1ra-725/2018 — Art. 90, 179 alin. 2; 287 alin. 2 lit. b; 152 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 30 iunie 2017, Slutu Anatolie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 179 alin. (2), art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa după cum urmează: - conform art. 179 alin. (2) Cod penal - 1 an închisoare; - conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - 2 ani închisoare; - conform art. 152 alin. (1) Cod penal - 2 ani închisoare. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Slutu Anatolie pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Botnaru Viorica a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 179 alin. (2) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa după cum urmează: - conform art. 179 alin. (2) Cod penal - 1 an închisoare; - conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - 2 ani închisoare. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilit lui Botnaru Viorica pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Botnaru Anatolie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 179 alin. (1) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. În baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Procesul penal de învinuire a lui Botnaru Anatolie în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motivul intervenii termenului de prescripție. Guțu Elena a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 179 alin. (1) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. În baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, i- a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Procesul penal de învinuire a lui Guțu Elena în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motivul intervenirii termenului de prescripție. Botnari Liuba a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 179 alin. (1) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. În baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, i- 2 a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Procesul penal de învinuire a lui Botnari Liuba în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motivul intervenirii termenului de prescripție. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba pe un termen de probă de 2 ani, dacă nu v-or săvârși o nouă infracțiune, îndreptățind prin comportare exemplară și muncă cinstită încrederea acordată. În baza art. 90 alin. (6) Cod penal, inculpații Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba, au fost obligați să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent. Inculpații Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba au fost obligați ca în termen de cinci zile de la intrarea sentinței în vigoare să se prezinte la Biroul de Probațiune Strășeni pentru a fi luați la evidență în scopul supravegherii executării pedepsei. Măsura preventivă - obligarea de a nu părăsi țara, aplicată în privința lui Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba, a fost menținută până la intrarea sentinței în vigoare. Acțiunea civilă - înaintată de către Botnari Gheorghe către Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba privind încasarea prejudiciului material și moral a fost admisă parțial. A fost încasat în mod solidar de la Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba în beneficiul părții civile Botnari Gheorghe prejudiciu material în mărime de 326 lei 30 bani și plata pentru asistență juridică - 6000 lei. A fost încasat de la Slutu Anatolie în beneficiul părții civile Botnari Gheorghe prejudiciu moral în mărime de 5000 lei. A fost încasat de la Botnaru Viorica în beneficiul părții civile Botnari Gheorghe prejudiciu moral în mărime de 2000 lei. A fost încasat de la Botnaru Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba în beneficiul părții civile Botnari Gheorghe prejudiciu moral în mărime a câte 1000 lei de la fiecare. În rest, acțiunea civilă a lui Botnari Gheorghe către Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba privind încasarea prejudiciului material și moral, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Slutu Anatolie la 3 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, având intenția violării domiciliului cet. Botnari Gheorghe, împreună și de comun acord cu Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba, după o înțelegere prealabilă, toți cinci, sau deplasat la domiciliul cet. Botnari Gheorghe situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, unde în vederea realizării scopului său infracțional, intenționat, fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în curtea casei lui Botnari Gheorghe amplasată în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx. Tot atunci continuându-și acțiunile ilegale, de asemenea fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în incinta casei cet. Botnari Gheorghe care în timp ce îi solicita lui Slutu Anatolie și celorlalte persoane să părăsească casa și ograda casei care constituie domiciliul său, a fost agresat fizic de către Slutu Anatolie care a rămas ilegal în domiciliu dat unde aflându-se în ograda lui Botnari Gheorghe a aplicat față de ultimul violența fizică manifestată prin apucarea lui Botnari Gheorghe de haine în regiunea pieptului și doborârea ultimului jos la pământ, după care i-a aplicat multiple lovituri cu picioarele în regiunea toracică. Tot el, la 27 noiembrie 2014 aproximativ în jurul orei 20:00, aflându-se ilegal împreună cu Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba în domiciliu cet. Botnari Gheorghe, situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, în ogradă, având intenția cauzării leziunilor corporale lui Botnari Gheorghe, de unul singur, în timp ce Botnari Gheorghe se afla în ogradă jos la pământ, intenționat în vederea realizării scopului infracțional, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, lovituri în rezultatul cărora părții vătămate Botnari Gheorghe i-au fost cauzate vătămări corporale care potrivit raportului de expertiză medico legală nr. 192 din 12.12.2014 duce la dereglarea sănătății mai mult de 21 zile și se califică ca vătămare corporală medie. Tot el, la 27 noiembrie 2014 aproximativ în jurul orei 20:00 aflându-se ilegal împreună cu Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba în domiciliu cet. Botnari Gheorghe situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, în ogradă, având scopul săvârșirii și a unui act de huliganism, împreună și de comun acord cu Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba, toți cinci, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, în prezența mai multor persoane, manifestând o obrăznicie deosebită și demonstrând o lipsă de respect față de cei prezenți, au inițiat o ceartă cu Botnari Gheorghe care se afla în aceiași ogradă. În timpul conflictului dat, după ce în prezența mai multor persoane Slutu Anatolie în vederea realizării acțiunilor sale huliganice l-a apucat în mod demonstrativ pe Botnari Gheorghe de haine în regiunea pieptului și l-a doborât pe ultimul jos la pământ, apoi i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu picioarele, în timp ce Botnari Gheorghe se afla jos la pământ drept consecință a 4 loviturilor primite, în vederea realizării acțiunilor ilegale și huliganice, Slutu Anatolie în timp ce rostea diferite cuvinte necenzurate în adresa lui Botnari Gheorghe intenționat și în mod demonstrativ împreună cu Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba l-au târât pe Botnari Gheorghe din ograda ce-i aparține ultimului în drum, după poarta gospodăriei, unde continuând aceleași acțiuni ilegale și huliganice în timp ce în prezența mai multor persoane rostea diferite cuvinte necenzurate i-a mai aplicat lui Botnari Gheorghe multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului provocându-i ultimului dureri fizice. Inculpata Botnaru Viorica la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, având intenția violării domiciliului cet. Botnari Gheorghe, împreună și de comun acord cu Botnaru Anatolie, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba, după o înțelegere prealabilă, toți cinci, sau deplasat la domiciliul cet. Botnari Gheorghe situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, unde în vederea realizării scopului său infracțional, intenționat, fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în curtea casei lui Botnari Gheorghe amplasată în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, după care continuându-și acțiunile ilegale, de asemenea fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în incinta casei cet. Botnari Gheorghe iar la solicitarea ultimului de a părăsi casa și ograda casei care constituie domiciliul său, Botnaru Viorica a rămas ilegal în domiciliu dat unde aflându-se în ograda lui Botnari Gheorghe a aplicat față de ultimul violența fizică manifestată prin aplicarea unei lovituri în față, regiunea buzei superioare. Tot ea, la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se ilegal împreună cu Botnaru Anatolie, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba în domiciliu cet. Botnari Gheorghe situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, în ogradă, având scopul săvârșirii unui act de huliganism, împreună și de comun acord cu Botnaru Anatolie, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba, toți cinci, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, în prezența mai multor persoane, manifestând o obrăznicie deosebită și demonstrând o lipsă de respect față de cei prezenți, au inițiat o ceartă cu Botnari Gheorghe care se afla în aceiași ogradă. În timpul conflictului dat, după ce în