1ra-560/2018 — art. 186 alin. 4, 188 alin. 2, 360 alin. 2, 361 alin. 2, 217 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 30 noiembrie 2015, Iurie Braescu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 186 alin. (5) Cod penal și i-a fost numită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis; - art. 188 alin. (5) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani cu executare în penitenciar de tip închis. Iurie Braescu a fost liberat de răspunderea penală de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, art. 360 alin. (2) și art. 217 alin. (2) Cod penal, în legătură cu survenirea termenului de prescripție. 1 Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor lui Iurie Braescu i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pentru o perioadă de 25 ani cu executare în penitenciar de tip închis. Instanța de fond a dispus modificarea măsurii preventive în privința lui Iurie Braescu din „obligarea de a nu părăsi țara” în „arest preventiv”, calculându-i-se termenul de executare a pedepsei din momentul reținerii. Tot prin aceiași sentință, Constantin Mardari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 186 alin. (5) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis; - art. 188 alin. (5) Cod penal stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis; Constantin Mardari a fost liberat de răspundere penală de comiterea infracțiunilor în baza art. 46, art. 360 alin. (2) și 361 alin. (2) lit. c) Cod penal, în legătură cu survenirea termenului de prescripție. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor lui Constantin Mardari i-a fost numită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pentru o perioadă de 25 ani cu executare în penitenciar de tip închis. Prin aceiași sentință, Eduard Mîndru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal și condamnat la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis. A fost dispusă admiterea parțială a acțiunii civile înaintate de către Ana Ceban, fiind încasat, în mod solidar, de la Valerii Salogub, Constantin Mardari, Iurie Braescu, în beneficiul Anei Ceban, prejudiciul moral în sumă de 100 000, în rest cerințele înaintate au fost respinse. A fost admisă în principiu acțiunea civilă a Anei Ceban în partea încasării prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată, Maria Ipati, și s-a încasat în mod solidar, de la Valerii Salogub, Constantin Mardari, Iurie Braescu, în beneficiul Măriei Ipati, paguba morală în sumă de 30 000, în rest cerințele au fost respinse, fiind admisă în principiu acțiunea civilă a Mariei Ipati în partea încasării prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă. S-au menținut măsurile de asigurare a acțiunii civile, autorizate prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din data de 08 septembrie 2010. 2 Prin aceiași sentință au fost condamnați inculpații Mardari Grigore Anton și Salogub Valerii Piotr, în privința cărora hotărârea nu se atacă.

Pentru a se pronunța prin sentință, instanța de fond a stabilit că, inculpatul, Iurie Braescu de comun acord și împreună cu Constantin Mardari, Veaceslav Mardari, Grigore Mardari, Valerii Salogub și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 23 martie 2010, aproximativ ora 23:30, prin spargerea geamului au pătruns în atelierul de reparații auto, situat în XXXXX, de unde, pe ascuns au sustras o remorcă de automobil la prețul de 500 dolari, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 6 228,45 lei, două axe de automobil „Mercedes Benz", la prețul de 600 Euro ambele, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 10 133,04 lei, trei jackuri, dintre care două la prețul de 200 dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 2 491,38 lei, iar al treilea la prețul de 2 500 lei, trei suporte la prețul de 900 lei, cinci complete de chei la prețul de 6 000 lei, o bor-mașină de șlefuit la prețul de 850 lei, cinci lăzi cu instrumente la prețul de 3 000 lei, două pistoale cu aer la prețul de 200 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 3 377,68 lei, un disc din titan la prețul de 25 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 422,21 lei, două pneuri de iarnă cu mărimea de 175/70 R14 cu disc, la prețul de 200 Euro ambele, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 3 377,68 lei, cauzându-i părții vătămate Valentin Catană daune materiale în proporții considerabile în sumă de 35 902,76 lei. Tot el, de comun acord și împreună cu Constantin Mardari, Veaceslav Mardari, Eduard Mîndru, Valerii Salogub și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 29 martie 2010, aproximativ la ora 02:00, a pătruns în automobilul de model „Mercedes Benz 308 D", cu n/î XXXXX, care era parcat fără supraveghere pe str. A. Mateevici, 19, or. Sîngera, mun. Chișinău, iar prin culegere de chei a pornit motorul și pe ascuns a sustras automobilul dat, cauzându-i părții vătămate, Ivan Toacă, daune materiale în proporții mari, în sumă de 65 000 lei. Tot el, de comun acord și împreună cu Constantin Mardari, Veaceslav Mardari, Eduard Mîndru, Valerii Salogub și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 13 mai 2010, aproximativ la ora 01:00, a pătruns în automobilul de model „VAZ 2106", cu n/î XXXXX, care era parcat fără supraveghere în 3 satul Bulboaca, r-nul Anenii Noi, iar prin culegere de chei a pornit motorul și pe ascuns a sustras automobilul dat, cauzând-i părții vătămate, Sergiu Grigorjevschi, daune materiale în proporții considerabile în sumă de 16 000 lei. Astfel, instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Iurie Braescu a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod penal, individualizată prin ,furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Tot el, de comun acord și împreună cu Constantin Mardari, Veaceslav Mardari, Valerii Salogub și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având intenția săvârșirii atacului supra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și dorind în mod conștient survenirea acestora, mascându-se cu cagule pe față, la 17 aprilie 2010, aproximativ la ora 02:00, prin spargerea geamului de la ușa de intrare au pătruns în casa de locuit, situată în XXXXX, unde, le-a atacat pe cet. Nina Ipati și fiica sa, Maria Ipati, aplicându-i ultimei multiple lovituri cu un topor și cu mâinile peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico- legală nr.065/D-2010 din 05 mai 2010 leziuni corporale ușoare sub formă de echimoze imense pe față și corp, și continuându-și acțiunile sale criminale, legându-le mâinile și picioarele ambelor victime, le-a provocat acțiuni de tortură în scopul aflării locului depozitării mijloacelor financiare, manifestate prin aplicarea pe corp a arsurilor cu fierul de călcat încins, cauzându-le arsuri termice de gradul I pe ambele antebrațe, după care, au sustras din această casă un ceas de mâna pentru dame de model „QUARTZ" la prețul de 4 500 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 76 250,70 lei, un inel din aur, cu gramajul de 8 grame, la prețul de 4 800 lei, complet, format dintr-un lănțișor și brățară din aur la prețul de 3 800 lei, o brățară din aur la prețul de 1 200 lei, un lănțișor din aur la prețul de 1 800 lei, trei lănțișoare din argint la prețul total de 450 lei, două inele din argint la prețul total de 260 lei, trei perechi de cercei din aur la prețul total de 3 600 lei, bijuterii din aur la prețul de 6 600 lei, un suvenir din aur în formă de cuțit cu greutatea de 17 grame, la prețul de 10 200 lei, bani în sumă de 90 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 1 525,014 lei, bani în sumă de 6 300 lei, un inel din aur cu piatră la prețul de 2 400 lei, un inel din aur la prețul de 1100 lei și un telefon mobil de model „NOKIA N 73", la prețul de 300 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 5 083,38 lei, iar în total bunuri materiale ce aparțineau lui Nina Ipati în sumă de 120 285,714 lei, precum și un ceas de mâna pentru dame din aur cu diamante de model „OMEGA", la prețul de 5 000 Euro, care conform cursului valutar 4 al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 84 523,0 lei, un lănțișor cu cruciuliță la prețul total de 100 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 1 694,46 lei, o brățară din aur la prețul de 150 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 2 541,69 lei, o pereche de cercei din aur la prețul de 25 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 423,615 lei, un telefon mobil de model „LG K 70” de culoare neagră, cu cartela SIM XXXXX, la prețul total de 1 600 lei, un telefon mobil de model „NOKIA N 95" cu cartela SIM XXXXX, la prețul de 300 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 5 083,38 lei, un telefon mobil de model „NOKIA N 97 mini" cu cartela SIM XXXXX, la prețul de 470 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 7 963,96 lei, un telefon mobil de model „NOKIA N 97", la prețul de 350 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 5 930,60 lei, bani în sumă de 2 000 lei, bani în sumă de 30 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 508,338 lei, doi dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 25,0336 lei, cinci lire sterline, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 96,442 lei, un portmoneu din piele la prețul de 30 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 508,338 lei, iar în total bunuri materiale ce aparțineau lui Maria Ipati în sumă de 112 799,035 lei, cauzând-le părților vătămate daune materiale în proporții deosebit de mari. Tot el, de comun acord și împreună cu Constantin Mardari, Veaceslav Mardari, Valerii Salogub, o persoană nestabilită de către organul de urmărire penală cu alias „Motan” și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având intenția săvârșirii atacului supra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și dorind în mod conștient survenirea acestora, mascându-se cu cagule pe față, la 18 mai 2010, aproximativ la ora 01:00, prin ușa de intrare au pătruns în casa de locuit, situată în XXXXX, unde, i-a atacat pe soții, Andrei Ceban și Ana Ceban, aplicându-le ultimilor multiple lovituri cu o bâtă din lemn și o bară metalică peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-le, conform rapoartelor de expertiză medico-legală nr. 087/D- 2010, din 20 mai 2010 și nr. 086/D-2010, din 20 mai 2010 leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății sub formă de edeme și sectoare cu alopecie posttraumatice în regiunea ambelor antebrațe, și continuându-și acțiunile sale criminale, legându-le mâinile și picioarele ambelor victime, le-a provocat acțiuni de tortură în scopul aflării locul depozitării mijloacelor financiare, manifestate prin aplicarea pe corp a arsurilor cu fierul de călcat încins, după care, au sustras din această casă bani în sumă de 35 000 5 lei, 300 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 4 666,86 lei, un moto-ferestrău și un generator la prețul total de 3 500 lei, o armă de vânătoare de model „IJ 58", calibrul 16 mm., la prețul de 4 130 lei, iar în total bunuri materiale în sumă totală de 47 300 lei, cauzându-le părților vătămate daune materiale în proporții considerabile. Astfel, instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Iurie Braescu a comis infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (5) Cod penal, individualizată prin, tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșită de persoane mascate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, săvârșită de un grup criminal organizat, prin schingiuire, tortură, tratament inuman și degradant, săvârșită în proporții deosebit de mari. Tot el, de comun acord și împreună Constantin Mardari, Veaceslav Mardari, Valerii Salogub și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul limitării libertății persoanei, limitării libertății de circulație, precum și de a lipsi persoana fizică de documente importante, la 17 aprilie 2010, aproximativ la ora aflându-se în casa de locuit, situată în XXXXX, unde, le-au atacat pe cet. Nina Ipati și fiica sa Maria Ipati în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, a sustras din această casă un certificat de înmatriculare de la automobilul de model „HONDA CRV", la prețul de 100 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 1 694,46 lei, o carte de identitate românească pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 200 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 3 389,92 lei, un buletin de identitate pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 800 lei, un permis de conducere pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 800 lei, cauzându-i părții vătămate Maria Ipati daune materiale în proporții considerabile în sumă totală de 6 684,38 lei. Astfel, instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Iurie Braescu a comis infracțiunea prevăzută de art. 46, art. 360 alin. (2) Cod penal, individualizată prin, sustragerea buletinelor de identitate și a altor documente importante ale persoanelor fizice, cu intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație și de a o lipsi de acestea, săvârșită de un grup criminal organizat. Tot el, având scopul consumului de substanțe narcotice, în luna decembrie 2009, pe timp de noapte, aflându-se lângă un bar din or. Sîngera, mun. Chișinău, a procurat de la o persoană neidentificată de către organul de urmărire penală, substanțe vegetale uscate, cu miros specific, care erau împachetate într-o cutie de la țigări „Lucky Strike", care conform raportului de expertiză chimică nr. 82 din 24.05.2010 reprezintă marijuana - substanță narcotică de origine vegetală obținută artizanal din plante de canabis, cu 6 masa totală de 3,52 grame, pe care le-a transportat și le-a păstrat pentru consum personal la domiciliul său, amplasat pe XXXXX, până la 20 mai 2010, aproximativ la ora 06:35, când în cadrul percheziției efectuate de colaboratorii de poliție în cadrul măsurilor operativ- investigative îndreptate spre depistarea persoanelor implicate în circuitul ilegal de substanțe narcotice, au fost depistate și ridicate de pe raftul de sus al dulapului din antreu. Astfel, instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Iurie Braescu a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, individualizată prin, circulația ilegală a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, săvârșită prin procurarea și păstrarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșite în proporții mari. La fel, instanța de fond a constatat că, inculpatul, Constantin Mardari, se învinuiește că de comun acord și împreună cu Valerii Salogub, Veaceslav Mardari, Grigore Mardari, Iurie Braescu și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 23 martie 2010, aproximativ la ora 23:30 minute, prin spargerea geamului au pătruns în atelierul de reparații auto, situat în XXXXX, de unde, pe ascuns au sustras o remorcă de automobil la prețul de 500 dolari, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 6228,45 lei, două axe de automobil „Mercedes Benz", la prețul de 600 euro ambele, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 10133,04 lei, trei jackuri, dintre care două la prețul de 200 dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 2 491,38 lei, iar al treilea la prețul de 2500 lei, trei suporte la prețul de 900 lei, cinci complete de chei la prețul de 6 000 lei, o bor- mașină de șlefuit la prețul de 850 lei, cinci lăzi cu instrumente la prețul de 3 000 lei, două pistoale cu aer la prețul de 200 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 3 377,68 lei, un disc din titan la prețul de 25 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 422,21 lei, două pneuri de iarnă cu mărimea de 175/70 R14 cu disc, la prețul de 200 Euro ambele, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 3 377,68 lei, cauzându-i părții vătămate, Valentin Catană, daune materiale în proporții considerabile în sumă de 35 902,76 lei. Tot el, de comun acord și împreună cu Valerii Salogub, Veaceslav Mardari, Eduard Mîndru, Iurie Braescu și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 29 martie 2010, aproximativ la ora 02:00, a pătruns în automobilul de model „Mercedes Benz 308 D", cu n/î XXXXX, care era parcat fără supraveghere pe str. A. Mateevici, 19, or. Sîngera, mun. Chișinău, iar prin culegere de 7 chei a pornit motorul și pe ascuns a sustras automobilul dat, cauzându-i părții vătămate, Ivan Toacă, daune materiale în proporții mari în sumă de 65000 lei. Tot el, de comun acord și împreună cu Valerii Salogub, Veaceslav Mardari și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 15 aprilie 2010, aproximativ la ora 02:00, a pătruns în automobilul de model „Mercedes Benz 210 D" cu n/î XXXXX, care era parcat fără supraveghere pe str. Chișinăului 1, satul Floreni, r. Anenii Noi, iar prin culegere de chei a pornit motorul și pe ascuns a sustras automobilul dat, cauzând-i părții vătămate, Dumitru Roman, daune materiale în proporții mari în sumă de 50400 lei. Tot el, de comun acord și împreună cu Valerii Salogub, Veaceslav Mardari, Grigore Mardari, Iurie Braescu și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 13 mai 2010, aproximativ la ora 01:00, a pătruns în automobilul de model „VAZ 2106", cu n/î AN AC XXXXX, care era parcat fără supraveghere în satul Bulboaca, r-nul Anenii Noi, iar prin culegere de chei a pornit motorul și pe ascuns a sustras automobilul dat, cauzându-i părții vătămate, Sergiu Grigorjevschi, daune materiale în proporții considerabile în sumă de 16 000 lei. Astfel, instanța de fond a constatat că, prin acțiunile sale intenționate, Constantin Mardari a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod penal, individualizată prin, furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Tot el, de comun acord și împreună cu Valerii Salogub, Veaceslav Mardari, Iurie Braescu și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având intenția săvârșirii atacului supra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și dorind în mod conștient survenirea acestora, mascându-se cu cagule pe față, la 17 aprilie 2010, aproximativ la ora 02:00 prin spargerea geamului de la ușa de intrare au pătruns în casa de locuit, situată în XXXXX, unde, le-au atacat pe cet. Nina Ipati și fiica sa, Maria Ipati, aplicându-i ultimei multiple lovituri cu un topor și cu mâinile peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico- legală nr.065/D-2010 din 05 mai 2010 leziuni corporale ușoare sub formă de echimoze imense pe față și corp, și continuându-și acțiunile sale criminale, legându-le mâinile și picioarele ambelor victime, le-a provocat acțiuni de tortură în scopul aflării locul 8 depozitării mijloacelor financiare, manifestate prin aplicarea pe corp a arsurilor cu fierul de călcat încins, cauzându-le arsuri termice de gradul I pe ambele antebrațe, după care, au sustras din această