1ra-273/2018 — art. 164 alin. 2 lit. e, f CP

1ra-273/2018 — art. 164 alin. 2 lit. e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-273/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

03 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Ursache Petru,

Judecători – Timofti Vladimir, Toma Nadejda, Alerguș Constantin, Țurcan Anatolie

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

către inculpatul Burduja Iurie cu avocatul său Brăteanu Veaceslav, de către

avocatul Bobeica Calin în numele inculpatului Jomiru Victor și de către inculpatul

Varzari Alexei prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 10 octombrie 2017, în cauza penală privindu-i pe

Varzari Alexei XXXXX, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Burduja Iurie XXXXX născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Jomiru Victor XXXXX născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

10.02.2016 – 09.11.2016 (prima instanță);

08.12.2016 – 10.10.2017 (instanța de apel);

04.01.2018 – 03.04.2018 (instanța de recurs ordinar).

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Varzari Alexei, Burduja Iurie și Jomiru Victor au fost recunoscuți vinovați de

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e), f) Cod penal,

stabilindu-le pedepse sub formă de închisoare:

- lui Varzari Alexei pedeapsa de 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

- lui Burduja Iurie pedeapsa de 6 ani închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

1

- lui Jomiru Victor pedeapsa de 6 ani închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Alexei la data de 13 ianuarie 2016, aproximativ la ora 22:30, împreună cu

inculpații Burduja Iurie, Jomiru Victor și partea vătămată Cracovețchi Sergiu,

aflându-se la domiciliul său, situat în satul Mașcăuți, raionul Criuleni, sub pretextul

restituirii unei datorii de la Cracovețchi Sergiu, datorie care nu a fost recunoscută

de către ultimul, i-au aplicat acestuia lovituri cu palmele peste față, după care i-au

cerut să urce în automobilul de model „Opel Corsa” cu n.î. XXXXX, unde partea

vătămată, percepând amenințarea ca reală de teama să nu fie maltratat, contrar

voinței sale, a urcat în automobil și s-au deplasat la marginea satului Mașcăuți,

unde în continuarea acțiunilor lor infracționale, i-au mai aplicat câteva lovituri cu

pumnul în față, după care cu o funie l-au legat de corp, l-au târât din urma

automobilului, după care l-au ridicat de jos și l-au urcat în portbagajul

automobilului și l-au transportat la ieșirea din satul Mașcăuți în direcția orașului

Criuleni, unde ajunși la podul deasupra râului Răut, l-au scos pe Cracovețchi

Sergiu din portbagajul automobilului și l-au legat cu funia de gât și amenințându-1

cu aplicarea forței fizice, i-au solicitat să sară de pe pod, unde ultimul,

împotrivindu-se, l-au tras în râu și l-au impus să bea apă, după care din nou i-au

aplicat câteva lovituri cu pumnii în față și iarăși l-au urcat în portbagajul

automobilului și s-au deplasat la domiciliul inculpatului Varzari Alexei, după care

i-au permis să plece.

Astfel, acțiunile inculpaților au fost calificate în baza art. 164 alin. (2) lit. e) și

f) Cod penal, adică răpirea unei persoane, săvârșită de mai multe persoane, din

interes material.

3.1 Avocatul Digor Filip în numele inculpatului Jomiru Victor, solicitând

casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Jomiru Victor

să fie achitat argumentând prin faptul că inculpatul nu a săvârșit infracțiunea,

vinovăția acestuia nu este dovedită, declarațiile părții vătămate precum și alte

probe puse la baza condamnării nu au fost administrate, cercetate și apreciate

corect.

A mai indicat că fapta reținută de organul de urmărire penală, în sarcina

inculpaților nu conține elementele obligatorii ale componenței infracțiunii de răpire

a persoanei(latura obiectivă) și anume, nu conține nimic referitor la faptul că partea

vătămată a fost capturată. Inculpații nu au capturat și nu au urcat pe nimeni prin

înșelăciune și constrângere fizică în automobilul ce-i aparține lui Varzari Alexei.

Mai mult, a menționat că învinuirea înaintată inculpaților este una neclară și

incompletă, adică dubioasă, care a afectat dreptul inculpaților de a ști pentru ce

fapte sunt acuzați, adică dreptul la apărare.

