botnaru Anatolie, Gutu Elena si

Botnari Liuba în săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Instanța de fond întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpaților, considerând a fi

neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale, or, acestea se contrazic prin întregul

sistem de probe cercetate în instanța de fond, care combat în întregime versiunea

inculpaților.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantului precum că, martorii acuzării

au fost nevoiți să depună declarații împotriva lui Slutu Anatolie, conducându-se de

fpretinsele „explicații” ale ultimului, care au fost tâlcuite de ei însăși din numele lui, în

realitate însă - ultimul într-adevăr nu a fost nici în ograda, nici în casa părții vătămate, cu

atât mai mult el pe nimeni nu a înjurat și nu a lovit, or, analizând declarațiile martorilor s-

a constatat că inculpatul Slutu Anatolie împreună cu Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica,

Guțu Elena și Botnari Liuba, au pătruns în curtea casei părții vătămate, ulterior în locuința

acestuia, aplicând violență fizică față de partea vătămată.

Nu există temei de a aprecia critic declarațiile părții vătămate, și ale martorilor așa

după cum a invocat apărarea, or, acestea sunt consecutive, coroborează între ele, sunt

neschimbate pe tot parcursul urmării penale, judecării cauzei în fond, și în instanța de apel

(ale părții vătămate), coroborează cu alte probe, partea vătămată și martorii audiați au fost

preveniți de răspunderea penală pentru darea declarațiilor intenționat false, și prin urmare,

nu există temei de a aprecia critic aceste declarații oferite sub jurământ și care corespund

adevărului.

Argumentele apelantului cu privire la faptul că, învinuirea înaintată inculpatului

Botnaru Anatolie și starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-a găsit pe deplin

confirmarea în cadrul cercetării judecătorești iar probele administrate în instanța de

judecată au fost apreciate în mod eronat, existând în cazul dat probe suficiente care

stabilesc cu certitudine că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele componenței de

infracțiune, or, soluția instanței de fond derivă din coroborarea probelor în ansamblu,

efectuată după cercetarea acestora fiecare în parte. În conținutul sentinței se conțin

totalitatea declarațiilor martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești, instanța de fond

apreciind aceste probe după intima convingere și în conformitate cu prevederile art. 101

17

Cod penal.

Instanța de apel a apreciat critic versiunea apărării potrivit căreia, de fapt, în ziua cu

pricina partea vătămată fiind în stare de ebrietate împreună cu martorii Sobari, Vestieru,

Bălățel, Botnari Vasilisa i-au agresat pe inculpați, l-au ținut ostatic pe Slutu Anatolie, au

scris o recipisă cu mâina lor, inventând conținutul. De fapt, pătimiți sunt inculpații, ei au

suferit. Botnari Liuba a venit la casa pătimitului să îl întrebe de ce a bătut-o pe fiica ei Guțu

Elena, iar ultimul cu cei din casă s-au năpustit asupra lor, au chemat și „ajutoare”. Acestea

se dovedesc și prin declarațiile expuse cu lux de amănunte de însăși inculpați, unde au

explicat toate circumstanțele cauzei date.

Or, din analiza cumulară a probelor instanța de apel a conchis că versiunea apărării

cu privire la faptul că partea vătămată împreună cu alți martori i-au agresat pe inculpați,

pătimiți fiind aceștia, nu se confirmă prin materialele cauzei penale, precum și din

declarațiile părții vătămate și ale martorilor, ținând cont că, la 27 noiembrie 2014 în jurul

orei 20:00 Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba

sau deplasat la domiciliul cet. Botnari Gheorghe situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, fără

consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în curtea casei lui

Botnari Gheorghe. Tot atunci în timpul solicitării lui Botnari Gheorghe să părăsească casa

și ograda casei care constituie domiciliul său, Slutu Anatolie l-a apucat în mod

demonstrativ pe Botnari Gheorghe de haine în regiunea pieptului și l-a doborât pe ultimul

jos la pământ, aplicându-i lui Botnari Gheorghe multiple lovituri cu picioarele în regiunea

toracică ca mai apoi Botnaru Viorica intenționat în vederea realizării acțiunilor huliganice

