1ra-350/2018 — art. 186 alin. 1 CP

1ra-350/2018 — art. 186 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-350/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac

Elena

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Stroncea Nicolae în numele inculpatului Dunas Toma, prin care solicită

casarea sentinței Judecătoriei Drochia (sediul Glodeni) din 07 iunie 2017 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2017, în cauza

penală privindu-l pe

Dunas Toma Xxxx, născut la xxxxxx, originar din

or. xxxx și domiciliat în r-nul xxxx, com. xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Dunas Toma a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (1) Cod penal (în redacția din 18.12.2008), fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, ce constituie 6000 lei.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea civilă Oestmann-Ijlinizkaia

Nadeshda, cu dispunerea încasării în beneficiul acesteia de la Dunas Toma suma de

2778 lei cu titlu de prejudiciu material.

În privința corpurilor delicate, - o bicicletă de culoare albă, de tip sport, de

model MTB 26V 2605/2606, o roabă de culoare oranj, ce se păstra la partea

vătămată civilă Oestmann-Ijlinizkaia Nadeshda, s-a dispus a fi restituite lui Dunas

Toma, după intrarea sentinței în vigoare.

Toma, într-o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală în luna octombrie -

noiembrie 2015, efectuând lucrări de reparație la casa de locuit ce aparține lui

Oestmann-Iljinizkaia Nadeshda, amplasată în com. xxxxx, r-nul xxxx, a observat

bicicletă de model MTB 26V 2605/2606 de culoare albă. La un moment i-a apărut

1

intenția de a sustrage bicicleta nominalizată. Prin acces liber, cu scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, Dunas Toma a sustras bicicleta nominalizată, procurată la

prețul de 1978 lei și a depozitat-o la domiciliul său în com. xxxx r-nul xxxxx, unde

și a fost depistată în urma percheziției petrecute de către colaboratorii de poliție a

MAI.

Tot el, în același timp și loc, având acces liber la gospodăria lui Oestmann-

Iljinizkaia Nadeshda amplasată în com. xxxx, r-nul xxxxx, prin înțelegere

prealabilă cu alte persoane necunoscute de către organul de urmărire penală a

sustras din gospodăria părții vătămate o roabă de culoare oranj la prețul de 800 lei,

care a fost procurată pentru efectuarea lucrărilor de reparație și depozitată la

domiciliul său în com. xxxxx, r-nul xxxxx.

În urma sustragerii bicicletei de model MTB 26V 2605/2606 de culoare albă

și a roabei de culoare oranj, părții vătămate Oestmann-Iljinizkaia Nadeshda i-a fost

cauzat un prejudiciu material considerabil, în mărime de 2778 lei.

S-a indicat că potrivit rechizitoriului acțiunile inculpatului Dunas Toma au

fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe

persoane, cu cauzare de daune în proporții considerabile.

Prima instanță a constatat că pentru partea vătămată prejudiciul cauzat nu

este unul considerabil dar este neesențial, astfel a recalificat acțiunile inculpatului

Dunas Toma în baza art. 186 alin. (1) Cod penal.

Toma cu avocatul Stroncea Nicolae, solicitând casarea integrală a sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului de sub învinuirea imputată.

În argumentarea apelului a invocat că:

- instanța de judecată nu a apreciat toate probele în cumul și nu li-a dat o

apreciere obiectivă prin prisma coroborării lor, și anume: instanța de judecată nu a

dat apreciere obiectivă declarațiilor date de către învinuitul Dunas Toma la etapa

de urmărire penală și inculpat la etapa judecării cauzei, și declarațiilor părții

vătămate;

- pe capătul de învinuire de furtul roabei, instanța de judecată a constatat

eronat contrar probelor anexate la cauză că roaba îi aparține părții vătămate;

- la materialele cauzei nu este prezentă nici o probă care să confirme că

partea vătămată Iljinizkaia Nadeshda a procurat roaba și a achitat pentru ea, dar din

contra roaba a fost procurată de către Dunas Toma;

- instanța de judecată nu a dat aprecire critică declarațiilor martorului

Melinte Silvia;

- în speță este dovedit faptul că Dunas Toma a procurat roaba din banii săi,

fapt confirmat de martorilor Pînzari Petru, Melenti Silvia;

- potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de judecată

urma să aprecieze fiecare probă separat din punct de vedere al pertinenței,

2

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor, or în urma analizei și coroborării tuturor probelor rezultă

expres că vinovăția lui Dunas Toma în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (1) Cod penal, nu a fost dovedită și urmează ultimul a fi achitat și reabilitat.

2017, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet

sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor

administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului, care se confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate în prima

instanță și instanța de apel, acțiunile inculpatului fiind corect calificate în baza art.

