1ra-306/2018 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-306/2018 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-306/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Agatii Nadejda în numele inculpatului Gandrabura Mihail, prin care solicită

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14 august 2017 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, în cauza

penală privindu-l pe

Gandrabura Mihail Xxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în r-nul xxxx, s. xxxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, Gandrabura Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, de 7 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de

antreprenoriat pe un termen de 4 ani.

În privința corpurilor delicte s-a dispus a fi păstrate în continuare în Camera

de păstrare a corpurile delicte a Direcției de poliție, mun. Chișinău, str. Tighina 6,

până la examinarea cauzei penale privind persoana în privința căreia cauza penală a

fost disjungată.

De asemenea, s-a dispus ca sechestrul aplicat asupra mijlocului de transport

de model „Toyota RAV 4”, cu n/î xxxxx, să fie menținut în vederea asigurării

acțiunii civile și reparării prejudiciului cauzat.

pe parcursul anului 2016, data și ora exactă de către organul de urmărire penală nu

1

a fost stabilită, fiind în situație financiară neprielnică, acționând intenționat în scopul

dobândirii bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, împreună

și de comun acord cu o altă persoană în privința căreia cauza penală a fost disjungată

și alte persoane neidentificate la moment de organul de urmărire penală, având

intenția obținerii unui profit personal, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient

survenirea acestor urmări, au elaborat și ulterior au realizat, un plan criminal,

împărțind rolurile între ei în urma căruia au însușit de la Asociația de voluntari

„Aktiv Hilfe fur Kinder”, cu sediul în Republica Italiană, xxxxx, xxxxx, bani în sumă

de 23 000 euro și 160 000 lei.

Conform planului criminal, Gandrabura Mihail cu o altă persoană în privința

căreia cauza penală a fost disjungată și celelalte persoane neidentificate la moment

de organul de urmărire penală, potrivit rolului asumat, urmau să întreprindă acțiuni

concrete față de reprezentanții Asociației de voluntari „Aktiv Hilfe fur Kinder” și

reprezentanții acestora în Republica Moldova, Asociația Obștească „Prezicere

Divină”, pentru a-i dezinforma prin promisiuni, asigurări și garanții eronate cu

referire la promisiunile făcute, în vederea convingerii acestora de legalitatea

acțiunilor sale și astfel, a-i determina să încheie o tranzacție de achiziționare a unei

instalații, ce urma a fi construită de o altă persoană în privința căreia a fost disjungată

cauza penală și celelalte persoane, cu denumirea „Model Prototip a Sistemului de

Eficiență Energetic pe bază de Hidrogen”, care potrivit promisiunilor, urma să

asigure reducerea cheltuielilor cu 30% la consumul de energie, inclusiv a centrului

social fondat de asociația Activ Hilfe, în s. xxxx, r-nul xxxxx.

Drept urmare, la 01 mai 2016 și ulterior la 30 august 2016, Gandrabura Mihail,

care acționa potrivit planului elaborat cu o altă persoană în privința căreia cauza

penală a fost disjungată și celelalte persoane neidentificate de organul de urmărire

penală, încercând să redea un caracter legal acțiunilor sale, acționând ca reprezentant

al Asociației Obștești Socio-Ecologica „CIVIS”, cu sediul în r-nul xxxx, com. xxxx,

a încheiat cu Asociația Obștească „Prezicere Divină”, reprezentanți ai Asociației de

voluntari „Aktiv Hilfe fur Kinder” în Republica Moldova și ulterior nemijlocit cu

Asociația de voluntari „Aktiv Hilfe fur Kinder”, contracte privind achiziționarea de

bunuri și servicii, în baza cărora se obliga să elaboreze, livreze și să monteze, contra

sumei de 35 000 euro, instalația cu denumirea „Model Prototip a Sistemului de

Eficiență Energetic pe bază de Hidrogen”, care potrivit promisiunilor, urma să

asigure reducerea cheltuielilor cu 30% la consumul de energie, inclusiv a centrului

social fondat de asociația Activ Hilfe, în com. xxxxx, r-nul xxxx, conștientizând

faptul imposibilității obiective al realizării angajamentului asumat, potrivit

promisiunilor făcute.