în mod demonstrativ în prezența mai multor persoane i-a aplicat lui Botnari Gheorghe o

lovitură în față regiunea buzei superioare în rezultatul cărei lovituri Botnari Gheorghe a

căzut din nou jos la pământ, în timp ce Botnari Gheorghe se afla jos la pământ drept

consecință a loviturilor primite, în vederea realizării acțiunilor ilegale și huliganice, Slutu

Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba, în timp ce rosteau

diferite cuvinte necenzurate în adresa lui Botnari Gheorghe intenționat și în mod

demonstrativ l-au târât pe Botnari Gheorghe din ograda ce-i aparține ultimului în drum,

după poarta gospodăriei lui Botnari Gheorghe, unde în prezența mai multor persoane

rosteau diferite cuvinte necenzurate i-au mai aplica lui Botnari Gheorghe multiple lovituri

cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului provocându-i ultimului dureri

fizice.

Vinovăția inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Viorica, Botnaru Anatolie, Guțu Elena

și Botnari Liuba în comiterea infracțiunilor imputate a fost dovedită pe deplin în baza

probelor prezentate la cauza penală care demonstrează vinovăția inculpaților în afara

18

oricărui dubiu rezonabil.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de fond la

stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu

prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de circumstanțele cauzei, personalitatea

inculpaților, graviditatea infracțiunii comise care fac parte din categoria celor mai puțin

grave, de comportamentul inculpaților în timpul și după comiterea infracțiunii, de faptul

că nu recunosc vinovăția, se caracterizează satisfăcător la locul de trai, nu au recuperat

prejudiciul cauzat părții vătămate, ajungând la concluzia că, corectarea și reeducarea

inculpaților este posibilă fără izolarea acestora de societate cu stabilirea unei pedepse sub

formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe o perioadă de

probațiune.

Nu a fost reținut ca întemeiat argumentul acuzatorului de stat privind blândețea

pedepsei penale aplicate inculpatului Slutu Anatolie, și faptul că instanța de judecată nu a

ținut cont de circumstanțele cazului și pericolul social pe care inculpatul îl prezintă, nefiind

luate în considerație nici împrejurările de fapt în care a fost comisă infracțiunea, și

personalitatea acestuia, or, la stabilirea pedepsei inculpatului, prima instanță a luat în

considerație toate circumstanțele cazului, aplicând pedeapsa în limitele prevăzute de lege.

La fel nu se reține ca plauzibilă solicitarea din apelul părții vătămate privind aplicarea

în privința inculpaților a unei pedepse privative de libertate or, primă instanță luând în

considerație toate circumstanțele cauzei în mod corect a aplicat pedeapsa sub formă de

închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, fiind o pedeapsă echitabilă

în coraport cu faptele comise.

Instanța de apel a concluzionat că, soluția adoptată de către prima instanță își va

atinge scopul de corectare și reeducare a inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Viorica,

Botnaru Anatolie, Guțu Elena, Botnari Liuba, or aplicarea unei pedepse penale sub formă

de închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia ar duce la conștientizarea

de către inculpați a celor comise, va revizui atitudinea față de valorile sociale cu atragerea

unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său față de membrii societății și siguranța

ordinii publice.

În prezenta cauză penală, partea vătămată Botnari Gheorghe a înaintat acțiune civilă

prin care a solicitat încasarea prejudiciului material cauzat în mărime de 16 065, 65 lei, a

prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei.

Instanța de apel a apreciat critic solicitarea apelantului cu privire la încasarea din

contul inculpaților în beneficiul părții vătămate Botnari Gheorghe a prejudiciului material

în sumă de 16065, 65 lei și a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei.

19

S-a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit căreia, dat fiind faptul că

potrivit prevederilor art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale

dacă legea nu dispune altfel, partea vătămată Botnari Gheorghe a solicitat încasarea din

contul inculpaților în mod solidar în beneficiul său a sumei de 1014,35 lei pentru tratament

și a sumelor de 4225 lei și respectiv 4500 lei salariu mediu lunar pe economie pentru anul

2014, 2015, prezentând în instanța de judecată bonuri fiscale de procurare a

medicamentelor la un an după săvârșirea faptei, deși în instanța de judecată a declarat că

în spital a fost internat pentru 21 de zile în secția traumatologie și tratamentul a avut loc în

baza poliței de asigurare, iar după externare medicul nu i-a prescris careva medicamente.