186 alin. (1) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat a

apreciat critic declarațiile inculpatului Dunas Toma, precum că partea vătămată i-a

permis să i-a bicicleta la păstrare, iar roaba este procurată din banii săi, deoarece

toate probele prezentate combat declarațiile inculpatului.

La fel, s-a indicat că argumentele invocate în apelul declarat de inculpatul

Dunas Toma în comun cu avocatul Stroncea Nicolae privind nesăvârșirea de către

inculpat a faptei prejudiciabile prevăzute la art. 186 alin. (1) Cod penal, motivând

prezența unor dubii în declarațiile părții vătămate Oestmann-Iljinizkaia Nadeshda,

care nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, sunt declarative și lipsite de

careva temei, fiind apreciate ca un mijloc de apărare.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a stabilit cert vina

inculpatului în fapta incriminată din ansamblul probelor prezentate în instanță, care

incontestabil demonstrează vinovăția inculpatului și care au fost prezentate de

partea acuzării în cadrul ședinței instanței de apel în respingerea argumentelor din

apelul avocatului și al inculpatului.

Instanța de apel a menționat că în ședința instanței de apel avocatul Stroncea

Nicolae s-a referit la câteva probe care demonstrează contrariul celor expuse de

acuzator, cum ar fi: procesul-verbal de audiere a martorului Hropac Mihail din

23.02.2016 (f.d. 30, vol. I), procesul-verbal de confruntare din 09.08.2016 între

martorul Melenti Silvia și inculpatul Dunas Toma (f.d. 59-60, vol. I), procesul-

verbal de confruntare din 09.08.2016 dintre partea vătămată Oestmarm-Iljinizkaia

Nadeshda și inculpatul Dunas Toma (f.d. 61, vol. I), procesul-verbal de confruntare

din 26.09.2016, dintre martorul Melenti Silvia și inculpatul Dunas Toma, dintre

partea vătămată Oestmann-Iljinizkaia Nadejda și inculpatul Dunas Toma (f.d. 95-

96, vol. I), declarațiile părții vătămate Oestmann-Iljinizkaia Nadeshda din

3

08.11.2016 (f.d. 188-194, vol. I), declarațiile martorului Pînzari Petru (f.d.200-201,

vol. I).

Cu referire la cele invocate de către apărător și inculpat cu privire la roabă,

instanța de apel a menționat că prima instanță corect a ajuns la concluzia că dacă

roaba dată avea să fie procurată de către inculpat, acesta în cadrul ședinței de

judecată avea să prezinte probe ce ar confirma acest fapt și bonul de plată pentru

procurarea acestei roabe, însă bonul de plată în cadrul ședinței de judecată a fost

prezentat ca probă de către partea vătămată.

Totodată, instanța de apel a atestat că la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, prima instanță cu respectarea prevederilor art. 61, 75 Cod penal, a ținut

cont de scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, de criteriile generale de

individualizare a pedepsei penale, ce țin de gravitatea faptei penale, urmările

prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunii, atitudinea societății față de pedeapsa

penală ce urmează a fi stabilită inculpatului pentru faptele săvârșite, persoana

inculpatului, anterior nu a fost condamnat, astfel just concluzionând posibilitatea

corectării inculpatului fără izolarea acestuia de societate, stabilindu-i o pedeapsă

sub formă de amendă, în limitele articolului incriminat.

Dunas Toma cu avocatul Stroncea Nicolae, care indică temeiurile pentru recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și solicită

casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Dunas Toma să fie achitat de sub învinurea

de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (1) Cod penal, precum și să se

dispună ca partea vătămată să-i restituie roaba lui Dunas Toma.

În argumentarea recursului se invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

și anume: instanța de apel nu s-a expus asupra faptului inexistenței bonului de plată

pe roabă la partea vătămată, ci doar a copiat expres textul din hotărârea primei

instanțe, neindicând la mijloacele de probă la ce filă se află acest bon;

- faptelor săvârșite li s-a dat o încadrare juridică greșită;

- atât din conținutul sentinței primei instanțe, cât și din conținutul deciziei

instanței de apel se vede cu certitudine că ambele instanțe nu au dat o apreciere

corectă a acțiunilor lui Dunas Toma reieșind din materialul probator acumulat la

dosar, și anume: ambele instanțe eronat au indicat, că dacă roaba dată avea să fie

procurată de către inculpat, acesta în cadrul ședinței de judecată avea să prezinte

probe ce ar confirma acest fapt și bonul de plată pentru procurarea acestei roabe,

însă bonul de plată în cadrul ședinței de judecată a fost prezentată ca probă de către

partea vătămată;