casă un ceas de mâna pentru dame de model „QUARTZ" la prețul de 4 500 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 76 250,70 lei, un inel din aur, cu gramajul de 8 grame, la prețul de 4 800 lei, complet format dintr-un lănțișor și brățară din aur la prețul de 3 800 lei, o brățară din aur la prețul de 1 200 lei, un lănțișor din aur la preotul de 1 800 lei, trei lănțișoare din argint la preotul total de 450 lei, două inele din argint la prețul total de 260 lei, trei perechi de cercei din aur la prețul total de 3 600 lei, bijuterii din aur la prețul de 6 600 lei, un suvenir din aur în formă de cuțit cu greutatea de 17 grame, la prețul de 10 200 lei, bani în sumă de 90 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 1 525,014 lei, bani în sumă de 6 300 lei, un inel din aur cu piatră la prețul de 2400 lei, un inel din aur la prețul de 1 100 lei și un telefon mobil de model „NOKIA N 73", la prețul de 300 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 5 083,38 lei, iar în total bunuri materiale ce aparțineau cet. Nina Ipati în sumă de 120 285,714 lei, precum și un ceas de mâna pentru dame din aur cu diamante de model „OMEGA”, la prețul de 5 000 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 84 523,0 lei, un lănțișor cu cruciuliță la prețul total de 100 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 1 694,46 lei, o brățară din aur la prețul de 150 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 2 541,69 lei, o pereche de cercei din aur la prețul de 25 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 423,615 lei, un telefon mobil de model LG K 70 de culoare neagră, cu cartela SIM XXXXX, la prețul total de 1 600 lei, un telefon mobil de model „NOKIA N 95" cu cartela SIM XXXXX, la prețul de 300 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 5 083,38 lei, un telefon mobil de model „NOKIA N 97 mini" cu cartela SIM XXXXX, la prețul de 470 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 7 963,96 lei, un telefon mobil de model „NOKIA N 97", la prețul de 350 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 5 930,60 lei, bani în sumă de 2000 lei, bani în sumă de 30 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 508,338 lei, doi dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 25,0336 lei, cinci lire sterline, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 96,442 lei, un portmoneu din piele la prețul de 30 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 508,338 lei, iar în total bunuri materiale ce aparțineau cet. Maria Ipati în sumă de 112 799,035 lei, cauzându-le părților vătămate daune materiale în proporții deosebit de mari. 9 Tot el, de comun acord și împreună cu Valerii Salogub, Veaceslav Mardari, Iurie Braescu, o persoană nestabilită de organul de urmărire penală cu alias „Motan”, și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având intenția săvârșirii atacului supra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și dorind în mod conștient survenirea acestora, mascându-se cu cagule pe față, la 18 mai 2010, aproximativ la ora 01.00, prin ușa de intrare au pătruns în casa de locuit, situată în XXXXX, unde, i-a atacat pe soții, Andrei Ceban și Ana Ceban, aplicându-le ultimilor multiple lovituri cu o bâtă din lemn și o bară metalică peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-le, conform rapoartelor de expertiză medico-legală nr. 087/D-2010, din 20 mai 2010 și nr. 086/D-2010, din 20 mai 2010 leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății sub formă de edeme și sectoare cu alopecie posttraumatice în regiunea ambelor antebrațe, și continuându- și acțiunile sale criminale, legându-le mâinile și picioarele ambelor victime, le-a provocat acțiuni de tortură în scopul aflării locului depozitării mijloacelor financiare, manifestate prin aplicarea pe corp a arsurilor cu fierul de călcat încins, după care, au sustras din această casă bani în sumă de 35 000 lei, 300 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 4 666,86 lei, un moto- ferestrău și un generator la prețul total de 3 500 lei, o armă de vânătoare de model „IJ 58", calibrul 16 mm., la prețul de 4 130 lei, iar în total bunuri materiale în sumă totală de 47 300 lei, cauzându-le părților vătămate daune materiale în proporții considerabile. Astfel, instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Constantin Mardari a comis infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (5) Cod penal, individualizată prin, tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșită de persoane mascate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, săvârșită de un grup criminal organizat, prin schingiuire, tortură, tratament inuman și degradant, săvârșită în proporții deosebit de mari. Tot el, de comun acord și împreună cu Valerii Salogub, Veaceslav Mardari, Iurie Braescu și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul limitării libertății persoanei, de circulație, precum și de a lipsi persoana fizică de documente importante, la 17 aprilie 2010, aproximativ la ora 02:00, aflându-se în casa de locuit, situată în satul XXXXX, unde, le-a atacat pe cet. Nina Ipati și fiica sa, Maria Ipati, în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, a sustras din această casă un certificat de înmatriculare de la automobilul de model „HONDA 10 CRV", la prețul de 100 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 1 694,46 lei, o carte de identitate românească pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 200 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 3 389,92 lei, un buletin de identitate pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 800 lei, un permis de conducere pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 800 lei, cauzându-i părții vătămate, Maria Ipati, daune materiale în proporții considerabile în sumă de 6 684,38 lei. Astfel, instanța de fond a constatat că, prin acțiunile sale intenționate, Constantin Mardari a comis infracțiunea prevăzută de art. 46, art. 360 alin. (2) Cod, individualizată prin, sustragerea buletinelor de identitate și a altor documente importante ale persoanelor fizice, cu intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație și de a o lipsi de acestea, săvârșită de un grup criminal organizat. Tot el, având scopul confecționării și deținerii documentelor oficiale false, care acordă sau eliberează de obligații, acționând cu intenție direct, în circumstanțe nestabilite în organul de urmărire penală, a confecționat o carte de identitate română cu seria XXXXX pe numele său, o carte de identitate română cu seria XXXXX pe numele lui Nicolae Popescu, un permis de conducere românesc cu seria XXXXX pe numele său, un permis de conducere românesc cu seria XXXXX pe numele lui Nicolae Popescu, care conform raportului de expertiză tehnico-criminalistică nr.361 din 10 august 2010 nu au fost confecționate la întreprindere specializată pentru confecționarea documentelor, ci cu ajutorul tehnicii computerizate multiplicative în culori, pe care le-a deținut ilegal la domiciliul său, situat în XXXXX, până la 20 mai 2010, când în cadrul efectuării percheziției au fost depistate și ridicate de către organele de poliție. Astfel, instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Constantin Mardari a comis infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2), lit. c) Cod penal, individualizată prin, confecționarea și deținerea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșită referitor la un document de importanță deosebită. La fel, instanța de fond a constatat că, inculpatul Eduard Mîndru, se învinuiește în aceea că el, de comun acord și împreună cu Constantin Mardari, Veaceslav Mardari, Valerii Salogub, Iurie Braescu și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și dorind în mod conștient survenirea acestora, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 29 martie 2010, aproximativ la ora 02:00, a pătruns în automobilul de model „Mercedes Benz 308 D", cu n/î XXXXX, care era parcat fără supraveghere pe str. A. Mateevici, 19, or. Sîngera, mun. Chișinău, iar prin culegere de chei a pornit motorul și pe ascuns a sustras automobilul dat, cauzându-i părții vătămate, Ivan Toacă, daune materiale în proporții mari în sumă totală de 65 000 lei. 11 Astfel, instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Eduard Mîndru a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal, individualizată prin, furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții mari.

Nefiind de acord cu sentința în cauză, a declarat apeluri avocatul Mihai Gafton în numele inculpatului Constantin Mardari și ultimul solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat. În susținerea apelului avocatul Mihai Gafton a invocat că, sentința instanței de fond este nefondată, fiind doar indicate faptele indicate în rechizitoriu, declarațiilor părților vătămate și ale martorilor, cât și probele cercetate, însă nu s-a expus asupra probelor indicate de către apărare. Mai mult, apărătorul a susținut că, instanța de fond eronat a luat în calcul la baza condamnării inculpatului, interceptările convorbirilor telefonice, fără a fi stabilită în concordanță cu capacitățile tehnice a telefoniei celulare, deoarece conform parametrilor, nu a fost identificat cu certitudine că Constantin Mardari s-ar fi aflat cu alți participanți în aceiași celulă într-o unitate de timp, astfel că subiectul convorbirilor telefonice așa și nu a fost stabilit. 3.1. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Ștefan Balmuș în numele inculpatului Iurie Braescu prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea față de el la acest capăt de acuzarea a normelor art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, în cazul în care instanța ajunge la concluzia că, Iurie Braescu a participat prin complicitate la sustragerea mijlocului de transport de model „VAZ 2106”, de a-l recunoaște pe Iurie Braescu culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea față de el la acest capăt de acuzarea a normelor art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, în rest, consideră că, inculpatul urmează a fi achitat pe toate celelalte capete de acuzare, referitor la infracțiunile comise în gospodăria familiilor Ceban, Ipati, etc., pe motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor constitutive ale infracțiunilor imputate, astfel, în privința inculpatului, urmează a fi încetată urmărirea penală, în temeiul art. 53 lit. g) și 60 alin. (1) lit. a) și b) Cod penal, art. 285 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, iar pe restul capetelor de învinuire urmează a fi achitat. În susținerea apelului avocatul Ștefan Balmuș a invocat că, sentința instanței de fond este nefondată, or, instanța de apel nu a luat în calcul faptul că, Iurie Braescu a recunoscut integral faptul păstrării substanțelor narcotice depistate la el în urma percheziției din 20.05.2010, în cadrul urmăririi penale la acest capăt de învinuire inițial față de inculpat au fost aplicate normele art. 55 Cod penal, prin ordonanța din data de 18.06.2010, care a fost ulterior anulată, însă luând în considerație sancțiunea art. 217 12 alin. (2) Cod penal, care prevede pedeapsa cu închisoarea de până la 1 an, conclude că această infracțiune cade sub incidența art. 16 alin. (2) Cod penal, fiind calificată ca infracțiune ușoară de unde rezultă că acestui capăt de învinuire îi pot fi aplicate normele art. 60 alin. (1), lit. a) Cod penal, care reflectă că, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: a) 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. Totodată, apărătorul a menționat că, instanța de fond urma să ia în calcul faptul că, pe capătul de învinuire de sustragerea mijlocului de transport de model „VAZ 2106”, inculpatul a declarat că a fost telefonat de către Mardari și Sologub, care l-au rugat să-i ajute că s-a deteriorat mijlocul de transport, însă nemijlocit despre sustragerea mijlocului de transport de model „VAZ 2106”, el nu a știut, mai mult, conform sancțiunii art. 186 alin. (2) Cod penal, care prevede pedeapsa cu închisoarea de până la 4 ani, astfel această infracțiune cade sub incidența art. 16 alin. (3) Cod penal fiind calificată ca infracțiune mai puțin gravă, de unde rezultă că acestui capăt de învinuire îi pot fi aplicate normele art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, care reflectă că, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Cu referire la învinuirea de comiterea infracțiunii de sustragere a autovehiculului de model „Mercedes Benz 308-D”, cu numărul de înmatriculare XXXXX din data de 28 spre 29.03.2010 și complicitatea lui Iurie Braescu la comiterea acestei infracțiuni, apărătorul a indicat că, la materialele cauzei penale nu există probe care să demonstreze participația inculpatului la săvârșirea acestei infracțiuni. Avocatul Ștefan Balmuș a susținut că, instanța de apel neîntemeiat a respins poziția apărării prin care s-a solicitat de a fi achitat inculpatul de comiterea infracțiunii comise la 17.04.2010 în gospodăria familiei Ipati, or, atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în ședința de judecată s-a demonstrat incontestabil că, imaginele le-a primit de la Veaceslav Mardari, ca și telefonul mobil de model „Nokia 73” în contul unei datorii, remarcă avocatul și faptul că, în telefonul de model „Nokia-6300” s-a aflat cartela GSM cu numărul de telefon XXXXX înregistrat după Iurie Braescu, pe care ultimul i l-a dat în folosința temporară lui Veaceslav Mardari, care la rândul său, i-a restituit cartela împreună cu telefonul mobil de model „Nokia-6300” și telefonul mobil de model „Nokia 73” în contul datoriei, cu aproximativ 2 săptămâni înainte de a părăsi hotarele RM. Cu referire la învinuirea de comiterea infracțiunii la 17 spre 18.05.2010 în gospodăria familiei Ceban, apărătorul a menționat că, nu există probe care ar demonstra vinovăția inculpatului, or, conform art. 8 Cod de procedură penală, toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului. 13 Apărarea a menționat că, instanța de apel a încălcat principiul contradictorialității procesului penal, deoarece atât inculpatului cât și apărătorului său, la faza de urmărire penală i-a fost refuzat în satisfacerea cerinței de prezentare și anexare a probelor cu audiere a martorilor. În rest, avocatul Ștefan Balmuș în numele inculpatului Iurie Braescu a invocat dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de fond. 3.2. Totodată, împotriva sentința înaintat apel avocatul Sergiu Russ în numele inculpatului Eduard Mîndru, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. În susținerea apelului avocatul Sergiu Russ în numele inculpatului Eduard Mîndru, a invocat că, instanța de fond eronat l-a condamnat pe inculpatul Eduard Mîndru în lipsa unor probe veridice care ar demonstra vinovăția inculpatului, mai mult, organul de urmărire penală a omis acțiunea procedurală de prezentare spre recunoaștere și doar a efectuat examinarea obiectelor ridicate în cadrul percheziției la domiciliul lui Eduard Mîndru în prezența părții vătămate, Ivan Toacă. Totodată, apărătorul a menționat că, prima instanță incorect a recunoscut piesele auto ca corpuri delicte, or, acestea au fost restituite ilegal părții vătămate, iar instanța a fost privată de posibilitatea de a examina nemijlocit aceste probe puse la baza sentinței, prin ce judecata a fost pusă în imposibilitate de a respecta principiul examinării nemijlocite a tuturor probelor. De asemenea, prima instanță a ignorat și faptul că, Ivan Toacă nici nu putea fi recunoscut în calitate de parte vătămată, deoarece de iure microbuzul „Mercedes-Benz” sustras nu i-a aparținut cu drept de proprietate. Acest mijloc de transport conform copiei certificatului de înmatriculare aparține cu drept de proprietate lui Natalia Labunscaia. La fel, pârâtorul a susținut că, sentința de condamnare a inculpatului Eduard Mîndru este bazată doar pe dubii, fapt ce contravine prezumției nevinovăției.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2017, au fost admise cererile de apel declarate de către avocatul Mihai Gafton în numele inculpatului Constantin Mardari și ultimul, avocatul Ștefan Balmuș în numele inculpatului Iurie Braescu și Sergiu Russ în numele inculpatului Eduard Mîndru, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care: - Iurie Braescu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal și condamnat la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și art. 188 alin. (5) Cod penal, condamnat la 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 14 Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executarea pedepsei penale în penitenciar de tip închis. S-a dispus încetarea procesului penal de învinuire a inculpatului Iurie Braescu de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 46, 360 alin. (2) Cod penal și inculpatul a fost liberat de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție tragerii la răspundere penală prevăzut e art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal. - Constantin Mardari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, condamnat la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și art. 188 alin. (5) Cod penal, condamnat la 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 16 ani, cu executarea pedepsei penale în penitenciar de tip închis. S-a dispus încetarea procesului penal de învinuire a inculpatului Constantin Mardari de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 360 alin. (2), 361 alin. (2) lit. c) Cod penal și inculpatul a fost liberat de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție tragerii la răspundere penală prevăzut e art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal. - Eduard Mîndru a fost recunoscut vinovat a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal și condamnat la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, instanța de fond a stabilit incorect starea de fapt, constatând fapta comisă de către inculpații, Iurie Braescu, Constantin Mardari și Eduard Mîndru ce nu corespunde ordonanțelor de punere sub învinuire și nemijlocit acțiunilor pe care inculpații le-au comis și le recunosc parțial. De asemenea, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a indicat în partea constatatoare a vinovăției inculpaților pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186, art. 188 art. 46, art. 360 Cod penal, că faptele infracționale au fost comise împreună cu Veaceslav Mardari, deși în prezenta cauză penală ultimul nu figurează și nu are nicio calitate procesuală, astfel că în privința acestuia, urmărirea penală a fost disjungată într- un proces penal separat, situație care impune intervenirea de către instanța de apel și în această latură, din oficiu în conformitate cu prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de apel a conchis că, în acest caz instanța de fond a constatat