Totodată, nu a prezentat careva probe că ar fi fost angajat în câmpul muncii și ar fi avut

careva pierderi din salariu pentru perioada de incapacitate de muncă, de aceia instanța a

considerat oportun de a respinge pretențiile părții vătămată Botnari Gheorghe cu privire la

încasare în mod solidar de la inculpați Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica,

Guțu Elena și Botnari Liuba a cheltuielilor pentru tratament în mărime de 1014,35 lei și a

sumelor de 4225 lei și respectiv 4500 lei salariu mediu lunar pe economie pentru anul 2014,

2015.

Mărimea prejudiciului moral solicitat de partea vătămată Botnari Gheorghe în

cuantum de 50 000 lei, nu a fost dovedit în cuantumul cerut, și mai mult, a fost reținut

faptul că partea vătămată fără îndoială a avut de suferit și moral în urma acțiunilor ilegale

ale inculpaților prin faptul că a avut trăiri sufletești, frustrări, jigniri, disconfort, dureri și

suferințe legate de acțiunile inculpaților, fiindu-i provocate vătămări corporale medii, însă

instanța de apel a considerat mărimea prejudiciului moral pretins de partea vătămată în

sumă de 50 000 lei exagerat de mare, ținând cont de suferințele psihice și fizice care i-a fost

provocată părții vătămate în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpaților, atât în

timpul conflictului, cât și ulterior acestuia. O recompensă echitabilă și rezonabilă a

prejudiciului moral suportat de Botnari Gheorghe, în opinia instanței de apel a constituit

echivalentul sumei de 10 000 lei moldovenești, stabilit de către prima instanță.

Mai mult, instanța de apel verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în

conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat careva încălcări de

procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpaților.

5.1. Procurorul, prin care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în privința

inculpatului Slutu Anatolie în partea stabilirii pedepsei, cu excluderea aplicării

20

prevederilor art. 90 Cod penal.

În argumentarea recursului invocă următoarele:

- decizia instanței de apel o consideră neîntemeiată doar în partea stabilirii pedepsei

prea blânde inculpatului Slutu Anatolie;

- instanța de apel ignorând faptul că inculpatul Slutu Anatolie concomitent a comis

trei infracțiuni intenționate, neîntemeiat a menținut sentința Judecătoriei Strășeni (sediul

Central) din 30.06.2017 în partea aplicării inculpatului pedeapsă cu suspendarea

condiționată pe un termen de probațiune de 2 ani.

5.2. Partea vătămată Botnari Gheorghe, prin care, indicând temeiul prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri potrivit căreia Slutu Anatolie, Botnaru

Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba să fie recunoscuți vinovați de

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2); art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin.

(2) lit. e) Cod penal și să le fie stabilită pedeapsa conform legii.

În argumentarea recursului invocă următoarele:

- instanța de apel nu au reținut la examenarea apelului declarat de procuror că

inculpații Slutu A., Botnaru A., Botnaru V., Guțu E. și Botnari L., la 27 noiembrie 2014 în

jurul orei 20:00 aflându-se în sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx, după o înțelegere prealabilă,

împreună și de comun acord au săvârșit infracțiunile prevăzute la art. 179 alin. (2), art. 287

alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (2) Cod penal. Toți cinci, au violat domiciliul părții vătămate

- Botnari Gheorghe, unde au săvârșit acțiuni ilegale și huliganice, cauzându-i leziuni

corporale. Partea vătămată a suportat dureri fizice și psihice până a leșinat și a fost

transportat cu ambulanța, a fost internat staționar, în secția chirurgie a spitalului raional

Strășeni și a primit îngrijiri medicale neîntrerupt mai mult de 21 zile, care a fost, este și în

prezent urmată de o dereglare îndelungată a sănătății. Părții vătămate, pe buza superioară

i-a rămas pe viață o cicatrice inestetică;

- potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 09 din 16.01.2015 rezultă: că lui

Botnari Gheorghe i-au fost cauzate leziuni corporale care au fost cauzate în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate,

care au dus la dererglarea sănătății mai mult de 21 zile și în baza acestui criteriu se califică

ca vătămării corporale medii;

