1ra-678/18 — art.361 alin.1 CP

1ra-678/18 — art.361 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-678/18

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 aprilie 2018 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 decembrie 2017,

declarat de către avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului

Bajura Vasile

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

fost încetat procesul penal în privința lui Bajura Vasile în baza art.361 alin.(1) Cod

penal, pe motiv că a intervenit termenul de prescripție de tragere la răspundere penală.

Acțiunea civilă înaintată de Proțuc Victor privind încasarea prejudiciului

material în sumă de 41088 lei și a prejudiciului moral în sumă de 7000 lei, a fost

respinsă ca neîntemeiată.

domiciliul lui Proțuc Vladimir din s.Slobozia Șireuți, r-nul Briceni, unde i-a transmis

ultimului procura seria JS 6741 din 25.06.2014, prin care a fost împuternicit să

conducă automobilul de model „Opel Astra”, cu n/î lituaniene XX, cu semne vădite de

falsificare.

inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare,

pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii incriminate,

deoarece probele administrate de organul de urmărire penală și verificate în ședința de

judecată nu demonstrează vinovăția inculpatului în fapta incriminată; - nu a fost

dovedit faptul că inculpatul ar fi cunoscut că înscrisul din procură este un fals, acesta

doar a deținut procura; - instanța nu a reținut declarațiile inculpatului date în ședința de

judecată, unde a afirmat că nu a cunoscut că procura este falsă, deoarece aceasta i-a

fost adusă de către cunoscutul său S.Grosu, care l-a anunțat că procura este una

veridică, fapt confirmat și de martorul V.Ciurlic; - la caz lipsește latura subiectivă a

infracțiunii, deoarece prin probele scrise nu s-a demonstrat intenția lui V.Bajura la

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal.

apelul declarat de către avocatul Gh.Odobescu în numele inculpatului a fost respins, ca

1

nefondat, cu menținerea senitnței.

Instanța de apel a constatat că prima instanță, în conformitate cu prevederile

art.101 Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, corect

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului V.Bajura în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal, care se confirmă prin probele acumulate la

dosar și cercetate în ședințele de judecată și anume, prin declarațiile părții vătămate

Vl.Proțuc, a martorilor V.Proțuc, V.Ciurlic, cât și probele scrise –procesele-verbale de

ridicare a copiilor documentelor și de examinare a acestora pe automobilul de model

„Opel Astra”, cu n/î lituaniene XX din 30.11.2015, de percheziție din 10.02.2016, de

ridicare din 27.07.2016, raportul de expertiză nr.34/12/2/1-R-1 122 din 05.07.2016.

De asemenea, instanța de apel a respins argumentele apărării, precum că nu a

fost demonstrat faptul că inculpatul cunoștea că procura este falsă, deoarece acestea se

combat prin însăși starea de fapt stabilită în cadrul judecării cauzei și chiar din însuși

conținutul procurii, care este din aceiași dată, cu același număr de evidență ca și

procura eliberată pe numele lui V.Bajura, fiind schimbat doar numele și prenumele

titularului, cu alte caractere și cu greșeli gramaticale, de unde rezultă cert falsificarea

acesteia.

La fel, instanța de apel a conchis că apelul apărării este unul declarativ, fiind

expuse probe care au fost prezentate în prima instnță și asupra cărora instanța s-a expus

motivat din punct de vedere al pertinenței, concludenței și coroborăriii lor în ansamblu.

Gh.Odobescu în numele inculpatului care, invocând temeiurile prevăzute de art.427

alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu pronunțarea

unei hotărâri, prin care să fie dispusă achitarea inculpatului, pe motiv că fapta acestuia

nu întrunește elementele infracțiunii, considerând că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu a examinat multilateral și obiectiv toate

împrejurările de fapt și de drept ale cauzei în raport cu probele administrate la dosar și

nu a respectat întocmai prevederile art.414 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, în

rest invocând aceleași motive ca și în apel descrise la pct.3 al prezentei decizii.

avocat în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia

procurorului expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității

recursului ordinar, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel reieșind din temeiurile de drept prevăzute de norma menționată.