2

La fel, apelantul a indicat că făcând o analiză mai profundă a conținutului

rechizitoriului și a declarațiilor părții vătămate, a observat un șir de dubii în ce

privește vinovăția lui Jomiru Victor. În învinuirea formulată inculpaților în

rechizitoriu și anume inculpatului Jomiru Victor, el figurează în rechizitoriul la

cauza penală nr. 2016210021 întocmit în procuratura Criuleni, ca parte vătămată,

învinuirea formulată inculpaților în rechizitoriu, contravine prevederilor art. 6 alin.

(3), lit. a) din CEDO și jurisprudenței CtEDO la acest articol.

A menționat că în ședința de judecată, atît așa zisa parte vătămată Cracovețchi

Sergiu cît și martorii Cenușa Grigore și Jomiru Maria n-au depus careva declarații

în ce privește vinovăția lui Jomiru Victor în săvîrșirea infracțiunii ce i se

incriminează, cu atît mai mult partea vătămată Cracovețchi Sergiu în ședință a

declarat că Jomiru Victor nu la jignit cu nimic și careva pretenții față de el nu are.

Apelantul a indicat că conform legislației în vigoare, ca bază la emiterea

sentinței se iau declarațiile date în ședința de judecată și toate dubiile, iar în cauza

dată sunt o sumedenie , în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile

prezentului Cod, se interpretează în favoarea inculpatului.

Mai mult, apelantul a dorit să atragă atenția instanței de apel la un caz ieșit din

comun, și anume la fabricarea dosarului în cauză, a indicat că la întocmirea

procesului – verbal de audiere a părții vătămate Cracovețchi Sergiu, la data de 14

ianuarie, în localul satului Mascauți, ignorînd prevederile legislației Republicii

Moldova, ținînd cont de faptul că Cracovețchi Sergiu este minor, a fost interogat în

lipsa avocatului, pedagogului și a reprezentantului legal și conform art. 251 dacă

acestea sunt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural.

3.2 Inculpatul Burduja Iurie solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi

hotărâri prin care inculpatul Burduja Iurie să fie achitat argumentând prin faptul că

instanța de fond a apreciat greșit probele prezentate de partea acuzării. Or, potrivit

declarațiilor date în instanța de fond de către partea vătămată Cracovețchi Sergiu se

constată că nu există faptul săvârșirii infracțiunii de către inculpați. În ce privește

criticele aduse de către instanța de fond asupra poziției diferite a părții vătămate de

cea avută în cadrul urmăririi penale, a menționat că sunt vădit ilegale. Or, atît

apărătorii inculpaților cît și reprezentantul părții vătămate au făcut referire expres

la anumite circumstanțe importante care înlătură integral aceste critici ale instanței

de fond. Așadar, partea vătămată Cracovețchi Sergiu nu poate citi și nici scrie. La

întrebările acordate față de Cracovețchi în instanța de fond – dacă a citit partea

vătămată declarațiile consemnate în procesul verbal de audiere, ultimul a răspuns

că acestea erau scrise și că lui i s-a indicat să se semneze fără a i se da citire

conținutului. Mai mult ca atît, în momentul cînd i s-a dat spre semnare procesul

verbal de audiere, partea vătămată nu era însoțit de reprezentantul legal, pedagog.

Privitor la martorii Cenușa Grigore si Jomiru Măria, apelantul a menționat că

aceștia la fel au declarat în instanță că declarațiile erau deja scrise și i-au fost aduse

spre semnare la domiciliu de către o persoană necunoscută care i-a comunicat că

3

trebuie să semneze. Martorii sus menționați fiind audiați în instanța de fond au dat

declarații, însă declarațiile date de aceștia nu pot constitui probe în vederea

demonstrării vinovăției inculpaților.

3.3 Inculpatul Varzari Alexei solicitând casarea parțială a sentinței,

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Varzari Alexei să fie achitat

argumentând prin faptul că organul de urmărire penală a audiat in calitate de parte

vătămată pe Cracovețchi Serghei, persoana care sa prezentat in lipsa oricăruia act

de identitate - persoana respectivă nu dispune de buletin de identitate sau de

pașaport. Doar după implicarea reprezentantului acestuia Roșca V. (avocat),

primăria satului Mașcăuți i-a eliberat o adeverință (dar după data audierii la

05.02.16), prin care se constată că Cracovețchi Serghei, născut la 22.10.1993, nu

dispune de actul de identitate. Totodată, partea vătămată este analfabetă - nu poate

scrie și a citi, în astfel de circumstanțe nu este clară poziția omisă atât de OUP cât

și din partea instanței cum a fost posibil, ca cel din urmă fie să scrie depozițiile sale,

fie să le cunoască prin citirea acestora, dacă nu este capabil să verifice

autenticitatea textului.