prezența mai multor persoane Slutu Anatolie l-a apucat în mod demonstrativ pe Botnari Gheorghe de haine în regiunea pieptului și l-a doborât pe ultimul jos la pământ după care i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu picioarele în regiunea toracică, Botnaru Viorica în vederea realizării acțiunilor sale huliganice, în timp ce Botnari Gheorghe s-a apropiat de ea cerându-i să părăsească domiciliu dat, Botnaru Viorica intenționat în vederea realizării acțiunilor huliganice în mod demonstrativ în prezența mai multor persoane i-a aplicat lui Botnari Gheorghe o lovitură în față regiunea buzei superioare în rezultatul cărei Botnari Gheorghe 5 a căzut din nou jos la pământ. În timp ce Botnari Gheorghe se afla jos la pământ drept consecință a loviturilor primite, în vederea realizării acțiunilor ilegale și huliganice, Botnaru Viorica în timp ce rostea diferite cuvinte necenzurate în adresa lui Botnari Gheorghe intenționat și în mod demonstrativ împreună cu Botnaru Anatolie, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba l-au târâit pe Botnari Gheorghe din ograda ce-i aparține ultimului în drum, după poarta gospodăriei lui Botnari Gheorghe, unde continuând aceleași acțiuni ilegale și huliganice în timp ce în prezența mai multor persoane rostea diferite cuvinte necenzurate i-a mai aplicat lui Botnari Gheorghe multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului provocându-i ultimului dureri fizice. Inculpatul Botnaru Anatolie la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, având intenția violării domiciliului cet. Botnari Gheorghe, împreună și de comun acord cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba, după o înțelegere prealabilă, toți cinci, sau deplasat la domiciliul cel. Botnari Gheorghe situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, unde în vederea realizării scopului său infracțional, intenționat, fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în curtea casei lui Botnari Gheorghe amplasată în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, după care continuându-și acțiunile ilegale, de asemenea fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în incinta casei cet. Botnari Gheorghe, iar la solicitarea ultimului de a părăsi casa și ograda casei care constituie domiciliul său, Botnaru Anatolie a rămas ilegal pentru o perioadă scurtă de timp în domiciliu dat. Tot el, la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se ilegal împreună cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba în domiciliu cet. Botnari Gheorghe situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, în ogradă, având scopul săvârșirii unui act de huliganism, împreună și de comun acord cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba, toți cinci, încâlcind grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, în prezența mai multor persoane, manifestând o obrăznicie deosebită și demonstrând o lipsă de respect față de cei prezenți, au inițiat o ceartă cu Botnari Gheorghe care se afla în aceiași ogradă. În timpul conflictului dat, după ce în prezența mai multor persoane Slutu Anatolie l-a apucat în mod demonstrativ pe Botnari Gheorghe de haine în regiunea pieptului și l-a doborât pe ultimul jos la pământ, aplicându-i lui Botnari Gheorghe multiple lovituri cu picioarele în regiunea toracică ca mai apoi Botnaru Viorica intenționat în vederea realizării acțiunilor huliganice în mod demonstrativ în prezența mai multor persoane i-a aplicat lui Botnari Gheorghe o lovitură în față regiunea buzei superioare în rezultatul cărei lovituri Botnari Gheorghe a căzut din nou jos la pământ. În timp ce Botnari Gheorghe se afla jos la pământ drept consecință a loviturilor primite, în vederea realizării 6 acțiunilor ilegale și huliganice, Botnaru Anatolie în timp ce rostea diferite cuvinte necenzurate în adresa lui Botnari Gheorghe intenționat și în mod demonstrativ împreună cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba, l-au târât pe Botnari Gheorghe din ograda ce-i aparține ultimului în drum, după poarta gospodăriei lui Botnari Gheorghe, unde continuând aceleași acțiuni ilegale și huliganice în timp ce în prezența mai multor persoane rostea diferite cuvinte necenzurate i-a mai aplicat lui Botnari Gheorghe, multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului provocându-i ultimului dureri fizice. Inculpata Guțu Elena, la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, având intenția violării domiciliului cet. Botnari Gheorghe, împreună și de comun acord cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba, după o înțelegere prealabilă, toți cinci, sau deplasat la domiciliul cet. Botnari Gheorghe situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, unde în vederea realizării scopului său infracțional, intenționat, fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în curtea casei lui Botnari Gheorghe amplasată în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, după care continuându-și acțiunile ilegale, de asemenea fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în incinta casei cet. Botnari Gheorghe iar la solicitarea ultimului de a părăsi casa și ograda casei care constituie domiciliul său, Guțu Elena a rămas ilegal pentru o perioadă scurtă de timp în domiciliu dat. Tot ea, la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se ilegal împreună cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie și Botnari Liuba, în domiciliu cet. Botnari Gheorghe situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, în ogradă, având scopul săvârșirii unui act de huliganism, împreună și de comun acord cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie și Botnari Liuba, toți cinci, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, în prezența mai multor persoane, manifestând o obrăznicie deosebită și demonstrând o lipsă de respect față de cei prezenți, au inițiat o ceartă cu Botnari Gheorghe, care se afla în aceiași ogradă. În timpul conflictului dat, după ce în prezența mai multor persoane Slutu Anatolie l-a apucat în mod demonstrativ pe Botnari Gheorghe de haine în regiunea pieptului și l-a doborât pe ultimul jos la pământ, aplicându-i lui Botnari Gheorghe multiple lovituri cu picioarele în regiunea toracică ca mai apoi Botnaru Viorica intenționat în vederea realizării acțiunilor huliganice în mod demonstrativ în prezența mai multor persoane i-a aplicat lui Botnari Gheorghe o lovitură în față regiunea buzei superioare în rezultatul cărei lovituri Botnari Gheorghe a căzut din nou jos la pământ, în timp ce Botnari Gheorghe se afla jos la pământ drept consecință a loviturilor primite, în vederea realizării acțiunilor ilegale și huliganice, Guțu Elena în timp 7 ce rostea diferite cuvinte necenzurate în adresa lui Botnari Gheorghe intenționat și în mod demonstrativ împreună cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie și Botnari Liuba, l-au târât pe Botnari Gheorghe din ograda ce-i aparține ultimului în drum, după poarta gospodăriei lui Botnari Gheorghe, unde continuând aceleași acțiuni ilegale și huliganice în timp ce în prezența mai multor persoane rostea diferite cuvinte necenzurate i-a mai aplicat lui Botnari Gheorghe multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului provocându-i ultimului dureri fizice. Inculpata Botnari Liuba, la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, având intenția violării domiciliului cet. Botnari Gheorghe, împreună și de comun acord cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnaru Anatolie, după o înțelegere prealabilă, toți cinci, sau deplasat la domiciliul cet. Botnari Gheorghe, situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, unde în vederea realizării scopului său infracțional, intenționat, fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în curtea casei lui Botnari Gheorghe amplasată în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, după care continuându-și acțiunile ilegale, de asemenea fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în incinta casei cet. Botnari Gheorghe iar la solicitarea ultimului de a părăsi casa și ograda casei care constituie domiciliul său, Botnari Liuba a rămas ilegal pentru o perioadă scurtă de timp în domiciliu dat. Tot ea, la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se ilegal împreună cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnaru Anatolie în domiciliu cet. Botnari Gheorghe situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, în ogradă, având scopul săvârșirii unui act de huliganism, împreună și de comun acord cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnaru Anatolie, toți cinci, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, în prezența mai multor persoane, manifestând o obrăznicie deosebită și demonstrând o lipsă de respect față de cei prezenți, au inițiat o ceartă cu Botnari Gheorghe care se afla în aceiași ogradă. În timpul conflictului dat, după ce în prezența mai multor persoane Slutu Anatolie l-a apucat în mod demonstrativ pe Botnari Gheorghe de haine regiunea pieptului și l-a doborât pe ultimul jos la pământ, aplicându-i lui Botnari Gheorghe multiple lovituri cu picioarele în regiunea toracică ca mai apoi Botnaru Viorica intenționat în vederea realizării acțiunilor huliganice în mod demonstrativ în prezența mai multor persoane i-a aplicat lui Botnari Gheorghe o lovitură în față regiunea buzei superioare în rezultatul cărei lovituri Botnari Gheorghe a căzut din nou jos la pământ, în timp ce Botnari Gheorghe se afla jos la pământ drept consecință a loviturilor primite, în vederea realizării acțiunilor ilegale și huliganice, Botnari Liuba în timp ce rostea diferite cuvinte necenzurate în adresa lui Botnari Gheorghe intenționat și în mod demonstrativ 8 împreună cu Botnaru Viorica, Slutu Anatolie, Guțu Elena și Botnaru Anatolie Nicolae l-au târât pe Botnari Gheorghe din ograda ce-i aparține ultimului în drum, după poarta gospodăriei lui Botnari Gheorghe, unde continuând aceleași acțiuni ilegale și huliganice în timp ce în prezența mai multor persoane rostea diferite cuvinte necenzurate i-a mai aplicat lui Botnari Gheorghe multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului provocându-i ultimului dureri fizice.