- instanțele de fond, în rezultatul examinării tuturor probelor acumulate în cadrul

urmăririi penale, cât și în instanța de judecată în conformitate cu legea, incorect le-a stabilit

inculpaților pedeapsa. Leziunile corporale cauzate părții vătămate Botnari Gheorhe,

potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 09 din 16.01.2015, nu au fost cauzate de

21

unul singur, și anume numai de inculpatul Slutu Anatolie, dar au fost cauzate de două sau

mai multe persoane. Astfel, inculpații urmau să fie recunoscuți vinoveți de săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (2) Cod penal, care se pedepsește cu închisoare de la

3 la 6 ani, pe art. 287 alin. (2) Cod penal, care se pedepsește cu închisoare de până la 5 ani,

pe art. 179 alin. (3) Cod penal, care se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani. Pedeapsa

stabilită inculpaților Slutu A., Botnaru A., Botnaru V., Guțu E. și Botnari L. este prea blândă;

- instanța de apel incorect a apreciat critic solicitarea apelantului cu privire la

încasarea din contul inculpatului Cucu Alexei în beneficiul părții vătămate Botnari Gh. a

prejudiciului material în sumă de 16065,65 lei și a prejudiciului moral în mărime de 50000

lei. Acest inculpat Cucu Alexei, menționat de Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău în

decizia din 28 noembrie 2017 (a se vedea la fila 29 din decizie), la care se cere casarea

acesteia, Cucu Alexei nu este parte în prezenta cauză penală, Colegiul penal a constatat

incoret circumstanțele la examenarea apelului părții vătămată, precum că partea vătămată

Botnari Gheorghe a solicitat din contul inculpatului Cucu Alexei integral suma menționată.

Prejudiciul material în sumă de 16065,65 lei și prejudiciul moral în mărime de 50000 lei,

partea vătămată-Botnari Gheorghe a solicitat să fie încasată de la inculpații Slutu A.,

Botnaru A., Botnaru V., Guțu E. și Botnari L.;

- partea vătămată Botnari Gheorghe, în urma acțiunelor ilegale ale inculpaților, prin

faptul că a avut și are de suferit, trăiri sufletești, frustări, jigniri, discomfort, dureri fizice și

psihice, fractură a maleolei laterale pe stânga, plagă contuză a buzei superioare, care a

rămas pe viață o plagă cicatrice inestetică pe față, în rezultat la acel moment din lovitură

au căzut doi dinți jos, a fost lovit cu pumnii și cu picioarele peste corp, până a leșinat, a

pierdut cunoștința, toate acestea sunt legate de inacțiunile săvârșite în comun de inculpații

Slutu A., Botnaru A., Botnaru V., GuțuE. și Botnari L., fiindu-i provocate vătămări

corporale medii, cauzându-i un prejudiciu agrement și estetic, de care instanța de apel nu

a ținut cont, a considerat că echivalentul de 10000 lei moldovenești este o recompensă

echitabilă și rezonabilă a prejudiciului moral suportat de partea vătămată Botnari Georghe,

are la întreținere doi copii minori, nu este apt de a munci fizic cotele de teren, cu ceia ce

Botnari Georghe nu este de acord.

5.3. Avocatul Druță Boris în numele inculpatei Botnari Liuba, prin care, indicând

temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2) și 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care să se

dispună ca Botnari Liuba să fie achitată.

În argumentarea recursului invocă următoarele:

- în faza urmăriri penale și a examinării judiciare nu s-a respectat principiul

22

individualizării acțiunilor ale lui Botnari Liuba care nu și-a recunoscut vina imputată și a

declarat că dânsa nu a participat nici la o acțiune frauduloasă față de Botnari Gheorghe. La

27 noiembrie 2014 dânsa nu a violat domiciuliul părții vătămate din satul Xxxxx, r-nul

Xxxxx. De asemenea, nu a săvârșit nici un act huliganic împotriva lui Botnari Gh. a cărui

rudă este;

- instanțele au luat în considerație în exclusivitate doar declarațiile părții vătămate,

care nicidecum nu a delimitat acțiunile lui Botnari Liuba dar a menționat că ea, împreună

cu Botnari Viorica, Slutu A., Burlacu V. și Guțu H. l-ar fi agresat și față de el s-au aplicat

lovituri și i s-au spus cuvinte injurioase. Este semificativ să menționăm că toate părțile pe

acest dosar sunt în grad de rubedenie între ele;