În continuare, la 18 mai 2016, 09 iunie 2016, 11 iulie 2016 și 26 iulie 2016,

în mun. Chișinău, xxxxxx”, în incinta Filialei nr. 9 „Centru” a BC „Mobiasbanca

2

Groupe Societe Generale” întru realizarea deplină a intențiilor criminale,

Gandrabura Mihail, care acționa de comun acord cu o altă persoană în privința căreia

cauza penală a fost disjungată și celelalte persoane nestabilite de organul de urmărire

penală, prin înșelăciune, sub pretextul executării clauzelor contractuale încheiate,

abuzând de încrederea reprezentanților Asociației de voluntari „Aktiv Hilfe fur

Kinder”, a primit de la ultimii, în 4 tranșe, bani în sumă de 120 000 lei, 40 000 lei,

10 970 euro - care conform cursului oficial al BNM la acel moment, constituia

echivalentul a 240 731 lei, și 11 970 euro - care conform cursului oficial al BNM la

acel moment constituia echivalentul a 262 358 lei, bani pe care i-a însușit folosindu-

i în interesele sale personale.

În rezultatul acțiunilor infracționale, Gandrabura Mihail, o altă persoană în

privința cauza penală căreia a fost disjungată și celelalte persoane la moment

nestabilite de organul de urmărire penală, au dobândit ilicit de la Asociația de

voluntari „Aktiv Hilfe fur Kinder”, bani în sumă totală de 663 089 lei, ceea ce

constituie proporții deosebit de mari.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Gandrabura Mihail în baza art.

190 alin. (5) Cod penal, - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de mai multe persoane, în

proporții deosebit de mari.

Doina Ioana în numele inculpatului Gandrabura Mihail, prin care a solicitat casarea

sentinței, cu dispunerea rejudecării cauzei de către prima instanță în procedură

generală, invocând că:

- inculpatul Gandrabura Mihail a fost presat de judecător să recunoască vina

integral, astfel apelantul își retrage cererea autentică depusă prin care solicită

examinarea cauzei în procedură simplificată și retragerea declarațiilor pe motiv că

au fost sub presiune;

- judecătorul știind că, în perioada 05-20 august 2017 avocatul apelantului se

va afla în afara țării, a numit ședința pe 10 august 2017 și apoi 14 august 2017 la

care în absența avocatului a pronunțat dispozitivul sentinței. Astfel, inculpatului i-a

fost încălcat dreptul la apărare;

- din materialele cauzei reiese că acuzarea a probat existența unui raport

juridic civil contractual dintre două asociații obștești, nimic mai mult;

- prima instanță greșit a examinat cauza în procedura simplificată prevăzută

de art. 3641 Cod de procedură penală, fără a fi verificate toate cerințele legale;

- inculpatul a fost bătut în izolator, a fost deținut în condiții inumane de

detenție în lipsa unui tratament medical, fapt ce demonstrează că inculpatul s-a simțit

presat de a accepta faptele pe care nu le-a comis și cu care nu poate fi de acord.

3

2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat, și menținută sentința primei instanțe

fără modificări.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

just a ajuns la concluzia că inculpatul Gandrabura Mihail a săvârșit infracțiunea

incriminată prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că în cadrul ședinței de judecată în prima instanță,

până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul Gandrabura Mihail a recunoscut

în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, recunoscând vinovăția, fără a cere

administrarea de noi probe, a solicitat prin cerere scrisă personal examinarea cauzei

penale în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, pe care le cunoaște și

asupra cărora nu are obiecții (f.d. 159, vol. III).