- nici prima instanță și nici cea de apel nu au indicat ce bon de plată a

prezentat partea vătămată că a procurat roaba, unde la materialele cauzei se află un

4

asemenea bon, deoarece din declarațiile martorului Pînzari Petru rezultă că

inculpatul a cumpărat roaba din banii săi;

- instanța nu a dat apreciere declarațiilor părții vătămate din cadrul ședinței

de judecată unde ultima la întrebarea apărătorului inculpatului a declarat, că nu

dispune de nici un bon de plată pe roabă, dar crede că a fost procurată din banii săi

pe care i-a achitat lui Dunas Toma;

- declarațiile martorilor Buzuleac Filip, Pînzari Petru și a inculpatului Dunas

Toma demonstrează lipsa componenței infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (1)

Cod penal;

- pe episodul furtului biciletei, lipsa componenței de infracțiune este

demonstrată prin declarațiile martorilor Horpac Mihail, Melenti Silvia, a părții

vătămate, precum și a inculpatului;

- ambele instanțe nu au concluzionat corect acțiunile lui Dunas Toma pe

faptul sustragerii bicicletei, or din ansamblul de probe care urmau a fi coraborate

corect, rezultă că Dunas Toma nu a sustras bicicleta ci a lut-o la el spre păstrare și

el a încercat să o întoarcă înapoi, însă partea vătămată nu era acasă și apoi el nu a

mai dorit să se ducă la partea vătămată, spunându-i să vină și să se clarifice la el,

însă ultima nu a dorit și a depus cerere la poliție pe un presupus furt de bicicletă și

de instrumente, inclusiv și roaba lui Dunas Toma.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează

pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că este vădit neîntemeiat.

În argumentare invocă că instanța de apel, rejudecând cauza s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, just a constatat circumstanțele de fapt și

de drept ale cauzei, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii

contestate, corect a încadrat acțiunile făptuitorului, și a apreciat fiecare probă prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală.

Mai mult, indică că din conținutul recursului se evidențiază că recurentul își

motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă

acestea nu reprezintă temeiuri de recurs, prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să

dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

5

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și

în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de

casare. Colegiul penal constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile enumerate supra, se atestă

că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis

următoarele erori de drept.

În acest context, în urma verificării materialelor cauzei, Colegiul penal lărgit

relevă că în speță, recurentul critică decizia instanței de apel sub aspectul

menținerii sentinței de condamnare a inculpatului Dunas Toma pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (1) Cod penal, pledând pentru faptul că

instanța de apel nu s-a expus pe motivele invocate în apelul declarat, precum și că

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, indicând incidența temeiurilor

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală,

motive din care solicită dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel în alt

complet de judecată.

Verificând legalitatea hotărârilor atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și-a găsit confirmarea în cauza dată în sensul invocat și anume că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel, precum și

cazurile stipulate în același temei de recurs, ce nu au fost invocate de recurent, dar

din analiza materialelor cauzei se atestă că sunt incidente în speță – decizia

6

instanței de apel nu cuprinde motive pe care se întemeiază soluția, și că motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, menționând în acest context următoarele.

Instanța de apel contrar cerințelor art. 414 alin. (5) Cod de procedură penal

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de avocatul

Stroncea Nicolae în numele inculpatului Dunas Toma (f.d. 228-231, vol. I),

descrise și în pct. 3 a prezentei decizii și nu a examinat nici chestiunile esențiale

supuse atenției sale, cum ar fi:

„-instanța de judecată nu a apreciat toate probele în cumul și nu li-a dat o

apreciere obiectivă prin prisma coroborării lor, și anume: instanța de judecată nu

a dat apreciere obiectivă declarațiilor date de către învinuitul Dunas Toma la

etapa de urmărire penală și inculpat la etapa judecării cauzei, și declarațiilor

părții vătămate;

- pe capătul de învinuire de furtul roabei, instanța de judecată a constatat

eronat contrar probelor anexate la cauză că roaba îi aparține părții vătămate;

- la materialele cauzei nu este prezentă nici o probă care să confirme că

partea vătămată Iljinizkaia Nadeshda a procurat roaba și a achitat pentru ea, dar

din contra roaba a fost procurată de către Dunas Toma;

- instanța de judecată nu a dat aprecire critică declarațiilor martorului

Melinte Silvia;

- în speță este dovedit faptul că Dunas Toma a procurat roaba din banii săi,

fapt confirmat de martorul Pînzari Petru, Melinti Silvia”.

Astfel, anume asupra acestor motive invocate în apel, relatate supra,

instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără

argumentarea cuvenită.