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul în Procuratura r-lui Strășeni, Pruteanu Elena, prin care a solicitat admiterea apelului și casarea sentinței Judecătoriei Strășeni din 30 iunie 2017 în privința inculpatului Slutu Anatolie, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri pentru prima instanță, prin care ultimul să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2), art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa după cum urmează: - conform art. 179 alin. (2) Cod penal – 1 an închisoare; - conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – 3 ani închisoare; - conform art. 152 alin. (1) Cod penal – 4 ani închisoare. Prin aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, a-i stabili pedeapsă definitivă, pentru concurs de infracțiuni închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat următoarele: - pedeapsa aplicată inculpatului Slutu Anatolie este prea blândă; - atât pe parcursul urmăririi penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești învinuitul nu a recunoscut vina; - instanța de judecată nu a ținut cont de circumstanțele cazului și pericolul social pe care inculpatul îl prezintă, nefiind luate în considerație nici împrejurările de fapt în care a fost comisă infracțiunea, și personalitatea inculpatului Slutu Anatolie; - pedeapsa solicitată de către acuzare a avut drept scop corectarea și reeducarea inculpatului, ca urmare prevenirea săvârșirii de către aceasta a noi infracțiuni, de aceea a considerat că pedeapsa aplicată inculpatului Slutu Anatolie de către instanța de judecată este prea blândă, datorită pericolului social sporit al infracțiunilor comise de către inculpat, însă instanța nu a ținut cont de scopul pedepsei care primordial trebuie să restabilească echitatea socială și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane; - pedeapsa aplicată nu va contribui la realizarea scopului pedepsei penale și anume corectarea și reeducarea persoanei care a comis infracțiunile nominalizate, precum și 9 curmarea și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. 3.2. Avocatul Cuptova Natalia în interesele inculpatelor Botnaru Viorica și Guțu Elena, prin care a solicitat admiterea cererilor de apel, casarea sentinței judecătoriei Strășeni din 30.06.2017, cu emiterea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanța prin care Botnaru Viorica și Guțu Elena sa fie achitate. În argumentarea apelului depus, avocatul Cuptova Natalia a invocat că: - sentința de condamnare este neîntemeiată; - după cum reiese din declarațiile martorilor, în afara de partea vătămată Botnari Gh., nimeni dintre ei nu a văzut ca Botnaru Viorica să-i fi aplicat lovitură cu pumnul în regiunea feței lui Botnari Gheorghe, de la care acesta a căzut la pământ și i s-ar fi stricat dinții din partea dreapta de sus. Conform raportului de expertiză medico-legală a părții vătămate, la acesta nu sunt depistate deteriorări a dinților. Prin ce acțiuni s-a manifestat pretinsul comportament huliganic a lui Botnaru Viorica așa si nu a fost stabilit; - la fel, după cum reiese din declarațiile martorilor și a părții vătămate nimeni nu poate descrie și delimita care de fapt erau acțiunile lui Guțu Elena când Botnari Gheorghe a scos cu forța din casă; - în cadrul cercetării judecătorești a cauzei date, depozițiile martorilor care au declarat că nu au văzut (Botnari Vasilisa), sau nu au putut desluși din cauza că era incomod situată poarta și din acest considerent nu era în vizor cine era în drum (Bălățel Ion), iar alții au declarat că doar auzeau voci și gălăgie neputând delimita acțiunile participanților în conflict (Botnari Constantin) să fie puse la baza unei sentințe de condamnare. Nimeni dintre martori nu face mențiune asupra faptului precum că Botnari Gheorghe a fost târâit în drum de către toți cei care erau prezenți; - urmare a celor expuse a considerat că în cadrul cercetării judecătorești prin declarațiile date de martori care au fost consemnate și puse la baza emiterii sentinței de condamnare, nu a fost stabilit cu certitudine, și fără îndoială, că Botnaru Viorica sau Guțu Elena să fi comis actul de huliganism și violarea de domiciliu cu aplicarea violenței sau amenințarea aplicării acesteia. 3.3. Avocatul Ion Gumeniuc în interesele inculpatului Slutu Anatolie, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, cu achitarea integrală a inculpatului Slutu Anatolie din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor constitutive a infracțiunilor incriminate. În argumentarea apelului depus, avocatul Ion Gumeniuc a invocat că: - sentința primei instanțe este neîntemeiată; 10 - declarațiile inculpatului Slutu Anatolie au fost confirmate integral de către ceilalți inculpați - Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Botnari Liuba și Guțu Elena; - chiar și partea vătămată Botnari Gheorghe a confirmat, că nu l-a auzit pe Slutu Anatolie să înjure, de asemenea nu poate indica cine anume dintre inculpați i-a provocat fractura maleolei la picior. Iar soția părții vătămate - Botnari Vasilisa a menționat, că în general în acea seară nu a auzit nici un cuvânt de la Slutu Anatolie și își făcuse impresia că acela este mut; - a considerat, că martorii acuzării au fost nevoiți să depună declarații împotriva lui Slutu Anatolie, conducându-se de pretinsele „explicații” ale ultimului, care au fost tâlcuite de ei înșiși din numele lui, în realitate însă - ultimul într-adevăr nu a fost nici în ograda, nici în casa părții vătămate, cu atât mai mult el pe nimeni nu a înjurat și nu a lovit. 3.

Avocatul Zagaiciuc Victor în interesele inculpatului Botnaru Anatolie, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Strășeni din 30.06.2017, cu emiterea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanța prin care să fie dispusă achitarea lui Botnaru Anatolie pe ambele capete de acuzare, pe motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale componențe de infracțiune și respingerea ca neîntemeiată a acțiunii civile. În argumentarea apelului depus, avocatul Zagaiciuc Victor a invocat că: - sentința primei instanțe este neîntemeiată; - în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu de probe pertinente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că fapta cet. Botnaru Anatolie întrunește elementele constitutive ale componențelor de infracțiune prevăzute de art. art. art. 179 alin. (1) și 287 alin. (2) Cod penal; - învinuirea înaintată inculpatului Botnaru Anatolie și starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești iar probele administrate în instanța de judecată au fost apreciate în mod eronat, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele componenței de infracțiune; - analizând învinuirea înaintată în coraport cu probele administrate în instanța de judecată în cadrul cercetării judecătorești rezultă că în acțiunile lui Botnaru Anatolie nu se atestă elementele componențelor de infracțiune prevăzute de art. 179 și 287 Cod penal; - în instanța de judecată nu a fost demonstrat faptul că acțiunile cet. Botnaru Anatolie au fost însoțite de o încălcare grosolană și evidentă a ordinii publice și a exprimat o vădită lipsă de respect față de societate deoarece conform art. (3) alin. 3) a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a R. Moldova cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre 11 huliganism nr. 4 din 19.06.2006 „prin exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate se au în vedere acțiunile evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar ale unei persoane care se află la locul infracțiunii (proferarea de expresii indecente, abordarea unei ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc.)”. Comportamentul de care a dat dovadă Botnaru Anatolie nu a fost însoțit de expresii indecente, cuvinte necenzurate, acesta dorind doar să încerce să afle cauza maltratării Elenei Guțu de către Botnari Gheorghe și Botnari Vasilisa; -în urma probelor administrate de instanța de judecată în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat în mod concludent, că nici o probă din dosar nu indică asupra versiunii indicate în actul de învinuire, potrivit căreia Botnaru Anatolie i-ar fi aplicat careva lovituri părții vătămate, aceasta reieșind numai din declarațiile însuși a părții vătămate date în cadrul urmăririi penale și a rudelor acestuia, care instanța urmează a le aprecia critic din motivele indicate mai sus; - prin urmare, fapta care a avut loc, nu a fost săvârșită de către Botnaru Anatolie, fapt demonstrat prin probele acumulate, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești, iar în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal; - din aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 390 alin. 1) pct. (2) al Codului de Procedură Penală, a solicitat instanței de judecată adoptarea unei sentințe de achitare în privința lui Botnaru Anatolie pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat și în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale componenței de infracțiune. 3.