Astfel, s-a indicat că instanța de judecată prin încheierea notată în procesul

verbal al ședinței de judecată din 03 august 2017 (f.d. 194, vol. III) a admis cererea

inculpatului Gandrabura Mihail, astfel încât judecarea cauzei penale s-a desfășurat

în procedura simplificată de judecare a cauzei pe baza probelor administrate la faza

de urmărire penală în ordinea prevăzută de art. 3641 din Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de apel a menționat că inculpatul Gandrabura Mihail fiind

audiat a susținut declarațiile date anterior, vinovăția o recunoaște și este de acord să

recupereze paguba cauzată.

Mai mult, instanța de apel a notat că vinovăția inculpatului Gandrabura Mihail

în comiterea infracțiunii imputate, este dovedită în afara dubiilor rezonabile prin

următoarele probe cercetate în cadrul ședinței:

- declarațiile din prima instanță verificate prin citire și cele din instanța de apel

a reprezentantului părții vătămate Geamana Valentina;

- declarațiile din prima instanță verificate prin citire a martorilor Melniciuc

Aliona, Beznos Ruslan, Sochirca Oleg, Druță Vadim;

- procesul-verbal de percheziție a automobilului de model „ Toyota RAV-4”

cu numere de înmatriculare „xxxxxx” din 01.06.2017, în cadrul căruia a fost ridicat

contractul nr. 1 din 30.08.2016, încheiat între Gandrabura Mihail, reprezentant al

Asociației Obștești Socio-Ecologica „CIVIS”, cu sediul în r-nul xxxx, s. xxxxx și

Asociația de voluntari „Aktiv Hilfe fur Kinder”, „privind achiziționarea de bunuri

și servicii”, în baza cărora Gandrabura Mihail se obliga să elaboreze, livreze și să

monteze, contra sumei de 35 000 euro, instalația cu denumirea „Model Prototip a

Sistemului de Eficiență Energetic pe bază de Hidrogen”. Prin ordonanța din

19.06.2017, contractul sus indicat a fost recunoscut ca mijloc material de probă și

anexat la materialele prezentei cauze penale. (f.d. 114-116, 120-121, vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 15.06.2017, în cadrul căruia au fost

examinate o parte din elementele unui aparat de electroliză. Prin ordonanța din

4

16.06.2017, obiectele examinate au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte,

transmise spre păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte a DP mun. Chișinău

(f.d. 88 - 96, 100, 103 - 104, 109, vol. II);

- procesul-verbal de ridicare din 15.06.2017, în cadrul căruia a fost dispusă

ridicarea rulajului bancar de la BC „Mobiasbanca” SA, din conturile AO „Socio

Ecologică Civis”. Prin ordonanța din 16.06.2017, documentele și informația ridicată

au fost recunoscute ca mijloc material de probă și anexate la materialele prezentei

cauze penale (f.d. 118 - 119, 120 - 228, 231 - 232, vol. II);

- procesul-verbal de examinare a rulajului bancar de la BC „Mobiasbanca” SA

(f.d. 229-230, vol. II).

Instanța de apel a constatat că inculpatul Gandrabura Mihail, a comis

infracțiunea incriminată, și că acțiunile lui au fost corect calificate și se încadrează

în baza art. 190 alin. (5) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a relatat că prima instanță just a reținut că în

acțiunile inculpatului se conține latura obiectivă a escrocheriei, exprimată prin

înșelăciune, deoarece prin probele administrate s-a constatat că, făptuitorul a obținut

cu rea-credință de la Asociația de voluntari „Aktiv Hilfe fur Kinder” bani în sumă

totală de 663 089 lei, transmiși voit de către aceasta, prin dezinformarea și inducerea

în eroare.