- nu s-a luat în considerație raportul de expertiză medico-legale, anexat la materialele

dosarului, din care reiese că lui Botnaru Gh. nu i-au fost depistate leziuni corporale în acele

părți ale corpului (la gât, pe coapse), pe care le indică partea vătămată în declarațiile sale;

- s-au ignorat ori s-au analizat superficial (cu preponderență în favoarea părții

vătămate) depozițiile martorilor: Botnari Vasilisa, Botnari Constantin, Balațel Ion care nu

au indicat, precum că Botnari Liuba ar fi comis fapte nelegitime, cu acte de huliganism în

timpul conflictului din 27 noiembrie 2014;

- nu s-a luat în considerație că Botnari Liuba nu putea la acea perioadă să comită acte

de violență față de partea vătămată. Ultima anterior nu a fost condamnată, la materialele

dosarului lipsesc careva dovezi precum că faptele ei ar fi pricinuit daune morale sau

materiale părții vătămate. Instanțele au examinat cauza fără a lua în considerație că Botnari

Liuba se caracterizează pozitiv la locul de trai, nu a fost depistată vreo faptă

compromițătoare ce ar fi săvârșit-o anterior;

- prin prisma normelor de procedură națională existente și în sensul art. 6 alin. (1)

CțEDO, instanța de judecată, trebuia să indice cu suficientă claritate motivele pe care își

întemeiază hotărârea, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să

precizeze faptele constatate. Relevanță la acest capitol prezintă art. 17 CțEDO care interzice

interpretarea abuzivă a normelor în vederea limitării sau distrugerii drepturilor și

libertăților garantate și protejate de convenție, specificând expres că nimeni nu poate fi

condamnat, decât numai în condițiile prevăzute de lege, precum și de principiile dreptului

internațional.

5.4. Avocatul Druță Boris în numele inculpatei Guțu Elena, prin care, indicând

temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2) și 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care să se

dispună ca Guțu Elena, să fie achitată, invocând argumente similare celora invocate în

23

cererea de recurs declarată de către ultimul în interesele inculpatei Botnari Elena.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității

recursurilor declarate din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței

de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în

care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În cauza deferită judecării, sunt declarate mai multe cereri de recurs și luând în

considerare că cererile de recurs sunt declarate de diferite părți ale procesului, în contextul

ce urmează instanța de recurs se va expune punctat asupra soluției de inadmisibilitate

adoptate pe marginea acestora.

Cu referire la recursul declarat de către procuror

Reieșind din conținutul recursului se atestă, că autorul critică hotărârea instanței de

apel, considerând că inculpatului Slutu Anatolie greșit i-a fost aplicată norma art. 90 Cod

penal, adică suspendarea condiționată a pedepsei cu închisoare. Astfel, ținând cont de

argumentele invocate, Colegiul penal consideră, că procurorul semnalează temeiul pentru

recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În același timp, Colegiul penal constată din recursul declarat, că recurentul nu

contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a

acțiunilor săvârșite, invocând dezacordul cu faptul că instanța de apel nu a luat în

considerație totalitatea circumstanțelor cauzei, ce în opinia ultimului, indică la aplicarea

nejustificată a suspendării condiționate a pedepsei cu închisoare inculpatului Slutu

Anatolie, conform art. 90 Cod penal.

În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului nu și-a găsit confirmarea

temeiul pentru recurs semnalat de către recurent și prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, în prezenta speță, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat

24

soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la

soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului și nu a admis

careva erori, stabilind în privința acestuia suspendarea condiționată a executării pedepsei

cu închisoare, conform art. 90 Cod penal.

Opozant celor invocate de recurent la capitolul efectuării unei individualizări eronate

a pedepsei aplicate în privința inculpatului Slutu Anatolie, conform art. 90 Cod penal,

instanța de recurs relevă, că în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este

singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru

infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea

realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul

penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Conform art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod. Așadar, persoanei declarate

vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în

baza căruia persoana se declară vinovată, iar după caz, instanța este în drept să aplice

și prevederile Părții generale a Codului penal, în special a dispozițiilor art. 90 Cod penal.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare, și reeducare a condamnatului, și se aplică

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor

lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane.

Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să înjosească

demnitatea persoanei condamnate.

Instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip, și acea mărime a pedepsei

care vor fi cele mai eficiente pentru atingere a scopului legii. Pedeapsa mai aspră, în limitele

prevederilor articolului, poate fi stabilită numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului scontat.

Conform alin. (1) art. 90 Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un

termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru

infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele

cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să

execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu

suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune, sau după caz

25

termenul de probă, iar aceste prevederi potrivit dispoziției alin. (4) al aceleiași norme nu se

aplică în cazul persoanelor care au săvârșit infracțiuni deosebit de grave și excepțional de

grave.

Revenind la prezenta speță, Colegiul atestă, că inculpatul Slutu Anatolie a fost

condamnat în baza art. 179 alin. (2) Cod penal - 1 an închisoare; art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal - 2 ani închisoare; art. 152 alin. (1) Cod penal - 2 ani închisoare, iar în conformitate cu

prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani.

Potrivit art. 16 Cod penal, infracțiunile prevăzute la:

- art. 179 alin. (2) Cod penal, prevede pedeapsa cu închisoare de până la 3 ani și se

califică ca mai puțin gravă;

- art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prevede pedeapsa cu închisoare de până la 5 ani și

se califică ca mai puțin gravă;

- art. 152 alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsa cu închisoare de până la 5 ani și se

califică ca mai puțin gravă.

Respectiv, după ce a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor generale de

individualizare a pedepsei, continuând operațiunea de individualizare cu privire la

săvârșirea infracțiunii, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat,

instanța de judecată poate dispune neexecutare pedepsei aplicate vinovatului. Astfel,

suspendarea condiționată, ca mijloc de individualizare a pedepsei, conferă instanței de

judecată posibilitatea ca, pe lângă stabilirea cuantumului pedepsei, să se pronunțe și asupra

modului de executare.

Derivând din condițiile ce vizează pedeapsa aplicată și natura infracțiunii prevăzute

în alin. (1) și alin. (4) art. 90 Cod penal, se atestă faptul incidenței acestora la prezenta speță

și anume că este stabilită o pedeapsă cu închisoare ce nu depășește 5 ani, și nu este una ce

se atribuie la infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave.

Astfel, instanța de recurs apreciază că, la stabilirea modalității de executare a

pedepsei, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal,

constatând că pedeapsa aplicată va fi echitabilă faptei infracționale comise, ce corespunde

normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ca urmare, nefiind justificată solicitarea

recurentului privind excluderea aplicării dispozițiilor art. 90 Cod penal, în privința lui

Slutu Anatolie.

Din considerentele menționate, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu și-a găsit

confirmarea temeiul de recurs la care face referire recurentul și nu sânt motive de a

26

interveni în soluția adoptată, fiindcă pedeapsa aplicată inculpatului Slutu Anatolie a fost

individualizată potrivit legii.

Cu referire la recursul declarat de către partea vătămată Botnari Gheorghe

Autorul își întemeiază recursul său în baza pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, semnalând și pct. 12) al aceluiași articol, ce stipulează că: hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței; sau aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând temeiurile date în raport cu motivele invocate în recursul declarat,

Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de

drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, nefiind stabilite

presupusele erori de drept invocate de recurent, or, acesta nu a specificat asupra căror

motive concrete din apelul părții vătămate nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care ar fi

esența circumstanțelor, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, că acesta este expus neclar,

că instanța a admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 111) Cod de

procedură penală, care a afectat soluția instanței, omițându-se totalmente motivarea

ilegalității deciziei contestate în acest sens, cu indicarea unor concrete erori în aspectul

vizat.

Rezultă, că recursul de pe rol nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța

de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar cu circumstanțe în

fapt și în drept, care ar justifica acest recurs.

În continuare, Colegiul penal reține, că criticele formulate de recurent sub aspectul

pct. 10 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, prin care se susține că instanța de apel la

stabilirea pedepsei inculpaților a ignorat prevederile art. art. 61, 75 Cod penal, sunt

neîntemeiate, deoarece instanța de apel la acest capitol a dat o motivare corespunzătoare,

argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1. și decizia instanței de apel în

totul corespunde prevederilor art. art. 414, 417 Cod de procedură penală, soluție, pe care

instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune.