Avocatul Liliana Panuș în interesele inculpatei Botnari Liuba, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a sentinței primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Botnari Liuba să fie achitată, deoarece ultima nu a săvârșit aceste fapte. În argumentarea apelului depus, avocatul Liliana Panuș a invocat că: - sentința primei instanțe este neîntemeiată; - în cadrul urmăririi penale și a cercetărilor judecătorești inculpatul Botnari Liuba vina nu a recunoscut-o, aceasta se dovedește prin declarațiile tuturor inculpaților și a martorilor; - de fapt, în ziua cu pricina partea vătămată fiind în stare de ebrietate împreună cu martorii Sobari, Vestieru, Bălățel, Botnari Vasilisa i-au agresat pe inculpați, l-au ținut ostatic pe Slutu Anatolie, au scris o recipisă cu mâina lor, inventând conținutul. Botnari Liuba a venit la casa pătimitului să îl întrebe de ce a bătut-o pe fiica ei Guțu Elena, iar ultimul cu cei din casă s-au năpustit asupra lor, au chemat și „ajutoare”. Acestea se dovedesc și prin declarațiile expuse cu lux de amănunte de însăși inculpați, unde au explicat toate circumstanțele cauzei date. 12 3.

Partea vătămată Botnari Gheorghe, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Strășeni din 30.06.2017, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Slutu Anatolie, Botnaru Viorica, Botnaru Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba să fie condamnați fără aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei. Admiterea integrală a acțiunii civile înaintate cu dispunerea încasării în mod solidar de la inculpații, Slutu Anatolie Gheorghe, Botnaru Anatolie Nicolae, Botnaru Viorica Constantin, Botnari Liuba Pantelei și Guțu Elena Ion în beneficiul său prejudiciului material în sumă de 16 065,65 lei și a prejudiciului moral in mărime de 50 000 lei. În argumentarea apelului depus, partea vătămată a invocat că: - pedeapsa aplicată inculpaților este prea blândă; - din cauza leziunilor corporale pricinuite este în imposibilitate de a munci în vederea asigurării existenței sale și a familiei, având în vedere și faptul că este pensionar și are la întreținere 2 copii minori, fiindu-i cauzat un prejudiciu material format din venitul ratat din munca sa pe pământul pe care îl are în proprietate, venit pe care îl evaluează la suma de 10 000 lei. Însă deoarece acest venit ratat nu l-a putut certifica prin careva acte, a considerat oportun, ca din contul inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Botnari Liuba și Guțu Elena să fie încasată o suma bănească în mărimea unui salariu mediu lunar pe economie care în conformitate cu Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2014. nr. 1000 din 13.12,2013, constituia suma de 4225 lei și un salariu mediu lunar pe economie care în conformitate cu Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2015 nr. 974 din 04.12,2014, constituia suma de 4500 lei; - în afară de aceasta a cheltuit pentru tratament 1014,35 lei și 326,30 lei cheltuieli pentru transport, bani pe care i-a solicitat să fie încasați din contul inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Botnari Liuba și Guțu Elena; - de asemenea, deoarece inculpații nu și-au recunoscut vina și nu au încercat să-i compenseze prejudiciul cauzat, a fost nevoit să-și angajeze un avocat în vederea apărării drepturilor sale, suportând cheltuieli de asistență juridică în mărime de 6000 lei, care la fel a solicitat să fie încasați din contul inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Botnari Liuba și Guțu Elena; - prin urmare, în urma acțiunilor intenționate privind pricinuirea leziunilor corporale care au dus la limitarea temporară a capacității de muncă adică încălcarea gravă a dreptului la sănătate, precum și inviolabilitatea locuinței inculpații i-au cauzat atât suferințe fizice cât 13 și psihice pe care le-a evaluat la suma de 50 000 lei pe care la fel a solicitat să fie compensați de inculpații Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Botnari Liuba și Guțu Elena; - la analiza circumstanțelor cauzei și probelor prezentate de acuzarea de stat, instanța de judecată greșit a apreciat totalitatea semnelor obiective și subiective ale faptelor social periculoase comise de către Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Botnari Liuba și Guțu Elena. Ca consecință, instanța a încălcat criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal; - în așa mod, reiese că prin suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba nu au fost realizate scopurile legii penale, deoarece, având la bază circumstanțele sus menționate, nu poate fi vorba de careva corectare a condamnaților, deoarece există riscul comiterii de către aceștia a unor noi infracțiuni în timpul ispășirii pedepsei blânde, care le- a fost numită; - la fel, a considerat neargumentată și concluzia instanței de a admite doar parțial acțiunea civilă înaintată, deoarece de către instanța de judecată nu au fost luate în considerație suferințele suportate de el, sursele financiare cheltuite și timpul pierdut în trei ani cât a durat examinarea dosarului. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către procurorul în Procuratura r- lui Strășeni, Pruteanu Elena, avocatul Zagaiciuc Victor în interesele inculpatului Botnaru Anatolie, avocatul Cuptova Natalia în interesele inculpatelor Botnaru Viorica și Guțu Elena, avocatul Panuș Liliana în interesele inculpatei Botnari Liuba, avocatul Gumeniuc Ion în interesele inculpatului Slutu Anatolie și partea vătămată Botnari Gheorghe, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Vinovăția inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Viorica, Botnaru Anatolie, Guțu Elena 14 și Botnari Liuba, în comiterea infracțiunilor se confirmă prin următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Botnari Gheorghe; declarațiile martorului mibor Botnari Constantin; declarațiile martorilor Botnari Vasilisa, Botnari Vasile, Bălățel Ion, Gherman Liviu, Botnaru Olga, Lisnic Mihai, Vistieru Vasile. De asemenea, vinovăția inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Viorica, Botnaru Anatolie, Guțu Elena, Botnari Liuba, în comiterea infracțiunilor se confirmă prin următoarele materiale ale cauzei penale: - conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului cu foto tabel anexă din 27.04.2015 conform căruia sa cercetat locul comiterii infracțiunii și anume gospodăria și porțiunea de stradă alături de gospodăria cet. Botnari Gheorghe situată în r-nul Xxxxx sat. Xxxxx (f.d. 22-26, Vol. I); - conținutul procesului-verbal de confruntare din 15.04.2015 dintre partea vătămată Botnari Gheorghe și bănuita Botnaru Viorica în cadrul căruia partea vătămată își menține poziția cu referire la acțiunile ilegale a bănuitei Botnaru Viorica indicând expres faptele ilegale ale ultimei (f.d. 91-92, Vol. II); - conținutul procesului-verbal de confruntare din 15.04.2015 dintre partea vătămată Botnari Gheorghe și bănuitul Botnaru Anatolie în cadrul căruia partea vătămată își menține poziția cu referire la acțiunile ilegale a bănuitului Botnaru Anatolie indicând expres faptele ilegale ale ultimului (f.d. 93-94, Vol. II); - conținutul procesului-verbal de confruntare din 15.04.2015 dintre martorul Botnari Vasilisa și bănuitul Botnaru Anatolie în cadrul căruia martorul își menține poziția cu referire la acțiunile ilegale a bănuitului Botnaru Anatolie indicând expres faptele ilegale ale ultimului (f.d. 95, Vol. II); - conținutul procesului-verbal de confruntare din 15.04.2015 dintre martorul Botnari Vasilisa și bănuita Botnaru Viorica în cadrul căruia martorul își menține poziția cu referire la acțiunile ilegale a bănuitei Botnaru Viorica indicând expres faptele ilegale ale ultimei (f.d. 96, Vol. II); - conținutul procesului-verbal de confruntare din 15.04.2015 dintre martorul Bălățel Ion și bănuitul Botnaru Anatolie în cadrul căruia martorul își menține poziția cu referire la acțiunile ilegale a bănuitului Botnaru Anatolie indicând expres faptele ilegale ale ultimului (f.d. 97, Vol. II); - conținutul procesului-verbal de confruntare din 15.04.2015 dintre martorul Bălățel Ion și bănuita Botnaru Viorica în cadrul căruia martorul își menține poziția cu referire la acțiunile ilegale a bănuitei Botnaru Viorica indicând expres faptele ilegale ale ultimei (f.d. 15 98, Vol. II); - conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 09 din 16.01.2015 conform căruia lui Botnari Gheorghe i-au fost cauzate leziuni corporale în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, duce la dereglarea sănătății mai mult de 21 zile și în baza acestui criteriu se califică ca vătămării corporale Medii (f.d. 71, Vol. I). Suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel avocatul Druță Boris a făcut referire la următoarele materiale ale cauzei penale în vederea dezvinovățirii inculpatului:- procesul-verbal de audiere a bănuitului Guțu Elena din 25 martie 2015 (f.d. 41-42, Vol. II). Instanța de apel a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fară echivoc vinovăția inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Viorica, Botnaru Anatolie, Gutu Elena si Botnari Liuba în săvârșirea infracțiunilor incriminate, si anume: Slutu Anatolie vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 179 alin. (2) Cod Penal - violarea de domiciliu, adică, adică, pătrunderea și rămânerea Begală în domiciliu unei persoane fară consimțământul acestea săvârșită cu aplicarea violenței. - art. 152 alin. (1) Cod penal - vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 Cod Penal, dar care a fost urmată de o dereglare îndelungată a sănătății. - art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșit de către mai multe persoane. Botnaru Viorica vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 179 alin. (2) Cod penal — violarea de domiciliu, adică, pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliu unei persoane fără consimțământul acesteia săvârșită cu aplicarea violenței. - art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșit de către mai multe persoane. Botnaru Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba vineveți de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 179 alin. (1) Cod penal - violarea de domiciliu prin pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliu unei persoane fără consimțământul acesteia. - art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu 16 aplicarea unei asemenea violențe, săvârșit de către mai multe persoane. Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a conchis că, solicitarea apărării privind achitarea inculpaților din motiv că acțiunile acestora nu întrunesc elementele componenței de infracțiune nu poate fi admisă, or, la materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se atestă vinovăția lui Slutu Anatolie, Botnaru Viorica, Botnaru Anatolie, Gutu Elena si Botnari Liuba în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Instanța de fond întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpaților, considerând a fi neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale, or, acestea se contrazic prin întregul sistem de probe cercetate în instanța de fond, care combat în întregime versiunea inculpaților. Instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantului precum că, martorii acuzării au fost nevoiți să depună declarații împotriva lui Slutu Anatolie, conducându-se de fpretinsele „explicații” ale ultimului, care au fost tâlcuite de ei însăși din numele lui, în realitate însă - ultimul într-adevăr nu a fost nici în ograda, nici în casa părții vătămate, cu atât mai mult el pe nimeni nu a înjurat și nu a lovit, or, analizând declarațiile martorilor s- a constatat că inculpatul Slutu Anatolie împreună cu Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba, au pătruns în curtea casei părții vătămate, ulterior în locuința acestuia, aplicând violență fizică față de partea vătămată. Nu există temei de a aprecia critic declarațiile părții vătămate, și ale martorilor așa după cum a invocat apărarea, or, acestea sunt consecutive, coroborează între ele, sunt neschimbate pe tot parcursul urmării penale, judecării cauzei în fond, și în instanța de apel (ale părții vătămate), coroborează cu alte probe, partea vătămată și martorii audiați au fost preveniți de răspunderea penală pentru darea declarațiilor intenționat false, și prin urmare, nu există temei de a aprecia critic aceste declarații oferite sub jurământ și care corespund adevărului. Argumentele apelantului cu privire la faptul că, învinuirea înaintată inculpatului Botnaru Anatolie și starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești iar probele administrate în instanța de judecată au fost apreciate în mod eronat, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele componenței de infracțiune, or, soluția instanței de fond derivă din coroborarea probelor în ansamblu, efectuată după cercetarea acestora fiecare în parte. În conținutul sentinței se conțin totalitatea declarațiilor martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești, instanța de fond apreciind aceste probe după intima convingere și în conformitate cu prevederile art. 101 17 Cod penal. Instanța de apel a apreciat critic versiunea apărării potrivit căreia, de fapt, în ziua cu pricina partea vătămată fiind în stare de ebrietate împreună cu martorii Sobari, Vestieru, Bălățel, Botnari Vasilisa i-au agresat pe inculpați, l-au ținut ostatic pe Slutu Anatolie, au scris o recipisă cu mâina lor, inventând conținutul. De fapt, pătimiți sunt inculpații, ei au suferit. Botnari Liuba a venit la casa pătimitului să îl întrebe de ce a bătut-o pe fiica ei Guțu Elena, iar ultimul cu cei din casă s-au năpustit asupra lor, au chemat și „ajutoare”. Acestea se dovedesc și prin declarațiile expuse cu lux de amănunte de însăși inculpați, unde au explicat toate circumstanțele cauzei date. Or, din analiza cumulară a probelor instanța de apel a conchis că versiunea apărării cu privire la faptul că partea vătămată împreună cu alți martori i-au agresat pe inculpați, pătimiți fiind aceștia, nu se confirmă prin materialele cauzei penale, precum și din declarațiile părții vătămate și ale martorilor, ținând cont că, la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba sau deplasat la domiciliul cet. Botnari Gheorghe situat în sat. Xxxxx r-nul Xxxxx, fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în curtea casei lui Botnari Gheorghe. Tot atunci în timpul solicitării lui Botnari Gheorghe să părăsească casa și ograda casei care constituie domiciliul său, Slutu Anatolie l-a apucat în mod demonstrativ pe Botnari Gheorghe de haine în regiunea pieptului și l-a doborât pe ultimul jos la pământ, aplicându-i lui Botnari Gheorghe multiple lovituri cu picioarele în regiunea toracică ca mai apoi Botnaru Viorica intenționat în vederea realizării acțiunilor huliganice în mod demonstrativ în prezența mai multor persoane i-a aplicat lui Botnari Gheorghe o lovitură în față regiunea buzei superioare în rezultatul cărei lovituri Botnari Gheorghe a căzut din nou jos la pământ, în timp ce Botnari Gheorghe se afla jos la pământ drept consecință a loviturilor primite, în vederea realizării acțiunilor ilegale și huliganice, Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba, în timp ce rosteau diferite cuvinte necenzurate în adresa lui Botnari Gheorghe intenționat și în mod demonstrativ l-au târât pe Botnari Gheorghe din ograda ce-i aparține ultimului în drum, după poarta gospodăriei lui Botnari Gheorghe, unde în prezența mai multor persoane rosteau diferite cuvinte necenzurate i-au mai aplica lui Botnari Gheorghe multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului provocându-i ultimului dureri fizice. Vinovăția inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Viorica, Botnaru Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba în comiterea infracțiunilor imputate a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală care demonstrează vinovăția inculpaților în afara 18 oricărui dubiu rezonabil. Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de circumstanțele cauzei, personalitatea inculpaților, graviditatea infracțiunii comise care fac parte din categoria celor mai puțin grave, de comportamentul inculpaților în timpul și după comiterea infracțiunii, de faptul că nu recunosc vinovăția, se caracterizează satisfăcător la locul de trai, nu au recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate, ajungând la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpaților este posibilă fără izolarea acestora de societate cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe o perioadă de probațiune. Nu a fost reținut ca întemeiat argumentul acuzatorului de stat privind blândețea pedepsei penale aplicate inculpatului Slutu Anatolie, și faptul că instanța de judecată nu a ținut cont de circumstanțele cazului și pericolul social pe care inculpatul îl prezintă, nefiind luate în considerație nici împrejurările de fapt în care a fost comisă infracțiunea, și personalitatea acestuia, or, la stabilirea pedepsei inculpatului, prima instanță a luat în considerație toate circumstanțele cazului, aplicând pedeapsa în limitele prevăzute de lege. La fel nu se reține ca plauzibilă solicitarea din apelul părții vătămate privind aplicarea în privința inculpaților a unei pedepse privative de libertate or, primă instanță luând în considerație toate circumstanțele cauzei în mod corect a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, fiind o pedeapsă echitabilă în coraport cu faptele comise. Instanța de apel a concluzionat că, soluția adoptată de către prima instanță își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpaților Slutu Anatolie, Botnaru Viorica, Botnaru Anatolie, Guțu Elena, Botnari Liuba, or aplicarea unei pedepse penale sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia ar duce la conștientizarea de către inculpați a celor comise, va revizui atitudinea față de valorile sociale cu atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său față de membrii societății și siguranța ordinii publice. În prezenta cauză penală, partea vătămată Botnari Gheorghe a înaintat acțiune civilă prin care a solicitat încasarea prejudiciului material cauzat în mărime de 16 065, 65 lei, a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei. Instanța de apel a apreciat critic solicitarea apelantului cu privire la încasarea din contul inculpaților în beneficiul părții vătămate Botnari Gheorghe a prejudiciului material în sumă de 16065, 