Subsidiar, instanța de apel a notat că inculpatul în cadrul ședinței de judecată

în prima instanță a recunoscut în totalitate vinovăția, solicitând prin cerere scrisă

personal, examinarea cauzei în procedură simplificată, iar alegațiile avocatului

precum că Gandrabura Mihail a fost presat să recunoască vina nu au nici un suport

probator, or în ședința din instanța de apel Gandrabura Mihail a recunoscut vina și a

fost de acord să restituie prejudiciul cauzat. Astfel, instanța de apel a conchis că în

acest caz poziția inculpatului este contrară poziției avocatului care îi reprezintă

interesele, deoarece în ședința de judecată din 03 august 2017, apărătorul

inculpatului a declarat că solicită ca instanța de judecată să ia în considerare faptul

că Gandrabura Mihail a recunoscut vina, este bolnav și să-i fie aplicată o pedeapsă

non privativă de libertate. Prin urmare, instanța de apel a atestat că nu este clară

poziția avocatului care invocă nevinovăția inculpatului, în condițiile în care ultimul

a recunoscut vinovăția integral atât în prima instanță, cât și în instanța de apel.

În același context, instanța de apel a respins argumentele apărătorului

Străisteanu Doina Ioana, precum că inculpatului Gandrabura Mihail i s-a încălcat

dreptul la apărare în ședințele de judecată din 10 august 2017 și 14 august 2017,

menționând în acest sens că potrivit procesului verbal (f.d. 193-196, vol. III)

inculpatului Gandrabura Mihail i s-a oferit ultimul cuvânt în prezența apărătorului,

fiind încheiată examinarea cauzei, ulterior s-a stabilit data de 10 august 2017 și apoi

data de 14 august 2017 pentru pronunțarea sentinței. Mai mult, s-a precizat că din

procesul verbal din 14 august 2017 (f.d. 196, vol. III), rezultă că inculpatul

5

Gandrabura Mihail nu a înaintat demers cu privire la reluarea cercetării judecătorești

și eventual amânarea pentru a prezenta probe noi sau a-și expune poziția, din care

motive, instanța de apel a considerat alegațiile avocatului lipsite de suport probator.

La fel, instanța de apel a menționat că prezența participanților la pronunțarea

sentinței nu este obligatorie, or inculpatului la data de 03 august 2017 i s-a oferit

ultimul cuvânt, iar la data de 10 august 2017 și ulterior la 17 august 2017 a urmat

pronunțarea sentinței, prin ce inculpatului nu i s-a încălcat dreptul la apărare.

Totodată, instanța de apel a indicat că nu poate admite și reține argumentul

părții apărării privind presiunile din partea instanței referitor la procedura de

examinare a cauzei, specificând în acest sens că atât din procesul verbal, cât și din

înregistrările audio ale ședințelor de judecată este cert că, prima instanță la cererea

părții apărării a pus în dezbateri întrebarea privind procedura de examinare solicitată

de inculpat, iar avocatul apelant Străisteanu Doina Ioana a susținut integral poziția

acestuia, iar la insistențele avocatului Găulică Andrei, a inculpatului Rasțvetaev

Evghenii, care obiecta și solicita respingerea cererii, și examinarea cauzei în

procedură generală, avocatul Străisteanu Doina Ioana a menționat că: „Consider

poziția avocatului Andrei Găulica una critică și solicit să fie examinat în procedura

simplificată” (f.d. 194, vol. III).

Instanța de apel a mai conchis că acțiunile de urmărire penală efectuate pe

cauza penală examinată au fost efectuate în strictă corespundere cu legislația penală

și procesual-penală, iar în procesul examinării pricinii în instanța de fond de

asemenea au fost respectate drepturile inculpatului.

Examinând suportul probator prin prisma argumentelor apelului, instanța de

apel a constatat că, atât organul de urmărire penală cât și prima instanță au asigurat

respectarea drepturilor procesuale și garanțiile unui proces echitabil în privința lui

Gandrabura Mihail, iar cele invocate nu și-au găsit confirmare. Astfel, instanța de

apel din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată, a reținut că inculpatului

Gandrabura Mihail i-a fost asigurat dreptul la apărare, și la un proces echitabil,

avocatul fiind absent doar la momentul pronunțării sentinței, ceea ce nu a afectat în

nici un fel dreptul la apărare.