27

Contrar argumentelor recurentului, Colegiul penal constată că instanța de apel, la

aprecierea corectitudinii individualizării pedepsei de către prima instanță, a reținut că

instanța le-a stabilit inculpaților o pedeapsă echitabilă și just individualizată, fiind luate în

considerație principiile de aplicare, prevăzute de art. 7, 61 Cod penal și criteriile generale

de individualizare a pedepsei, caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite,

stipulate în art. 75 Cod penal, gravitatea infracțiunii, care face parte din categoria celor mai

puțin grave, persoana inculpaților – care nu și-au recunoscut vinovăția, se caracterizează

satisfăcător la locul de trai, nu au recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

În prezența circumstanțelor constatate, Colegiul penal consideră că instanța de apel

motivat a statuat asupra faptului că scopul pedepsei penale în cauză va putea fi atins fără

izolarea inculpaților de societate, prin aplicarea unei pedepse cu închisoare, cu

suspendarea executării ei pe o perioadă de probațiune, în temeiul art. 90 Cod penal, în acest

sens concluziile primei instanțe fiind temeinice.

Referitor la critica privind încadrarea juridică a acțiunilor acestora sub aspectul art.

427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal notează, că aceste argumente

nu pot fi reținute deoarece, în cererea de apel înaintată de către partea vătămată Botnari

Gheorghe în ședința de judecată a instanței de apel, nu a fost contestată încadrarea juridică

a acțiunilor inculpaților, astfel sentința fiind supusă criticii doar în latura stabilirii pedepsei

și de soluționare a acțiunii civile, invocându-se necesitatea excluderii prevederilor art. 90

Cod penal, - „pedeapsa aplicată inculpaților este prea blândă” și admiterii integrale a acțiunii

civile.

Potrivit alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1)

pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut

loc în instanța de apel.

Pe cale de consecință, rezultă că odată ce partea vătămată nu au contestat în apel

încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, se prezumă că aceasta a fost de acord cu

probatoriul pus la baza sentinței de condamnare și cu încadrarea juridică a faptelor și, prin

urmare nu este în drept să invoce în recurs probleme de drept în privința încadrării juridice

a faptelor săvârșite, or, potrivit art. 24 alin. (2), (4) Cod de procedură penală, părțile în

procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind

independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Referitor la criticile recurentului ce ține de soluționarea acțiunii civile de către instanța

de apel considerând, că la acest capitol instanța de apel nu a cercetat și analizat sub toate

28

aspectele și în mod obiectiv probele administrate, nu a dat apreciere corectă declarațiilor

părții vătămate și altor probe care demonstrează cu certitudine valoarea prejudiciului

material și moral cauzat părții vătămate, instanța de recurs conchide asupra corectitudinii

soluției adoptate de către instanța de apel.

Or, deși recurentul insistă că la materialele cauzei au fost prezentate toate probele

incontestabile pentru stabilirea cuantumului concret al prejudiciului material și în baza

acestor probe acțiunea civilă urma a fi admisă integral, instanța de recurs verificând actele

și lucrările dosarului, constată că partea vătămată în ședința de judecată a declarat că în

spital a fost internat pentru 21 de zile în secția traumatologie și tratamentul a avut loc în

baza poliței de asigurare, iar după externare medicul nu i-a prescris careva medicamente

și nu a prezentat nici probe prin care să confirme că ar fi fost angajat în câmpul muncii și

ar fi avut careva pierderi din salariu pentru perioada de incapacitate de muncă, motiv din

care se constată că instanța de apel corect a menținut sentința și în această parte.

În ceea ce privește dezacordul părții vătămate cu soluționarea cerințelor de reparare

a prejudiciului moral, Colegiul penal subliniază că, potrivit prevederilor art. 1423 alin. (1)

Cod civil coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, mărimea compensației

pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea

persoanei vătămate.

Din materialele cauzei, rezultă, că partea vătămată solicită încasarea din contul

inculpaților suma de 50000 lei, pe care o consideră necesară pentru recuperarea

prejudiciului moral suportat în urma infracțiunilor comise de inculpați.

Instanța de fond, pronunțând sentința, a dispus încasarea din contul inculpatului

Slutu Anatolie în beneficiul părții vătămate, prejudiciul moral în sumă de 5000 lei, din

contul inculpatei Botnaru Viorica în sumă de 2000 lei, din contul inculpaților Botnaru

Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba în sumă de 1000 lei fiecare.