prin sentința de condamnare în baza art. 186 alin. (4), 186 alin. (5), 188 alin. (5), art. 46, 360 alin. (2), art. 217 alin. (2) și 361 alin. (2) lit. c) Cod penal, că faptele au fost comise prin intermediul altor persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, precum și a specificat că Constantin Mardari se învinuiește de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, inculpatul Grigore Mardari, se învinuiește de 15 comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, și inculpatul Eduard Mîndru, se învinuiește de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, fără a lua în considerație că în circumstanțele în care instanța de judecată indică că persoana se învinuiește, descriind fapta infracțională, o asemenea constatare este specifică conform legii doar pentru pronunțarea unei sentințe de achitare, încălcând în asemenea mod corectitudinea întocmirii actului judecătoresc. În speță, instanța de apel a constatat următoarea situație de fapt: Inculpatul, Iurie Braescu de comun acord și împreună cu Constantin Mardari, Veaceslav Mardari, Grigore Mardari, Valerii Salogub și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 23 martie 2010, aproximativ ora 23:30, prin spargerea geamului au pătruns în atelierul de reparații auto, situat în XXXXX, de unde, pe ascuns au sustras o remorcă de automobil la prețul de 500 dolari, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 6 228,45 lei, două axe de automobil „Mercedes Benz", la prețul de 600 Euro ambele, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 10 133,04 lei, trei jackuri, dintre care două la prețul de 200 dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 2 491,38 lei, iar al treilea la prețul de 2 500 lei, trei suporte la prețul de 900 lei, cinci complete de chei la prețul de 6 000 lei, o bor-mașină de șlefuit la prețul de 850 lei, cinci lăzi cu instrumente la prețul de 3 000 lei, două pistoale cu aer la prețul de 200 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 3 377,68 lei, un disc din titan la prețul de 25 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 422,21 lei, două pneuri de iarnă cu mărimea de 175/70 R14 cu disc, la prețul de 200 Euro ambele, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 3 377,68 lei, cauzându-i părții vătămate Valentin Catană daune materiale în proporții considerabile în sumă de 35 902,76 lei. Tot el, de comun acord și împreună cu Constantin Mardari, Veaceslav Mardari, Eduard Mîndru, Valerii Salogub și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 29 martie 2010, aproximativ la ora 02:00, a pătruns în automobilul de model „Mercedes Benz 308 D", cu n/î XXXXX, care era parcat fără supraveghere pe str. A. Mateevici, 19, or. Sîngera, mun. Chișinău, iar prin culegere de chei a pornit motorul și pe ascuns a sustras automobilul dat, cauzându-i părții vătămate, Ivan Toacă, daune materiale în proporții mari, în sumă de 65 000 lei. Tot el, de comun acord și împreună cu Constantin Mardari, Veaceslav Mardari, Eduard Mîndru, Valerii Salogub și alte persoane nestabilite de organul de urmărire 16 penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 13 mai 2010, aproximativ la ora 01:00, a pătruns în automobilul de model „VAZ 2106", cu n/î XXXXX, care era parcat fără supraveghere în satul Bulboaca, r-nul Anenii Noi, iar prin culegere de chei a pornit motorul și pe ascuns a sustras automobilul dat, cauzând-i părții vătămate, Sergiu Grigorjevschi, daune materiale în proporții considerabile în sumă de 16 000 lei. Astfel, instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Iurie Braescu a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal, individualizată prin, furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții mari. Tot el, de comun acord și împreună cu Constantin Mardari, Veaceslav Mardari, Valerii Salogub și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având intenția săvârșirii atacului supra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și dorind în mod conștient survenirea acestora, mascându-se cu cagule pe față, la 17 aprilie 2010, aproximativ la ora 02:00, prin spargerea geamului de la ușa de intrare au pătruns în casa de locuit, situată în XXXXXX, unde, le-a atacat pe cet. Nina Ipati și fiica sa, Maria Ipati, aplicându-i ultimei multiple lovituri cu un topor și cu mâinile peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico- legală nr.065/D-2010 din 05 mai 2010 leziuni corporale ușoare sub formă de echimoze imense pe față și corp, și continuându-și acțiunile sale criminale, legându-le mâinile și picioarele ambelor victime, le-a provocat acțiuni de tortură în scopul aflării locului depozitării mijloacelor financiare, manifestate prin aplicarea pe corp a arsurilor cu fierul de călcat încins, cauzându-le arsuri termice de gradul I pe ambele antebrațe, după care, au sustras din această casă un ceas de mâna pentru dame de model „QUARTZ" la prețul de 4 500 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 76 250,70 lei, un inel din aur, cu gramajul de 8 grame, la prețul de 4 800 lei, complet, format dintr-un lănțișor și brățară din aur la prețul de 3 800 lei, o brățară din aur la prețul de 1 200 lei, un lănțișor din aur la prețul de 1800 lei, trei lănțișoare din argint la prețul total de 450 lei, două inele din argint la prețul total de 260 lei, trei perechi de cercei din aur la prețul total de 3 600 lei, bijuterii din aur la prețul de 6 600 lei, un suvenir din aur în formă de cuțit cu greutatea de 17 grame, la prețul de 10 200 lei, bani în sumă de 90 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 1 525,014 lei, bani în sumă de 6 300 lei, un inel din aur cu piatră la prețul de 2 400 lei, un inel din aur la prețul de 1 100 lei și un telefon mobil de model „NOKIA N 73", la prețul de 300 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii 17 infracțiunii constituiau 5 083,38 lei, iar în total bunuri materiale ce aparțineau lui Nina Ipati în sumă de 120 285,714 lei, precum și un ceas de mâna pentru dame din aur cu diamante de model „OMEGA", la prețul de 5 000 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 84 523,0 lei, un lănțișor cu cruciuliță la prețul total de 100 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 1 694,46 lei, o brățară din aur la prețul de 150 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 2 541,69 lei, o pereche de cercei din aur la prețul de 25 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 423,615 lei, un telefon mobil de model „LG K 70” de culoare neagră, cu cartela SIM XXXXX, la prețul total de 1 600 lei, un telefon mobil de model „NOKIA N 95" cu cartela SIM 068740583, la prețul de 300 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 5 083,38 lei, un telefon mobil de model „NOKIA N 97 mini" cu cartela SIM 069145623, la prețul de 470 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 7 963,96 lei, un telefon mobil de model „NOKIA N 97", la prețul de 350 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 5 930,60 lei, bani în sumă de 2 000 lei, bani în sumă de 30 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 508,338 lei, doi dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 25,0336 lei, cinci lire sterline, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 96,442 lei, un portmoneu din piele la prețul de 30 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 508,338 lei, iar în total bunuri materiale ce aparțineau lui Maria Ipati în sumă de 112 799,035 lei, cauzând-le părților vătămate daune materiale în proporții deosebit de mari. Tot el, de comun acord și împreună cu Constantin Mardari, Veaceslav Mardari, Valerii Salogub, o persoană nestabilită de către organul de urmărire penală cu alias „Motan” și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având intenția săvârșirii atacului supra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și dorind în mod conștient survenirea acestora, mascându-se cu cagule pe față, la 18 mai 2010, aproximativ la ora 01:00, prin ușa de intrare au pătruns în casa de locuit, situată în XXXXX, unde, i-a atacat pe soții, Andrei Ceban și Ana Ceban, aplicându-le ultimilor multiple lovituri cu o bâtă din lemn și o bară metalică peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-le, conform rapoartelor de expertiză medico-legală nr. 087/D- 2010, din 20 mai 2010 și nr. 086/D-2010, din 20 mai 2010 leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății sub formă de edeme și sectoare cu alopecie posttraumatice în regiunea ambelor antebrațe, și continuându-și acțiunile sale criminale, legându-le 18 mâinile și picioarele ambelor victime, le-a provocat acțiuni de tortură în scopul aflării locul depozitării mijloacelor financiare, manifestate prin aplicarea pe corp a arsurilor cu fierul de călcat încins, după care, au sustras din această casă bani în sumă de 35 000 lei, 300 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 4 666,86 lei, un moto-ferestrău și un generator la prețul total de 3 500 lei, o armă de vânătoare de model „IJ 58", calibrul 16 mm., la prețul de 4 130 lei, iar în total bunuri materiale în sumă totală de 47 300 lei, cauzându-le părților vătămate daune materiale în proporții considerabile. Astfel, instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Iurie Braescu a comis infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (5) Cod penal, individualizată prin, tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșită de persoane mascate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, săvârșită de un grup criminal organizat, prin schingiuire, tortură, tratament inuman și degradant, săvârșită în proporții deosebit de mari. Tot el, de comun acord și împreună Constantin Mardari, Veaceslav Mardari, Valerii Salogub și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul limitării libertății persoanei, limitării libertății de circulație, precum și de a lipsi persoana fizică de documente importante, la 17 aprilie 2010, aproximativ la ora aflându-se în casa de locuit, situată în satul XXXXX, unde, le-au atacat pe cet. Nina Ipati și fiica sa Maria Ipati în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, a sustras din această casă un certificat de înmatriculare de la automobilul de model „HONDA CRV", la prețul de 100 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 1 694,46 lei, o carte de identitate românească pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 200 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 3 389,92 lei, un buletin de identitate pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 800 lei, un permis de conducere pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 800 lei, cauzându-i părții vătămate Maria Ipati daune materiale în proporții considerabile în sumă totală de 6684,38 lei. Astfel, instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Iurie Braescu a comis infracțiunea prevăzută de art. 46, art. 360 alin. (2) Cod penal, individualizată prin, sustragerea buletinelor de identitate și a altor documente importante ale persoanelor fizice, cu intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație și de a o lipsi de acestea, săvârșită de un grup criminal organizat. Tot el, având scopul consumului de substanțe narcotice, în luna decembrie 2009, pe timp de noapte, aflându-se lângă un bar din or. Sîngera, mun. Chișinău, a procurat de la o persoană neidentificată de către organul de urmărire penală, substanțe vegetale 19 uscate, cu miros specific, care erau împachetate într-o cutie de la țigări „Lucky Strike", care conform raportului de expertiză chimică nr. 82 din 24.05.2010 reprezintă marijuana - substanță narcotică de origine vegetală obținută artizanal din plante de canabis, cu masa totală de 3,52 grame, pe care le-a transportat și le-a păstrat pentru consum personal la domiciliul său, amplasat pe XXXXX, până la 20 mai 2010, aproximativ la ora 06:35, când în cadrul percheziției efectuate de colaboratorii de poliție în cadrul măsurilor operativ- investigative îndreptate spre depistarea persoanelor implicate în circuitul ilegal de substanțe narcotice, au fost depistate și ridicate de pe raftul de sus al dulapului din antreu. Astfel, instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Iurie Braescu a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, individualizată prin, circulația ilegală a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, săvârșită prin procurarea și păstrarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșite în proporții mari. La fel, instanța de fond a constatat că, inculpatul, Constantin Mardari, se învinuiește că de comun acord și împreună cu Valerii Salogub, Veaceslav Mardari, Grigore Mardari, Iurie Braescu și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 23 martie 2010, aproximativ la ora 23:30 minute, prin spargerea geamului au pătruns în atelierul de reparații auto, situat în satul XXXXX, de unde, pe ascuns au sustras o remorcă de automobil la prețul de 500 dolari, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 6 228,45 lei, două axe de automobil „Mercedes Benz", la prețul de 600 euro ambele, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 10 133,04 lei, trei jackuri, dintre care două la prețul de 200 dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 2 491,38 lei, iar al treilea la prețul de 2 500 lei, trei suporte la prețul de 900 lei, cinci complete de chei la prețul de 6 000 lei, o bor- mașină de șlefuit la prețul de 850 lei, cinci lăzi cu instrumente la prețul de 3 000 lei, două pistoale cu aer la prețul de 200 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 3 377,68 lei, un disc din titan la prețul de 25 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 422,21 lei, două pneuri de iarnă cu mărimea de 175/70 R14 cu disc, la prețul de 200 Euro ambele, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 3 377,68 lei, cauzându-i părții vătămate, Valentin Catană, daune materiale în proporții considerabile în sumă de 35 902,76 lei. Tot el, de comun acord și împreună cu Valerii Salogub, Veaceslav Mardari, Eduard Mîndru, Iurie Braescu și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul sustragerii pe 20 ascuns a bunurilor altei persoane, la 29 martie 2010, aproximativ la ora 02:00, a pătruns în automobilul de model „Mercedes Benz 308 D", cu n/î XXXXX, care era parcat fără supraveghere pe str. A. Mateevici, 19, or. Sîngera, mun. Chișinău, iar prin culegere de chei a pornit motorul și pe ascuns a sustras automobilul dat, cauzându-i părții vătămate, Ivan Toacă, daune materiale în proporții mari în sumă de 65 000 lei. Tot el, de comun acord și împreună cu Valerii Salogub, Veaceslav Mardari și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 15 aprilie 2010, aproximativ la ora 02:00, a pătruns în automobilul de model „Mercedes Benz 210 D" cu n/î XXXXX, care era parcat fără supraveghere pe str. Chișinăului 1, satul Floreni, r. Anenii Noi, iar prin culegere de chei a pornit motorul și pe ascuns a sustras automobilul dat, cauzând-i părții vătămate, Dumitru Roman, daune materiale în proporții mari în sumă de 50 400 lei. Tot el, de comun acord și împreună cu Valerii Salogub, Veaceslav Mardari, Grigore Mardari, Iurie Braescu și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 13 mai 2010, aproximativ la ora 01:00, a pătruns în automobilul de model „VAZ 2106", cu n/î XXXXX, care era parcat fără supraveghere în satul Bulboaca, r-nul Anenii Noi, iar prin culegere de chei a pornit motorul și pe ascuns a sustras automobilul dat, cauzându-i părții vătămate, Sergiu Grigorjevschi, daune materiale în proporții considerabile în sumă de 16 000 lei. Astfel, instanța de apel a constatat că, prin acțiunile sale intenționate, Constantin Mardari a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod penal, individualizată prin, furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Tot el, de comun acord și împreună cu Valerii Salogub, Veaceslav Mardari, Iurie Braescu și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având intenția săvârșirii atacului supra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și dorind în mod conștient survenirea acestora, mascându-se cu cagule pe față, la 17 aprilie 2010, aproximativ la ora 02:00 prin spargerea geamului de la ușa de intrare au pătruns în casa de locuit, situată în satul XXXXX, unde, le-au atacat pe cet. Nina Ipati și fiica sa, Maria Ipati, aplicându-i ultimei multiple lovituri cu un topor și cu mâinile peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico- 21 legală nr.065/D-2010 din 05 mai 2010 leziuni corporale ușoare sub formă de echimoze imense pe față și corp, și continuându-și acțiunile sale criminale, legându-le mâinile și picioarele ambelor victime, le-a provocat acțiuni de tortură în scopul aflării locul depozitării mijloacelor financiare, manifestate prin aplicarea pe corp a arsurilor cu fierul de călcat încins, cauzându-le arsuri termice de gradul I pe ambele antebrațe, după care, au sustras din această casă un ceas de mâna pentru dame de model „QUARTZ" la prețul de 4 500 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 76 250,70 lei, un inel din aur, cu gramajul de 8 grame, la prețul de 4 800 lei, complet format dintr-un lănțișor și brățară din aur la prețul de 3 800 lei, o brățară din aur la prețul de 1 200 lei, un lănțișor din aur la preotul de 1 800 lei, trei lănțișoare din argint la preotul total de 450 lei, două inele din argint la prețul total de 260 lei, trei perechi de cercei din aur la prețul total de 3 600 lei, bijuterii din aur la prețul de 6 600 lei, un suvenir din aur în formă de cuțit cu greutatea de 17 grame, la prețul de 10 200 lei, bani în sumă de 90 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 1 525,014 lei, bani în sumă de 6 300 lei, un inel din aur cu piatră la prețul de 2 400 lei, un inel din aur la prețul de 1 100 lei și un telefon mobil de model „NOKIA N 73", la prețul de 300 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 5 083,38 lei, iar în total bunuri materiale ce aparțineau cet. Nina Ipati în sumă de 120285,714 lei, precum și un ceas de mâna pentru dame din aur cu diamante de model „OMEGA”, la prețul de 5 000 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 84 523,0 lei, un lănțișor cu cruciuliță la prețul total de 100 Euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 1 694,46 lei, o brățară din aur la prețul de 150 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 2 541,69 lei, o pereche de cercei din aur la prețul de 25 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 423,615 lei, un telefon mobil de model LG K 70 de culoare neagră, cu cartela SIM XXXXX, la prețul total de 1 600 lei, un telefon mobil de model „NOKIA N 95" cu cartela SIM 068740583, la prețul de 300 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 5 083,38 lei, un telefon mobil de model „NOKIA N 97 mini" cu cartela SIM 069145623, la