În privința pedepsei stabilite, instanța de apel a indicat că prima instanță a ținut

cont la aprecierea modului și a măsurii de pedeapsă de caracterul și gradul de pericol

social al infracțiunii, personalitatea infractorului, de circumstanțele care atenuează

pedeapsa sau o agravează, fiind dată deplină efeciență prevederilor art. 75 - 77 Cod

penal, iar scopul de reeducare și corectare a inculpatului Gandrabura Mihail va fi

atins doar prin menținerea pedepsei stabilite de prima instanță, aplicarea unei alte

pedepse nefiind rațională și proporțională acțiunilor comise de către acesta.

Agatii Nadejda în numele inculpatului Gandrabura Mihail, care indică temeiurile de

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și solicită

6

casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel.

În argumentarea recursului se invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- deși prima instanță a invocat în sentința emisă prevederile art. 10, alin. (1),

26 alin. (3), 101 alin. (1) și (2), 389 alin. (1) și (2) Cod de de procedură penală, nu

și-a motivat soluția, nu a dat apreciere probelor acumulate la faza urmăririi penale și

celor examinate în cadrul cercetării judecătorești, nu a eliminat controversele

existente și nu a făcut o încadrare (calificare) certă a pretinselor acțiuni incriminate

lui Gandrabura Mihail;

- contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5) Cod de procedură

penală, prima instanță nu a descris în sentință fapta criminală imputată lui

Gandrabura Mihail și considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul,

modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii, nu a indicat probele pe care se întemeiază concluziile și motivele pentru

care a respins alte probe, având în vedere că instanța s-a axat numai pe declarațiile

inculpatului, căruia i s-a încălcat dreptul la apărare;

- instanța cunoscând despre faptul că apărătorul Străisteanu Doina Ioana în

perioada 05-20 august 2017 este plecată în afara țării, a numit cauza pentru data de

10 și respectiv 14 august 2017 (f.d 195-196 vol. III), unde nu s-au prezentat nici

partea vătămată și nici acuzatorul de stat, prin ce s-a încălcat dreptul la apărare a

inculpatului;

- deși apărătorul Străisteanu Doina Ioana a invocat în apel toate încălcările

primei instanțe, însă au fost ignorate prevederile art. 409 Cod de procedură penală,

iar prin efectul devolutiv al căii de atac se înțelege condiționarea examinării apelului

doar în privința apelantului și calității lui procesuale, cât și examinarea tuturor

aspectelor de fapt și de drept, inclusiv în afara motivelor invocate în apel, dacă

acestea sunt în favoarea inculpatului ori apelantului;

- în speță, instanța de apel nu a luat în calcul prevederile art. 409, 410 Cod de

procedură penală și a admis abateri de la principiul efectului devolutiv și neagravării

situației apelantului, prin faptul, că a tratat extins acțiunile lui Gandrabura Mihail,

prin incriminarea arbitrară a infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal,

fară a stabili cert existența intenției de a comite infracțiune;

- din declarațiile inculpatului, părții vătămate, martorilor și a probelor la care

face referire organul de urmărire penală cât și instanțele de judecată, rezultă că între

Gandrabura Mihail și Asociația de Voluntari ,,Activ Hilfe fur Kinder”, cu sediul în

7

Republica Italiană, se atestă o înțelegere contractuală, care are niște obligații unul

față de celălalt. Nu a fost examinat acest obiect ridicat, pentru a stabili de către

specialiști în domeniu, care au fost cheltuielile de fapt care s-au suportat pentru al

aduce la poziția dată. Declarațiile martorilor cu cele a presupusei părți vătămate nu

coincid, fapt care urma de înlăturat de către prima instanță și instanța de apel;

- motivele apelurilor declarate de partea apărării, considerăm, instanța de apel

le redă succint în decizia recurată, totuși nu se expune integral asupra lor;

