1ra-609/2018 — Art. 190 alin. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 15 aprilie 2014, Galii Dumitru Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială pe un termen de 3 ani. În baza art. 84 alin. (4) și 85 Cod penal, la pedeapsa numită a fost inclusă parțial pedeapsa stabilită prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 31.10.2011, numindu-i pedeapsă definitivă 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială pe un termen de 3 ani. Au fost admise acțiunile civile și s-a încasat de la Galii Dumitru în beneficiul lui Zarețchi Grigore – 600 dolari SUA, în valută națională conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei la momentul executării; Melenti Andrei -9.700 lei; Boreț Roman – 200 dolari SUA, în valută națională conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei la momentul executării și 480 lei; Maximenco Alexandr – 6.500 lei; Punga Alexandr – 700 euro, în valută națională conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei la momentul executării; Guțu Andrei – 20.000 lei; Cucoș Serghei – 9.500 lei; Domorat Alexandru – 6.500 lei; Gherștega 1 Anastasia – 6.000 lei; Calmațui Alexandru – 1.500 lei; Borovic Leonora – 2.500 lei; Rîcov Valentin – 400 dolari SUA, în valută națională conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei la momentul executării; Bantea Natalia – 17.000 lei; Gorea Oleg – 32.500 lei; Gînju Bogdana – 1.600 euro, în valută națională conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei la momentul executării.

Potrivit sentinței, s-a constatat, că Galii Dumitru, într-o zi și oră nestabilită de către organul de urmărire penală, în luna aprilie 2011, aflându-se pe teritoriul mun. Bălți, activând cu scopul îndreptat spre dobândirea ilegală a bunurilor altei persoanei prin înșelăciune și abuz de încredere, folosindu-se de faptul că Zarețchi Grigore are încredere în el, știind că ultimul se ocupă cu foto, l-a telefonat pe acesta la telefonul mobil și sub pretextul acordării ajutorului în cumpărarea fotoaparatului la un preț convenabil, i-a propus încheierea tranzacției, comunicând informație falsă, precum că are un cunoscut care poate aduce un fotoaparat de model NIKON D300 la un preț de 850 euro și sub pretextul necesității primirii avansului, neavând intenția de a îndeplini condițiile tranzacției verbale, ilegal, aflându-se la domiciliul său temporar în mun. Xxxxx str. Xxxxx, a primit de la Zarețchi Grigore avansul în sumă de 600 dolari SUA, ceea ce conform cursului oficial la moment constituia 7.100 lei, iar apoi ignorând condițiile tranzacției încheiate cu ultimul, sub diferite pretexte, se abținea de la restituirea banilor primiți în calitate de avans, folosindu-i în scopuri personale, prin ce i-a cauzat daună în proporții considerabile. De asemenea, Galii D., într-o zi și oră nestabilită de către organul de urmărire penală a lunii iunie 2011, aflându-se pe teritoriul mun. Bălți, activând cu scopul îndreptat spre dobândirea ilegală a bunurilor altei persoanei prin înșelăciune și abuz de încredere, folosindu-se de faptul că Melenti Andrei are încredere în el, știa că acesta realizează diferite mărfuri, l-a telefonat și sub pretextul acordării ajutorului la cumpărarea combustibilului - motorină și benzină A95, la un preț convenabil, i-a propus o tranzacție, comunicând informație neveridică, precum că are un cunoscut care realizează tichete pentru alimentarea cu combustibil și anume 11,75 lei pentru un litru de combustibil, respectiv primind acordul pentru cumpărarea combustibilului în cantitate de o tonă, sub pretextul necesității primirii avansului în mărime de 30% de la suma tranzacției, în curtea casei nr. 8 din str. T. Vladimirescu mun. Bălți, ilegal a primit de la Melenti Andrei avans în mărime de 3.250 lei. Ulterior, în luna august 2011, continuând acțiunile sale ilegale, Galii D., l-a rugat pe Melenti A. ca în contul plății pentru combustibil să depună 1.000 lei pe contul telefonului lui mobil nr. 06997299, de pe care acesta efectua convorbiri. În luna august 2011, continuând activitatea sa ilegală, știind că Melenti A. are nevoie de serviciile unui contabil, sub pretextul acordării ajutorului în găsirea unui contabil pentru întocmirea dării de seamă, l-a înșelat, comunicându-i informație falsă, precum că are un asemenea specialist cunoscut, care va întocmi dare de seamă, în timp de 2-3 zile, iar serviciile contabilului vor costa 600 lei, respectiv neavând scopul de a îndeplini această obligațiune, în curtea casei unde domiciliază Melenti A., pe str. Xxxxx mun. Xxxxx, a primit de la ultimul bani în sumă de 600 lei. În același timp, 2 urmărind scopul dobândirii averii lui Melenti A., cunoscând de la ultimul că acesta are nevoie de o persoană, care ar putea împrumuta banii în sumă de 8.000 euro, pentru stingerea datoriei față de creditorul, Banca „Pro Credit Bank”, sub pretextul acordării ajutorului în primirea acestui împrumut, neavând scopul îndeplinirii condițiilor tranzacției, a comunicat soției lui Melenti A., Muntean Ludmila, că își asumă obligațiunea de a găsi persoana care va acorda banii necesari pentru stingerea creditului și sub acest sub pretext a primit de la Melenti A. - 300 euro, iar ulterior, ignorând condițiile tranzacției încheiate cu ultimul, sub diferite motive se eschiva de la restituirea banilor primiți în sumă totală de 9.713 lei, iar bunurile sustrase le-a folosit în scopuri personale, cauzându-i părții vătămate, Melenti A., daună în proporții considerabile. Tot el, într-o zi și oră nestabilită de către organul de urmărire penală a lunii iulie 2011, aflându-se în barul „Ivolga” din str. Colesov mun. Bălți, activând cu scopul îndreptat spre dobândirea ilegală a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, folosindu-se de faptul că Boreț Roman are încredere în el, sub pretextul acordării ajutorului la cumpărarea telefonului mobil la un preț avantajos, i- a propus încheierea tranzacției, comunicând informație falsă, precum că are posibilitate de a aduce în timp de două-trei zile telefon mobil de model Sony Ericson la un preț scăzut și anume de 240 dolari SUA, și sub pretextul necesității primirii banilor în avans pentru acest telefon, aflându-se la serviciul lui Boreț Roman pe str. Victoriei mun. Bălți, neavând scopul îndeplinirii condițiilor tranzacției, ilegal a primit la domiciliul său temporar din str. Xxxxx mun. Xxxxx, de la ultimul avans în suma de 200 dolari SUA și 480 lei, ceea ce conform cursului valutar oficial la moment constituia 2.900 lei, iar ulterior, ignorând condițiile acordului cu Boreț R., sub diferite motive se eschiva de la restituirea banilor primiți în avans, folosind bunurile sustrase în scopuri personale, prin ce i-a cauzat părții vătămate daună în proporții considerabile. La fel, Galii D., într-o zi și oră nestabilită de către organul de urmărire penală a lunii septembrie 2011, aflându-se pe