A considerat că organul de urmărire penală urma să invite pentru a asista la

audieri, fie un reprezentant legal al părții vătămate, sau un reprezentant al

autorității publice locale, în care partea vătămată are încredere.

Mai mult, a indicat că nu corespunde în totalitate adevărului faptul că partea

vătămată a fost legat de mâini și târâtă cu automobilul. Partea vătămată după cum a

și declarat în fața instanței a participat la tractarea cu funia a mijlocului de

transport de pe acostament pe carosabil. La fel și acțiunile ulterioare nu sunt

încadrate în norma imputată, pe motiv că din declarațiile inclusiv si a părții

vătămate au avut loc doar altercații reciproce verbale, cu aplicare loviturilor, însă,

fără a impune careva maltratări față de victimă, atât cu funia cât și de altă natură.

Apelantul a mai indicat că, atât pe parcursul acestor evenimente, cît și ulterior,

partea vătămată nu a fost limitată in libertatea sa de a circula, după cum sa declarat,

victima fără a fi silită de nimeni, a venit la domiciliu inculpatului Varzari A., cu

toții au consumat băuturi alcoolice, au ieșit si au mers cu automobilul, la întoarcere

victimei i sa propus să se deplaseze spre stația de alimentare cu benzină, la care

ultima a refuzat, ulterior „persoana răpită” merge la domiciliul „agresorului”,

continuă să consume băuturi în beciul acestuia, fără a fi însoțit de cineva, se

deplasează la domiciliu său, după care se întoarce (la răpitorii săi) continuând să

consume alcool încă in decurs de 1 oră, după care pleacă acasă. Toate împrejurările

relatate denotă că, fapta imputată inculpatului Varzari Alexei nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii stabilită la art. 164 Cod penal, iar la caz și

elementele prevăzute de alin. (2) lit. e) și f). Potrivit filei din dosar, nr. 39 de

audiere a bănuitului/inculpat Varzari A., dar și din declarațiile acestuia din urmă a

rezultat că, la 14.01.16, persoana in cauză a fost audiată de la început in lipsa

avocatului - care sa prezentat peste 20 min., audierea a avut loc inițial de o

4

persoană de gen feminin, iar mai apoi de o altă persoană de gen masculin,

motivând prin faptul că primul ofițer de urmărire penală urma să preia minorul de

la grădiniță.

La fel, apelantul a mai indicat că in favoarea sa inclusiv este și raportul de

examinare medico - legală nr. 20 (f. d. 125), din 15.01.2016, potrivit căruia

leziunile corporale stabilite la partea vătămată sunt - vătămări neînsemnate.

Totodată, procesul-verbal de terminare a urmăririi penale cât și rechizitoriul din

09.02.16, nu au fost înmânate contra semnăturii apelantului Varzari A., pe cînd pe

partea verso a acestuia (f. d. 185), există ora finisării 17:00. La caz, nu este clară

poziția acuzatorului de stat cum a fost finalizată audierea învinuitului la ora 17:00,

pe cînd in aceiași zi, partea vătămată la ora 10:00, a depus explicațiile sale la

organul de urmărire penală, iar cel din urmă cu ziua de 09.02.16, remite cauza în

instanța de judecată.

A mai indicat că potrivit declarațiilor oferite in instanța de judecată (f.d. 215),

dar și din conținutul răspunsurilor oferite acuzatorului de stat, instanței de judecată,

apărătorilor, a declarat la etapa de urmărire penală că beneficiind de dreptul

constituțional refuză de a da declarații. Indicând că din procesul/verbal de audiere

din 14 ianuarie 2016, posibil că au participat - ofițerul de urmărire penală, bănuitul

si apărătorul, însă, asupra procesului-verbal sunt aplicate 4 (patru) semnături, fără a

menționa cine este autorul lor. Pe următoarele pagini numărul de semnături este in

scădere - la pag. 2 sunt 3 semnături, iar deja ultima pagină are doar două semnături.

Sa mai invocat de apelant că, din textul procesului-verbal a rezultat că de fapt

„răpit” a fost Jomiru Serghei și nu Cracovețchi Serghei, fapt care la fel a fost

ignorat de instanța de judecată.