65 lei și a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei. 19 S-a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit căreia, dat fiind faptul că potrivit prevederilor art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, partea vătămată Botnari Gheorghe a solicitat încasarea din contul inculpaților în mod solidar în beneficiul său a sumei de 1014,35 lei pentru tratament și a sumelor de 4225 lei și respectiv 4500 lei salariu mediu lunar pe economie pentru anul 2014, 2015, prezentând în instanța de judecată bonuri fiscale de procurare a medicamentelor la un an după săvârșirea faptei, deși în instanța de judecată a declarat că în spital a fost internat pentru 21 de zile în secția traumatologie și tratamentul a avut loc în baza poliței de asigurare, iar după externare medicul nu i-a prescris careva medicamente. Totodată, nu a prezentat careva probe că ar fi fost angajat în câmpul muncii și ar fi avut careva pierderi din salariu pentru perioada de incapacitate de muncă, de aceia instanța a considerat oportun de a respinge pretențiile părții vătămată Botnari Gheorghe cu privire la încasare în mod solidar de la inculpați Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba a cheltuielilor pentru tratament în mărime de 1014,35 lei și a sumelor de 4225 lei și respectiv 4500 lei salariu mediu lunar pe economie pentru anul 2014, 2015. Mărimea prejudiciului moral solicitat de partea vătămată Botnari Gheorghe în cuantum de 50 000 lei, nu a fost dovedit în cuantumul cerut, și mai mult, a fost reținut faptul că partea vătămată fără îndoială a avut de suferit și moral în urma acțiunilor ilegale ale inculpaților prin faptul că a avut trăiri sufletești, frustrări, jigniri, disconfort, dureri și suferințe legate de acțiunile inculpaților, fiindu-i provocate vătămări corporale medii, însă instanța de apel a considerat mărimea prejudiciului moral pretins de partea vătămată în sumă de 50 000 lei exagerat de mare, ținând cont de suferințele psihice și fizice care i-a fost provocată părții vătămate în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpaților, atât în timpul conflictului, cât și ulterior acestuia. O recompensă echitabilă și rezonabilă a prejudiciului moral suportat de Botnari Gheorghe, în opinia instanței de apel a constituit echivalentul sumei de 10 000 lei moldovenești, stabilit de către prima instanță. Mai mult, instanța de apel verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpaților. 5. Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procurorul, prin care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în privința inculpatului Slutu Anatolie în partea stabilirii pedepsei, cu excluderea aplicării 20 prevederilor art. 90 Cod penal. În argumentarea recursului invocă următoarele: - decizia instanței de apel o consideră neîntemeiată doar în partea stabilirii pedepsei prea blânde inculpatului Slutu Anatolie; - instanța de apel ignorând faptul că inculpatul Slutu Anatolie concomitent a comis trei infracțiuni intenționate, neîntemeiat a menținut sentința Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 30.06.2017 în partea aplicării inculpatului pedeapsă cu suspendarea condiționată pe un termen de probațiune de 2 ani. 5.2. Partea vătămată Botnari Gheorghe, prin care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri potrivit căreia Slutu Anatolie, Botnaru Anatolie, Botnaru Viorica, Guțu Elena și Botnari Liuba să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2); art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal și să le fie stabilită pedeapsa conform legii. În argumentarea recursului invocă următoarele: - instanța de apel nu au reținut la examenarea apelului declarat de procuror că inculpații Slutu A., Botnaru A., Botnaru V., Guțu E. și Botnari L., la 27 noiembrie 2014 în jurul orei 20:00 aflându-se în sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx, după o înțelegere prealabilă, împreună și de comun acord au săvârșit infracțiunile prevăzute la art. 179 alin. (2), art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (2) Cod penal. Toți cinci, au violat domiciliul părții vătămate - Botnari Gheorghe, unde au săvârșit acțiuni ilegale și huliganice, cauzându-i leziuni corporale. Partea vătămată a suportat dureri fizice și psihice până a leșinat și a fost transportat cu ambulanța, a fost internat staționar, în secția chirurgie a spitalului raional Strășeni și a primit îngrijiri medicale neîntrerupt mai mult de 21 zile, care a fost, este și în prezent urmată de o dereglare îndelungată a sănătății. Părții vătămate, pe buza superioară i-a rămas pe viață o cicatrice inestetică; - potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 09 din 16.01.2015 rezultă: că lui Botnari Gheorghe i-au fost cauzate leziuni corporale care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care au dus la dererglarea sănătății mai mult de 21 zile și în baza acestui criteriu se califică ca vătămării corporale medii; - instanțele de fond, în rezultatul examinării tuturor probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată în conformitate cu legea, incorect le-a stabilit inculpaților pedeapsa. Leziunile corporale cauzate părții vătămate Botnari Gheorhe, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 09 din 16.01.2015, nu au fost cauzate de 21 unul singur, și anume numai de inculpatul Slutu Anatolie, dar au fost cauzate de două sau mai multe persoane. Astfel, inculpații urmau să fie recunoscuți vinoveți de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (2) Cod penal, care se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 ani, pe art. 287 alin. (2) Cod penal, care se pedepsește cu închisoare de până la 5 ani, pe art. 179 alin. (3) Cod penal, care se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani. Pedeapsa stabilită inculpaților Slutu A., Botnaru A., Botnaru V., Guțu E. și Botnari L. este prea blândă; - instanța de apel incorect a apreciat critic solicitarea apelantului cu privire la încasarea din contul inculpatului Cucu Alexei în beneficiul părții vătămate Botnari Gh. a prejudiciului material în sumă de 16065,65 lei și a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei. Acest inculpat Cucu Alexei, menționat de Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău în decizia din 28 noembrie 2017 (a se vedea la fila 29 din decizie), la care se cere casarea acesteia, Cucu Alexei nu este parte în prezenta cauză penală, Colegiul penal a constatat incoret circumstanțele la examenarea apelului părții vătămată, precum că partea vătămată Botnari Gheorghe a solicitat din contul inculpatului Cucu Alexei integral suma menționată. Prejudiciul material în sumă de 16065,65 lei și prejudiciul moral în mărime de 50000 lei, partea vătămată-Botnari Gheorghe a solicitat să fie încasată de la inculpații Slutu A., Botnaru A., Botnaru V., Guțu E. și Botnari L.; - partea vătămată Botnari Gheorghe, în urma acțiunelor ilegale ale inculpaților, prin faptul că a avut și are de suferit, trăiri sufletești, frustări, jigniri, discomfort, dureri fizice și psihice, fractură a maleolei laterale pe stânga, plagă contuză a buzei superioare, care a rămas pe viață o plagă cicatrice inestetică pe față, în rezultat la acel moment din lovitură au căzut doi dinți jos, a fost lovit cu pumnii și cu picioarele peste corp, până a leșinat, a pierdut cunoștința, toate acestea sunt legate de inacțiunile săvârșite în comun de inculpații Slutu A., Botnaru A., Botnaru V., GuțuE. și Botnari L., fiindu-i provocate vătămări corporale medii, cauzându-i un prejudiciu agrement și estetic, de care instanța de apel nu a ținut cont, a considerat că echivalentul de 10000 lei moldovenești este o recompensă echitabilă și rezonabilă a prejudiciului moral suportat de partea vătămată Botnari Georghe, are la întreținere doi copii minori, nu este apt de a munci fizic cotele de teren, cu ceia ce Botnari Georghe nu este de acord. 