prețul de 470 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvîrșirii infracțiunii constituiau 7 963,96 lei, un telefon mobil de model „NOKIA N 97", la prețul de 350 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 5 930,60 lei, bani în sumă de 2 000 lei, bani în sumă de 30 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 508,338 lei, doi dolari SUA, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 25,0336 lei, cinci lire sterline, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 96,442 lei, un portmoneu din piele la prețul de 30 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 508,338 lei, iar în total bunuri materiale 22 ce aparțineau cet. Maria Ipati în sumă de 112 799,035 lei, cauzându-le părților vătămate daune materiale în proporții deosebit de mari. Tot el, de comun acord și împreună cu Valerii Salogub, Veaceslav Mardari, Iurie Braescu, o persoană nestabilită de organul de urmărire penală cu alias „Motan”, și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având intenția săvârșirii atacului supra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și dorind în mod conștient survenirea acestora, mascându-se cu cagule pe față, la 18 mai 2010, aproximativ la ora 01.00, prin ușa de intrare au pătruns în casa de locuit, situată în XXXXX, unde, i-a atacat pe soții, Andrei Ceban și Ana Ceban, aplicându-le ultimilor multiple lovituri cu o bâtă din lemn și o bară metalică peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-le, conform rapoartelor de expertiză medico-legală nr. 087/D-2010, din 20 mai 2010 și nr. 086/D-2010, din 20 mai 2010 leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății sub formă de edeme și sectoare cu alopecie posttraumatice în regiunea ambelor antebrațe, și continuându- și acțiunile sale criminale, legându-le mâinile și picioarele ambelor victime, le-a provocat acțiuni de tortură în scopul aflării locului depozitării mijloacelor financiare, manifestate prin aplicarea pe corp a arsurilor cu fierul de călcat încins, după care, au sustras din această casă bani în sumă de 35 000 lei, 300 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 4 666,86 lei, un moto- ferestrău și un generator la prețul total de 3 500 lei, o armă de vânătoare de model „IJ 58", calibrul 16 mm., la prețul de 4 130 lei, iar în total bunuri materiale în sumă totală de 47 300 lei, cauzându-le părților vătămate daune materiale în proporții considerabile. Astfel, instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Constantin Mardari a comis infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (5) Cod penal, individualizată prin, tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșită de persoane mascate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, săvârșită de un grup criminal organizat, prin schingiuire, tortură, tratament inuman și degradant, săvârșită în proporții deosebit de mari. Tot el, de comun acord și împreună cu Valerii Salogub, Veaceslav Mardari, Iurie Braescu și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul limitării libertății persoanei, de circulație, precum și de a lipsi persoana fizică de documente importante, la 17 aprilie 2010, aproximativ la ora 02:00, aflându-se în casa de locuit, situată în satul XXXXX, unde, le-a atacat pe cet. Nina Ipati și fiica sa, Maria Ipati, în scopul sustragerii bunurilor, 23 însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, a sustras din această casă un certificat de înmatriculare de la automobilul de model „HONDA CRV", la prețul de 100 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 1 694,46 lei, o carte de identitate românească pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 200 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 3 389,92 lei, un buletin de identitate pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 800 lei, un permis de conducere pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 800 lei, cauzându-i părții vătămate, Maria Ipati, daune materiale în proporții considerabile în sumă de 6 684,38 lei. Astfel, instanța de fond a constatat că, prin acțiunile sale intenționate, Constantin Mardari a comis infracțiunea prevăzută de art. 46, art. 360 alin. (2) Cod, individualizată prin, sustragerea buletinelor de identitate și a altor documente importante ale persoanelor fizice, cu intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație și de a o lipsi de acestea, săvârșită de un grup criminal organizat. Tot el, având scopul confecționării și deținerii documentelor oficiale false, care acordă sau eliberează de obligații, acționând cu intenție direct, în circumstanțe nestabilite în organul de urmărire penală, a confecționat o carte de identitate română cu seria XXXXX pe numele său, o carte de identitate română cu seria XXXXX pe numele lui Nicolae Popescu, un permis de conducere românesc cu seria XXXXX pe numele său, un permis de conducere românesc cu seria XXXXX pe numele lui Nicolae Popescu, care conform raportului de expertiză tehnico-criminalistică nr.361 din 10 august 2010 nu au fost confecționate la întreprindere specializată pentru confecționarea documentelor, ci cu ajutorul tehnicii computerizate multiplicative în culori, pe care le-a deținut ilegal la domiciliul său, situat în XXXXX, până la 20 mai 2010, când în cadrul efectuării percheziției au fost depistate și ridicate de către organele de poliție. Astfel, instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Constantin Mardari a comis infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2), lit. c) Cod penal, individualizată prin, confecționarea și deținerea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșită referitor la un document de importanță deosebită. La fel, instanța de fond a constatat că, inculpatul Eduard Mîndru, se învinuiește în aceea că el, de comun acord și împreună cu Constantin Mardari, Veaceslav Mardari, Valerii Salogub, Iurie Braescu și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și dorind în mod conștient survenirea acestora, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 29 martie 2010, aproximativ la ora 02:00, a pătruns în automobilul de model „Mercedes Benz 308 D", cu n/î XXXXX, care era parcat fără supraveghere pe str. A. Mateevici, 19, or. Sîngera, mun. Chișinău, iar prin culegere de chei a pornit motorul și pe ascuns a sustras 24 automobilul dat, cauzându-i părții vătămate, Ivan Toacă, daune materiale în proporții mari în sumă totală de 65 000 lei. Astfel, instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Eduard Mîndru a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal, individualizată prin ,furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții mari. Instanța de apel a indicat că, vinovăția inculpaților Iurie Braescu, Constantin Mardari și Eduard Mîndru a faptelor de comiterea faptelor de furt de la părțile vătămate, a fost demonstrată integral prin probatoriul administrat în respectiva cauză penală în pofida faptului că acești se declară nevinovați și anume: - declarațiile părților vătămate, Sergiu Grigorjevschi (Vol. XV f.d. 113-114) și Ivan Toacă (Vol. XV f.d. 129-131), Dumitru Roman (Vol. XV f.d.132), Valentin Catan (Vol. XV f.d.220); - declarațiile martorilor Nicolae Răilean (Vol. XV f.d.221), Igor Nimerenco (Vol. XV f.d.222), Ștefan Enache (Vol. XV f.d.223), Leonid Colodroțchi (Vol. XV f.d.224), Lidia Urmaș (Vol. XVI f.d.13), Victor Savin (Vol. XVI f.d.15), Vitalii Colodroțchii (Vol. XVI f.d.16), Eugeniu Rusnac (Vol. XVI f.d. 17), Viorel Cazacu (Vol. XVI f.d. 18), Ruslan Gîdilica (Vol. XVI f.d.19), Aliona Verdeș (Vol. XVI f.d.205), Edic Melenciuc (Vol. XVI f.d.206), Grigore Roibu (Vol. XVII f.d.59), Anatolie Ciobanu (Vol. XVII f.d. 64), Andrei Nichita (Vol. XVII f.d.66), Nina Rusu (Vol. XVII f.d. 67); - procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale din 29 martie 2010, depusă de Toacă Ivan (Vol. I f.d. 17); - procesul-verbal de cercetare la fața locului, unde a fost depistată și ridicată caroseria de la automobilul marca „Mercedes Benz 408 D" sustras în noaptea de 29 martie 2010 și proces- verbal de examinare (Vol. I f.d.53-58); - procesul-verbal de ridicare și examinare, prin care au fost ridicate rezervorul pentru motorină și 2 amortizatoare care au fost depistate și luate de către Eduard Melenciuc și prietenii acestuia în fâșia forestieră din apropierea satului Delacău (Vol. I f.d.60-61); - procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice duse în raza de acoperire a stațiilor de telefonie mobilă ale companiei S.A. „Moldcell" pentru perioada 28 martie 2010 - 29 martie 2010 (Vol. I f.d.76-77); - procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice abonaților de telefonie mobilă S.A. „Moldcell” cu nr. XXXXX, care este înregistrat conform contractului după Victor Savin, dar se află în posesia și folosința lui Valeriu Sologub și nr. XXXXX care este înregistrat conform contractului după Iurie Braescu și se află în posesia și folosința acestuia pentru perioada 01 martie 2010 - 12 mai 2010 (Vol. I f.d.83-92); - procesul-verbal de examinare a obiectelor, prin care au fost examinate obiectele depistate și ridicate la percheziția la domiciliul figuranților pe dosar (Vol. I f.d. 101-103); 25 - procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice duse în raza de acoperire a stațiilor de telefonie mobilă ale companiei S.A. „MOLDCELL”, pentru perioada 01 martie 2010 -12 mai 2010 (Vol. I f.d. 106-122, 126); - descifrările convorbirilor locale efectuate de pe numărul de telefon XXXXX, cont: 0953771, care aparține lui Constantin Mardari (Vol. I f.d 131-145); - procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice abonaților de telefonie mobilă S.A. „Moldcell” cu nr. XXXXX, pentru perioada de la 10 martie 2010-29 mai 2010 ridicate în baza ordonanței de ridicare din 13 mai 2010, în procesul instrumentării cauzei penale nr. 2010420482 (Vol. I f.d. 153-162); - procesul-verbal de interceptare, înregistrare și reproducere a convorbirilor telefonice din 07 septembrie 2010 a abonatului XXXXX în perioada 14 mai 2010-18 mai 2010 (Vol. I f.d. 168-185); - procesul-verbal de interceptare, înregistrare și reproducere a convorbirilor telefonice din 28 septembrie 2010 a abonaților: XXXXX(Vol. I f.d 190-245); - procesul-verbal de percheziție la locul de reședință a lui Mardari Grigore, XXXXX, în cadrul căruia au fost depistate și ridicate axele de la automobil „Mercedes-Benz Sprinter” (Vol. I, f.d.215-217); - procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a obiectelor de către partea vătămată Valentin Catan și martorul Ruslan Gîdilica care au recunoscut axele de la automobilul de marca „Mercedes-Benz Sprinter”, care au fost sustrase din atelierul ce le aparține în noaptea de 23 martie 2010 și au fost depistate la locul de reședință a lui Mardari Grigore; - procesul-verbal de examinare a documentelor, în special invoce cu care au fost importate axele de la automobil „Mercedes-Benz Sprinter”; - proces-verbal de examinare a remorcii de la automobil, sustrasă din atelier în noaptea de 23 martie 2010 și care a fost restituit de către persoane necunoscute; - procesul-verbal de ridicare și examinare a documentelor, în special procesul verbal cu privire la contravenție administrativă MAI 01338276 din 20 aprilie 2010 în privința contravenientului, Constantin Mardari, explicația contravenientului, Mardari Constantin, din 20 aprilie 2010, ridicate conform ordonanței de ridicare din 02 august 2010, în procesul instrumentării cauzei penale nr. 2010420482 și contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule seria AA nr. 0160740 din 14 aprilie 2010, cerere de încheierea a contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă, bonul de plată seria EM nr. 046252, ridicate conform ordonanței de ridicare din 30 iulie 2010, în procesul instrumentării cauzei penale nr. 2010420482. Conform acestor înscrisuri Mardari Constantin a perfectat revizia tehnică și asigurare obligatorie pentru a/m „Mercedes Benz E220 CDI”, n/î XXXXX, dar cu alt număr al caroseriei XXXXX, care nu figurează în baza de date a Direcției de înmatriculare a transportului (Vol. V f.d.21- 23); - raportul de expertiză nr. 374 din 26 august 2010, conform căruia semnăturile din procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 01338276 din 20 aprilie 2010 în privința 26 contravenientului, Constantin Mardari, explicația contravenientului, Constantin Mardari, din 20 aprilie 2010, cerere de încheierea a contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă, bonul de plată seria EM nr. 046252 au fost semnate de către Constantin Mardari (Vol. IV f.d.243-245); - procesul-verbal de percheziție la domiciliul Iui Grigore Mardari, în cadrul căruia a fost depistat și ridicat automobilul de marca „VAZ 2016”, n/î XXXXX (Vol. II f.d.68-69); - procesul-verbal de examinare a brațului jos și articulației sferice a suspensiei din față și certificatului de înmatriculare depistat și ridicat în salonul automobilului „VAZ 2016”, n/î XXXXX (Vol. II f.d.62-64); - raportul de expertiză auto-tehnică nr. 2468 din 08.11.2010, potrivit căruia exploatarea dură cu viteză sporită prin gropi, după sustragerea acestui automobil a putut favoriza ruperea brațului jos și articulației sferice a suspensiei din față care la acel moment avea uzură sporită (Vol. II f.d. 165-166); - procesul-verbal de percheziție la locul de reședință a lui Eduard Mîndru în cadrul căruia au fost depistate și ridicate piesele componente de la automobilul „Mercedes-Benz 308 D”, sustras în noaptea de 29 martie 2010, cu participarea părții vătămate, Ivan Toacă, care a recunoscut elementele componente automobilului care fiind părți ai automobilului său sustras (Vol. II f.d.11-12); - procesul-verbal de examinare a autoturismului marca „Mercedes-Benz E220 CDI”, n/î XXXXX prin care s-a depistat, că automobilul în cauză nu a fost suspus modificării și are alt număr de caroserie de cât cel care se afla în posesie și folosința numitului Constantin Mardari; - procesul-verbal de percheziție la domiciliul lui Constantin Mardari, în cadrul căruia au fost depistate și ridicate raportul de verificare tehnică pentru automobilul de model „Mercedes Benz E220 CDI”, dar cu alt număr caroseriei de cât cel care figurează în baza de date la înmatricularea primară și curentă a automobilului cu acest număr de caroserie; - procesele-verbale de prezentare spre recunoaștere după fotografie cu Andrei Nichita, în procesul cărora au fost recunoscute Constantin Mardari și Valeriu Sologub, ca persoanele care au înstrăinat lui Andrei Nichita telefonul mobil „NOKIA N97 mini”, care constituie obiectul atentatului criminal (Vol. II f.d.5-6); - informația de la OIPC-INTERPOL, potrivit căreia automobilul de model „Mercedes Benz E 220” CDI, cu nr. de caroserie XXXXX nu figurează ca fiind furat. Analizând elementele componente ale infracțiunii prevăzute de art. 186 Cod penal, instanța de apel a conchis că, acestea sunt întrunite la caz, iar probatoriul administrat și raportat la circumstanțele vizând descrierea elementelor constitutive ale infracțiunii demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului Constantin Mardari în comiterea componențelor de infracțiune prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal a inculpaților Iurie Braescu și Eduard Mîndru, în comiterea componențelor de infracțiune prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal. 27 Instanța de apel a remarcat că, de fapt circumstanțele descrise de către instanța de fond la acest capitol, și nemijlocit starea de fapt constatată de către instanța de fond, este contradictorie nemijlocit acțiunilor comise de către inculpați, în situația în care instanța de fond nu a constatat corect nemijlocit circumstanțele în care s-au comis faptele de sustragere, în acest sens fiind remarcabil faptul că instanța de fond urma a se expune nemijlocit asupra persoanelor neidentificate de către organul de urmărire penală, indicând clar care au fost acțiunile organului de urmărire penală, întreprinse în vederea identificării făptuitorilor nestabiliți, după caz în privința procesului penal desfășurat pe faptul depistării lor. Astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond neconstatând soluția adoptată de către organul de urmărire penală în privința persoanelor neidentificate, a admis o incertitudine, de vreme ce în privința persoanelor neidentificate, organul de urmărire penală, prin ordonanță, a dispus disjungerea materialelor de urmărire penală într-un proces penal separat, astfel că instanța de fond urma să identifice faptul dat și să stabilească circumstanța dată, nemijlocit în constatarea circumstanțelor în care au fost comise faptele infracționale de furt. Mai mult, instanța de apel a indicat că, faptul instanța de fond în sentință contestată faptul că inculpatul, Constantin Mardari se învinuiește de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, și inculpatul, Eduard Mîndru se învinuiește de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, eronat a specificat faptul dat, or, asemenea constatare este specifică de fapt doar în cazul pronunțării unei sentințe de achitare, or, instanța de fond a pronunțat pe aceste fapte o sentință de condamnare, reținând însă o stare de fapt necorespunzătoare. Subsecvent, instanța de apel a respins ca neîntemeiate alegațiile apărătorilor, cât și ale inculpaților, vizând unele aspecte privind aprecierea probatoriului pe aceste fapte de învinuire, de vreme ce aceste probe denotă clar și evident comiterea infracțiunilor de furt, în acest aspect. Astfel, instanța de apel a menționat că, poziția avocatului Mihai Gafton precum că, sentința instanței de fond este nefondată, fiind doar indicate faptele menționate în rechizitoriu, declarațiile părților vătămate și ale martorilor, cât și probele cercetate, însă nu s-a expus asupra probelor indicate de către apărare, or, în cazul dat în sentință contestată, cât și în prezenta decizia, instanța de fond a analizat nemijlocit declarațiile martorilor, Rodica Braescu, Victor Pîrgaru, Alexei Pîrgaru, Pavel Boaghe, Andrei Crivenco, Tatiana Vutcariov, Iurie Savin și Victor Mardari, și corect a constatat că declarațiile acestor martori, în partea ce ține de episoadele de furt, nu pot fi reținute, în primul rând reieșind din faptul că relatările acestor martori, sunt combătute prin declarațiile părților vătămate, cât și a martorilor din partea acuzării, dar și nemijlocit actele procesuale ale acțiunilor procesual penale. Instanța de apel a menționat că, majoritatea dintre martorii apărării, sunt rudele inculpaților, sau sunt prieteni buni, situație care pune la îndoială veridicitatea relatărilor martorilor vizați, or, instanța de 28 apel privește declarațiile martorilor vizați, ca fiind o modalitate de a induce instanța de apel în eroare, prin depunerea mărturiilor favorabile apărării. Totodată, instanța de apel a remarcat că, declarațiile