- unica referință, prin care instanța de apel a respins alegațiile părții apărării și

inculpatului sunt probele acuzării, care nu au fost verificate și elucidate sub toate

aspectele cum o cere legislația procesual penală. Or, în speță, instanța de apel urmă

să combată toate argumentele invocate de apărător, inclusiv să elimine lacunele și să

dea apreciere corectă la următoarele circumstanțe de fapt, cum ar fi prin ce s-a

manifestat și demonstrat înțelegerea prealabilă a inculpaților, a avut loc o

înșelăciunie, or inculpații au încheiat un contract, iar neînțelegerile urmau a fi

soluționate în ordine civilă;

- pot fi calificate acțiunile lui Gandrabura Mihail, de încheiere a unui contract

cu Asociația de Voluntari ,,Activ Hilfe fur Kinder”, cu sediul în Republica Italiană,

apoi munca depusă în grup cu ceilalți membri care urmau să realizeze acest proiect

ca element constitutiv al infracțiuni prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, atât

timp cât nici un raport de expertiză nu a constatat prețul real al mecanismului de

funcționare a Centrului multifuncțional Helmut wolf realizat de către Gandrabura

Mihail împreună eu ceilalți membri ai grupului, pentru a stabili cu certitudine, dacă

a fost cauzat careva prejudiciu și în ce constă el;

- pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, nu s-a stabilit, că

Gandrabura Mihail a comis infracțiunea care i se încriminează;

- învinuirea imputată contravine art. l protocolul 4 al Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului care prevede

că nimeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv că nu este în

măsură să execute o obligație contractuală;

- Curtea Constituțională prin decizia din 09 martie 2017, a indicat asupra

obligației instanței de judecată de a examina dosarul în baza acestei proceduri doar

dacă: 1) din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și 2)

sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.

Fapt ignorat atât de către prima instanță cât și de către instanța de apel;

- nici organul de urmărire penală și nici instanța nu a individualizat rolul

fiecărui inculpat, fapt confirmat chiar și prin rechizitoriu.

pct. 11) Cod de procedură penală, au depus referințe:

6.1. Procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat motivând că recurentul a invocat temeiurile de recurs prevăzute de art.

8

427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, însă cauza a fost examinată în

procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, iar conform

pct. 30 a Hotărârii Plenului CSJ „Cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod

de procedură penală, de către instanțele judecătorești”, împotriva sentinței adoptate

de prima instanță în procedura simplficată, părțile pot exercita calea de atac apelul

de regulă sub aspectul individualizării pedepsei. Astfel, procurorul indică că nu pot

fi invocate ca temei de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală.

Mai mult, notează că soluția primei instanțe, menținute de instanța de apel,

referitor la categoria și mărimea pedepsei, a fost reținută în strictă conformitate cu

prevederile art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal, fiind stabilită inculpatului o pedeapsă

echitabilă.

6.2. Reprezentantul părții vătămate, Geamana Valentina, care pledează pentru

inadmisibilitatea recursului declarat, menționând că inculpatul Gandrabura Mihail

este vinovat în săvârșirea infracțiunii de escrocherie incriminate, infracțiune ce a

denigrat imaginea Republicii Moldova, or din cauza acestor acțiunii au fost stopate

numerase proiecte, invocând totodată că argumentele invocate de recurent nu sunt

întemeiate.

expuse în referințe, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

9

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărîrii pronunțate cu legea. Necesită a se

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

Dispozițiile art. 1 alin. (3) Cod de procedură penală, prevăd că organele de

urmărire penală și instanțele judecătorești în cursul procesului sunt obligate să

activeze în așa mod încât nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau

condamnată și ca nici o persoană să nu fie supusă în mod arbitrar sau fără necesitate

măsurilor procesuale de constrângere ori să nu fie victima încălcării altor drepturi

fundamentale.