teritoriul mun. Bălți, activând cu scopul îndreptat spre dobândirea bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, folosindu-se de faptul că Maximenco Alexandr are încredere în el și știa că se ocupă cu realizarea diferitor bunuri, l-a telefonat pe ultimul și sub pretextul acordării ajutorului pentru procurarea combustibilului la un preț avantajos, a propus încheierea tranzacției, comunicând informație falsă, precum că are un cunoscut care realizează tichete pentru alimentarea cu combustibil - motorină și benzină A95, și anume cu 13,00 lei pentru un litru, respectiv primind acordul pentru cumpărarea combustibilului în cantitate de o tonă, sub pretextul necesității achitării avansului, neavând scopul îndeplinirii condițiilor tranzacției date, în curtea casei unde domicilia, Galii D., pe str. Xxxxx mun. Xxxxx, ilegal a primit de la Maximenco A. bani în sumă de 13.000 lei. Ulterior, dorind să se eschiveze de la răspunderea penală, Galii D., parțial a restituit prejudiciul cauzat prin acțiunile sale ilegale, transmițând lui Maximenco A. bani în suma de 6.500 lei, iar o parte de prejudiciu 3 rămas în valoare de 6.500 lei, sub diferite pretexte, nu l-a restituit și continuând acțiunile sale ilegale îndreptate spre dobândirea bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere a profitat de acestea, cauzându-i părții vătămate, Maximenco A., daună în proporții considerabile. Tot el, într-o zi și oră nestabilită de către organul de urmărire penală a lunii octombrie 2011, aflându-se pe teritoriul încăperilor de serviciu SRL „Total Computer”, pe strada str. Ștefan cel Mare, 20 mun. Bălți, activând cu scopul îndreptat spre dobândirea ilegală a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, folosindu-se de faptul că Punga Alexandr are încredere în el, sub pretextul acordării ajutorului în cumpărare a 10 aparate de joc de model Sony Playstation la un preț avantajos, a propus încheierea tranzacției, comunicând informația falsă, precum că poate aduce aparate de joc la un preț scăzut și anume cu 2.900 lei fiecare, iar în total în sumă de 700 euro. Primind acordul pentru cumpărarea a 5 aparate de joc de model XB0X360, Galii D., sub pretextul necesității achitării avansului în mărime de jumătate din costul a 10 aparate de joc, neavând scopul de a îndeplini condițiile tranzacției verbale, ilegal a primit de la Punga A. avans în mărime de 700 euro, care conform cursului valutar oficial la moment constituia suma de 11.410 lei, totodată întocmind recipisă privind primirea de la Punga A. a împrumutului în sumă de 700 euro, iar apoi ignorând condițiile acordului cu el, sub diferite motive s-a eschivat de la restituirea banilor primiți în calitate de avans, folosind bunurile sustrase în scopuri personale, cauzându-i ultimului daună în proporții considerabile. Tot, Galii D., într-o zi nestabilită la începutul lunii octombrie 2011, în mun. Bălți, acționând cu scop de profit, comunicând informație neautentică lui Guțu Andrei, precum că dispunea de materiale de construcție la un preț redus, a primit de la el 20.000 lei în calitate de prima tranșă pentru materialele de construcție comandate, luându-și obligațiunea să-i transmită materialele de construcție comandate timp de două zile, ulterior obligațiunea asumată nu și-a îndeplinit-o, iar banii primiți ilegal i-a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere, astfel cauzând părții vătămate, Guțu A., daune în proporții considerabile. În perioada 26.09.2011-04.10.2011, Galii D., în mun. Bălți, acționând cu scop de profit, de mai multe ori a procurat materiale de construcție de la SRL „Dumbrava Nord”, fapt confirmat prin facturile fiscale JB0504715, JB0504720, JB0504761, JB0504763, JB0504791, pentru care se achita în decurs de două-trei zile după procurare, astfel obținând încredere față de reprezentanții SRL „Dumrava Nord” și la 07.10.2011, conform facturilor fiscale JB0504854, JB0504855, JB0504857, a primit de la SRL „Dumbrava Nord” materiale de construcție (ciment 400 cantitatea 19,2 tone, rotband - 360 saci, fiughenfiuler-50 buc., diunputț -80 saci, hp finiș - 600 saci) în valoare totală de 114.470 lei, comunicând informație neautentică reprezentanților SRL „Dumbrava Nord”, precum că se va achita pentru materialele de construcție primite în timp de două-trei zile, ulterior materialele de construcție ilegal le-a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere, cauzând SRL „Dumbrava Nord” daune în 4 proporții deosebit de mari. Tot el, într-o zi nestabilită la începutul lunii decembrie 2011, acționând cu scop de profit, i-a realizat la un preț redus vecinului său Cucoș Serghei, tichete pentru alimentare cu 50 litri de motorină, astfel obținând încredere față de ultimul și la 05.12.2011, în mun. Bălți, comunicând lui Cucoș S. informație neautentică, precum că dispunea de tichete pentru alimentarea cu motorină, a primit de la acesta 12.000 lei, luându-și obligațiunea ca în termen de 24 ore să-i înmâneze tichete pentru alimentarea cu o tonă de motorină, ulterior nu și-a îndeplinit obligațiunea asumată, ilegal însușind banii primiți prin înșelăciune și abuz de încredere, cauzând pagube părții vătămate, Cucoș S., în proporții considerabile. De asemenea, Galii D., într-o zi nestabilită a lunii septembrie 2011, aflându-se în mun. Bălți și anume la SRL „Regatul-Cărnurilor” de pe str. Gagarin, din motive și în scop cupidant, dându-și seama că prin acțiunile sale sustrage averea altei persoane și dorind aceasta, prin înșelăciune și abuz de încredere, comunicându-i lui Domorat Alexandru că se va achita pentru produsele alimentare primite în decurs de 2 săptămâni, în sumă totală de 6.400 lei, ilegal le-a dobândit și le-a utilizat în scopuri personale, astfel cauzându-i părții vătămate daună materială în proporții considerabile. Tot el, la 03.01.2012, în jurul orei 15.00, aflându-se în mun. Bălți, în centrul orașului, din motive și în scop cupidant, dându-și seama că prin acțiunile sale sustrage averea altei persoane și dorind aceasta, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a comunicat lui Rîbac Dmitrii, că are nevoie de bani în sumă de 600 lei, pe care ultimul nu le avea, dar le-a primit de la lombard, lăsând în gaj inelul său din aur, în urma căruia a primit suma de bani în valoare de 600 lei, cu condiția că îi va restitui în decurs de o săptămână. Ulterior, Galii D., intenționat nu a restituit banii primiți, ilegal i-a dobândit și i-a utilizat în scopuri personale, cauzându-i părții vătămate daună materială. La fel, Galii D., la 03.01.2012, în jurul orei 18.00, aflându-se în mun. Bălți, în parcul de pe strada Goricovo s-a întâlnit cu Staver Roman, unde din motive și în scop cupidant, dându-și seama că prin acțiunile sale sustrage averea altei persoane, astfel dorind aceasta, prin înșelăciune și abuz de încredere, a solicitat de la ultimul o cruce din metal prețios de aproximativ 10 gr., pe care acesta