Drept temeiuri pentru recurs avocatul în numele inculpatului invocă prevederile

art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanța de apel în cazul când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

sau când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

2

Colegiul constată că motivele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct

de vedere al prezentei erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs

în sensul casării deciziei instanței de apel, deoarece din decizia instanței de apel rezultă

că ultima a analizat obiectiv probele administrate și a dat răspuns la toate motivele

expuse în apel.

După cum rezultă din conținutul recursului părții apărării, autorul acestuia nu

este de acord cu condamnarea lui V.Bajura în baza art.361 alin.(1) Cod penal,

considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția acestuia în săvârșirea

infracțiunii imputate și incorect nu s-a dispus achitarea inculpatului, pe motiv că fapta

acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

Conform art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea părților orice

probe noi, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

De fapt, din textul recursului se vede că autorul critică aprecierea probelor

administrate de ambele instanțe, considerând-o ca necorespunzătoare circumstanțelor

de fapt ale cauzei.

Colegiul penal menționează că, potrivit art.101 alin.(2)-(3) Cod de procedură

penală, instanța apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

lege. În speță, se constată că prima instanță, conform prevederilor art.314 Cod de

procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, a audiat inculpatul, care a negat fapta incriminată, declarând că nu

a cunoscut despre faptul că procura a fost falsă,

- partea vătămată V.Proțuc, care a relatat că în urma accidentului rutier, unde a

fost recunoscut vinovat de producerea acestuia, a convenit ca să procure automobilul

deteriorat la suma de 2000 euro, bani pe care i-a transmis lui V.Bajura. După achitarea

sumei i-a fost transmis automobilul deteriorat împreună cu certificatul de

înmatriculare, iar procura urma să fie perfectată mai târziu, pentru ce a transmis lui

V.Bajura și o copie a buletinului său. Procura pe automobil i-a fost eliberată în luna

iunie 2015, după verificarea legalității acesteia s-a depistat că o astfel de procură

lipsește în baza de date. Sunându-l pe V.Bajura, acesta a refuzat să vorbească cu el,

comunicându-i că procura este bună, iar din motiv că automobilul a fost scos de la

evidență la data de 08.02.2016, fără procură nu a putut face vinieta, nici cartea verde

și nu se poate folosi de automobil;

- martorii: - V.Proțuc, care a explicat că fiul său L.Proțuc, a transmis lui

V.Bajura suma de bani în contul automobilului implicat în accidentul rutier, ulterior

actele pe mașină i-au fost transmise fiului, dar s-a constatat că acestea sunt false; -

L.Proțuc, care a explicat că în urma accidentului rutier, în care a fost implicat și

vinovat fratele său V.Proțuc, au convenit cu V.Bajura că să-i achite suma de 2000 euro

în contul automobilului avariat. După ce au transmis banii, fratele a plecat cu V.Bajura

la notar să-i perfecteze actele, însă notarii au refuzat. V.Bajura i-a spus fratelui că-i va

perfecta procura în or.Edineț. Peste o lună după transmiterea banilor, V.Bajura i-a

transmis și procura pe numele fratelui asupra automobilului, care apoi s-a constatat a fi

falsă; - V.Ciurlic, care a lămurit că într-adevăr automobilul accidentat a fost adus de

către dânsul lui V.Bajura cu patru ani în urmă. Când a fost accidentat automobilul,