5.3. Avocatul Druță Boris în numele inculpatei Botnari Liuba, prin care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2) și 6) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună ca Botnari Liuba să fie achitată. În argumentarea recursului invocă următoarele: - în faza urmăriri penale și a examinării judiciare nu s-a respectat principiul 22 individualizării acțiunilor ale lui Botnari Liuba care nu și-a recunoscut vina imputată și a declarat că dânsa nu a participat nici la o acțiune frauduloasă față de Botnari Gheorghe. La 27 noiembrie 2014 dânsa nu a violat domiciuliul părții vătămate din satul Xxxxx, r-nul Xxxxx. De asemenea, nu a săvârșit nici un act huliganic împotriva lui Botnari Gh. a cărui rudă este; - instanțele au luat în considerație în exclusivitate doar declarațiile părții vătămate, care nicidecum nu a delimitat acțiunile lui Botnari Liuba dar a menționat că ea, împreună cu Botnari Viorica, Slutu A., Burlacu V. și Guțu H. l-ar fi agresat și față de el s-au aplicat lovituri și i s-au spus cuvinte injurioase. Este semificativ să menționăm că toate părțile pe acest dosar sunt în grad de rubedenie între ele; - nu s-a luat în considerație raportul de expertiză medico-legale, anexat la materialele dosarului, din care reiese că lui Botnaru Gh. nu i-au fost depistate leziuni corporale în acele părți ale corpului (la gât, pe coapse), pe care le indică partea vătămată în declarațiile sale; - s-au ignorat ori s-au analizat superficial (cu preponderență în favoarea părții vătămate) depozițiile martorilor: Botnari Vasilisa, Botnari Constantin, Balațel Ion care nu au indicat, precum că Botnari Liuba ar fi comis fapte nelegitime, cu acte de huliganism în timpul conflictului din 27 noiembrie 2014; - nu s-a luat în considerație că Botnari Liuba nu putea la acea perioadă să comită acte de violență față de partea vătămată. Ultima anterior nu a fost condamnată, la materialele dosarului lipsesc careva dovezi precum că faptele ei ar fi pricinuit daune morale sau materiale părții vătămate. Instanțele au examinat cauza fără a lua în considerație că Botnari Liuba se caracterizează pozitiv la locul de trai, nu a fost depistată vreo faptă compromițătoare ce ar fi săvârșit-o anterior; - prin prisma normelor de procedură națională existente și în sensul art. 6 alin. (1) CțEDO, instanța de judecată, trebuia să indice cu suficientă claritate motivele pe care își întemeiază hotărârea, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze faptele constatate. Relevanță la acest capitol prezintă art. 17 CțEDO care interzice interpretarea abuzivă a normelor în vederea limitării sau distrugerii drepturilor și libertăților garantate și protejate de convenție, specificând expres că nimeni nu poate fi condamnat, decât numai în condițiile prevăzute de lege, precum și de principiile dreptului internațional. 5.4. Avocatul Druță Boris în numele inculpatei Guțu Elena, prin care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2) și 6) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună ca Guțu Elena, să fie achitată, invocând argumente similare celora invocate în 23 cererea de recurs declarată de către ultimul în interesele inculpatei Botnari Elena. 6. Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursurilor declarate din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În cauza deferită judecării, sunt declarate mai multe cereri de recurs și luând în considerare că cererile de recurs sunt declarate de diferite părți ale procesului, în contextul ce urmează instanța de recurs se va expune punctat asupra soluției de inadmisibilitate adoptate pe marginea acestora. Cu referire la recursul declarat de către procuror Reieșind din conținutul recursului se atestă, că autorul critică hotărârea instanței de apel, considerând că inculpatului Slutu Anatolie greșit i-a fost aplicată norma art. 90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a pedepsei cu închisoare. Astfel, ținând cont de argumentele invocate, Colegiul penal consideră, că procurorul semnalează temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În același timp, Colegiul penal constată din recursul declarat, că recurentul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite, invocând dezacordul cu faptul că instanța de apel nu a luat în considerație totalitatea circumstanțelor cauzei, ce în opinia ultimului, indică la aplicarea nejustificată a suspendării condiționate a pedepsei cu închisoare inculpatului Slutu Anatolie, conform art. 90 Cod penal. În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului nu și-a găsit confirmarea temeiul pentru recurs semnalat de către recurent și prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în prezenta speță, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat 24 soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului și nu a admis careva erori, stabilind în privința acestuia suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, conform art. 90 Cod penal. Opozant celor invocate de recurent la capitolul efectuării unei individualizări eronate a pedepsei aplicate în privința inculpatului Slutu Anatolie, conform art. 90 Cod penal, instanța de recurs relevă, că în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Conform art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată, iar după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile Părții generale a Codului penal, în special a dispozițiilor art. 90 Cod penal. Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare, și reeducare a condamnatului, și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip, și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingere a scopului legii. Pedeapsa mai aspră, în limitele prevederilor articolului, poate fi stabilită numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului scontat. Conform alin. (1) art. 90 Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune, sau după caz 25 termenul de probă, iar aceste prevederi potrivit dispoziției alin. (4) al aceleiași norme nu se aplică în cazul persoanelor care au săvârșit infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave. Revenind la prezenta speță, Colegiul atestă, că inculpatul Slutu Anatolie a fost condamnat în baza art. 179 alin. (2) Cod penal - 1 an închisoare; art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - 2 ani închisoare; art. 152 alin. (1) Cod penal - 2 ani închisoare, iar în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. Potrivit art. 16 Cod penal, infracțiunile prevăzute la: - art. 179 alin. (2) Cod penal, prevede pedeapsa cu închisoare de până la 3 ani și se califică ca mai puțin gravă; - art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prevede pedeapsa cu închisoare de până la 5 ani și se califică ca mai puțin gravă; - art. 152 alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsa cu închisoare de până la 5 ani și se califică ca mai puțin gravă. Respectiv, după ce a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor generale de individualizare a pedepsei, continuând operațiunea de individualizare cu privire la săvârșirea infracțiunii, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune neexecutare pedepsei aplicate vinovatului. Astfel, suspendarea condiționată, ca mijloc de individualizare a pedepsei, conferă instanței de judecată posibilitatea ca, pe lângă stabilirea cuantumului pedepsei, să se pronunțe și asupra modului de executare. Derivând din condițiile ce vizează pedeapsa aplicată și natura infracțiunii prevăzute în alin. (1) și alin. (4) art. 90 Cod penal, se atestă faptul incidenței acestora la prezenta speță și anume că este stabilită o pedeapsă cu închisoare ce nu depășește 5 ani, și nu este una ce se atribuie la infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave. Astfel, instanța de recurs apreciază că, la stabilirea modalității de executare a pedepsei, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, constatând că pedeapsa aplicată va fi echitabilă faptei infracționale comise, ce corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ca urmare, nefiind justificată solicitarea recurentului privind excluderea aplicării dispozițiilor art. 90 Cod penal, în privința lui Slutu Anatolie. Din considerentele menționate, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu și-a găsit confirmarea temeiul de recurs la care face referire recurentul și nu sânt motive de a 26 interveni în soluția adoptată, fiindcă pedeapsa aplicată inculpatului Slutu Anatolie a fost individualizată potrivit legii. Cu referire la recursul declarat de către partea vătămată Botnari Gheorghe Autorul își întemeiază recursul său în baza pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, semnalând și pct. 12) al aceluiași articol, ce stipulează că: hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; sau aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând temeiurile date în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent, or, acesta nu a specificat asupra căror motive concrete din apelul părții vătămate nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care ar fi esența circumstanțelor, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, că acesta este expus neclar, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care a afectat soluția instanței, omițându-se totalmente motivarea ilegalității deciziei contestate în acest sens, cu indicarea unor concrete erori în aspectul vizat. Rezultă, că recursul de pe rol nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar cu circumstanțe în fapt și în drept, care ar justifica acest recurs. În continuare, Colegiul penal reține, că criticele formulate de recurent sub aspectul pct. 10 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, prin care se susține că instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpaților a ignorat prevederile art. art. 61, 75 Cod penal, sunt neîntemeiate, deoarece instanța de apel la acest capitol a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1. și decizia instanței de apel în totul corespunde prevederilor art. art. 414, 417 Cod de procedură penală, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune. 27 Contrar argumentelor recurentului, Colegiul penal constată că instanța de apel, la aprecierea corectitudinii individualizării pedepsei de către prima instanță, a reținut că instanța le-a stabilit inculpaților o pedeapsă echitabilă și just individualizată, fiind luate în considerație principiile de aplicare, prevăzute de art. 7, 61 Cod penal și criteriile generale de individualizare a pedepsei, caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, stipulate în