o purta la sine, pentru a verifica dacă această cruce este confecționată într-adevăr din metal prețios, pe un termen de 24 ore, însă intenționat nu a restituit crucea nominalizată, dar a utilizat-o în scopuri personale, în așa mod dobândind ilicit bunul în valoare de 3.000 lei, cauzându-i părții vătămate o daună materială în proporții considerabile. Tot el, la 05.01.2012, în jurul orei 11.30, aflându-se în mun. Bălți, în apropierea magazinului „Basm”, din motive și în scop cupidant, dându-și seama că prin acțiunile sale sustrage averea altei persoane și dorind aceasta, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a comunicat lui Gherștega Anastasia, că are posibilitatea acordării ajutorului în procurarea unui calculator la un preț redus, a primit de la ultima 6.000 de lei, dar intenționat nu a restituit banii și nici nu a procurat 5 calculatorul dat, bani pe care i-a utilizat în scopuri personale, astfel dobândind ilicit mijloace bănești în valoare de 6.000 lei, cauzându-i părții vătămate o daună materială în proporții considerabile. Tot, Galii D., într-o zi nestabilită a anului 2008, aflându-se în incinta clubului „A-Club” situat în mun. Bălți str. Feroviarilor, 55 unde lucra în calitate de agent de pază, obținând încrederea față de administratorul clubului, Calmațui Alexandru, cu care se cunoștea o perioadă îndelungată de timp, din motive și în scop cupidant, dându-și seama că prin acțiunile sale sustrage averea altei persoane și dorind aceasta, abuzând de încrederea acestuia manifestată prin faptul că erau colegi de serviciu, a dobândit ilegal de la ultimul bani în sumă de 1.500 lei, sub pretextul unui împrumut bănesc pe un termen de o săptămână, ducându-l în eroare pe acesta și înșelându-l, astfel cauzând părții vătămate, Calmațui A., prejudiciu material în proporții considerabile. Tot el, într-o zi nestabilită a lunii august 2011, aflându-se în mun. Bălți str. Colesov, 6, în incinta magazinului „Gloria”, obținând încrederea față de Borovic Leonora, cu care se cunoștea anterior, din motive și în scop cupidant, dându-și seama că prin acțiunile sale sustrage averea altei persoanei și dorind aceasta, prin abuz de încredere, comunicându-i ultimei o informație neautentică că are spre realizare băuturi alcoolice (vodcă, divin, etc.) și îi va restitui bunurile date în termen de 5 zile, ducând-o în eroare a dobândit ilegal de la aceasta bani în sumă de 15.000 lei, astfel cauzând părții vătămate, Borovic E., prejudiciu material în proporții considerabile. Tot el, într-o zi nestabilită a lunii septembrie 2011, făcând cunoștință cu Rîcov Valentin în mun. Bălți pe str. 31 August și în urma discuțiilor cu acesta obținând încredere, din motive și în scop cupidant, dându-și seama că prin acțiunile sale sustrage averea altei persoane și dorind aceasta, i-a comunicat o informație neautentică că are posibilitatea acordării unui ajutor în procurarea calculatoarelor la un preț redus și peste câteva zile s-au întâlnit lângă magazinul „Fidesco”, situat pe str. Ștefan cel Mare mun. Bălți, unde Rîcov V. i-a transmis lui Galii D., bani în sumă de 600 dolari SUA, ceea ce constituia 7.200 lei, unde ultimul prin abuz de încredere i-a dobândit ilegal, iar banii primiți i-a utilizat în scopuri personale, astfel cauzându- i părții vătămate o daună materială în proporții considerabile. Galii D., în una din zilele nestabilite la începutul lunii decembrie 2011, aflându- se în mun. Bălți pe str. P. Boțu, obținând încrederea față de vecina sa Bantea Natalia, care locuiește pe str. Xxxxx/xx, cu care se cunoștea o perioadă îndelungată de timp, din motive și în scop cupidant, dându-și seama că prin acțiunile sale sustrage averea altei persoane și dorind aceasta, abuzând de încrederea acesteia, ducând-o în eroare, a dobândit ilegal de la ultima bani în sumă de 20.000 lei, sub pretextul unui împrumut pe un termen de o săptămână, astfel cauzându-i ultimei prejudiciu material în proporții considerabile. Tot el, în una din zilele nestabilite la începutul lunii decembrie 2011, sub pretextul unui împrumut de la Medvedev Alexandru, cu care se cunoștea din vara 6 anului 2011, obținând și abuzând de încrederea acestuia, din motive și în scop cupidant, dându-și seama că prin acțiunile sale sustrage averea altei persoane și dorind aceasta, comunicându-i o informație neautentică că are nevoie de un televizor pe un termen de o lună, a dobândit ilegal de la acesta un televizor de model Sharp, ducându-l în eroare și înșelându-l, cauzând astfel părții vătămate o daună materială în proporții considerabile în sumă de 2.000 lei. Ulterior, cunoscându-se deja cu Medvedev A., știind cu certitudine că în barul „Lora”, situat pe str. 31 August, mun. Bălți, se află aparataj de muzică ce aparține ultimului, comunicându-i o informație neautentică, precum că are nevoie de acest aparataj ca să petreacă o discotecă în raionul Sîngerei, din motive și în scop cupidant, dându-și seama că prin acțiunile sale sustrage averea altei persoane și dorind aceasta, prin abuz de încredere, a dobândit ilegal de la ultimul un amplificator de 300 W, la preț de 1.600 lei, o telecomandă de model XM-6/XM-6D la preț de 3.000 lei, două boxe la preț de 3.200 lei, două microfoane de model OWNERS MANUAL, la preț de 350 lei, două încărcătoare de la microfoane la preț de 550 lei, conductoare electrice la preț de 300 lei, sub pretextul unui împrumut pe un termen de o săptămână, ducându-l în eroare și înșelându-l, cauzând astfel părții vătămate Medvedev A., un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă de 9.000 lei. Tot el, în perioada lunii aprilie 2011, intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, convingându-l pe Gorea Oleg, că are cunoștințe în organele de drept ale Republicii Moldova și că este capabil de a soluționa problema eliberării fratelui acestuia, Gorea Marin, arestat de către organul de urmărire penală pe un caz de comitere a unui accident rutier, soldat cu decesul unei persoane, abuzând de încrederea avută, prin înșelăciune, a dobândit ilegal de la Gorea Oleg suma de 32.500 lei, după care nu și-a onorat obligațiunile asumate, însușind suma dată de bani, prin ce a prejudiciat considerabil partea vătămată în suma indicată. Tot, Galii D., la finele lunii ianuarie 2012, cu scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane sub pretextul procurării de la Medvedev Alexandru a automobilului de model Volkswagen Transporter cu n/î BLAK cu 1.000 euro, ce la moment constituia 16.000 lei, prin abuz de încredere, folosindu-se de situația că anterior ei se cunoșteau o perioadă îndelungată, având relații amicale și costul automobilului îl va transmite după testarea acestuia, a primit de la proprietarul automobilului menționat mai sus, cheile, pașaportul tehnic, polița de asigurare obligatorie și certificatul reviziei tehnice, iar banii nu i-a transmis, astfel ilegal a dobândit automobilul dat, cauzându-i