martorilor vizați, în unele aspecte sunt combătute chiar și prin relatările expuse de către inculpatul, Iurie Braescu Eduard Mîndru dar și a lui Constantin Mardari. Instanța de apel a respins ca neîntemeiată alegația avocatului Mihai Gafton precum că, punerea la baza sentinței de condamnare a interceptărilor convorbirilor telefonice, nu a fost stabilită în concordanță cu capacitățile tehnice a telefoniei celulare, deoarece conform parametrilor, nu a fost identificat cu certitudine că Constantin Mardari s-ar fi aflat cu alți participanți în aceiași celulă într-o unitate de timp, astfel că subiectul convorbirilor telefonice așa și nu a fost stabilit, or, conform procesului-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice duse în raza de acoperire a stațiilor de telefonie mobilă ale companiei S.A. „Moldcell" pentru perioada 28 martie 2010 - 29 martie 2010, pelingate la locul comiterii infracțiunii, itinerarul posibil de retragere de la locul comiterii infracțiunii și locul de dezasamblare a autovehiculului sustras, iar în descifrările prezentate figurează numerele de telefoane care se aflau în posesie și folosință lui Sologub Valeriu, Braescu Iurie, Mîndru Eduard, Mardari Constantin și au fost instalate în aparatele de telefonie mobilă care la fel cu cartelele SIM au fost depistate și ridicate în procesul percheziției la domiciliul acestora. La fel, prin descifrările telefonice a fost confirmată versiunea organului de urmărire penală despre locul posibil de retragere de la locul comiterii infracțiunii fiind pelingate numerele de telefoane din posesia și folosința figuranților pe dosar pe tot itinerarul deplasării spre locul depistării caroseriei de la automobilul sustras. De altfel, în calitate de probă, ce combate alegația apărătorului Mihai Gafton, servește și nemijlocit procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice abonaților de telefonie mobilă S.A. „Moldcell” cu nr. XXXXX care este înregistrat conform contractului după Victor Savin, dar se află în posesia și folosința lui Valeriu Sologub și nr. XXXXX care este înregistrat conform contractului după Iurie Braescu și se află în posesia și folosința acestuia pentru perioada 01 martie 2010 -12 mai 2010, în descifrările prezentate figurează numerele de telefoane care se aflau în posesie și folosința lui Valeriu Sologub, Iurie Braescu, Eduard Mîndru și Constantin Mardari și au fost instalate în aparatele de telefonie mobilă care la fel cu cartelele SIM au fost depistate și ridicate în procesul percheziției la domiciliul acestora. La examinarea informației despre descifrările convorbirilor telefonice a fost constatată participație la comiterea și altor infracțiuni analogice. Instanța de apel a respins fiind nefondate și alegațiile apărătorului Ștefan Balmuș, în numele inculpatului Iurie Braescu, precum că pe faptul sustragerii mijlocului de transport de model „VAZ 2106”, inculpatul a declarat că a fost telefonat de către Mardari și Sologub, care l-au rugat să-i ajute că s-a deteriorat mijlocul de transport, însă nemijlocit despre sustragerea mijlocului de transport de model „VAZ 2106”, el nu a 29 știut, or, deși versiunea dată a fost înaintată de către apărător doar în cadrul ședinței instanței de apel, este una neclară, în situația în care conform procesului-verbal de percheziție la domiciliul lui Grigore Mardari, în cadrul căruia a fost depistat și ridicat automobilul de marca „VAZ 2016”, n/î XXXXX, iar conform procesului-verbal de examinare a brațului jos și articulației sferice a suspensiei din față și certificatului de înmatriculare depistat și ridicat în salonul automobilului „VAZ 2016”, n/î XXXXX, iar ultimul participând în ședința instanței de apel, a recunoscut sustragerea automobilului dat, totodată, instanța a constatat că fapta dată a fost comisă de un grup criminal organizat. Mai mult, instanța de apel a menționat că, în aceasta parte inculpatul se liberează de răspundere penală, deoarece din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul prescripției tragerii la răspundere penală, astfel, instanța de apel l-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii date, și deși apărătorul pledează pentru achitarea clientului său, este inadmisibilă o asemenea abordare, de vreme ce achitarea persoanei și recunoașterea acesteia vinovată de fapta pentru care se pledează nevinovat, vin în contradicție, din punct de vedere faptic și juridic. Totodată, instanța de apel respins ca eronate alegațiile apărătorului Ștefan Balmuș, de referință la faptul că la comiterea infracțiunii de sustragere a autovehiculului de model „Mercedes Benz 308-D”, cu numărul de înmatriculare XXXXX din 28 spre 29 martie 2010, instanța de fond nu a probat complicitatea lui Iurie Braescu, or, în urma examinării informației despre descifrările convorbirilor telefonice a fost constatată participație la comiterea și altor infracțiuni analogice, iar partea vătămată, Ivan Toacă, cât și martorul, Nina Rusu, au comunicat instanței de judecată că sustragerea automobilului a fost comisă anume de către inculpatul, Iurie Braescu și inculpatul, Constantin Mardari. La fel, instanța de apel a menționat că, conform relatărilor martorului, Lidia Urmaș, în cadrul ședinței instanței de fond a menționat că pe inculpați nu-i cunoaște, însă la 04 aprilie 2010 la ea s-a adresat Constantin Mardari ca să asigure o mașină de model „Mercedes”. I-a prezentat permisul și pașaportul tehnic. Pașaportul tehnic era înregistrat pe o altă persoană. Constantin Mardari i-a achitat și i-a fost eliberat bon de plată. A înregistrat seria șasiului, numărul motorului. Ulterior în poliție i-au fost prezentate acte întocmite de sine care erau semnate personal și de către Constantin Mardari. Numărul de familie în pașaportul tehnic era Nimerenco. Pașaportul tehnic era înscris după o persoană, iar mașina poate fi procurată de către o altă persoană. Martorul a declarat că Constantin Mardari i-a prezentat buletinul de identitate, poza coincidea cu persoana. Instanța de apel a respins argumentul apărătorului Ștefan Balmuș, precum că partea vătămată ,Toacă Ivan, a declarat că nu are pretenții față de Iurie Braescu și nu-1 consideră vinovat în comiterea infracțiunii, legate de sustragerea comisă de la el, or, 30 pătimitul, Ivan Toacă, a relatat contrariul acestor mențiuni ale avocatului și anume că pretențiile le are către Mîndru Eduard, prin care a solicitat să îi fie înapoiat microbuzul, însă nu solicită paguba morală, astfel că pătimitul a menționat că are pretenții de ordin material, și nemijlocit costul microbuzului sustras, față de Eduard Mîndru, adică față de unul dintre membrii grupului criminal organizat, din care a făcut parte și inculpatul, Iurie Braescu, astfel că, în cazul de față pretențiile pătimitului sunt încasate în mod solidar de la toți inculpații si nu doar de la unul dintre aceștia. Totodată, instanța de apel a respins ca fiind nefondată poziția avocatului Ștefan Balmuș, care a menționat că, părțile vătămate I. Toacă, V. Catan, N. Ipati, A. Ipati, S. Grigorjevschi, D. Roman, N. Rusu, A. Ceban și A. Ceban, cât și a unui șir de martori care, au făcut declarații asupra circumstanțelor cazului dat, fără a depune jurământul sau a rosti formula corespunzătoare, reflectată în legislație, or, atât pe parcursul urmăririi penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești în instanța de fond, conform proceselor-verbale de audiere a acestora, este clar specificat faptul că aceștia au fost audiați, depunând jurământul conform formulei indicate la art. 108 alin. (1) Cod de procedură penală, care indică că „înainte de a fi audiat, martorul în instanța de judecată depune următorul jurământ ,,Jur că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu”, iar în situația în care părțile vătămate sau martorii audiați, au depus jurământul după formula „Mă oblig să spun adevărul și să nu ascund nimic din ceea ce știu”, acest fapt nu constituie o încălcare, în situația în care pătimiții, sau martorii audiați, din motive de conștiință sau confesiune, nu depun jurământul. Astfel, instanța de apel nu a identificat careva temeiuri de fapt și de drept, pentru a constata pretinsele încălcări de ordin procesual la audierea acestor pătimiți, cu atât mai mult că nu a fost ignorată nici cerința înaintată de către inculpatul, Constantin Mardari, or, la solicitarea apărătorilor, cât și a inculpatului în ședința instanței de fond, au fost audiați și martorii, Rodica Braescu, Victor Pîrgaru, Alexei Pîrgaru, Pavel Boaghe, Andrei Crivenco, Tatiana Vutcariov, Iurie Savin și Victor Mardari, însă declarațiile acestor martori, au fost apreciate critic, de vreme ce sunt persoane cointeresate fiind rude ale inculpaților, cu atât mai mult că relatările acestor martori, vin în contradicție cu procesele-verbale de percheziție, cât și procesele-verbale de examinare a interceptărilor convorbirilor telefonice, ale numerelor de telefoane care aparțin inculpaților. Instanța de apel a reîncadrat acțiunile inculpatului Iurie Braescu de la art. 186 alin. (5) în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, reieșind din intervenirea modificărilor în normele vizate, or, conform art. 126 Cod penal, se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Sub aspectul dat, și conform învinuirii constatate comise de către 31 inculpatul Iurie Braescu a comis fapta de furt la 23 martie 2010, de la partea vătămată, Catană Valentin, cauzându-i prejudiciul material în sumă de 35 902,76 lei, fapta de furt la 29 martie 2010, de la partea, Ivan Toacă, cauzându-i prejudiciul material în sumă de 65 000 lei și la 13 mai 2010, de la partea vătămată, Sergiu Grigorjevschi, cauzându-i prejudiciu material în sumă de 16 000 lei, în total prejudiciul cauzat prin infracțiunile de furt, comise de către Iurie Braescu constituie suma de 116 902,76 lei. Conform Hotărârii Guvernului RM, nr. 773, din 27 noiembrie 2009, salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2010, stabilit prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, adică anul 2010, a constituit suma de 2 950 lei. Astfel, instanța de apel a reținut că de fapt calculând 2 950 lei x 40 de salarii minime, constituie suma de 118 000 lei, astfel că prejudiciul cauzat prin infracțiunile de furt, comise de către Iurie Braescu constituie suma de 116 902,76 lei și nu depășește caracterul proporțiilor deosebit de mari. Totodată, instanța de apel a respins ca nefondate alegațiile apărătorului inculpatului Eduard Mîndru avocatul Sergiu Russ, precum ca este inadmisibil în calitate de probă procesul-verbal de percheziție din 20.05.2010, conform căruia la domiciliul temporar al lui Eduard Mîndru, au fost depistate anumite piese auto, inclusiv piese de la microbuz de model „Mercedes-Benz”, cât și procesul-verbal de examinare a obiectelor din motivul că procedura de recunoaștere a pieselor auto de către partea vătămată, Ivan Toacă, a fost încălcată grav de organul de urmărire penală la faza urmăririi penale, or, instanța de apel nu a identificat careva încălcări, mai mult, conform procesului-verbal de percheziție la locul de reședință a lui Eduard Mîndru în cadrul căruia au fost depistate și ridicate piesele componente de la automobilul „Mercedes-Benz 308 D”, sustras în noaptea de 29 martie 2010, cu participarea părții vătămate, Ivan Toacă, care a recunoscut elementele componente automobilului care fiind pârți ale automobilului său sustras (Vol. II f.d. 11-12), iar conform procesului- verbal de cercetare la fața locului, unde a fost depistată și ridicată caroseria de la automobilul marca „Mercedes Benz 408 D” sustras în noaptea de 29 martie 2010 și proces-verbal de examinare (Vol. I f.d. 53-58). Instanța de apel a resping alegațiile apărării precum că, partea vătămată, Ivan Toacă, a fost la percheziția efectuată la domiciliul lui Eduard Mîndru însă ilegal nu a fost inclus în procesul-verbal al percheziției, or, conform procesului-verbal de percheziție la locul de reședință a lui Mîndru Eduard în cadrul căruia au fost depistate și ridicate piesele componente de la automobilul „Mercedes-Benz 308 D”, sustras în noaptea de 29 martie 2010, cu participarea părții vătămate, Ivan Toacă, care a recunoscut elementele componente automobilului care fiind pârți ai automobilului său sustras. La fel, instanța de apel a indicat că, nu poate fi admis nici motivul invocat de către apărător, precum că instanța de fond nu ar fi înlăturat dubiile referitoare la apartenența pieselor de schimb depistate în cadrul percheziției la domiciliul inculpatului Eduard Mîndru, deoarece el avea la 32 acel moment în proprietate un microbuz de model „Mercedes-Benz 308 D”, care era defectat și pe care intenționa să-l repare. Instanței i-a fost prezentată dovada deținerii în proprietate de către inculpatul, a microbuzului, fapt care a fost ignorant. Fiind audiat în instanță inculpatul, Mîndru Eduard Alexandru, a declarat că a procurat piesele depistate la domiciliul său în cadrul percheziției de la alte persoane, pe care i-a găsit prin anunțurile publicitare. În contextul dat, instanța a menționat că, careva dubii nu s- au constatat așa cum invocă apărarea, de vreme ce pătimitul, Ivan Toacă, a relatat în ședința instanței de fond că capota a recunoscut-o ca fiind a sa, a recunoscut ca piese de la automobilul său: ușa din dreapta, torpedoul care avea crăpături, anume în locul unde se fixează casetofonul și a comunicat polițiștilor care semne specifice au avut piesele automobilului său. Mai mult, chiar dacă inculpatul Eduard Mîndru ar deține un automobil de același model, nu denotă și nu demonstrează faptul că piesele ridicate la domiciliul acestuia, aparțin anume lui, în situația în care pătimitul, Ivan Toacă, a recunoscut piesele date ca fiind ale lui. Cu referire la alegațiile apărătorului precum că, inculpatul ar fi procurat aceste bunuri de la careva persoane, instanța de apel a menționat că, acesta nu a prezentat dovada faptului și nemijlocit persoanele date, în vederea confirmării faptului că anume de la ei au fost procurate obiectele vizate. Instanța de apel a respins alegațiile avocatului Sergiu Russ precum că, piesele auto ridicate de la domiciliul inculpatului Eduard Mîndru în cadrul percheziției și ulterior recunoscute ca corpuri delicte, au fost administrate cu grave încălcări a procedurii, din care mod au devenit inadmisibile, în contextul expus, urmând a se reflecta norma art. 117 Cod de procedură penală, astfel că pătimitul, Ivan Toacă, a fost audiat inițial, dând explicații pe marginea plângerii depuse, în cadrul căreia a descris obiectele și bunurile sustrase de la el. Mai mult, aceasta a menționat că, nu poate fi admis nici motivul invocat de către apărătorul Sergiu Russ precum că, prima instanță a ignorat faptul că aceste mijloace materiale importante de probă nu s-au păstrat și au dispărut, iar instanța nu le-a examinat nemijlocit. în timpul derulării urmăririi penale abuziv și cu încălcarea gravă a art. 159 Cod de procedură penală, au fost restituite aceste extrem de importante corpuri delicte părții vătămate, Ivan Toacă, pentru păstrare, contrar art. 161 alin. (1) Cod de procedură penală. Prin urmare, corpurile delicte (în cazul dat piesele auto) se păstrează obligatoriu la dosar, iar cazurile în care corpul delict poate fi restituit proprietarului sunt exhaustiv stabilite de art. 161 Cod de procedură penală și nicidecum nu putea fi aplicat în cazul de față. În acest context, instanța de apel a remarcat că, de fapt obiectele sustrase de la partea vătămată Ivan, Toacă, și depistate la domiciliul inculpatului Eduard Mîndru au fost supuse examinării, și au fost fotografiate, ulterior, din cauza volumului mare al acestora, au fost transmise prin ordonanță și recipisă, părții vătămate, Ivan Toacă, spre păstrare, iar la final, odată cu pronunțarea sentinței, instanța de fond în conformitate cu norma art. 162 alin. (1), pct. 4) Cod de procedură 33 penală, instanța de fond a dispus a fi lăsate aceste obiecte în folosința și posesia părții vătămate, Ivan Toacă. Mai mult, nu poate fi admis nici argumentul apărătorului Sergiu Russ, pe lingă faptul că acuzarea a pierdut important mijloace materiale de probă, apărarea de asemenea a fost privată de posibilitatea de a solicita instanței de fond efectuarea în cadrul cercetării judecătorești a anumite acțiuni procesuale cu acele piese auto, ca cum ar fi prezentarea părții vătămate spre recunoaștere a obiectelor, ce a fost omis la faza urmăririi penale, or, în cazul de față apărarea nu a fost privată de acest drept, de a solicita instanței judecătorești în conformitate cu prevederile art. 372 Cod de procedură penală, examinarea corpurilor delicte în ședința de judecată. Cu referire la faptul comiterii de către inculpații Constantin Mardari și Iurie Braescu a infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, instanța de apel a menționat că în pofida faptului că aceștia vina nu și-o recunosc, vinovăția lor a fost demonstrată din cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală și anume: - declarațiile părților vătămate, Maria Ipati (Vol. XV f.d.107-109), Nina Ipati (Vol. XV f.d.110-112), Ana Ceban (Vol. XV f.d. 115-116, 117-121), Ceban Andrei (Vol. XV f.d.l22-123, 124-128), succesorul părții vătămate, Ceban Andrei - Clima Liudmila. - declarațiile martorilor, Vasile Nicoara (Vol. XVI f.d. 14), Victor Popazoglo (Vol.XVIII f.d.57-58), Piotr Gușa (Vol. XVII f.d.62), Liubovi Cebotari (Vol. XVII f.d.63), Anatolie Ciobanu (Vol. XVII f.d.64), Andrei Nichita (Vol. XVII f.d.66); - procesul-verbal de consemnare a plângerii din 02 iulie 2010, depusă de către Nina Ipati (Vol. III f.d.65); - plângerea din 18 mai 2010, depusă de către Andrei Ceban (Vol. V f.d.223); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17 aprilie 2010, la domiciliul Măriei Ipati (Vol. III f.d.66-73); - procesul-verbal de ridicare și examinare a telefonului mobil „Nokia 6500” (Vol. III f.d. 115-119); - procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere după fotografie, unde a fost recunoscut Andrei Nichita (Vol. III f.d. 127); - procesul-verbal de ridicare și examinare a telefonului mobil „Nokia N97 mini” care constituie obiectul atentatului criminal (Vol. III f.d. 131-134,148-151); - procesul-verbal de percheziție la domiciliul lui Iurie Braescu (Vol. III f.d. 137-138); - raportul de expertiză fizico-chimică nr. 140 din 29 iulie 2010, conform căruia numărul de șasiu al a/m „Mercedes Benz E220 CDI” ridicat la Mandeș Roman nu a fost modificat (Vol. IV f.d. 132-134); - raportul de constatare tehnico-științifică nr. 2028 din 06 august 2010 (Vol. IV, f.d. 166-169); - procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere obiectelor (Vol. f.d.200-203); 34 - procesul-verbal de examinare a obiectelor, în special telefoanelor mobile ridicate în procesul percheziției la domiciliul lui Constantin Mardari unde în telefonul său de model „Samsung 1-640V” au fost depistate două fișiere foto create la 21 aprilie 2010; - raportul de expertiză medico-legală a părților vătămate (Vol. V f.d.39, Vol.VI, f.d. 122, Vol. V f.d. 124/; - procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice (Vol. V f.d 67- 69, 75-77, 83, 90-93, 99-102, 108-109, 116- 118,119-120,151-152); - procesul-verbal de verificare a depozițiilor la față locului efectuată cu martorul Andrei Ursu, care a arătat itinerarul parcurs către locul comiterii infracțiunii; - procesul-verbal de ridicare și examinare a fierului de călcat de model „First- Clara” (Vol.VI f.d.8-10); - procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere după fotografie cu martorul Andrei Ursu, unde a fost recunoscut pe Valeriu Sologub (Vol. I f.d. 106); - procesul-verbal de ridicare și examinare a telefonului mobil „Nokia N97 mini” care constituie obiectul atentatului criminal; - procesul-verbal de percheziție la domiciliul lui Valeriu Sologub, în cadrul căruia a fost depistată și ridicată cheia cu comandă de la automobilul de model BMW; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18 mai 2010, la domiciliul părții vătămate, Andrei Ceban (Vol. V f.d. 224-233). Astfel, instanța de apel analizând elementele infracțiunii prevăzută de art. 188 Cod penal raportate la probele administrate în respectiva cauză penală a ajuns la ferma convingere că vinovăția inculpaților pe fapta de tâlhărie, Iurie Braescu și Constantin Mardari și-a găsit deplină confirmare, urmare a cercetării întregului probatoriu, cât și suprapunerii declarațiilor inculpaților, dar și a părților vătămate, fiind evidentă concluzia de vinovăție. Sub acest aspect, instanța de apel a respins ca fiind nefondate alegațiile avocatului Ștefan Balmuș în numele inculpatului Iurie Braescu precum că, sentința instanței de fond este nefondată, or, în cazul de fată, instanța de fond analizând probatoriul administrat și nemijlocit cercetându-l în ședința, deși corect a ajuns la concluzia de vinovăție, a omis a constata corect fapta infracțională ca fiind comisă demonstrată, astfel că această eroare de drept a fost corectată de către instanța de apel, urmare a rejudecării cauzei. Mai mult, instanța de apel a respins neîntemeiate și afirmațiile apărătorului, Ștefan Balmuș, precum că pe faptul comiterii infracțiunii la data de 17.04.2010 în gospodăria lui Nina Ipati și Maria Ipati, la care se face trimitere la legătura de cauzalitate prin intermediul telefonului mobil de model „Nokia 73”, și imaginile de pe poșta electronică din calculator cu ceasul sustras, pe parcursul urmăririi penale, cât și în ședința de judecată s-a demonstrat incontestabil că, imaginele le-a primit de la Veaceslav Mardari, ca și telefonul mobil de model „Nokia 73” în contul unei datorii. 