Instanța de fond nu s-a expus asupra aprecierii depozițiilor martorilor Cenușa

Grigorie si Jomiru Măria, nu a consemnat probele (materialele cauzei) la care se

referă în descriptivul deciziei sale și inclusiv pe care își întemeiază soluția adoptată.

În concluzie a indicat că, dacă se admite că au avut loc altercații dintre doi

tineri, fapta imputată nici pe de parte nu întrunește norma penală adusă ca învinuire.

După cum a declarat anterior, nu poate o parte pretins răpită să fie răpită în

circumstanțele care au fost stabilite in cadrul dezbaterilor judiciare. Este o

calificare vădit greșită si care nu se încadrează in norma legală imputată

apelantului Varzari A.. Potrivit declarațiilor inculpatului vizate la fila dosarului nr.

57-61 volumul II, se constată că au avut loc altercații de ordin verbal, fizic, acțiuni

posibil violente, însă, răpirea în sensul legal, dar si lingvistic nu sa constatat.

2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința fără

modificări.

activității primei instanțe cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, nu

există temei pentru a da o nouă apreciere probelor puse la baza condamnării

5

inculpaților, instanța de apel fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentință, dat

fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția inculpaților în

săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită cu certitudine prin probatoriul

administrat în cadrul procesului penal.

Instanța de apel a menționat că, este corectă concluzia primei instanțe privind

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite de inculpații Varzari A., Burduja I. și Jomiru V. și semnele

componente de infracțiune prevăzute la articolul 164 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal:

răpirea unei persoane, săvârșită de mai multe persoane, din interes material.

Se consideră corectă soluționată si chestiunea privind pedeapsa aplicată

inculpaților, aceasta fiind în limitele legii.

La soluționarea chestiunii respective, prima instanță a acordat deplină

eficiență prevederilor articolelor 7, 61 și 75 Cod penal, astfel pedeapsa penală este

aplicată în limitele legii.

În sentință se cuprind datele privind persoana inculpaților și circumstanțele

care influențează asupra pedepsei, fiind luate în considerație gravitatea infracțiunii

săvârșite, care, potrivit articolului 16 alin. (4) Cod penal, se clasifică ca fiind gravă.

Instanța de fond motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă și, în așa

mod, corect a concluzionat că scopul pedepsei se v-a obține prin privarea de

libertate a inculpaților Varzari A., Burduja I. și Jomiru V..

Temei pentru aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege

nu sa constatat.

Motivele invocate în apeluri reprezintă opinia subiectivă a părții apărării.

Astfel, versiunea inculpaților, susținută în instanța de judecată și de partea

vătămată Cracovețchi S., nu are acoperire probatorie, se combate complet prin

împrejurările stabilite și probele administrate în cauză.

Nerecunoașterea vinovăției inculpaților Varzari A., Burduja I. și Jomiru V. nu

echivalează cu achitarea acestora, de vreme ce probele prezentate în sprijinul

învinuirii, cercetate și apreciate în modul cuvenit, demonstrează cu certitudine

participarea lor la săvârșirea infracțiunii imputate.

Instanța de apel a considerat ca veridice declarațiile părții vătămate prezentate

la urmărirea penală (vol. I, f.d. 4, vol. II, f.d. 32), dat fiind că se coroborează cu

probatoriul administrat.

Modificarea acestor declarații sau renunțarea la ele în ședința de judecată de

către partea vătămată nu constituie temei legal de a le considera nule.

Contradicțiile esențiale depuse în ședința de judecată și cele depuse în cursul

urmăriri penale nu pot fi interpretate în favoarea inculpaților, deoarece se dă

întâietate ultimilor, care se coroborează cu majoritatea probelor prezentate în

sprijinul învinuirii, în special raportul de expertiză medico-legală nr. 20 din 19

ianuarie 2016 (vol. I, f.d. 125-126) și raportul de expertiză medico-legală nr. 29 din

03 februarie 2016 (vol. I, f.d. 144-146), care, în ansamblu, cu probele menționate

6

sunt probe pertinente, concludente, utile și veridice, care demonstrează participarea

inculpaților la infracțiunea imputată.

Instanța de apel a evidențiat că, conform ordonanței de începere a urmăririi

penale din 09 iunie 2016, în privința lui Cracovețchi S. a fost pornită o cauză

penală de învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolului 312 alin. (2),

lit. a) Cod penal, iar conform ordonanței din 31 ianuarie 2017 acesta este

recunoscut în calitate de bănuit.