lui Medvedev A., prejudiciu considerabil în valoare de 16.000 lei. Tot el, la finele lunii ianuarie 2012, cu scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane sub pretextul arendării pe un termen de două săptămâni a frigiderului de model Chișinău de la Medvedev Alexandru, prin abuz de încredere, folosindu-se de situația că anterior ei se cunoșteau o perioadă îndelungată, având relații amicale, a dobândit frigiderul indicat, eschivându-se de a-l restitui, prin ce i-a cauzat ultimului prejudiciu considerabil în mărime de 11.300 lei. 7 De asemenea, Galii D., acționând cu intenție și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, la data de 29.12.2012, în jurul orei 11.00, aflându-se în incinta filialei BC „Agroindbank”, amplasată în regiunea cartierului 8 din mun. Bălți, prin abuz de încredere sub pretextul de a împrumuta bani, conștientizând faptul imposibilității realizării angajamentului asumat, ilegal a dobândit de la Gînju Bogdana bani în sumă de 1.600 euro, ce conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei din 28.12.2012 erau echivalentul a 24.576 lei, prin ce i-a pricinuit părții vătămate o pagubă materială considerabilă. Astfel, Galii Dumitru, ilegal a dobândit prin înșelăciune și abuz de încredere bani și bunuri materiale în proporții deosebit de mari. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, faptele inculpatului, Galii D., au fost calificate de drept în baza art. 190 alin. (5) Cod penal – escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpat, care a solicitat casarea acesteia, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie rejudecată cauza penală. În motivarea apelului a invocat: - judecarea cauzei a avut loc imparțial cu încălcarea normelor procesuale, cu referire la declarații care nu au nici o bază probatorie, nefiind întărite cu declarațiile a careva martori; - nu s-a luat în considerație conținutul recipiselor, iar declarațiile părților vătămate sunt contradictorii, unele declarații ale martorilor sunt indirecte; - instanța a stabilit faptul escrocheriei numai pe probe indirecte și presupunerile procurorului și nu s-a luat în vedere, că unele bunuri au fost restituite, el a lăsat părților vătămate recipise, acțiuni care consideră că nu se pedepsesc penal, părțile vătămate urmau să se adreseze în judecată în ordine civilă; - nu i-a fost prezentată posibilitate de a lua cunoștință cu ședințele de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 septembrie 2017, a fost respins apelul declarat și menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a considerat că, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă, ținând cont de circumstanțele cauzei și persoana vinovată. Instanța de apel a menționat, că deși inculpatul, Galii D., nu a recunoscut vina în faptele incriminate, însă această este demonstrată deplin prin probele cercetate în cadrul ședinței judiciare, la care inculpatul a avut acces deplin, fără a fi îngrădit și anume, prin declarațiile părților vătămate date în prima instanță, Zarețchi G., Melenti A., Boreț R., Maximenco A., Punga A., Guțu A., Cucoș S., Domorat A., Rîbac D., Staver R., Gherștega A., Calmațui A., Borovic L., Rîcov V., Bantea N., Medvedev 8 A., Gorea O., Gînju B., reprezentantului SRL „Dumbrava Nord”, Iscra T., martorilor Domorat L., Cojocaru I., Gorea T., Gorea V., Gangan A., Gînju E., Stereiciuc M., Munteanu L., precum și a probelor scrise ale cauzei penale, cercetate atât în ședința primei instanțe, cât și a celei de apel cum ar fi: Volumul 1: - plângerea depusă de Boreț R. din 07.12.2011 /f.d. 3/; informațiile cursului valutar oficial al Băncii Naționale a RM /f.d. 6,20,40,78/; plângerea depusă de Zarețchi G. din 07.12.2011 /f.d. 17/; plângerea depusă de Melenti A. din 12.12.2011 /f.d. 29,31/; proces-verbal de ridicare a recipisei din 20.12.2011 /f.d. 48/; recipisa depusă de Galii D. /f.d. 49/; proces-verbal de examinare a obiectului din 22.12.2011 /f.d. 50/; plângerea depusă de Maximenco A. din 02.12.2011 /f.d. 56/; proces-verbal de ridicare a recipisei scrise de Galii D. din 16.12.2011 /f.d. 65/; recipisa din 04.10.2011 depusă de Galii D. /f.d. 66/; proces-verbal de examinare a obiectului din 16.12.2011 /f.d. 67/; plângerea adresată de Punga A. către Procurorul mun. Bălți din 08.12.2011 /f.d. 76/; proces-verbal de ridicare a recipisei din 21.11.2011 /f.d. 85/; recipisă ridicata de la Punga A., scrisă de Galii D. /f.d. 86/; proces-verbal de examinare a obiectului din 22.12.2011 /f.d. 87/; Volumul 2: - plângerea depusă de Guțu A. din 27.12.2011 /f.d. 3/; factura fiscala din 26.09.2011 în original /f.d. 13/; procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.01.2012 /f.d. 14/; acțiunea civilă din 19.01.2012 înaintată de Guțu A. /f.d. 16/; cererea depusă de managerul SRL „Dumbrava Nord” din 09.01.2012 /f.d. 27/; copia recipisei scrise de Galii D. /f.d. 42/; procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 17.01.2012, fototabel /f.d. 47-48/; procesul-verbal de ridicare din 16.01.2012 /f.d. 52/; copiile facturilor fiscale din 26.09.2011-29.09.2011, 04.10.2011, 07.10.2011 /f.d. 53-60/; cerere de chemare în judecată înaintată de SRL „Dumbrava Nord” /f.d. 61/; procesul-verbal de verificare a decontărilor reciproce /f.d. 62/; procesul-verbal privind examinarea obiectului din 16.01.2012 /f.d. 63/; plângerea depusă de Cucoș S. din 17.01.2012 /f.d. 74/; Volumul 3: - plângerea depusă de Domorat A. din 28.01.2012 /f.d. 3/; plângerea depusă de Rîbac D. din 28.01.2012 /f.d. 20/; plângerea depusă de Gherștega A. din 28.01.2012 /f.d. 34/; copia recipisei din 05.01.2012 /f.d. 41/; procesul-verbal de examinare a recipisei /f.d. 49/; procesul-verbal de percheziție corporală a lui Galii D. din 07.02.2012 /f.d. 57/; procesul-verbal de examinare a obiectului din 07.02.2012 /f.d. 58/; recipisă de la Staver R. /f.d. 62/; plângerea depusă de Staver R. din 31.01.2012 /f.d. 66/; copia sentinței Judecătoriei Bălți din 31.10.2011 în privința lui Galii D. în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal /f.d. 91-92/; Volumul 4: - plângerea depusă de Calmațui A. din 01.02.2012 /f.d.3/; plângerea depusă de Borovic L. din 09.02.2012 /f.d. 16/; plângerea depusă de Rîcova V. din 15.02.2012 /f.d. 26/; informația cursului valutar oficial al Băncii Naționale RM din 15.09.2011 /f.d. 28/; procesul-verbal din 28.02.2011 de ridicare a recipisei /f.d. 34/; procesul-verbal de examinare a obiectului din 28.02.2012 /f.d. 35/; plângerea depusă de Medvedev A. din 15.02.2012 /f.d. 42/; proces-verbal de examinare a televizorului ridicat de la Galii I. /f.d. 50/; plângerea depusă de Medvedev A. din 17.02.2012 /f.d. 9 57/; copia certificatului de garanție a TV Sharp /f.d. 65-67/; ordonanță și proces- verbal de ridicare, procesul-verbal de examinare a obiectului din 20.03.2012, tabel fotografic /f.d. 73-76/; plângerea depusă de Bantea N. din 17.02.2012 /f.d. 83/; copia contractului