35 Totodată, instanța de apel a menționat că, conform procesului-verbal de prezentare spre recunoaștere obiectelor, Maria Ipati a recunoscut ceasurile imaginate pe pozele foto ridicate din memoria purtătorului de informații al computatorului lui Iurie Braescu ridicat la percheziție, ca fiind sustrase în urma atacului tâlhăresc asupra sa și a mamei sale, Nina Ipati. Instanța de apel a indicat că, din declarațiile martorului, Andrei Nichita, reiese că îl cunoaște pe Constantin Mardari, i-a dat aproximativ de 2-3 ori mașina în chirie, când i-a dat ultima dată mașina, el s-a răsplătit cu un telefon mobil de model „Nokia N 97” pe care i l-a dat prietenei sale, apoi l-a vândut, adică a făcut schimb la Calea Basarabiei. Astfel, deși Andrei Nichita, nu a comunicat și indicat direct la inculpatul, Iurie Braescu, este de menționat că, acest telefon i-a fost transmis lui Constantin Mardari, drept o datorie anterioară a acestuia. Subsidiar, instanța de apel a menționat că, din relatările părților vătămate, Ipati Nina și Ipati Maria, reiese că acestea i-au recunoscut pe Valeriu Salogub, Constantin Mardari și Grigore Mardari, totodată au menționat că afară mai erau persoane, deoarece au văzut urme. O altă probă, care combate alegațiile inculpaților și ale apărătorilor, sunt și nemijlocit relatările martorului, Victor Popazoglo, care a susținut că convorbirile telefonice la Anenii Noi la momentul când a fost comisă tâlhăria s-a stabilit că în acea zi inculpații erau împreună, toate telefoanele erau scrise după soții și alte persoane. Contractele și cartelele au fost ridicate de la inculpatul, Iurie Braescu și de la concubina lui Valerii Salogub. De asemenea, instanța de apel a respins argumentul apărătorului Ștefan Balmuș precum că, în telefonul de model „Nokia-6300” s-a aflat cartela GSM cu numărul de telefon XXXXX, înregistrat după Iurie Braescu, pe care ultimul i l-a dat în folosință temporară lui Veaceslav Mardari, care la rândul său, i-a restituit cartela împreună cu telefonul mobil de model „Nokia-6300” și telefonul mobil de model „Nokia 73” în contul datoriei, cu aproximativ 2 săptămâni înainte de a părăsi hotarele RM, or, acest fapt nu a fost confirmat prin careva date probante, iar alegațiile inculpatului privind pretinsa datorie, nu și-a găsit confirmare, de vreme ce pe marginea acestui caz, nu a fost audiat Veaceslav Mardari, în privința căruia urmărirea penală a fost disjungată într-un proces penal separat. Totodată, instanța de apel a respins ca fiind declarative argumentele avocatului Ștefan Balmuș, precum că pe faptul comiterii infracțiunii la 17 spre 18.05.2010 în gospodăria familiei Ana Ceban și Andrei Ceban, consideră că procurorul și organul de urmărire penală, l-a legat de comiterea infracțiunii în cauză, bazându-se pe suspiciuni declarate de ginerele lui Ceban, pe nume Clima Alexei, care a presupus că, poate fi Iurie Braescu, deoarece a vorbit cu el referitor la dorința socrului său de a procura un mijloc de transport, precum și presupunerile enunțate nemijlocit de Ceban referitor la voce și forma fizică care semăna cu a lui Iurie Braescu, fiind astfel, ignorate principiile de bază a procesului penal, reflectate în art. 8 Cod de procedură penală, or, apărătorul 36 interpretează declarațiile părților vătămate, în modalitatea corespunzătoare și favorabilă apărării, fără a reține nemijlocit faptul că părțile vătămate i-au recunoscut pe inculpații, Valerii Salogub, Constantin Mardari și Iurie Braescu, după anumite caracteristici. Așadar, conform procesului-verbal de ridicare și examinare a fierului de călcat de model „First-Clara” cu care părțile vătămate, Andrei Ceban și Ana Ceban, au fost suspus unor acțiuni de tortură și firului electric și centură cu care au fost legate persoanele agresate. Mai mult, instanța de apel a remarcat că, partea vătămată, Ana Ceban, a susținut fiind audiată că, Alexei Clima i-a spus că cu câteva zile înainte a avut o discuție cu Iurie Braescu care se interesa de faptul că ei au procurat un microbuz și la ce preț, tot Alexei Clima i-a comunicat că încă nu l-au procurat. Pătimită a mai susținut că Iurie Braescu cunoștea foarte bine gospodăria, deoarece a fost la ei de multe ori. Pătimită, Ana Ceban, a declarat că îl cunoaște pe Iurie Braescu, cât și după forma mâinilor, picioarelor, totodată, l-a identificat pe Constantin Mardari, însă pe ceilalți nu- i cunoaște. Partea vătămată a spus anchetatorilor că îi este cunoscut după formele corpului Iurie Braescu, l-a cunoscut pe Brăescu după voce, corp, mâini, picioare. Instanța de apel a respins alegațiile apărătorului Ștefan Balmuș precum că, la faza de urmărire penală i-a fost refuzat în satisfacerea cerinței de prezentare și anexare a probelor cu audiere a martorilor, or, în cadrul ședinței de judecată, prin prezentarea imaginilor foto din 17.05.2010, și audierea în calitate de martori a lui Alexei Pîrgari, Viorica Pîrgari și Rodica Braescu, or, martorii vizați, sunt rude cu inculpatul, Iurie Braescu, tot acești martori au depus declarații precum că inculpatul s-ar fi aflat la data comiterii tâlhăriei acasă, însă acest fapt contravine declarațiilor părților vătămate, cât și nemijlocit procesului-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice abonaților de telefonie mobilă S.A. „Moldcell” cu nr. XXXXX, care este înregistrat conform contractului după Victor Savin locuitor al satului Ciopleni, r-nul Criuleni, dar se află în posesia și folosința lui Valeriu Sologub și nr. XXXXX care este înregistrat conform contractului după Iurie Braescu și se află în posesia și folosința acestuia pentru perioada 01 martie 2010-12 mai 2010, în descifrările prezentate figurează numerele de telefoane care se aflau în posesie și folosința lui Valeriu Sologub, Iurie Braescu, Eduard Mîndru și Constantin Mardari și au fost instalate în aparatele de telefonie mobilă care la fel cu cartelele SIM au fost depistate și ridicate în procesul percheziției la domiciliul acestora. La examinarea informației despre descifrările convorbirilor telefonice a fost constatată participație la comiterea și altor infracțiuni analogice. Așadar, numerele de telefoane ce se aflau în posesia și folosința figuranților pe dosar au fost în funcțiune și au primit apeluri de ieșire și de intrare unul de la altul în ziua, ora și locul comiterii infracțiunii. Astfel, au fost înregistrate apeluri de la telefoanele lor în ziua de 23 martie 2010 ziua comiterii furtului de piese și elemente componente de la automobil din atelierul din XXXXX, în ziua de 15 aprilie 2010, ziua comiterii sustragerii de automobil marca „Mercedes Benz 210D”, cu n/î XXXXX din XXXXX și în ziua de 12 mai 2010, ziua 37 sustragerii autoturismului marca „VAZ 2106”, cu n/î XXXXX din s. Bulboaca, Anenii Noi. Aceste informații sunt confirmate prin solicitarea informației de la operatorii de telefonie mobilă prin căutarea inversă adică după numerele de telefon a interlocutorilor din descifrările ridicate anterior cât și după IMEI. De asemenea, instanța de apel a susținut că, nu este întemeiată în viziunea instanței de fond nici alegație apărătorului, Ștefan Balmuș, precum că conform declarațiilor de la filele dosarului cu nr. 184 și 192 din Volumul nr. III și f.d. 110 din același volum, se atestă expres poziția procesuală manifestată de Iurie Braescu pe tot parcursul urmăririi penale, unde sunt indicate faptele pe care Iurie Braescu le recunoaște ca fiind comise de el personal pentru care și se căiește sincer, or, pe parcursul ședinței de judecată, inculpatul, nu a recunoscut implicarea sa, la comiterea faptelor de furt, cât și tâlhărie, dar și luarea, sustragerea, tăinuirea, degradarea, distrugerea sau păstrarea buletinelor de identitate sau a altor documente importante ale persoanelor fizice, cu intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație, sau de a o lipsi de aceasta, acesta a recunoscut doar comiterea faptei prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, infracțiune care de fapt a fost constatată în procesul investigării celorlalte infracțiuni comise de către Iurie Braescu, astfel că nerecunoașterea de către inculpat la moment a vinovăției, este doar o metodă de apărare. Totodată, instanța de apel a apreciat critic argumentul apărătorului, Ștefan Balmuș, de referință la faptul că conform antenelor și descifrărilor telefonice figurează cartela GSM cu numărul de telefon XXXXX, care a fost înregistrat după Iurie Braescu de care însă după cum s-a dovedit se folosea în acea perioadă Veaceslav Mardari, ceia ce a fost confirmat de Grigorie Mardari și alții, pe parcursul urmăririi penale, în situația în care conform procesului-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice abonaților de telefonie mobilă S.A. „Moldcell” cu nr. XXXXX, care este înregistrat conform contractului după Victor Savin locuitor al satului Ciopleni, r-nul Criuleni, dar se află în posesia și folosința lui Valeriu Sologub și nr. XXXXX care este înregistrat conform contractului după Iurie Braescu și se află în posesia și folosința acestuia pentru perioada 01 martie 2010 -12 mai 2010, în descifrările prezentate figurează numerele de telefoane care se aflau în posesie și folosința lui Valeriu Sologub, Iurie Braescu, Eduard Mîndru și Constantin Mardari și au fost instalate în aparatele de telefonie mobilă care la fel cu cartelele SIM au fost depistate și ridicate în procesul percheziției la domiciliul acestora. La examinarea informației despre descifrările convorbirilor telefonice a fost constatată participație la comiterea și altor infracțiuni analogice. Așadar, numerele de telefoane ce se aflau în posesia și folosința figuranților pe dosar au fost în funcțiune și au primit apeluri de ieșire și de intrare unul de la altul în ziua, ora și locul comiterii infracțiunii. Astfel, au fost înregistrate apeluri de la telefoanele lor în ziua de 23 martie 2010 ziua comiterii furtului de piese și elemente componente de la automobil din atelierul din XXXXXX, în ziua de 15 aprilie 2010, ziua comiterii sustragerii de automobil 38 marca „Mercedes Benz 210D”, cu n/î XXXXX din XXXXX și în ziua de 12 mai 2010, ziua sustragerii autoturismului marca „VAZ 2106”, cu n/î AN AC XXXXX din s. Bulboaca, Anenii Noi. Aceste informații sunt confirmate prin solicitarea informației de la operatorii de telefonie mobilă prin căutarea inversă adică după numerele de telefon a interlocutorilor din descifrările ridicate anterior cât și după IMEI. La fel prin descifrările telefonice a fost confirmată versiunea organului de urmărire penală despre locul posibil de retragere de la locul comiterii infracțiunii fiind pelingate numerele de telefoane din posesia și folosința figuranților pe dosar pe tot itinerarul deplasării spre locul depistării caroseriei de la automobilul sustras. În viziunea instanței de apel, sunt absolut neîntemeiate și argumentele inculpatului Constantin Mardari, de referință la faptul că simplele afirmații ale procurorului nu sunt probe pentru a se rețin pronunțarea unei sentințe de condamnare, or, în cazul de față, vina inculpatului și-a găsit deplină confirmare, cu atât mai mult că acesta a fost recunoscut de către părțile vătămate, Ana Ceban și Andrei Ceban, totodată aceștia au menționat că inculpatul a fost printre persoanele care au comis atacul tâlhăresc. Cu referire la comiterea de către inculpații, Valerii Salogub, Iurie Braescu și Constantin Mardari, a infracțiunii de sustragere a buletinelor de identitate și a altor documente importante ale persoanelor fizice, cu intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație și de a o lipsi de acestea, săvârșită de un grup criminal organizat, instanța de apel a menționat că, inculpații în ședința de judecată în instanța de fond, cât și în instanța de apel vina nu au recunoscut-o și au pledat pentru achitarea sa. Astfel, instanța de apel a statuat că, în pofida faptului că inculpații nu au recunoscut vina de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, art. 360 alin. (2) Cod penal, aceasta a fost demonstrată integral prin următoarele probe: - declarațiile părții vătămate, Ipati Maria (Vol.II f.d. 110-112); - plângerea depusă de către Maria Ipati la 24 august 2010 (Vol.III f.d.97); - procesul-verbal privind infracțiunea depistată (Vol.IX f.d.75); - raportul din 16 decembrie 2010 (Vol.IX, f.d.76). Reieșind din modalitatea în care s-a acționat în acest caz, nemijlocit analizând perioada în care inculpații au acționat, au coordonat între ei rolul, au organizat nemijlocit atacurile tâlhărești, cât și furtul și celelalte infracțiuni, au pus în aplicare și realizat în cele din urmă, planul infracțional. Pe lângă criteriul de timp, gradul înalt de coordonare și statornicie a legăturilor dintre membrii grupului criminal poate fi indicat de existența unui plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete. Astfel, instanța de apel a conchis că, între inculpați și-a găsit deplină confirmare crearea și nemijlocit realizarea unui grup criminal organizat, urmare a coordonării de 39 către inculpați a acțiunilor, astfel că în situația în care la realizarea infracțiunilor inculpații au organizat grupul criminal organizat, datorită înțelegerii între ei și nemijlocit controlului asupra acțiunilor ale fiecărui dintre inculpați. De asemenea, statornicia relațiilor dintre membrii grupului, la rândul său, exprimă nu doar gradul înalt de coordonare a acțiunilor și comportării lor, dar și caracterul retras, nivelul de izolare a acestei formațiuni infracționale de societate (cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină etc.). Criteriul statorniciei, de obicei, presupune intenția membrilor grupului criminal organizat de a săvârși nu doar o singură infracțiune, ci mai multe (de exemplu, grupul criminal organizat s-a format cu scopul de a ataca sistematic grupurile de turiști din zona de odihnă etc.). Totuși, statornicia grupului criminal organizat poate să se manifeste și doar prin acțiunile multiple de organizare, planificare și pregătire detaliată a unei infracțiuni. Subsecvent, instanța de apel a constatat că, rezultă că fiecare persoană, care intră în grupul criminal organizat, nu este doar un simplu participant la acest grup, ci membru al grupului, indiferent de locul și funcțiile executate, ce i-au fost încredințate lui în cadrul desfășurării planului de activitate criminală. Aceste concluzii se deduc și din faptul că legea nu limitează participarea la grupul organizat doar prin acțiuni de autorat sau coautorat, cum este în cazul participației simple sau complexe. Membrii de rând ai grupului criminal organizat pot să nu știe de unele infracțiuni concrete, săvârșite de alți membri ai acestui grup. în asemenea situații, ei poartă răspundere penală doar pentru participarea la grupul criminal organizat și pentru faptele lor personale, săvârșite de ei pentru executarea planului activității criminale a grupului organizat, conform articolelor respective ale părții speciale a Codului penal. Cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art. 360 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a menționat că, aceasta presupune existența următoarelor elemente constitutive, obiectul juridic special al acestei infracțiuni îl formează relațiile sociale cu privire la circulația legală a documentelor importante ale persoanelor fizice, apărate împotriva luării, sustragerii, tăinuirii, degradării, distrugerii sau păstrării unor asemenea entități; obiectul material al infracțiunii prevăzute la art. 360 alin. (2) Cod penal îl reprezintă buletinul de identitate sau un alt document important al unei persoane fizice. În ce privește un alt document important al unei persoane fizice, contează ca acesta să-i aparțină unei persoane fizice, nu să privească o persoană fizică. De exemplu, actul de vânzare-cumpărare a unei case este un document important al persoanei fizice, pentru că aparține unei persoane fizice. Însă, un asemenea act nu este un act personal, pentru că nu privește o persoană, dar un bun. Astfel, noțiunea „document important al unei persoane fizice” înglobează două noțiuni complementare între ele: 1) document personal important al unei persoane fizice; 2) document patrimonial important al unei persoane fizice. Este rezonabil a limita documentele importante ale unei persoane fizice numai la cele eliberate de autoritățile publice. Aceasta pentru a scoate 40 în evidență că documentele respective sunt cu adevărat importante. Victimă a infracțiunii specificate la art. 360 alin. (2) Cod penal, este persoana fizică căreia îi aparține buletinul de identitate sau un alt document important luat, sustras, tăinuit, degradat, distrus sau păstrat. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 360 alin. (2) Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă concretizată în acțiunea de luare, sustragere, tăinuire, degradare, distrugere sau păstrare a buletinelor de identitate sau a altor documente importante ale persoanelor fizice. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 360 alin. (2) Cod penal se caracterizează prin intenție directă sau indirectă. Motivele infracțiunii analizate se exprimă în: interesul material presupunând executarea unei comenzi în schimbul unei remunerații materiale; răzbunare; gelozie; ură etc. Astfel, instanța de apel a constatat că, inculpații, Valerii Salogub, Iurie Braescu de comun acord și împreună cu și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, cât și Veaceslav Mardari, în a căror privința urmărirea penală a fost disjungată într-un proces penal separat, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, având scopul limitării libertății persoanei, limitării libertății de circulație, precum și de a lipsi persoana fizică de documente importante, la 17 aprilie 2010, aproximativ la ora 02.00, aflându-se în casa de locuit, situată în XXXXX, unde, le-a atacat pe Nina Ipati și fiica sa, Maria Ipati, în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, a sustras din această casă un certificat de înmatriculare de la automobilul de model „HONDA CRV", la prețul de 100 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 1 694,46 lei, o carte de identitate românească pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 200 euro, care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 3 389,92 lei, un buletin de identitate al Republicii Moldova, pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 800 lei, un permis de conducere pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 800 lei, cauzându-i părții vătămate, Maria Ipati, daune materiale în proporții considerabile în sumă de 6 684,38 lei. Așadar, prin acțiunile sale intenționate, inculpații, Iurie Braescu și Constantin Mardari au comis infracțiunea prevăzută de art. 46, art. 360 alin. (2) Cod penal al RM, individualizată prin „sustragerea buletinelor de identitate și a altor documente importante ale persoanelor fizice, cu intenția de a limita libertatea persoanei, inclusiv libertatea de circulație și de a o lipsi de acestea, săvârșită de un grup criminal organizat”. Instanța de apel a remarcat că, deși inculpații au negat că ar fi comis infracțiunea dată, partea vătămată, Nina Ipati, și pătimită, Maria Ipati, au descris clar că la 16 aprilie 2010, ora 21:30 s-au culcat, iar pe data de 17 aprilie 2010 ora 02:00 au auzit gălăgie la ușa de intrare. Au văzut 4 persoane mascate cu cagule pe cap, care le-au agresat și le- au amenințat cu moartea, aplicându-le multiple lovituri cu mâinile și picioarele și 41 toporul peste tot corpul și față, le-au torturat cu fierul de călcat provocându-le arsuri termice, legându-le au sustras din casă bunuri material. Inculpații au sustras din casă un certificat de înmatriculare de la automobilul de model „Honda CRV”, la prețul de 100 euro, o carte de identitate românească pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 200 euro, un buletin de identitate al Republicii Moldova, pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 800 lei, un permis de conducere pe numele lui Maria Ipati, la prețul de 800 lei, astfel cauzându-i-i Maria Ipati daune materiale în proporții considerabile în sumă totală de 6 684,38 lei. Cele indicat de către pătimitele, Nina Ipati și Maria Ipati, și-au găsit deplină confirmare, urmare a cercetării infracțiunii de tâlhărie, ținând cont de faptul că în plângerea părții vătămate, Maria Ipati, din 24 august 2010, pe lingă acțiunile de tâlhărie, dar și nemijlocit aplicarea violenței periculoase asupra acestora, inculpații au sustras și actele de identitate, cât și alte documente pe numele lui Maria Ipati. Totodată, instanța de apel a încetat procesul penal în privința inculpaților, Iurie Braescu și Constantin Mardari, în baza art. 46, art. 360 alin. (2) Cod penal, din motivul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Astfel, conform sancțiunii normei art. 46, art. 360 alin. (2) Cod penal, aceasta prevede pedeapsa cu amendă în mărime de până la 500 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 5 ani (sancțiunea în vigoare la data comiterii infracțiunii). În temeiul art. 16 alin. (3) Cod penal, „infracțiuni mai puțin grave se consideră faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de până la 5 ani inclusiv”. Conform art. 60 alin. (1), lit. b) Cod penal al RM, „persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave”. În conformitate cu prevederile art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, „în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.275 pct. 5)-9), 285 alin.(1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă”. Așadar, în coroborare cu normele precizate, raportate la caz, instanța de apel a constatat că fapta infracțională a fost comisă de către inculpații, Iurie Braescu și Constantin Mardari, la 17 aprilie 2010, astfel că până la momentul actual, termenul prescripției tragerii la răspundere penală a expirat, procesul penal la acest episod, urmând a fi încetat pe temeiul invocat supra. Cu referire la comiterea de către inculpatul, Constantin Mardari a infracțiunii de confecționare și deținere a documentelor oficiale false, infracțiune prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a menționat că, deși inculpatul a recunoscut vina, vinovăția acestuia a fost demonstrată integral prin următoarele probe: procesul- verbal privind infracțiunea depistată din 07 decembrie 2010 (Vol.IV, f.d.7); procesul- verbal de percheziție de la domiciliul lui Constantin Mardari (Vol.IV, f.d.80-85). 42 Analizând aceste probe, instanța de apel a remarcat că, instanța de fond corect a dispus încetarea procesului penal în privința lui Constantin Mardari, pe motivul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere penală, or, fapta infracțională a fost comisă de către inculpatul, la 07 decembrie 2010, astfel că până la momentul actual, termenul prescripției tragerii la răspundere penală a expirat, procesul penal la acest episod, corect a fost încetat pe temeiul invocat supra. Cu referire la comiterea de către inculpatul, Iurie Braescu a infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a menționat că, inculpatul a recunoscut vina de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, mai mult aceasta a fost demonstrată de următoarele probe: procesul-verbal de percheziție din 20 mai 2010 la Iurie Braescu Simion (Vol.IX, f.d.88- 91); raportul de expertiză nr. 82 din 24 mai 2010 (Vol.IX, f.d.95-96); procesul-verbal de examinare a obiectului din 26 mai 2010 (Vol.IX, f.d.97); ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală și anume un plic din hârtie de culoare albă cu un pachet de la țigări „Lucky Strike” în care se află un pachet de la hârtie de la revistă cu substanță narcotic marijuana cu masa totală de 3, 52 g (Vol.IX, f.d.98). Instanța de apel a indicat că, fapta infracțională a fost comisă de către inculpatul, Iurie Braescu la 07 decembrie 2010, moment când a fost depistată, astfel că până la momentul actual, termenul prescripției tragerii la răspundere penală a expirat, procesul penal la acest episod, corect a fost încetat pe temeiul invocat supra. Instanța de apel a indicat că, pe parcursul cercetării judecătorești în ședința instanței de fond, la solicitarea inculpaților și a apărătorilor acestora, au mai fost audiați și martorii, Rodica Braescu (Vol.XVII,f.d.60-61), Viorica Pîrgaru (Vol.XVII,f.d.68), Alexei Pîrgaru (Vol.XVII,f.d.69-70), Pavel Boaghe (Vol.XVII, f.d.159), Andrei Crivenco (Vol.XVII,f.d.160-161), Tatiana Vutcariov (Vol.XVII, f.d. 162), Iurie Savin (Vol.XVII, f.d.163), Victor Mardari (Vol.XVIII, f.d.13). Astfel, analizând declarațiile acestor martori, instanța de apel a statuat că, în cazul de față martorii vizați, deși confirmă într-o oarecare măsură relatările inculpaților, pe marginea pretinsei neparticipări a inculpaților la comiterea infracțiunilor, relatările martorilor vizați, nu pot fi reținute și puse la baza unei sentințe de achitare, în situația în care relatările martorilor vizați, contravin întregului probatoriu administrat la caz și doar demonstrează nemijlocit intenția inculpaților de a induce instanța de judecată în eroare. Mai mult, instanța de apel a menționat că, martorii audiați în ședința de judecată, relatările cărora sunt descrise supra, sunt rude apropiate cu inculpații, dar și prieteni apropiați cu aceștia, astfel, declarațiile acestora în viziunea instanței de apel urmează a fi apreciate critic, fiind depuse cu scopul creării unei situații mai blânde și exonerării inculpaților de la răspunderea penală pentru infracțiunile comise. Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului, Iurie Braescu, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (4) și art. 188 alin. (5) Cod penal, 43 inculpatului, Constantin Mardari pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (5) și art. 188 alin. (5) Cod penal, inculpatului, Eduard Mîndru pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților. Astfel, instanța de apel a menționat că, inculpatul Iurie Braescu are studii medii, este supus militar, căsătorit, are un copil minor la întreținere, nu este încadrat în câmpul muncii, nu dispune de careva titluri speciale, grade de calificare și distincții de stat, nu are grad de invaliditate, posedă limba de stat, anterior nu a fost condamnat. Careva circumstanțe atenuante din rândul celor expuse la art. 76 alin. (1) Cod penal, nu au fost constatate, totodată careva circumstanțe agravante din categoria celor vizate la art. 77 alin. (1) Cod penal, în privința inculpatului, nu au fost reținute. Așadar, instanța de apel a ajuns la concluzia de a-i numi lui Iurie Braescu pedeapsa în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, sub formă de închisoare, pe un termen de 6 ani și în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, pedeapsa în formă de închisoare, pe un termen de 12 ani, iar conform art. 84 alin. (1) Cod penal, i-a stabilit pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis. Instanța de apel în privința inculpatului Constantin Mardari a conchis că acesta are studii medii, nu este căsătorit, este supus militar, nu este încadrat în câmpul muncii, nu dispune de careva titluri speciale, grade de calificare și distincții de stat, nu are grad de invaliditate, posedă limba de stat, anterior nu a fost condamnat. Careva circumstanțe atenuante din rândul celor expuse la art. 76 alin. (1) Cod penal, nu au fost constatate, totodată careva circumstanțe agravante din categoria celor vizate la art. 77 alin. (1) Cod penal, în privința inculpatului, Constantin Mardari, nu au fost reținute. În aceste circumstanțe instanța de apel a ajuns la concluzia de a-i numi lui Constantin Mardari pedeapsa în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, sub formă de închisoare, pe un termen de 8 ani și în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, pedeapsa în formă de închisoare, pe un termen de 12 ani, iar conform prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, astfel i-a numit pedeapsa definitivă lui Constantin Mardari, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un termen de 16 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În privința inculpatului Eduard Mîndru, instanța de apel a menționat că, inculpatul are studii medii, este supus militar, este căsătorit, are doi copii la întreținere, nu este încadrat în câmpul muncii, nu dispune de careva titluri speciale, grade de calificare și distincții de stat, nu are grad de invaliditate, posedă limba de stat, anterior nu a fost condamnat. Careva circumstanțe atenuante din rândul celor expuse la art. 76 44 alin. (1) Cod penal, nu au fost constatate, totodată careva circumstanțe agravante din categoria celor vizate la art. 77 alin. (1) Cod penal, în privința inculpatului nu au fost reținute. Astfel, instanța de apel i-a numit inculpatului Eduard Mîndru pedeapsa în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, sub formă de închisoare, pe un termen de 5 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Instanța de apel a concluzionat că, că scopul prestabilit al legii penale privind corectarea și reeducarea inculpaților, Constantin Mardari, Iurie Braescu și Eduard Mîndru, va fi pe deplin atins, doar prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare indicat mai sus, or, aplicarea unei altei pedepse, nu va fi nici rațională și nici proporțională acțiunilor comise de către acesta. Cu referire la soluționarea acțiunii civile înaintate de către părțile vătămate, instanța de apel a relatat că, prin sentință, instanța de fond a dispus admiterea parțială a acțiunii civile înaintate de către Ana Ceban, fiind încasat, în mod solidar, de la Valerii Salogub, Constantin Mardari, Iurie Braescu, în beneficiul Anei Ceban, prejudiciul moral în sumă de 100 000 lei, în rest cerințele au fost respinse. A fost admisă în principiu acțiunea civilă a Anei Ceban în partea încasării prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată, Maria Ipati, și s-a încasat, în mod solidar, de la Valerii Salogub, Constantin Mardari, Iurie Braescu, în beneficiul Măriei Ipati, paguba morală în sumă de 30 000, în rest cerințele au fost respinse, fiind admisă în principiu acțiunea civilă a Măriei Ipati în partea încasării prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă. Instanța de apel a menționat că, instanța de fond a justificat pe deplin concluzia la capitolul încasării prejudiciului moral în folosul părților vătămate, având în vedere că părțile vătămate Ana Ceban și Nina Ipati, au avut de suferit urmare a acțiunilor de tâlhărie, au avut de suportat suferințe psihice și fizice, astfel că instanța de apel analizând caracterul prejudiciilor, cât și urmările prejudiciabile, dar și având în vedere posibilitățile reale materiale ale inculpaților, dar și nemijlocit faptul că însuși condamnarea inculpaților constituie o satisfacție echitabilă pentru pătimiți.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs de către avocatul Sergiu Russ în numele inculpatului Eduard Mîndru în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care inculpatul să fie achitat de învinuirea de comiterea infracțiunii imputate. În motivarea recursului, avocatul susține dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel și anume faptul că, instanța de apel eronat a luat în calcul la baza deciziei de condamnare a inculpatului procesul-verbal de percheziție din 20.05.2010 și procesul-verbal de examinare a obiectelor din 22.05.2010, or, partea vătămată, Ivan 45 Toacă, participând la respectiva percheziției nu a fost înscris în procesul-verbal și nu l- a semnat. Mai mult, recurentul menționează că, procesul-verbal de recunoaștere a obiectelor ridicate de la inculpat a avut loc cu încălcarea gravă a legislației, or, partea vătămată, Ivan Toacă, în cadrul audierilor în instanța de fond a declarat că nu este sigur dacă toate piesele care au fost ridicate de la domiciliul lui Eduard Mîndru, sunt de la microbuzul său. Totodată, avocatul indică că, corpurile delicte au fost restituite abuziv și cu încălcarea art. 159 Cod de procedură penală, or, faptul că acestea au fost pierdute, partea apărării nu a avut posibilitatea de a examina nemijlocit aceste probe care au fost luate în calcul de instanța de apel la pronunțarea unei sentințe de condamnare a inculpatului. Recurentul susține că, Ivan Toacă ilegal și neîntemeiat a fost recunoscut în calitate de parte vătămată, or, autoturismul de model ,,Mercedes-Benz 308D” cu n/î XXXXX niciodată nu i-a aparținut cu drept de proprietate. Subsecvent, avocatul Sergiu Russ menționează că, motivarea soluției contrazice dispozitivul, deoarece potrivit părții descriptive a deciziei, instanța de apel a conchis de a-i numi o pedeapsă inculpatului sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, iar în dispozitiv a indicat pe un termen de 6 ani. 5.1. Inculpatul Constantin Mardari declară recurs ordinar în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 11) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel într-un alt complet de judecată. În motivarea recursului, inculpatul menționează că, instanța de apel doar a preluat acuzațiile procurorului, fără a da o apreciere probelor apărării, respingându-le formal. Recurentul susține că, instanța de apel a luat în calcul la condamnarea sa declarațiile părților vătămate, or, din declarațiile acestora nu se confirmă vinovăția acestuia. Inculpatul menționează că, în urma analizei materialului probator reiese că în acțiunile acestuia lipsesc elementele infracțiunii imputate. 5.2. Împotriva deciziei declară recurs ordinar avocatul Ion Negura în numele inculpatului Iurie Braescu în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea parțială a deciziei, în partea condamnării inculpatului Iurie Braescu de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (4) și 188 alin. (5) Cod penal, rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei decizii prin care inculpatul să fie achitat de cele imputate. În susținerea recursului declarat, avocatul Ion Negura indică că, instanța de apel a încălcat dreptul la apărare lui Iurie Braescu, prin faptul atragerii în proces a unui 46 apărător din oficiu, or, inculpatul și-a ales un apărător prin contract de asistență juridică. Totodată, avocatul susține că din probatoriul administrat în respectiva cauză penală nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului în cele imputate, or, declarațiile martorilor pusă la baza sentinței de condamnare nu demonstrează vina acestuia, deoarece nimeni din ei nu indică direct că anume, Iurie Braescu a comis faptele încriminate. Mai mult, apărătorul indică că, referitor la acuzarea de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 188 alin. (5) Cod penal, nu a fost demonstrat că prejudiciul cauzat prin infracțiune constituie proporții deosebit de mari. Recurentul susține că, instanța de apel eronat a calculat cuantumul prejudiciului cauzat prin infracțiune de către inculpați, or, potrivit art. 126 alin. (11) Cod penal, se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, astfel, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 773 din 27.11.2009 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2010, salariu mediu constituia suma de 2950 lei, respectiv 2950x40=118 000 lei. De asemenea, avocatul menționează că, conform art. 8 Cod de procedură penală, vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu poate fi întemeiată pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, ținând cont de opinia inculpatului expusă în referință, Colegiul penal lărgit concluzionează că, recursul declarat de către avocatul Sergiu Russ în numele inculpatului Eduard Mândru urmează a fi admis, iar cel al inculpatului Constantin Mardari și al avocatului Ion Negura în numele inculpatului Iurie Braescu, respinse ca inadmisibile, din următoarele considerente. 