În atare situație, nu poate fi plauzibil argumentul părții apărării, precum că

partea vătămată Cracovețchi S. a dat declarații mincinoase în procesul - verbal de

sesizare pentru săvârșirea unei infracțiuni din 14 ianuarie 2016 (vol. I, f.d. 4) și în

procesul - verbal de audiere a părții vătămate din 14 ianuarie 2016 (vol. II, f.d. 32),

or, în privința lui Cracovețchi S., în baza articolului 312 alin. (2), lit. a) Cod penal,

nu există o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.

Ordonanța din 31 ianuarie 2017 nominalizată nu echivalează cu o hotărâre

judecătorească de condamnare definitivă, astfel nu reprezintă temei pentru

dezvinovățirea inculpaților.

În afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelanți, examinând

aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform cerințelor din articolul 409 alin. (2)

Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis că nu există temeiuri de a

interveni în sentință.

6.1 Avocatul Bobeica Calin în numele inculpatului Jomiru Victor, indicând

temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de

procedură penală și art. 6 CEDO prin care a solicitat casarea sentinței și a deciziei

cu pronunțarea unei decizii noi prin care să fie achitat de învinuirea ce i se impută

în baza art. 164 alin. (2) lit. e), f) Cod penal invocând:

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre

de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub

învinuire;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- atât la urmărirea penală cât și în ședința de judecată, acuzatorul de stat nu a

prezentat careva probe veridice care ar demonstra vinovăția lui Jomiru Victor;

- fapta reținută de organul de urmărire penală, în sarcina inculpaților nu

conține elementele obligatorii ale componenței infracțiunii de răpire a persoanei

(latura obiectivă) și anume: nu conține nimic referitor la faptul că partea vătămată a

fost capturată;

- din declarațiile părții vătămate date în cadrul ședinței de judecată în raport

cu rechizitoriul reies mai multe dubii în ce privește vinovăția inculpatului Jomiru

Victor;

- învinuirea formulată contravine art. 6 CEDO și jurisprudenței CtEDO;

7

- în ședința de judecată cât și la etapa urmăririi penale, partea vătămată cât și

martorii Cenusa Grigore și Jomiru Maria nu au depus declarații în ce privește

vinovăția lui Jomiru Victor în săvârșirea infracțiunii ce i se încriminează, mai mult,

partea vătămată în ședință a declarat că Jomiru Victor nu a jignit cu nimic și careva

pretenții față de acesta nu are;

- la întocmirea procesului – verbal de audiere a părții vătămate, la data de

14.01.2016, fiind ignorate prevederile legislației, ținând cont de faptul că partea

vătămată este minor, a fost interogat în lipsa avocatului, pedagogului, psihologului

și reprezentantului legal, fiind instigat să dea declarații eronate în raport cu

declarațiile sale în cadrul ședinței de judecată unde a fost audiat conform

procedurii;

- instanța de judecată urma să rețină că:

- la domiciliul lui Varzari Alexei, partea vătămată a venit singur fără a

fi forțat;

- partea vătămată se afla în astfel de împrejurări în care i-a permis să

se retragă în orice moment de la domiciliul inculpatului, sau să apeleze pe mama sa

sau fratele său;

- partea vătămată a declarat că: unele zgârieturi apărute pe mâinile sale

sunt datorate faptului căderilor și eforturilor depuse pentru a trage cu funia

automobilul, a mai indicat că nimeni nu l-a forțat să tracteze automobilul, funia nu

a fost agățată forțat, doar fiind aplicată pentru a retracta automobilul, depozițiile

oferite anterior în cadrul urmăririi penale, au fost depuse după consultările cu

avocatul de a agrava situația inculpatului pentru ca ultimul să renunțe la pretinsa

datorie, după ce au tractat automobilul au plecat la râul „Răut” pentru a spăla

îmbrăcămintea, în acel moment au început să se certe, și-au aplicat ambii lovituri, a

căzut în râu din cauza că a servit băuturi alcoolice excesiv;

- organul de urmărire penală urma să invite pentru a asista la audierile

părții vătămate minore un reprezentant legal sau un reprezentant al autorității

publice locale, pe motiv că partea vătămată este agramată, nu știe a citi și a scrie,

astfel nu este clar cum a fost capabil să verifice autenticitatea declarațiilor sale date

la organul de urmărire penală;