de credit din 30.11.2011 încheiat între BC „Moldova-Agroindbank” SA și Bantea N., graficul de rambursare a creditului /f.d. 90-93/; Volumul 5: - procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale depusă de Gorea O. /f.d. 12/; înștiințare telefonică depusă de Gorea O. la 24.05.2011 /f.d. 14/; cerere din 30.05.2011 depusă de Gorea O., adresată CP Fălești /f.d. 16/; recipisă scrisă de Galii D. din 23.04.2011 /f.d. 18/; cerere de înaintare a acțiunii civile depusă de Gorea O. /f.d. 37/; procesul-verbal de examinare a obiectului din 26.12.2011 /f.d. 92/; Volumul 6: - plângerea depusă de Medvedev A. din 05.03.2012 /f.d. 3/; cartela transportului /f.d. 7/; informația Băncii Naționale a Moldovei din 31.01.2012 /f.d. 9/; ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 30.03.2012 /f.d. 26, 27/; procesul-verbal de examinare a obiectului din 30.03.2012, tabel fotografic /f.d. 28-29/; plângerea depusă de Medvedev A. din 21.03.2012 /f.d. 40/; Volumul 7: - plângerea depusă de Gînju B. din 10.04.2012 /f.d. 3/; informația BNM a ratelor oficiale de schimb din 28.12.2011 /f.d. 5/; recipisă scrisă de Galii D. din 29.12.2011 /f.d. 11/; procesul-verbal de examinare a obiectului din 17.04.2012 /f.d. 12/. Astfel, instanța de apel a considerat, că intenția inculpatului în comiterea escrocheriei în proporții deosebit de mari rezultă din probele cercetate la care Galii D. a avut acces, ultimului fiindu-i aduse mai multe învinuiri, printre care episoade în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c), art. 190 alin. (4), art. 190 alin. (5) Cod penal, cauzele fiind conexate, în final inculpatul fiind condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, respectiv infracțiunile imputate fiind înglobate anume în prevederile art. 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocherie sub formă de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune sau abuz de încredere, în proporții deosebit de mari, nefiind admisă agravarea situației inculpatului. Cu toate că, apărarea inculpatului s-a referit la recipisele eliberate pe caz de inculpat și la facturile fiscale, instanța de apel a indicat, că faptul eliberării recipiselor respective, prin care Galii D. s-a angajat să achite sumele bănești lui Melenti A., în sumă de 300 euro /f.d. 49 v. 1/, lui Maximenco A. în sumă de 13.000 lei /f.d. 66 v. 1/, lui Punga A. în sumă de 700 euro /f.d. 86 v. 1/, precum și că a primit de la Gherștega A. pentru calculator 6.000 lei /f.d. 48 v. 3/ și de la Gînju B. suma de 1.600 euro /f.d. 11 v. 7/, nu demonstrează nevinovăția penală a inculpatului. Totodată, instanța de apel a menționat, că deși inculpatul s-a obligat să restituie sumele bănești în termen, însă acesta nu intenționa să restituie sumele împrumutate și nu le-a restituit, fapt ce dovedește intenția ultimului, la momentul primirii sumelor bănești de a duce în eroare părțile vătămate și a le dobândi prin escrocherie bunurile. Acest fapt s-a demonstrat în ședința judiciară prin declarațiile părților vătămate, Maximenco A, care a declarat că Galii D. nu a restituit tot prejudiciul și solicită restituirea sumei de 6.500 lei, partea vătămată, Punga A., a solicitat încasarea 10 sumei de 700 euro nerestituite de inculpat. La fel, partea vătămată, Melenti A., a solicitat încasarea prejudiciului în sumă de 9.700 lei, partea vătămată, Gherștega A., a solicitat recuperarea sumei de 6.000 lei, iar partea vătămată, Gînju B., a solicitat încasarea sumei de 1.600 euro nerestituite de inculpat. La fel, facturile fiscale invocate de apărare privind furnizare de către SRL „Dumbrava Nord” a mărfurilor, anexate la f.d. 13, 53-60 v. 2, nu dovedesc nevinovăția penală a inculpatului, mai ales că din probele cercetate rezultă, că deși inițial, Galii D., s-a achitat pentru o parte din bunurile luate, ulterior, când i-a fost livrată producție folosindu-se de încrederea acordată fără a fi achitată, ultimul nu a recuperat suma de 114.470 lei, sumă ce nu este recuperată nici la moment. Instanța de apel a menționat, că invocarea existenței unei hotărâri judecătorești nu poate fi reținută, deoarece din declarațiile reprezentantului părții vătămate rezultă că a fost adresată inițial cerere la organul de urmărire penală pentru atragerea la răspundere penală a lui Galii D., care nu a achitat banii pentru livrările efectuate, sumele bănești nefiind achitate nici în prezent, totodată în cadrul ședinței judiciare nu a fost prezentată pentru cercetare hotărârea judecătorească invocată. Deși, inculpatul nu recunoaște vina în comiterea escrocheriei și apărarea a făcut referire la probele conținute în materialele cauzei penale, instanța de ape a notat, că de fapt probele la care indică apărarea dovedesc deplin vina inculpatului în faptele incriminate și anume sub formă de escrocherie, prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, cele invocate de apărare nefiind de natură să influențeze soluția primei instanțe. De asemenea, instanța de apel a notat, că după eliberarea recipiselor părților vătămate nu a luat măsuri și nu a restituit banii acestora. Aceste împrejurări dovedesc caracterul infracțional al acțiunilor lui Galii D., care de la bun început a avut intenția de a nu se achita cu părțile vătămate, camuflând situația existentă, astfel nu a acționat cu bună credință și la momentul primirii bunurilor a indus în eroare părțile vătămate, promițându-le că se va achita în timpul apropiat, fapt ce nu a fost realizat. Alături de aceste acțiuni se evidențiază și intenția lui Galii D., cu privire la dobândirea bunurilor prin escrocherie în proporții deosebit de mari, care este demonstrată prin caracterul irealizabil al angajamentelor luate față de părțile vătămate, inculpatul neexecutând promisiunile luate și nerestituind banii, părțile vătămate declarând clar despre prejudiciile cauzate prin acțiunile inculpatului. Acest comportament al inculpatului menținându-se și în prezent, care de fapt s- a eschivat și s-a ascuns de instanța de judecată, iar pe parcursul ultimilor ani careva acțiuni concrete de restituire a sumelor bănești părților vătămate nu au fost întreprinse, mai mult chiar, caracterul acțiunilor inculpatului indică în continuare la ducerea în eroare a părților vătămate. În opinia instanței de apel, declarațiile părților vătămate și a martorilor nu sunt contradictorii, după cum susține inculpatul, dar sunt elemente de fapt din care rezultă vina acestuia, iar în cumul cu restul probelor cercetate, printre care recipisele 11 eliberate, demonstrează constatarea existenței infracțiunii și circumstanțele cauzei, precum și faptul că Galii D. dorea să convingă părțile vătămate, că va executa angajamentele asumate, fapt ce nu a fost realizat nici până în prezent. Nu au fost reținute nici afirmațiile aduse în apel de inculpat, precum că instanța a stabilit faptul escrocheriei numai pe probe indirecte și presupunerile procurorului și nu