6.1. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Sergiu Russ în numele inculpatului Eduard Mândru, Colegiul penal lărgit susține că, potrivit art. 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța rejudecă cauza și pronunță nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. În recursul declarat de către avocatul Sergiu Russ în numele inculpatului Eduard Mândru se invocă că, instanța de apel eronat a luat în calcul la baza deciziei de 47 condamnare a inculpatului procesul-verbal de percheziție din 20.05.2010 și procesul- verbal de examinare a obiectelor din 22.05.2010, or, partea vătămată, Ivan Toacă, participând la respectiva percheziției nu a fost înscris în procesul-verbal și nu l-a semnat, procesul-verbal de recunoaștere a obiectelor ridicate de la inculpat a avut loc cu încălcarea gravă a legislației, deoarece partea vătămată, Ivan Toacă, în cadrul audierilor în instanța de fond a declarat că nu este sigur dacă toate piesele care au fost ridicate de la domiciliul lui Eduard Mîndru, sunt de la microbuzul său, corpurile delicte au fost restituite abuziv și cu încălcarea art. 159 Cod de procedură penală, Ivan Toacă ilegal și neîntemeiat a fost recunoscut în calitate de parte vătămată și motivarea soluției contrazice dispozitivul, deoarece potrivit părții descriptive a deciziei, instanța de apel a conchis de a-i numi o pedeapsă inculpatului sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, iar în dispozitiv a indicat pe un termen de 6 ani. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel corect respinge ca nefondate argumentul apărătorului precum că întocmirea de către organul de urmărire penală a procesului-verbal de percheziție din 20.05.2010 și procesul-verbal de examinare a obiectelor din 22.05.2010 a avut loc cu încălcări grave, or, din materialele dosarului nu au fost identificate astfel de erori, mai mult, conform procesului-verbal de percheziție la locul de reședință a lui Eduard Mîndru în cadrul căruia au fost depistate și ridicate piesele componente de la automobilul „Mercedes-Benz 308 D”, sustras în noaptea de 29 martie 2010, cu participarea părții vătămate, Ivan Toacă, care a recunoscut elementele componente ale automobilului (f.d.11-12, vol. II), iar conform procesului-verbal de cercetare la fața locului, unde a fost depistată și ridicată caroseria de la automobilul marca „Mercedes Benz 308 D” sustras în noaptea de 29 martie 2010 și proces-verbal de examinare (f.d.53-58, vol. I). Totodată, Colegiul penal lărgit respinge ca eronate alegațiile apărătorului precum că, procesul-verbal de recunoaștere a obiectelor ridicate de la inculpat a avut loc cu încălcarea gravă a legislației, deoarece partea vătămată, Ivan Toacă, în cadrul audierilor în instanța de fond a declarat că nu este sigur dacă toate piesele care au fost ridicate de la domiciliul lui Eduard Mîndru, sunt de la microbuzul său, or, instanța de apel în pct. 4.1. din prezenta deciziei dă un răspuns bine motivat, iar poziția apărării este doar o metodă de eschivare de la răspunderea penală, astfel faptul că, inculpatul Eduard Mîndru ar deține un automobil de același model, nu denotă și nu demonstrează faptul că piesele ridicate de la domiciliul acestuia, aparțin anume lui, în situația în care partea vătămată, Ivan Toacă, a recunoscut piesele date ca fiind ale lui. Cu referire la faptul că, corpurile delicte au fost pierdute (restituite abuziv conform art. 159 Cod de procedură penală), Colegiul penal lărgit însușește motivarea instanței de apel care dă un răspuns clar prin prisma prevederilor legislației naționale (pct. 4.1. din prezenta decizie). 48 De asemenea, Colegiul penal lărgit respinge ca neîntemeiat argumentul apărării referitor la faptul că, Ivan Toacă, a fost recunoscut ilegal în calitatea de parte vătămată, or, acest argument nu schimbă situația de fapt și de drept constatată în cauza dată și nu constituie temei pentru declarare a recursului. Mai mult, Colegiul penal lărgit ține să remarce faptul că, la etapa prezentării a materialelor de urmărire penală, atât inculpatul Eduard Mîndru cât și avocatului acestuia, Sergiu Russ făcând cunoștință cu materialele dosarului, au semnat procesul-verbal, fără invoca careva obiecții. Colegiul penal lărgit admite argumentul părții apărării precum că, motivarea soluției contrazice dispozitivul deciziei instanței de apel, deoarece potrivit părții descriptive a deciziei, instanța de apel a conchis de a-i numi o pedeapsă inculpatului sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, iar în dispozitiv a indicat pe un termen de 6 ani. Prin urmare, în cauză se constată temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece hotărârea contestată în latura pedepsei nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul deciziei instanței de apel. Colegiul penal atestă că, conform prevederilor art. 61, 75 alin. (1) Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale și corectarea acestuia. Persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Speciale și Generale ale Codului penal. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă, echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. În circumstanțele enunțate mai sus, instanța de recurs numește lui Eduard Mîndru recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, în limitele sancțiunii prevăzute normei respective care prevede o pedeapsă de la 5 la 10 ani. Colegiul penal reține că, conform art. 16 alin. (4) Cod penal, inculpatul a comis o faptă gravă, deoarece infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal, imputată inculpatului prevede o pedeapsă maximă cu închisoarea pe un termen de până la 10 inclusiv. În același rând, instanța de recurs reține că, după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile Părții generale a Codului penal, în special, a prevederilor art. 90, deoarece dispoziția dată are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de 49 urmărire penală și de judecare a cauzei, față de cele comise, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei. Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoarea de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului. Colegiul penal lărgit ținând cont de gravitatea faptei săvârșite, de persoana inculpatului, de lipsa circumstanțelor agravante și atenuante, de faptul că inculpatul are studii medii, este supus militar, este căsătorit, are doi copii la întreținere, nu este încadrat în câmpul muncii, anterior nu a fost condamnat, consideră că corijarea și reeducarea inculpatului poate avea loc fără izolarea lui de societate, cu executarea condiționată a pedepsei pe o perioadă de probațiune, deoarece aceasta, conform art. 90 alin. (4) Cod penal, poate avea loc și în cazul săvârșirii unei infracțiuni grave, astfel că în speță nu este nici un impediment pentru aplicarea acestei norme de drept. Astfel, Colegiul penal lărgit conform art. 90 Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei penale aplicate inculpatului pe o perioadă de probațiune de 3 ani. 6.2. Cu referire a recursul declarat de către inculpatul Constantin Mardari, Colegiul penal lărgit îl respinge ca fiind inadmisibil. În textul recursului, inculpatul invocă declarativ temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) – „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, pct. 8) – ,,nu au fost întrunite elementele infracțiunii” și 11) Cod de procedură penală – „există o cauză de înlăturare a răspunderii penale”, fără a argumenta poziția sa și a identifica erorile de drept comise de către instanța de apel. Astfel, din textul recursului declarat se evidențiază că, de fapt autorul descrie dezacordul acestuia cu faptul că instanța de apel a preluat acuzațiile procurorului și a dat o apreciere critică probelor prezentate de către apărare, eronat interpretând declarațiile părților vătămate, însă nu argumentează ilegalitatea hotărârii atacate din punct de vedere al erorilor de drept invocate, ce au fost comise la judecarea cauzei. Totodată, în recursul respectiv, nu este specificat asupra căror motive concrete invocate în apel, nu s-a pronunțat instanța de apel în raport cu circumstanțele relevate în partea descriptivă a deciziei contestate, care ar fi esența circumstanțelor că hotărârea pronunțată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, care elemente și ale cărei infracțiuni lipsesc în acțiunile inculpatului, ce cauză există care înlătură răspunderea penală sau existența unei decizii definitive prin care ultimul să fi fost condamnat pentru aceiași faptă fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. De asemenea, recurentul susține lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile sale, or, acesta omite să argumenteze poziția, mai mult decât atât, acesta a fost 50 recunoscut vinovat și condamnat de comiterea a două infracțiuni, astfel, Colegiul penal lărgit susține că, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Astfel, instanța de recurs constată că, temeiurile invocate de către recurent și prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 11) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția adoptată. Mai mult, din textul deciziei recurate se constată că, instanța de apel a cercetat toate probele prezentate și le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității acestora și care în ansamblul lor, au confirmat că, Constantin Mardari a săvârșit infracțiunile încriminate acestuia prin rechizitoriu. Astfel, toate probele prezentate au primit o apreciere corectă, concluziile făcute de instanța de apel rezultă din materialul factologic acumulat la prezenta cauză. În același context, în vederea respingerii argumentelor invocate în recurs privitor la chestiunea de apreciere a probelor, Colegiul penal lărgit amintește că, la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel. Așadar, instanța de recurs conchide că instanța de apel și-a motivat soluția privind vinovăția inculpatului, care a fost expusă pe larg la pct. 4.1. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune. 6.3. Cu referire la recursul declarat de către Ion Negură în numele inculpatului Ion Negura, Colegiul penal lărgit îl respinge ca fiind inadmisibil. În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că, recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Din textul recursului declarat se constată că, recurentul invocă drept temeiuri de casare a deciziei art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală și anume că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea 51 atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Așadar, Colegiul penal lărgit menționează că, aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la judecarea recursului. Instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul avocatului care indică că, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărare prin faptul atragerii în proces a unui apărător din oficiu, or, inculpatul și-a ales un apărător prin contract de asistență juridică. Astfel, Colegiul penal lărgit susține că, conform proceselor-verbale ale ședințelor de judecată din instanța de apel din 25.10.2017, 01.11.2017, 15.11.2017, avocatul Ion Negura, contractat de către inculpatul Iurie Brăescu, fiind citat legal nu s-a prezentat în ședințele de judecată, fără a depune o cerere prin care să-și motiveze absența (f.d. 221- 223, vol. XXII). La fel, avocatul nu s-a prezentat în ședința instanței de apel din 08.11.2017, expediind la adresa electronică a judecătorului raportor un mesaj intitulat ,,cerere de amânare” și care avea anexat 3 fișiere ilizibile. La 31.10.2017, judecătorul raportor Liubovi Brânză a expediat în adresa Oficiului Teritorial Chișinău CNAJGS, solicitarea cu privire la acordarea asistenței juridice garantate de stat inculpatului Iurie Brăescu (f.d. 224, vol. XXII). În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit susține că, instanța de apel a respectat art. 6. parag. 3. lit. c) din CEDO, orice acuzat are, în special, dreptul să fie asistat de un apărător ales de el. Astfel, în corespundere cu art. 66 alin. (1), (2) pct. 5) Cod de procedură penală, inculpatul are dreptul la apărare. Instanța de judecată îi asigură inculpatului posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare prin toate mijloacele și metodele neinterzise de lege. Inculpatul, are dreptul din momentul punerii sub învinuire, să aibă asistența unui apărător ales de el. În susținerea celor menționate mai sus, Colegiul penal lărgit face trimitere la jurisprudența Curții de la Strasbourg, cauza Daud v. Portugalia (cererea nr. 22600/93) în care a fost constatată încălcarea art. 6 § 3, paragraful 38, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat faptul că, drepturile garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale trebuie să fie concrete și efective, iar nu drepturi teoretice și iluzorii, astfel că, autorităților naționale li se cere să intervină dacă nu s-a asigurat în mod evident dreptul de reprezentare prin avocat sau dacă au luat cunoștință de lipsa de apărare în alt mod. Totodată, Colegiul penal lărgit respinge ca neîntemeiate alegațiile avocatului cu privire la dezacordul cu aprecierea declarațiile martorilor pusă la baza sentinței de condamnare, indicând că acestea nu demonstrează vina inculpatului, deoarece nimeni 52 din ei nu indică direct că anume, Iurie Braescu a comis faptele încriminate, or, la etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel. Colegiul penal lărgit conchide că, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate, verificându-le sub aspectul pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui Iurie Brăescu în săvârșirea infracțiunilor imputate, să fie una legală și întemeiată, iar pedeapsa aplicată - în limita sancțiunilor prevăzute de legea penală. Mai mult, Colegiul penal lărgit a dat răspuns acestui argument care a fost invocat și de către inculpatul Constantin Mardari în pct. 6.2. din prezenta decizie. De asemenea, Colegiul penal lărgit respinge argumentul apărării precum că, instanța de apel eronat a calculat cuantumul prejudiciului cauzat prin infracțiune de către inculpați, or, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 773 din 27.11.2009 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2010, salariu mediu constituia suma de 2 950 lei, respectiv 2 950x40=118 000 lei, iar în episodul dat prejudiciul cauzat în proporții deosebit de mari era în sumă de 112 799,035 lei, or, apărarea omite faptul că, prin rechizitoriu inculpatul se învinuiește de comiterea a două episoade, suma prejudiciului fiind de 160 099,035. Astfel, Colegiul penal lărgit ține să reamintească că, acțiunile infracționale comise de către inculpat, cu privire la tâlhărie au fost calificate în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, deoarece conform art. 30 Cod penal, inculpatul a comis o infracțiune prelungită, astfel, instanța de apel corect a constatat că, prejudiciul cauzat este în proporții deosebit de mari, or, de la cet. Nina Ipati și Maria Ipati au sustras bunuri materiale în sumă de 112 799,035 lei, iar de la soții Ceban Andrei și Ana, bunuri materiale în sumă de 47 300 lei. Cât privește argumentele recurenților precum că, instanțele anterioare au încălcat garanțiile dreptului la un proces echitabil sub aspectul nemotivării hotărârilor judecătorești, însușind în cea mai mare parte argumentele acuzării, Colegiul penal lărgit susține poziția instanței de recurs ordinar care a indicat că, în concepția instanței europene, art. 6 parag. 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes" (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999). Astfel, deși art. 6 § 1 din Convenție nu reglementează admisibilitatea și forța probatorie a motivelor, argumentelor și mijloacelor de probă ale părților, el instituie în 53 sarcina instanțelor obligația de a se dedica analizei lor efective, fără să le aprecieze relevanța. Obligația de motivare a hotărârilor judecătorești face parte din setul de garanții stabilit pentru existența unui proces echitabil. Conform jurisprudenței Curții Europene, expusă în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, oferă posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și oferă posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs (cauza Kuznețov și alții v. Rusiei, nr. 184/02 din 11 aprilie 2007). Elocvente în acest sens, sunt și considerentele Curții Europene și anume în situația în care instanța de apel și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o instanță de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de instanța de apel. Astfel, Colegiul penal lărgit ține să remarce că, instanța de apel a pronunțat o decizie motivată conform cerințelor CEDO, contrar alegațiilor avocatului Ion Negura precum că, decizia este bazată pe presupuneri, mai mult, instanța în urma analizei minuțioase a cumulului probatoriu administrat în respectiva cauză penală, corect a decis asupra vinovăției inculpaților.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul Ion Negura în numele inculpatului Iurie Braescu și inculpatul Constantin Mardari, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2017. Admite recursul ordinar, declarat de către avocatul Sergiu Russ în numele inculpatului Eduard Mîndru, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2017 și sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 30 noiembrie 2015, în partea stabilirii pedepsei penale inculpatului Eduard Mîndru, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre în această privință, după cum urmează. Lui Mîndru Eduard XXXXX recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal, de stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei penale aplicate inculpatului se suspendă condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani. 54 Se dispune eliberarea lui Mîndru Eduard XXXXX din penitenciar în caz dacă nu se deține în baza unei alte hotărâri de condamnare sau măsuri de reprimare. În rest se mențin dispozițiile hotărârilor atacate. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 22 mai 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Elena Covalenco Constantin Alerguș Anatolie Țurcan 55