6.2 Inculpatul Burduja Iurie neindicând nici un temei pentru recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,indicând că nu au fost audiați martorii,

prin care a solicitat casarea sentinței și a deciziei cu pronunțarea unei decizii noi

prin care să fie achitat de sub învinuirea ce i se impută în baza art. 164 alin. (2) lit.

e), f) Cod penal invocând:

- prima instanță a apreciat greșit probele;

- potrivit declarațiilor date în ședința de judecată în prima instanță de către

partea vătămată, se constată că nu există faptul săvârșirii infracțiunii de către

inculpați;

8

- criticele aduse de prima instanță asupra poziției diferite a părții vătămate de

cea avută în cadrul urmăririi penale, menționează că sunt vădit ilegale;

- partea vătămată nu poate citi și nici a scrie, la întrebările acordate față de el

în prima instanță – dacă a citit declarațiile consemnate în procesul – verbal de

audiere, ultimul a indicat că acestea erau scrise și că lui i s-a indicat să se semneze

fără a i se da citirii conținutului, el ne fiind însoțit de reprezentantul legal sau

pedagog;

- martorii Cenușa Grigore și Jomiru Maria, în instanță au declarat că

declarațiile lor erau deja scrise, lor li s-au adus doar spre semnare la domiciliu de

către o persoană necunoscută;

6.3 Inculpatul Varzari Alexei indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală și art. 6 CEDO prin care a

solicitat casarea sentinței și a deciziei cu pronunțarea unei decizii noi prin care să

fie achitat de sub învinuirea ce i se impută în baza art. 164 alin. (2) lit. e), f) Cod

penal invocând:

- motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- instanța de apel a examinat cauza penală cu imparțialitate și manifestând o

atitudine subiectivă;

- partea vătămată s-a deplasat de unu singur la domiciliul său, iar ulterior a

revenit la domiciliul recurentului;

- partea vătămată s-a constatat că nu poate citi și a scrie, iar declarațiile

inițiale acestuia, au fost modificate și prezentate organului de urmărire penală la

09.02.2016 fiind autentificate de autoritatea publică locală, a fost audiată în lipsa

actelor de identitate – partea vătămată, nu dispune de buletin de identitate, iar

evenimentele au avut loc în anul 2014 și nu 2016 cum indică colegiul;

- colegiul eronat a interpretat circumstanțele speței, la dosar fiind anexate

declarațiile părții vătămate din 09.02.2016, declarații modificate și autentificate de

autoritatea publică locală, însă atât organul de urmărire penală cât și procurorul nu

au considerat necesar de a le cerceta, ignorând prevederile procedurale a remis

cauza în instanța de judecată, astfel, este greșită poziția colegiului precum că

depozițiile părții vătămate au fost modificate doar în prima instanță, însă, partea

vătămată încă la etapa de urmărire penală și-a modificat poziția;

- instanța de judecată nu s-a expus asupra declarațiilor modificate la etapa de

urmărire penală, nu s-a expus din care motive nu sunt luate în considerație

declarațiile modificate;

- din materialele cauzei rezultă că la etapa de urmărire penală, prin declarațiile

din 09.02.2016, partea vătămată a declarat că nu a fost răpită de recurent, ulterior

în cadrul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, partea vătămată a

mai declarat că, la 13.01.2016, benevol sa prezentat la domiciliul recurentului, la

9

propunerea recurentului, benevol s-a urcat în mașină prin ușa din spate, nu a fost

tractat din spatele automobilului, careva zgârieturi au apărut când au restabilit

automobilul derapat împreună cu alte persoane;

- în cazul răpirii, partea vătămată a avut posibilitatea să se retragă din custodia

răpitorilor, or, ulterior, venind la domiciliul recurentului, partea vătămată a mers de

unul singur la domiciliul său, iar peste o oră a revenit;

- instanța de apel nu a audiat martorii și nici nu s-a expus pe subiectul

declarațiilor lor;

- instanța de apel în procesul – verbal al ședinței de judecată nu a consemnat

probele (materialele cauzei, declarațiile martorilor);

- la adoptarea sentinței, instanța de judecată în partea descriptivă trebuie să

cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se

locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii;

- la pronunțarea sentinței de condamnare cu sintagma – este învinuit,

instanțele naționale sfidează normele materiale, prin neconstatarea faptei, ca fiind

dovedită;