art. 75 Cod penal, gravitatea infracțiunii, care face parte din categoria celor mai puțin grave, persoana inculpaților – care nu și-au recunoscut vinovăția, se caracterizează satisfăcător la locul de trai, nu au recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. În prezența circumstanțelor constatate, Colegiul penal consideră că instanța de apel motivat a statuat asupra faptului că scopul pedepsei penale în cauză va putea fi atins fără izolarea inculpaților de societate, prin aplicarea unei pedepse cu închisoare, cu suspendarea executării ei pe o perioadă de probațiune, în temeiul art. 90 Cod penal, în acest sens concluziile primei instanțe fiind temeinice. Referitor la critica privind încadrarea juridică a acțiunilor acestora sub aspectul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal notează, că aceste argumente nu pot fi reținute deoarece, în cererea de apel înaintată de către partea vătămată Botnari Gheorghe în ședința de judecată a instanței de apel, nu a fost contestată încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, astfel sentința fiind supusă criticii doar în latura stabilirii pedepsei și de soluționare a acțiunii civile, invocându-se necesitatea excluderii prevederilor art. 90 Cod penal, - „pedeapsa aplicată inculpaților este prea blândă” și admiterii integrale a acțiunii civile. Potrivit alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Pe cale de consecință, rezultă că odată ce partea vătămată nu au contestat în apel încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, se prezumă că aceasta a fost de acord cu probatoriul pus la baza sentinței de condamnare și cu încadrarea juridică a faptelor și, prin urmare nu este în drept să invoce în recurs probleme de drept în privința încadrării juridice a faptelor săvârșite, or, potrivit art. 24 alin. (2), (4) Cod de procedură penală, părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Referitor la criticile recurentului ce ține de soluționarea acțiunii civile de către instanța de apel considerând, că la acest capitol instanța de apel nu a cercetat și analizat sub toate 28 aspectele și în mod obiectiv probele administrate, nu a dat apreciere corectă declarațiilor părții vătămate și altor probe care demonstrează cu certitudine valoarea prejudiciului material și moral cauzat părții vătămate, instanța de recurs conchide asupra corectitudinii soluției adoptate de către instanța de apel. Or, deși recurentul insistă că la materialele cauzei au fost prezentate toate probele incontestabile pentru stabilirea cuantumului concret al prejudiciului material și în baza acestor probe acțiunea civilă urma a fi admisă integral, instanța de recurs verificând actele și lucrările dosarului, constată că partea vătămată în ședința de judecată a declarat că în spital a fost internat pentru 21 de zile în secția traumatologie și tratamentul a avut loc în baza poliței de asigurare, iar după externare medicul nu i-a prescris careva medicamente și nu a prezentat nici probe prin care să confirme că ar fi fost angajat în câmpul muncii și ar fi avut careva pierderi din salariu pentru perioada de incapacitate de muncă, motiv din care se constată că instanța de apel corect a menținut sentința și în această parte. În ceea ce privește dezacordul părții vătămate cu soluționarea cerințelor de reparare a prejudiciului moral, Colegiul penal subliniază că, potrivit prevederilor art. 1423 alin. (1) Cod civil coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei vătămate. Din materialele cauzei, rezultă, că partea vătămată solicită încasarea din contul inculpaților suma de 50000 lei, pe care o consideră necesară pentru recuperarea prejudiciului moral suportat în urma infracțiunilor comise de inculpați. Instanța de fond, pronunțând sentința, a dispus încasarea din contul inculpatului Slutu Anatolie în beneficiul părții vătămate, prejudiciul moral în sumă de 5000 lei, din contul inculpatei Botnaru Viorica în sumă de 2000 lei, din contul inculpaților Botnaru Anatolie, Guțu Elena și Botnari Liuba în sumă de 1000 lei fiecare. Potrivit prevederilor art. 225 alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea acțiunii civile în procesul penal, indiferent de valoarea acțiunii, se efectuează de către instanța de competența căreia este cauza penală. Colegiul penal constată, că instanța de apel menținând sentința și în latura civilă s-a condus de prevederile art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală care prevede că ,,o dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sânt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge”, motivându-și soluția în modul expus la pct. 4.1. al prezentei decizii și n-a comis careva erori 29 de drept în această parte. Cu referire la recursurile declarate de către avocatul Druță Boris în numele inculpatelor Guțu Elena și Botnari Liuba Analizând conținutul recursurilor declarate, se constată că partea apărării indică drept temeiuri de casarea a deciziei instanței de apel, cele prevăzute la pct. 2) și 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă, de fapt criticele recurentului prescrise în cererile de recurs sunt invocate sub aspectul modalității de apreciere a probelor, invocând că instanțele de fond eronat au apreciat probele și greșit au ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatelor Botnari Liuba și Guțu Elena se conțin elementele infracțiunilor incriminate. Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit confirmare la judecarea recursului declarat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Referitor la eroarea de drept prevăzută la pct. 2) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocată de recurent, precum că instanța nu a fost compusă potrivii legii ori au fost încălcate prevederile art. art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală, Colegiul lărgit constată, că recurentul nu a indicat concret circumstanțele care confirmă încălcarea de către instanțele de fond a regulilor privind compunerea instanței de judecată, împrejurările care exclud participarea judecătorului la judecarea cauzei, or poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursurile părții apărării prin constatări subiective constituie o derogare de la principiul contradictorialității în condițiile egalității armelor. În continuare, instanța de recurs atestă că deși apărarea își întemeiază recursurile pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și ținând cont de faptul că avocatul solicită achitarea inculpatelor Guțu Elena și Botnari Liuba, consideră că recursurile se fundamentează și pe temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs menționează că, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite 30 faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, inculpatele Guțu Elena și Botnari Liuba au fost puse sub învinuire, recunoscute vinovate și condamnate de prima instanță în baza art. art. 179 alin. (1) și 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, soluție menținută de către instanța de apel, care a constatat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatelor de săvârșirea infracțiunilor imputate. Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut concluzia primei instanțe privind vinovăția inculpatelor Guțu Elena și Botnari Liuba în săvârșirea infracțiunilor constatate, deoarece la judecarea apelurilor declarate de avocatul Cuptova Natalia în numele inculpatei Guțu Elena și avocatul Panuș Liliana în numele inculpatei Botnari Liuba, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie. Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul că, argumentele invocate de recurent au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel, iar asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în hotărârile pronunțate, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Totodată, Colegiul penal atestă, că argumentele recursului se rezumă la o altă apreciere a probelor, care diferă de cea expusă în hotărârile judecătorești pronunțate în cauză, pe când la această etapă instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuții exclusive ale instanțelor de fond. În aceste condiții instanța de recurs consideră, că nu se constată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Așadar, reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal a ajuns la concluzia că, temeiurile invocate de recurenți, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor declarate. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este una legală și întemeiată, considerente din care recursurile declarate urmează a fi respinse, ca inadmisibile, cu menținerea deciziei atacate. 31

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către adjunctul procurorului-șef al Procuraturii de circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile, partea vătămată Botnari Gheorghe, avocatul Druță Boris în numele inculpatei Botnari Liuba și avocatul Druță Boris în numele inculpatei Guțu Elena, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe Slutu Anatolie Xxxxx, Botnaru Viorica Xxxxx, Botnaru Anatolie Xxxxx, Guțu Elena Xxxxx și Botnari Liuba Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 15 mai 2018. Președinte: Gordilă Nicolae Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 32