Potrivit prevederilor art. 225 alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea acțiunii

civile în procesul penal, indiferent de valoarea acțiunii, se efectuează de către instanța de

competența căreia este cauza penală.

Colegiul penal constată, că instanța de apel menținând sentința și în latura civilă s-a

condus de prevederile art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală care prevede că ,,o dată cu

sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sânt dovedite temeiurile și mărimea

pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge”,

motivându-și soluția în modul expus la pct. 4.1. al prezentei decizii și n-a comis careva erori

29

de drept în această parte.

Cu referire la recursurile declarate de către avocatul Druță Boris în numele inculpatelor Guțu

Elena și Botnari Liuba

Analizând conținutul recursurilor declarate, se constată că partea apărării indică

drept temeiuri de casarea a deciziei instanței de apel, cele prevăzute la pct. 2) și 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, însă, de fapt criticele recurentului prescrise în cererile

de recurs sunt invocate sub aspectul modalității de apreciere a probelor, invocând că

instanțele de fond eronat au apreciat probele și greșit au ajuns la concluzia că în acțiunile

inculpatelor Botnari Liuba și Guțu Elena se conțin elementele infracțiunilor incriminate.

Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit confirmare

la judecarea recursului declarat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de

recurent.

Referitor la eroarea de drept prevăzută la pct. 2) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, invocată de recurent, precum că instanța nu a fost compusă potrivii legii ori au fost

încălcate prevederile art. art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală, Colegiul lărgit constată, că

recurentul nu a indicat concret circumstanțele care confirmă încălcarea de către instanțele

de fond a regulilor privind compunerea instanței de judecată, împrejurările care exclud

participarea judecătorului la judecarea cauzei, or poziția instanței de recurs de a suplini din

oficiu recursurile părții apărării prin constatări subiective constituie o derogare de la

principiul contradictorialității în condițiile egalității armelor.

În continuare, instanța de recurs atestă că deși apărarea își întemeiază recursurile pe

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și ținând cont de faptul că

avocatul solicită achitarea inculpatelor Guțu Elena și Botnari Liuba, consideră că

recursurile se fundamentează și pe temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, în sensul că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Instanța de recurs menționează că, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră

calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de

norma penală.

Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite

30

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, inculpatele Guțu Elena și Botnari Liuba au fost puse sub

învinuire, recunoscute vinovate și condamnate de prima instanță în baza art. art. 179 alin.

(1) și 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, soluție menținută de către instanța de apel, care a

constatat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând

obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând

asupra vinovăției inculpatelor de săvârșirea infracțiunilor imputate.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și

întemeiat a menținut concluzia primei instanțe privind vinovăția inculpatelor Guțu Elena

și Botnari Liuba în săvârșirea infracțiunilor constatate, deoarece la judecarea apelurilor

declarate de avocatul Cuptova Natalia în numele inculpatei Guțu Elena și avocatul Panuș

Liliana în numele inculpatei Botnari Liuba, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum

este indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie.

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul că, argumentele invocate de recurent

au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel,

iar asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în hotărârile pronunțate,

soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Totodată, Colegiul penal atestă, că argumentele recursului se rezumă la o altă

apreciere a probelor, care diferă de cea expusă în hotărârile judecătorești pronunțate în

cauză, pe când la această etapă instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de

probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt,

decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuții exclusive ale instanțelor de fond.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că nu se constată prezența în speța

examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs

în sensul casării deciziei contestate.

Așadar, reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal a ajuns la concluzia că,

temeiurile invocate de recurenți, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor

declarate. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea

atacată este una legală și întemeiată, considerente din care recursurile declarate urmează a

fi respinse, ca inadmisibile, cu menținerea deciziei atacate.

31

al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către adjunctul procurorului-șef

al Procuraturii de circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile, partea vătămată Botnari

Gheorghe, avocatul Druță Boris în numele inculpatei Botnari Liuba și avocatul Druță Boris

în numele inculpatei Guțu Elena, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 28 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe Slutu Anatolie Xxxxx,

Botnaru Viorica Xxxxx, Botnaru Anatolie Xxxxx, Guțu Elena Xxxxx și Botnari Liuba

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 15 mai 2018.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

32