3

V.Bajura l-a telefonat și i-a comunicat că persoana vinovată în accident i-a dat bani

pentru mașină și el urmează să-i perfecteze procura, însă dânsul l-a refuzat, deoarece

se afla după intervenție chirurgicală. Ulterior, V.Bajura a venit la el și i-a arătat

procura perfectată de altcineva, întrebându-l dacă aceasta este bună, la ce el i-a

comunicat acestuia că procura este falsă. Procura legată cu ață roșie, care este corp

delict pe dosar, a fost înmânată de către el lui V.Bajura odată cu transmiterea

automobilului; - A.Mușuc, care a relatat că în ziua când V.Proțuc a fost implicat în

accident rutier, dânsul se afla tot în automobilul acestuia. În urma înțelegerii părților s-

a convenit că V.Proțuc îi achită proporietarului automobilului deteriorat suma de 2000

euro, iar acesta îi transmite automobilul. Ulterior a aflat de la V.Proțuc că procura

transmisă pe automobilul accidentat este falsă, presupune că V.Bajura cunoștea faptul

că procura este falsă,

și actele cauzei - copia certificatului de înmatriculare asupra mijlocului de

transport de model „Opel Astra”, n/î F BU 158, proprietarul căruia este indicat Urbone

Ilona, copia procurii pentru utilizarea gratuită a unui vehicul din 25.06.2014, încheiat

între Urbone Ilona și V.Bajura, interesele căruia sunt reprezentate de V.Ciurlic, prin

care Urbone Ilona i-a vândut lui V.Bajura automobilul de model „Opel Astra”, n/î XX,

înregistrat în registrul actelor notariale cu nr.JS-6741, actele asupra automobilului dat

și anume: raportul de verificare tehnică a vehiculului nr.017 - 0031213 din 09.06.2014,

valabil până la 13.06.2016; carte de asigurare internațională pentru autovehicule

nr.LT/12/JB 1156901; polița de asigurare nr.AJA 5805780 din 08.08.2014; copia

certificatului (vinieta) seria nr.AA nr.00700704 din 23.12.2014, ce atestă achitarea

taxei pentru folosirea drumului, valabilă pînă la data de 20.06.2015, procesul-verbal de

percheziție din 10.02.2016, conform căruia de la domiciliul lui V.Bajura a fost ridicată

procura seria JS 6741 din 25.06.2014, înregistrată în registrul actelor notariale cu

nr.75-6748 din 25.06.2014, prin care acesta a fost împuternicit să conducă automobilul

de model „Opel Astra”, n/î lituaniene XX, copia procurii din 21.06.2014, prin care

V.Bajura l-a împuternicit pe V.Ciurlic de a-i procura mijlocul de transport și de a

reprezenta interesele sale privitor la întocmirea actelor necesare, autentificată de către

notarul public V.Dobuleac și înregistrată în registrul actelor notariale cu nr.2670,

raportul de expertiză tehnică a documentelor nr.34/12/2/1-R-1122 din 05.07.2016, prin

care s-a constatat că procura cu seria JS 6471 din 25.06.2016, cu n/î a actelor notariale

75-6748, ridicată de la V.Proțuc, probabil a fost executată cu efectuarea modificărilor

în conținutul inițial de pe o copie intermediară a procurii cu seria JS 6471 din

25.06.2014 cu n/î a actelor notariale 75-6748, ridicată de la V.Bajura, folosind

programe de tip „fotoshop”. După introducerea modificărilor cu alt șrift de tipar,

folosind imprimanta de multiplicare LaserJet a fost tipărit documentul (copia) actului

(f.d.97-100), și planșa fotografică, corpurile delicte - 1) procura în original seria SJ

6741 cu n/î 75-6748 cu data emiterii 25.06.2014 pe numele lui V.Bajura; 2) procura în

original seria SJ 6741 cu n/î 75-6748 cu data emiterii 25.06.2014 pe numele lui

V.Proțuc.

Aceste probe au fost apreciate în mod obiectiv și au format convingerea

instanței că vinovăția inculpatului V.Bajura în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.361 alin.(1) Cod penal pe deplin a fost dovedită.

Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a

supus unei verificări minuțioase toate probele administrate și a conchis asupra

4

temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță, expusă mai sus, deoarece

argumentele apărării nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată.

Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunii imputate lui V.Bajura, inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă din

hotărârile instanțelor de judecată, care s-au pronunțat asupra circumstanțelor de fapt,

și-au motivat concluzia prin cumulul de probe pertinente, concludente și utile,

administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu

prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

Totodată, Colegiul penal atestă că, acțiunile inculpatului întrunesc pe deplin

semnele faptei infracționale încadrate în baza art.361 alin.(1) Cod penal după indicii

calificativi – deținerea și vânzarea documentului oficial fals, care acordă drepturi și

eliberează de obligații, deoarece din probele enunțate supra cert rezultă că inculpatul a

deținut și vândut procura seria JS 6741 din 25.06.2014, prin care V.Proțuc a fost

împuternicit să conducă automobilul de model „Opel Astra”, cu n/î lituaniene XX.

Totodată, lipsită de veridicitate este și afirmația apărării, precum că legalitatea

procurii a fost confirmată de persoana V.Ciurlic, deoarece persoana în cauză fiind

audiată în prima instanță și-a susținut declarațiile date în cadrul urmăririi penale,

anume în partea în care l-a anunțat pe V.Bajura că procura cu seria JS 6741 din

25.06.2014 este falsă. Astfel, instanțele de fond just au reținut că inculpatul știa despre

procedura eliberării procurii pentru utilizarea autovehiculului adus de peste hotarele

țării, și că procura pe numele lui V.Proțuc este una falsă. Mai mult, vizual din procura

în original seria SJ 6741 cu n/î 75-6748 cu data emiterii 25.06.2014 pe numele lui

V.Bajura și procura în original seria SJ 6741 cu n/î 75-6748 cu data emiterii

25.06.2014 pe numele lui V.Proțuc, urmează că ambele procuri au fost eliberate din

numele lui Urbone Ilona pe numele lui V.Bajura, și respectiv V.Proțuc, pe când

automobilul a fost procurat de inculpat cu patru ani în urmă, prin intermediul lui

V.Ciurlic.

În speță, a fost realizată și latura subiectivă, care presupune intenția directă,

adică falsificarea să fie efectuată în scopul folosirii documentelor de către infractor sau

de către alte persoane, deoarece prin raportul de expertiză tehnică a documentelor

nr.34/12/2/1-R-1122 din 05.07.2016 cert s-a constatat că procura seria JS 6741 din

25.06.2014, prin care V.Proțuc a fost împuternict să conducă automobilul de model

„Opel Astra”, n/î lituaniene FBU este falsă, iar inculpatul a fost în cunoștință de cauză

despre faptul dat din cuvintele lui V.Ciurlic, a deținut-o și i-a transmis-o lui V.Proțuc.

Din analiza cumulară a probelor, s-a constatat că în acțiunile inculpatului se

regăsește pe deplin latura subiectivă a componenței de infracțiune, manifestată prin

intenția directă a inculpatului, deoarece acesta a primit de la partea vătămată 2000 de

euro pentru automobilul accidentat și urma să-i perfecteze actele pentru ca ultimul să

se poate folosi de acesta, iar ulterior i-a transmis o procură falsă. Nerecunoașterea

vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunii imputate, este o modalitate de

exercitare a dreptului său la apărare.

Reieșind din circumstanțele constatate de instanțele de fond, Colegiul penal

consideră corecte concluziile instanțelor că în acțiunile inculpatului sunt întrunite

elementele infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal.

5

Prin urmare, toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare,

iar concluziile privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate rezultă

din circumstanțele de fapt stabilite în cauză.

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de

drept care au dus la respingerea acestuia, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce

se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Totodată, după cum rezultă din recurs, recurentul invocă și faptul că instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, însă nu face referire

asupra cărui motiv nu s-a expus instanța de apel, ceea ce limitează instanța de recurs de

a verifica legalitatea decizii sub aspectul vizat.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestora în cazul în

care constată că sunt vădit neîntemeiate.

În acest context, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului

ordinar declarat de avocatul Gh.Odobescu în numele inculpatului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Odobescu

Ghenadie în numele inculpatului Bajura Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 06 decembrie 2017, în cauză penală în privința lui Bajura

Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 mai 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

6