În urma verificării materialelor cauzei, Colegiul penal lărgit relevă că în speță,

recurentul critică decizia instanței de apel pledând pentru faptul că instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită, indicând incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin.

(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, motiv din care solicită dispunerea

rejudecării cauzei de instanța de apel în alt complet de judecată.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală și-a găsit confirmarea în cauza dată în sensul că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra motivelor invocate în apel, menționând în acest context

următoarele.

Colegiul penal lărgit invocă că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

motivelor invocate în apelul declarat (f.d. 11-13, vol. IV), descrise și în pct. 3 a

prezentei decizii, și nu a examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale, cum ar

fi:

„- inculpatul a fost bătut în izolator, a fost deținut în condiții inumane de

detenție în lipsa unui tratament medical, fapt ce demonstrează că inculpatul s-a

simțit presat de a accepta faptele pe care nu le-a comis și cu care nu poate fi de

acord.”

Astfel, anume asupra acestui motiv invocat în apel și acestei chestiuni

esențiale relatate supra, instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat

superficial, fără argumentarea cuvenită.

10

Prin urmare, referitor la pretinsele maltratări, Colegiul penal lărgit atestă că la

materialele cauzei lipsesc careva date sau acte procedurale ce ar confirma că aceste

circumstanțe au fost investigate efectiv, pentru a exclude orice prezumție a încălcării

drepturilor fundamentale ale persoanei, or conform jurisprudenței CtEDO în

hotărârea sa din cauza Corsacov vs. Republica Moldova din 4 aprilie 2006 în pct.

55, Curtea a statuat că atunci când unei persoane îi sunt cauzate leziuni corporale, în

timp ce ea se află în detenție sau sub un alt control al poliției, orice astfel de leziune

va crea o puternică prezumție că acea persoană a fost supusă maltratării (a se vedea

Bursuc v. Romania, nr. 42066/98, § 80, 12 octombrie 2004), precum și în cauza

Gurgurov vs. Republica Moldova din 16 iunie 2009, în pct. 55, Curtea a mai indicat

că este sarcina statului să ofere o explicație plauzibilă cum au fost cauzate leziunile,

în lipsa căreia se pune o problemă în sensul Articolului 3 din Convenție (Selmouni

v. Franța nr. 25803/94, § 95, ECHR 1999-V), precum și în pct. 63 a subliniat că

atunci cănd o persoană face o declarație credibilă precum, aflându-se în custodia

poliției sau altor agenți similari ai statului, a suferit un tratament cu încălcarea

Articolului 3, norma respectivă, luată în conexiune cu obligația generală a statelor

conform Articolului 1 din Convenție de a garanta “oricărei persoane aflate sub

jurisdicția lor drepturile și libertățile definite…” în Convenție, implică necesitatea

unei investigații oficiale eficiente. Cum este în cazul investigației desfășurate în

sensul Articolului 2, o astfel de anchetă trebuie să fie capabilă să conducă la

identificarea și pedepsirea celor vinovați. În caz contrar, interdicția legală și

principală a torturii și tratamentelor sau pedepselor inumane și degradante, necătând

la importanța sa fundamentală, ar fi ineficientă în practică și, în unele cazuri, ar

exista posibilitatea pentru agenții statului să încalce drepturile persoanelor aflate sub

controlul lor, cu o responsabilitate potențială (a se vedea, printre alte imperative,

Labita v. Italia [MC], nr. 26772/95, § 131, ECHR 2000-IV).