În aceeași ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul părții

descriptive a deciziei atacate (f.d. 22-23, vol. II), rezultă că instanța de apel contrar

prevederilor art. 101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în cauză și s-a

expus superficial asupra acestor motive invocate în apel și nu a întreprins toate

măsurile de a elucida toate circumstanțele cauzei, fără a evalua și a exclude în

totalitate divergențele din probele administrate la faza de urmărirea penală și

cercetate în prima instanță, verificate în ședința instanței de apel,

Prin urmare, se constată că instanța de apel în motivarea soluției nu s-a

expus clar cui a aparținut roaba oranj, părții vătămate sau inculpatului, în condițiile

în care la cauza penală nu au fost anexate probe care ar clarifica acest aspect.

Totodată, din materialele cauzei rezultă că în prezenta speță, a fost înaintată

acțiune civilă de către procuror în interesele părții vătămate (f.d. 143, vol. I),

despre ce prima instanță menționează în partea descriptivă a sentinței (f.d. 219, vol.

I), iar ulterior prima instanță în dispozitivul sentinței (f.d. 219, vol. I), contrar

acestei mențiuni, indică că: „Acțiunea civilă înaintată de către partea civilă

Oestmann-Ilijnzkaia Nadeshda împotriva lui Dunas Toma Ion în mărime de 2778

(două mii șapte sute șaptezeci și opt lei), se admite în totalitate”.

7

Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă că după ce prima instanță a admis

acțiunea civilă și a dispus încasarea din contul inculpatului a sumei de 2778 lei, în

calitate de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, la soluționarea chestiunii

privind soarta corpurilor delicte, în dispozitiv indică că: „Corpurile delicte: o

bicicletă de culoare albă de tip sport de model MTB 26V 2605/2606, o roabă de

culoare oranj, ce se păstrează la partea vătămată Oestamann-Iljinizkaia

Nadeshda, se restituie lui Dunas Toma Ion, după intrarea sentinței în vigoare”,

ce reprezintă un nonsens, din moment ce anterior în partea descriptivă a constatat

că aceste bunuri au fost sustrase de inculpat de la partea vătămată, din care

considerent se conchide că motivarea soluției din sentință contrazice dispozitivul

hotărârii, ce a fost menținută greșit de instanța de apel, care la rândul său nu a

corectat omisiunile admise de prima instanță.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit analizând partea descriptivă a sentinței

primei instanțe, prin prisma rigorilor ce țin de conținutul părții descriptive a

sentinței de condamnare stipulate în art. 394 alin. (1) Cod de procedură penală,

reține că prima instanță la descrierea faptei criminale considerată ca fiind dovedită

(f.d. 215, vol. I), indică că: „[…] Dunas Toma, […] prin înțelegere prealabilă cu

alte persoane necunoscute de către organul de urmărire penală a sustras din

gospodăria părții vătămate o roabă de culoare oranj, la prețul de 800 lei […]”,

„[…] În urma sustragerii bicicletei de model MTB 26V 2605/2606 de culoare albă

și a roabei de culoare oranj, părții vătămate Oestmann-Iljinizkaia Nadeshda i-a

fost cauzat un prejudiciu material considerabil, în mărime de 2778 lei” și apoi în

motivare (f.d. 218, vol. I), notează că recalifică această faptă în baza art. 186 alin.

(1) Cod penal, ca – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

prin excluderea calificativelor de două sau mai multe persoane, și cauzarea de

daune în proporții considerabile, fără a constata fapta criminală considerată ca fiind

dovedită în corespundere cu semnele componenței de infracțiune reținute după

excluderea indicilor calificativi menționați, ce nu a fost corectat de instanța de apel

la judecarea apelului, și nu poate fi acceptat de instanța de recurs ordinar, or

dispozițiile art. 113 alin. (1) Cod penal, stipulează expres că: „se consideră

calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii

exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței

infracțiunii, prevăzute de norma penală”.

În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o

decizie de menținere a sentinței de condamnare a inculpatului Dunas Toma pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (1) Cod penal, printr-o motivare

superficială, fără a clarifica circumstanțe esențiale pe episodul sustragerii roabei, și

anume cui aparținea roaba și dacă inculpatul a sustras această roabă, cine a

prezentat bonul de casă pentru procurarea roabei, la care filă din dosar se află acest

bon de casă și astfel a lăsat fără o argumentare cuvenită motivele invocate în apelul

declarat, nu a corectat erorile admise de prima instanță menționate supra la

8

descrierea faptei constatate, prin ce a fost afectată soluția adoptată și astfel recursul

declarat urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea

de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat,

nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și de

drept ale cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și

să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță, în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul

cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunii imputate, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze

clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele

constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală și jurisprudența CtEDO.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Stroncea Nicolae în

numele inculpatului Dunas Toma, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 01 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Dunas Toma

Xxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet

de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 27 aprilie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

9