s-a luat în vedere că unele bunuri au fost restituite, lăsând părților vătămate recipise, acțiuni care consideră că nu se pedepsesc penal, părțile vătămate urmau să se adreseze în judecată în ordine civilă. La aceste critici instanța de apel a considerat, că în ședința judiciară s-a demonstrat cu certitudine că Galii D. a acționat cu scopul dobândirii ilicite a bunurilor părților vătămate, nefiind restituite sumele bănești în volum deplin și nici bunurile primite de inculpat, astfel nu poate fi invocat că acțiunile nu pot fi pedepsite penal, deoarece aceste fapte comise sunt prevăzute de legea penală. Din probele cercetate rezultă, că anume Galii D., a acționat cu inducere în eroare față de părțile vătămate, a primit bani și bunuri, aducând promisiuni diferite, totodată angajamentele sale nu le-a realizat, părțile vătămate invocând prejudicii materiale cauzate anume prin acțiunile acestuia, totodată deși parțial a fost restituit prejudiciul, iar părțile vătămate Rîbac D., căruia i-a fost restituit inelul și Staver R., căruia organul de urmărire penală i-a restituit crucea, nu au avut pretenții la momentul judecării cauzei, acțiunile incriminate inculpatului nu se încadrează ca relații civile, ci sunt fapte prejudiciabile, comise cu intenție, prevăzută de legea penală și care conform Codului penal sunt pasibile de pedeapsă penală, fiind corect constatată vina inculpatului în faptele incriminate. Pe cauza penală respectivă sunt recunoscute ca părți vătămate mai multe persoane, care invocă cauzarea prejudiciului prin acțiunile lui Galer D., care nemijlocit de la fiecare a primit bani sau bunuri și nu s-a achitat în urma promisiunii făcute și nu a restituit nici bunurile, ca rezultat persoanele s-au adresat la organele de drept, fiind pornită urmărirea penală, pe cauză fiind administrate probe ce demonstrează vina inculpatului anume în faptele incriminate. Argumentele invocate au fost apreciate de instanța de apel ca un mod de a-și îndreptăți comportamentul și de a evita răspunderea penală, prin expunerea diferitor motive ce nu pot fi reținute ca argumentare pentru neonorarea promisiunilor față de părțile vătămate. Nu au fost reținute nici argumentele aduse de inculpat, precum că nu i-a fost prezentată posibilitate de a face cunoștință cu conținutul ședințelor de judecată, fiind absolut declarative aceste invocări, deoarece în sensul dat inculpatul nu a fost îngrădit, iar la solicitarea acestuia în vederea prezentării probelor în apărarea sa, instanța a amânat examinarea cauzei, însă inculpatul s-a eschivat de la judecarea cauzei și a fost anunțat în căutare, fiindu-i schimbată măsura preventivă în arestare preventivă, astfel instanța de apel a considerat, că inculpatul nu a fost lipsit de dreptul invocat. 12

Hotărârile instanțelor de fond sunt atacate cu recurs ordinar de către inculpat, prin care solicită casarea acestora și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În motivarea recursului autorul invocă: - nu a fost dovedită vina și anume intenția în comiterea escrocheriei, adică dobândirea bunurilor altor persoane prin înșelăciune; - nu s-a luat în considerație, că nu a refuzat faptul că datorează și a împrumutat sume bănești, eliberând recipise creditorilor, ceea ce dovedește că nu a avut intenții prin înșelăciune să dobândească sume bănești, ce au fost împrumutate pentru necesități personale și hotărârea unor probleme; - nu s-a luat în considerație, că s-a străduit să achite parțial datoriile; - instanțele de judecată nu au luat în considerație, că declarațiile părților vătămate nu coincid cu conținutul recipiselor, din care rezultă clar, că a împrumutat bani, dar nu pentru a hotărî diferite probleme ale acestora; - nu refuză, că este dator și trebuie să achite datoriile, însă nu este de acord că în acțiunile sale sunt intenții de escrocherie; - nu s-a luat în considerație, că au fost modificări în legislație unde sumele prejudiciilor s-au majorat, astfel, urmând a se ține cont de acest fapt și a efectua recalcule; - da, este vinovat, dar nu dorește să-și petreacă restul zilelor în penitenciar, iar pedeapsa de zece ani este un termen prea mare.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia ca fiind depus peste termen, deoarece inculpatului i-a fost expediată copia deciziei instanței de apel, tradusă în limba rusă, la data de 08.12.2017, respectiv acesta a depus recurs ordinar peste termenul de 30 zile prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente: Pornind de la alegațiile procurorului, precum că prezentul recurs ordinar în speța supusă judecării, este unul declarat peste termen, Colegiul nu le va reține ca fondate, deoarece din materialele cauzei se atestă că inculpatul este vorbitor de limba rusă, iar ședințele de judecată în instanța de apel au avut loc cu participarea interpretului. Respectiv, inculpatului urmând a-i fi tradusă în limba rusă decizia instanței de apel, adoptată la data de 27.09.2017. Din lucrările dosarului se atestă, că instanța de apel a expediat în adresa penitenciarului nr. 11, pentru a-i fi înmânată inculpatului, copia deciziei instanței de apel traduse în limba rusă, la data de 08.12.2017 (f.d. 217 v. 10), însă la materialele cauzei nu sunt date concrete când anume această hotărâre judecătorească tradusă, i-a fost înmânată nemijlocit inculpatului, Galii D. În asemenea împrejurări, Colegiul va reține ca veridică, data indicată de inculpat și anume cea de 26.12.2017, când i-a fost înmânată pentru 13 cunoștință, copia deciziei instanței de apel tradusă în limba rusă, considerând recursul declarat în termenul prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală. În continuare, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal lecturând textul recursului menționează, că recurentul nu a invocat nici un temei de casare prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală, însă din textul acestuia se reține că inculpatul indică în conținutul recursului un șir de împrejurări ce nu au fost luate în considerație la adoptarea hotărârilor de către instanțele de fond, solicitând în cele din urmă rejudecarea cauzei, astfel semnalând cazul de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Totodată, Colegiul penal din cuprinsul recursului reține, că inculpatul pledează nevinovat, deoarece consideră că în acțiunile sale lipsește intenția de a comite escrocherii, astfel semnalând și cazul pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, unde este stipulat că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Cu referire la temeiul pentru recurs, invocat de recurent – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, stipulat la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, acest temei pentru recurs este incident în cazul când nu s-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Este necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept. Respectiv, temeiul de casare - nu au fost întrunite elementele infracțiunii, specificat la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, instanța de recurs menționează, că acesta este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Prin urmare, instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, doar atunci când se constată comiterea unei erori de 14 drept, ținându-se seama și de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească definitivă. Deci, analizând textul hotărârii atacate în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul consideră că, instanța de apel și-a motivat decizia în concordanță cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la respingerea apelului declarat în prezenta cauză, fiind motivată just adoptarea unei asemenea soluții. Totodată, Colegiul penal atestă că instanța de apel a respectat și prevederile art. 414 Cod de procedură penală, expunându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel și prin hotărârea adoptată a oferit răspunsuri plauzibile, detaliate și argumentate asupra acestora, în coraport cu probele administrate în prezenta speță ce au fost verificate în ședințele de judecată. Prin urmare, instanța de recurs conchide că temeiul pentru recurs semnalat de recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmarea în prezenta speță. Cu referire la temeiul pentru recurs semnalat de inculpat și prevăzut la pct. 8) alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul menționează că potrivit materialelor cauzei organul de urmărire penală, a sesizat instanța de judecată prin rechizitorii, în care inculpatului, i-a fost încriminate săvârșirea infracțiunilor de escrocherie, inclusiv în proporții deosebit de mari prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, fapt pentru care a și fost condamnat de către prima instanță, soluția căreia a fost menținută și de instanța de apel. În viziunea Colegiului penal, nici acest temei pentru recurs nu este incident cazului de casare a hotărârii instanței de apel, deoarece analizând lucrările dosarului rezultă, că instanțele de fond, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au examinat complet și obiectiv probele administrate, în speța dată, verificându-le sub toate aspectele în mod obiectiv din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Totodată, soluția adoptată de către instanța de apel, Colegiul penal consideră, că este pe deplin confirmată prin ansamblul de probe expus și analizat în hotărârea contestată și enunțat în pct. 5 al prezentei decizii și care confirmă vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate, fiind corect încadrată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal. Reieșind însă din textul recursului, Colegiul atestă, că inculpatul la argumentarea temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocă dezacordul cu prezența în acțiunile sale a intenției de a comite fapte de escrocherie, semnalând lipsa elementului infracțiunii și anume a laturii subiective. La aceste critici, Colegiul penal notează, că acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei în apel și cărora instanța de apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în decizia contestată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune. 15 De menționat este și acel fapt că, din conținutul recursului declarat, inclusiv și argumentele specificate în pct. 6 al prezentei decizii, Colegiul atestă că majoritatea criticilor se referă la dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor administrate în prezenta speță, de către prima instanță și cea de apel, însă aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept, de către instanțele de fond, iar dezacordul părților în acest sens nu constituie temei pentru desființarea unei hotărâri judecătorești și temei pentru recurs, deoarece nu este prevăzut în alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. În partea ce ține de criticile inculpatului, precum că în acțiunile sale lipsește intenția, adică latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie, Colegiul reiterează, că potrivit considerentelor teoretice, prezența scopului de sustragere prin modalitatea prevăzută la art. 190 Cod penal o demonstrează următoarele circumstanțe: situația financiară extrem de neprielnică a persoanei care-și asumă angajamentul la momentul încheierii tranzacției; lipsa de fundamentare economică și caracterul irealizabil al angajamentului asumat; lipsa unei activități aducătoare de beneficii, îndreptate spre încasarea mijloacelor bănești necesare onorării angajamentului; prezentarea, la încheierea tranzacției, din numele unei persoane juridice inexistente sau înregistrate pe numele unei persoane, de care se folosește o altă persoană pentru a-și atinge interesele. Așadar, circumstanțele specificate supra sunt evidente și în prezenta speță reieșind din probele administrate la caz cum ar fi declarațiile părților vătămate audiate în ședințele de judecată și anume din declarațiile părții vătămate, Bantea N., rezultă că pe inculpat în perioada decembrie 2011, l-a văzut cu vânătăi pe față, spunându-i că are nevoie de bani, deoarece are unele probleme și se teme de siguranța soției și copilului său, fiindu-i milă i-a împrumutat suma de 20.000 lei (f.d. 55-56 v. 8), fapt ce indică că inculpatul avea o situație financiară neprielnică, care totuși și-a luat angajamentul de a restitui timp de o săptămână banii împrumutați. Totodată, Colegiul reține că inculpatul nu avea o activitate aducătoare de beneficii pentru a-și putea onora multiplele angajamentele asumate, adică nu avea o careva întreprindere activă, nu era angajat pentru a avea un salariu în măsură să acopere angajamentele asumate, nu practica activitate de întreprinzător. Mai mult ca atât, in majoritatea episoadelor inculpatul venea singur cu diferite inițiative către părțile vătămate, cum ar fi ajutorul de a procura telefon mobil - în cazul părții vătămate Boreț R.; băutură mai ieftină coniac - în cazul părții vătămate Borovic L.; motorină mai ieftină - în cazul părților vătămate Maximenco A., Melenti A., Cucoș S.; notebook la un preț mai convenabil - în cazul părții vătămate Rîcov V.; fotoaparat la un preț mai convenabil - în cazul părții vătămate Zarețchi G.; aparate de joc la un preț scăzut - în cazul părții vătămate Punga A.; calculator la preț redus - în cazul părții vătămate Gherștega A., în toate aceste cazuri inculpatul nu și-a realizat angajamentele cu care însuși el venea cu inițiativă, ceea ce indică la caracterul irealizabil al tranzacțiilor încheiate. 