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că la materialele cauzei este anexat un

răspuns a procurorului Furtună Inga (f.d. 152, vol. III), prin care apărătorul și

inculpatul Gandrabura Mihail sunt anunțați că: „Urmare a verificărilor efectuate s-

a stabilit că la data de 13.07.2017 Procuratura Generală, din oficiu, în ordine de

control ierarhic superior, a anulat ordonanța de referință și a dispus pornirea

urmăririi penale în baza art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe faptul tratamentului

inuman și degradant, aplicat de mai mulți polițiști în privința cet. Mihail

Gandrabura”, fără a fi prezentă însă o ordonanță devenită definitivă, care ar

confirma soluția finală adoptată la examinarea plângerii depuse de inculpatul

Gandrabura Mihail la faza de urmărire penală, la 14.06.2017 (f.d. 47-48, vol. III), în

care acesta invocă că a fost bătut în izolator și a fost supus tratamentului inuman și

degradant.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că potrivit prevederilor art.

52 alin. (1) pct. 27) Cod de procedură penală, „procurorul se pronunță în actele

11

procedurale dacă a avut loc sau nu încălcarea drepturilor și a libertăților

fundamentale ale omului prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului în cazul în care părțile invocă încălcarea Convenției pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”, la fel conform art. 262 alin. (41)

Cod de procedură penală, „Orice declarație, plângere sau alte informații ce oferă

temei de a presupune că persoana a fost supusă acțiunilor de tortură, tratament

inuman sau degradant, prevăzute la art.1661 din Codul penal, urmează a fi

prezentate sau transmise imediat procurorului pentru a fi examinate în conformitate

cu art. 274 alin. (31) din prezentul cod.”, iar potrivit art. 274 alin. (31) Cod de

procedură penală, „În cazul în care din cuprinsul actului de sesizare sau de

constatare rezultă bănuirea de săvârșire a unei infracțiuni prevăzute la art.1661 din

Codul penal, procurorul urmează să decidă asupra acesteia corespunzător alin.(1)

din prezentul articol, într-un termen ce nu va depăși 15 zile.”, astfel, alin. (1) al

aceluiași articol stabilește că „Organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în

modul prevăzut în art. 262 și 273 dispune în termen de 30 de zile, prin ordonanță,

începerea urmăririi penale în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al

actelor de constatare, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvîrșită o infracțiune

și nu există vreuna din circumstanțele care exclud urmărirea penală, informând

despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv.”

În aceste condiții, deși la caz inculpatul Gandrabura Mihail a înaintat

solicitarea prin înscris autentic (f.d. 159, vol. III) de a fi examinată cauza pe baza

probelor administrate la urmărirea penală, în procedura simplificată, conform art.

3641 Cod de procedură penală, și a declarat în ambele instanțe că-și recunoaște

vinovăția în comiterea faptei imputate, atât prima instanță care a acceptat această

solicitare, cât și instanța de apel care a menținut soluția primei instanțe, în lipsa unei

soluții pe plângerea depusă de către inculpatul Gandrabura Mihail, privind

maltratarea sa în izolator, nu au luat în considerare că consimțământul inculpatului

Gandrabura Mihail de a solicita examinarea cauzei în procedura simplificată ar putea

fi viciat, în cazul în care s-ar confirmă pretinsa maltratare, fapt ce ar duce să

determine instanța de apel să examineze cauza în procedura generală, pentru a

elucida toate circumstanțele de fapt și de drept esențiale ale cauzei, luând în

considerare și jurisprudența CtEDO specificată supra.

o decizie de menținere a sentinței primei instanțe, printr-o motivare superficială, fără

a clarifica chestiunea esențială supusă atenției sale privind pretinsa maltratare a

inculpatului Gandrabura Mihail, și a lăsat astfel fără o argumentare cuvenită

motivele invocate în apelul declarat, nu a corectat erorile comise de prima instanță,

prin ce a fost afectată soluția adoptată și astfel recursul declarat urmează a fi admis,

iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța

de apel.

12

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea

de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat,

nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și de

drept ale cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și

să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță, în strictă

conformitate cu cerințele legii, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa

elementelor infracțiunii imputate, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale

în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală și jurisprudența

CtEDO.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Agatii Nadejda în numele

inculpatului Gandrabura Mihail, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Gandrabura

Mihail Xxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 27 aprilie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

13