- atât prima instanță cât și instanța de apel a indicat: „acțiunile inculpaților se

încadrează in baza art. 164 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, … tentativa de furt, după

indicii calificativi: …răpirea unei persoane..”, astfel se constată că decizia este

identică cu sentința, fără a efectua o analiză a frazei, prin corectarea ei din partea

colegiului, astfel, concluzionează că, textul din decizia instanței de apel a fost

preluată din altă cauză;

- în pct. 17 din decizie este redat; „față de lucrul judecat …. în raport cu fapta

reținută în sarcina inculpatului Gortolomei R., astfel fiind în corespundere cu

exigențele art. 6 CtEDO, astfel, indică că este o sfidare directă și rușinoasă față de

valorile Europene;

- partea vătămată nu formulează obiecții către recurent, nu se consideră că a

fost răpit sau prejudiciat, se recunoaște că au avut loc altercații însă nu răpirea;

- în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, colegiul l-a întrebat pe

partea vătămată de cine concret a fost răpit, ultimul indicând că nu a fost răpit;

- indică că tatăl său a decedat în 2003, mama sa este invalidă, inculpatul

Varzari Alexei fiind unica persoană care are grijă de ea.

Alexei și de către avocatul Bobeica Calin în numele inculpatului Jomiru Victor, în

conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a

depus referință partea vătămată, prin care a manifestat dezacordul cu sentința

primei instanțe și cu decizia instanței de apel, a solicitat admiterea recursurilor cu

emiterea unei decizii prin care inculpații să fie achitați în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, motivând prin faptul că:

10

- depozițiile date de partea vătămată la etapa de urmărire penală, la

03.02.2016, au fost modificate și autentificate de autoritatea publică locală, prin

prezentarea lor organului de urmărire penală și a procurorului la 09.02.2016;

- poziția instanțelor de a lua în considerare depozițiile părții vătămate date la

etapa de urmărire penală, apreciind critic depozițiile date în ședința de judecată,

este eronată, pe motiv că, nu a cunoscut conținutul procesului – verbal de audiere

bazându-se pe încredere în cele declarate de ofițerul de urmărire penală și pe

avocat, cunoscând textul din procesul – verbal nu era să semneze;

- nu se consideră ca parte vătămată, nu a fost răpit de nimeni;

- la data de 13/14 ianuarie 2016, de unul singur și benevol a venit la

domiciliul lui Varzari Alexei, la fel, benevol a urcat în automobil, pe parcursul

serii din 14 ianuarie 2016 a dispus de posibilitatea de a se retrage din cercul

inculpaților;

- instanțele de judecată au ignorat în mod direct principiul unui proces

echitabil;

- după ce a depus depozițiile în calitate de parte vătămată, la Judecătoria

Criuleni, în privința ultimului, Procuratura Criuleni a inițiat o cauză penală pentru

depoziții false, astfel, organul de urmărire penală consideră depozițiile ca fiind

false, pe când învinuirea adusă inculpaților se bazează pe aceste depoziții false;

7.1 La recursurile ordinare declarate de către inculpații Burduja Iurie, Varzari

Alexei și de către avocatul Bobeica Calin în numele inculpatului Jomiru Victor, în

conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a

mai depus referință procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă

de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursurile declarate, a solicitat

inadmisibilitatea recursurilor ca fiind vădit neîntemeiate, motivând prin faptul că,

instanțele inferioare au constatat just circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și

corect au încadrat acțiunile făptuitorilor.

A mai indicat că, recurenții de fapt î-și motivează contestațiile prin dezacordul

cu modalitatea de apreciere a probelor, însă, motivele de reapreciere a materialului

probatoriu nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală.

declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit conchide că acestea

sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

11

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

8.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Bobeica

Calin în numele inculpatului Jomiru Victor:

Colegiul penal lărgit reține că recurentul indică ca temeiuri pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură

penală, în sensul că nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvârșite i

s-a dat o încadrare juridică greșită.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, argumentele avocatului precum

că, atât la urmărirea penală cât și în ședința de judecată, acuzatorul de stat nu a

prezentat careva probe veridice care ar demonstra vinovăția lui Jomiru Victor în

comiterea faptei reținute de organul de urmărire penală în sarcina inculpaților, nu

conține elementele obligatorii ale componenței infracțiunii de răpire a persoanei,

sunt niște declarații nefondate, ne argumentate, pe motiv că acest motiv a fost

obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au

punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului (f.d.