16 Subsidiar la concluziile instanței de apel, Colegiul menționează și considerentele doctrinale care specifică că, în esență, delimitarea escrocheriei de încălcarea normelor de drept civil trebuie făcută cercetând și alte circumstanțe nu mai puțin importante și anume: maniera de comportament pe care făptuitorul a manifestat-o după ce i-au fost transmise bunurile – în prezenta speță, cum ar fi faptul că inculpatul primind marfă livrată potrivit facturilor de la SRL „Dumbrava Nord”, pentru care nu s-a achitat, o parte a realizat-o la un preț redus părții vătămate Guțu A.; precum și în cazul când inculpatul a primit de la partea vătămată, Medvedev A., aparatură audio în chirie pentru a deschide o discotecă în r-nul Sîngerei, însă care potrivit martorului Cojocaru I. (f.d. 249 v. 8), această aparatură stereo i-a fost propusă pentru a fi cumpărată, ceea ce indică la faptul, că inculpatul nu avea intenții de a deschide discotecă, dar de a dobândi prin înșelăciune bunurile, ca ulterior să le realizeze, fiind evident scopul cupidant ce îl urmărea; făptuitorul săvârșește acțiuni care demonstrează nedorința lui de a-și executa angajamentele - la caz, inculpatul încasând sumele de bani luate ca împrumut de la părțile vătămate Gînju B., Calmațui A., nu le-a restituit sau în cazul părții vătămate, Bantea N., a restituit doar o parte mai puțin semnificativă; făptuitorul își asumă sistematic obligații pe care ulterior afirmă că nu este în stare să le îndeplinească – în cauza dată, inculpatul fiind contactat în majoritatea cazurilor de către părțile vătămate, promitea că se va achita sau va livra produsele promise, invocând diferite motive de întârziere, iar ulterior înceta de a mai răspunde la telefon. La fel, nu persistă îndoială că, atunci când făptuitorul folosește documente false, încheie tranzacție în numele persoanei juridice inexistente, își arogă funcții și calități pe care în realitate nu le are etc., își demonstrează reaua-voința în raport cu victima fapt ce cade sub incidența legii penale. La caz, de menționat este episodul părții vătămate, Gorea O., unde inculpatul s-a prezentat ultimului drept colaborator al SIS și poate să-l ajute la rezolvarea unei probleme contra unei sume bănești, având influență asupra procurorilor, arătându-i în cele din urmă la domiciliul său și un angajament semnat de Galii D., având calitatea de sergent major, prin care i-a sub răspundere proprie o persoană învinuită de comiterea unei infracțiuni, adică în acest caz inculpatul și-a arogat și o funcție pe care nu o deține, în scop de a primi sume bănești de la partea vătămată, Gorea O. Învederând în cumul toate împrejurările menționate, se constată că inculpatul făcea uz de diferite instrumente sau modalități pentru comiterea infracțiunilor de escrocherie, în rezultatul cărora este evident urmărirea scopului cupidant, adică de a intra ilegal în posesia bunurilor sau sumelor bănești ce aparțineau părților vătămate, fără a le restitui, deoarece avea incapacități financiare și nu avea o fundamentare economică, fapt ce indică la prezența intenției directe, adică a laturii subiective la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, și anume - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, săvârșită în proporții deosebit de mari. Nu este de neglijat și acel fapt, că inculpatul a fost învinuit de comiterea infracțiunilor de escrocherie în 22 de episoade, în prezenta cauză penală, fiind 17 anterior condamnat deja pentru săvârșirea unei infracțiuni de escrocherie, prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, prin sentința Judecătoriei Bălți din 31.10.2011, fiindu-i stabilită pedeapsă cu suspendare condiționată, fapt ce permite a concluziona că pentru inculpat comiterea infracțiunilor de escrocherie a devenit o deprindere, prin care acesta își asigură existența în societate, fapt care este condamnabil și pasibil răspunderii penale. Faptul, că inculpatul s-a eschivat de la prezentarea în fața primei instanțe, fiind anunțat în căutare, după care a fost reținut fiind învinuit de comiterea unei alte infracțiuni, subsidiar indică la intențiile criminale ale inculpatului, în comiterea infracțiunii imputate și rea-credința de care a dat dovadă inculpatul la așa spusele tranzacții pe care le încheia cu părțile vătămate. Referitor la alegațiile inculpatului, că instanța de apel nu a luat în considerație modificările operate în legislație în anul 2016, la art. 126 Cod penal, care prevede proporțiile daunelor, în urma comiterii infracțiunilor, Colegiul notează, că în cauza supusă judecării modificările menționate în legislație, nu au relevanță și nu schimbă situația sau încadrarea juridică a faptelor imputate lui Galii D., deoarece majoritatea infracțiunilor pentru care a fost învinuit inculpatul au fost comise în perioada anului 2011, iar pentru acest an prin Hotărârea Guvernului nr. 968 din 18.10.2010, a fost stabilit salariu mediu lunar pe economie în mărime de 3.300 lei, respectiv înmulțit la 40 de astfel de salarii medii pe economie, precum este prevăzut în norma alin. (11) art. 126 Cod penal, pentru a fi reîncadrate acțiunile inculpatului, prejudiciul nu trebuie să fie mai mare de 132.000 lei, însă în prezenta cauză în cumul prejudiciile cauzate părților vătămate este peste suma indicată mai sus. În asemenea situație acțiunile inculpatului nu pot fi reîncadrate la altă normă penală, decât cea pentru care a fost condamnat, adică în baza art. 195 Cod penal. Instanța de apel, apreciază ca alogice invocările inculpatului din sfârșitul conținutului recursului ordinar declarat, în contextul în care acesta inițial invocă dezacordul cu stabilirea vinovăției și intenției sale, la comiterea infracțiunii imputate, ca ulterior să recunoască că este vinovat, doar că termenul de 10 ani la care a fost condamnat, este unul exagerat de mare. La acest capitol, instanța de recurs menționează, ținând cont de faptul că sancțiunea art. 190 alin. (5) Cod penal, prevede pedeapsă cu închisoare de la 8 la 15 ani, însă la caz inculpatului i-a fost stabilită pedeapsă de 9 ani închisoare, pentru comiterea a 22 episoade de escrocherie, cu aplicarea art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, stabilindu-i pedeapsă definitivă de 10 ani închisoare, adică instanțele de fond nu i-au stabilit un termen prea mare, acesta fiind mai aproape de limita minimă prevăzută de lege. Generalizând cele expuse, Colegiul penal statuează că, în cauza dată nu au fost admise erorile de drept la care face referire recurentul și nu sânt temeiuri de a interveni în sensul casării soluției adoptate de către instanța de apel, fiindcă această instanță just a stabilit vinovăția inculpatului în comiterea faptelor imputate și corect a calificat acțiunile acestuia, adoptând o hotărâre motivată în acest sens. Astfel, se concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar declarat în prezenta cauză, deoarece acesta este vădit neîntemeiat. 18 Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, acesta urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 septembrie 2017, de către inculpatul Galii Dumitru Xxxxx, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la data de 02 mai 2018. Președinte Gordilă Nicolae Judecător Covalenco Elena Judecător Diaconu Iurie 19