207 – 213 vol. II), pe care Colegiul penal lărgit le însușește, ce este conform

practicii CEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010.

Instanța de recurs apreciază critic temeiurile invocate de recurent precum că

partea vătămată este minor și agramat și că a declarat ulterior că nu are pretenții

față de inculpați, Colegiul penal lărgit constatând că sunt niște temeiuri ce nu

corespund realității, or, partea vătămată avea 22 de ani, a putut semna de sine

stătător actele la urmărirea penală, mai mult, procesele – verbale semnate de partea

vătămată nu au fost contestate, ceea ce prezumă că au fost de acord cu legalitatea

actelor respective, cât ține de declarațiile părții vătămate, Colegiul penal lărgit

indică că instanța de apel a combătut acest temei în decizia recurată (f.d. 214 v. II),

Colegiul penal lărgit indicând că faptul că partea vătămată și-a schimbat

declarațiile nu este un temei de apreciere a declarațiilor ulterioare și de respingere a

primelor declarații, or, primele declarații colaborează cu probele din dosar iar

declarațiile date ulterior nu colaborează nici cu o probă, mai mult, Colegiul penal

lărgit, le apreciază ca o metodă de a scăpa inculpații de pedeapsa penală.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că nu există temeiuri de a casa

decizia, mai mult, nu s-au stabilit erorile indicate de avocat sub aspectul încălcării

art. 6 CEDO.

12

8.2 Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Burduja

Iurie:

Colegiul penal lărgit reține că recurentul nu a indicat nici un temei pentru

declararea recursului ordinar prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Instanța de recurs lecturând textul recursului constată că inculpatul solicită

achitarea sa pe motiv că nu a săvârșit acțiunile infracționale de care este învinuit.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, argumentul inculpatului precum

că prima instanță a apreciat greșit probele nu este un temei de recurs prevăzut de

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit indică că motivul invocat de inculpat că potrivit

declarațiilor din prima instanță a părții vătămate se constată că nu există fapta, este

un temei declarativ, or, potrivit primelor declarații a părții vătămate(f.d. 32-33 v. I)

atât prima instanță cât și instanța de apel au constatat corect că există fapta

săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e), f) Cod penal.

Cât ține de argumentul invocat precum că martorii Cenușa și Jomiru au

declarat în instanță că declarațiile lor erau deja scrise și ei doar au semnat, se

apreciază critic, or, nici declarațiile părții vătămate și nici declarațiile martorilor

Cenușa și Jomiru nu au fost contestate, ceea ce prezumă că au fost de acord cu

legalitatea actelor respective.

8.3 Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Varzari

Alexei:

Colegiul penal lărgit reține că recurentul indică ca temeiuri pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură

penală, în sensul că motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârei, nu au

fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, argumentele invocate precum că

partea vătămată nu poate citi și a scrie și că instanța de apel eronat a interpretat

circumstanțele speței apreciind primele declarații ale părții vătămate, au fost

analizate și combătute în prezenta decizie la pct. 8.1.

Cât ține de temeiurile invocate precum că instanța nu s-a expus asupra

declarațiilor modificate, că instanța de apel nu a audiat martorii și nu a consemnat

probele, Colegiul penal lărgit le apreciază ca declarative ce nu corespund realității,

or, instanța de apel s-a expus asupra acestor motive în decizia atacată (f.d. 134 –

135, 210 v. II) motivare pe care instanța de recurs o însușește ce este conform

practicii CEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010.

Colegiul penal lărgit, mai indică că argumentele inculpatului referitor la faptul

că în decizia instanței de apel sunt niște erori materiale, decizia este preluată din

altă cauză și că este o sfidare directă și rușinoasă față de valorile Europene, sunt

declarative, se constată că cuvintele „tentativa de furt” sunt niște erori materiale

minore ce nu duc la schimbarea soluției în speța dată.

13

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub

aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală

și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit

neîntemeiate, mai mult, nu s-au stabilit erorile indicate de avocat și sub aspectul

încălcării art. 6 CEDO.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpatul

Burduja Iurie cu avocatul său Brăteanu Veaceslav, de către avocatul Bobeica Calin

în numele inculpatului Jomiru Victor și de către inculpatul Varzari Alexei,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie

2017 în cauza penală privindu-i pe Varzari Alexei XXXXX, Burduja Iurie

XXXXX și Jomiru Victor XXXXX, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 aprilie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

14