1ra-134/2018 — art.264-1 alin.4 CP

Prima instanță: 11.09.2015 – 30.06.2016;

Instanța de apel: 24.07.2017 – 16.10.2017;

Instanța de recurs: 30.11.2017 – 20.03.2018. C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 30 iunie 2016, Sult Gheorghi XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264/1 alin. (4) Cod penal la 10 (zece) luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În conformitate cu art. 84 alin. (3) și (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul total a pedepselor aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 264/1 alin. (4) Cod penal și pedeapsa definitivă, stabilită prin sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 10 decembrie 2015, inculpatului Sult Gheorghi sub forma de amendă în mărime de 700 (șapte sute) unități convenționale, adică suma în mărime de 14000 (patrusprezece) mii lei cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani și 2 (doi) ani 10 (zece) luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În conformitate cu art. 87 alin. (2) Cod penal, s-a dispus executarea pedepsei sub formă de amendă, de sine stătător. Termenul pedepsei în privința inculpatului Sult Gheorghi XXXXX sub formă de închisoare va fi calculat din momentul reținerii. 2. Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut, că Sult Gheorghi, la data 1 de 27 iulie 2015, aproximativ la orele 11:00, fiind privat, prin sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 18 iunie 2015, de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, cu încălcarea art. 14 lit. a) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13 mai 2009, a condus automobilul de model „AUDI A4”, cu numărul de înmatriculare CA5003CP, pe str. Kirova, or. Ceadîr-Lunga, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, și anume cu concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat - 1,14 mg/l. Acțiunile inculpatului Sult Gheorghi XXXXX au fost încadrate în baza art. 264/1 alin. (4) Cod penal, cu indicii calificativi: conducerea mijlocului de transport de către o persoană în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport. 3. Sentința a fost atacată cu apel de către inculpat, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de încetare a procesului penal în privința sa, în baza art. 2 al Legii RM nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, invocând că este de acord cu sentința, recunoaște vinovăția sa, dar infracțiunea care i se impută se califică ca infracțiune ușoară, astfel că, cade sub incidența Legii amnistiei. La data de 16 octombrie 2017 în cadrul judecării apelului, avocatul Ianac Igor în numele inculpatului Sult Gheorghi, a depus cerere suplimentară la apelul declarat de inculpat, în care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 30 iunie 2016 cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie încetat procesul pe cauza penală în privința lui Sult Gheorghi, în baza art. 2 al Legii RM nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. În motivarea cererii suplimentare a invocat asprimea pedepsei stabilite inculpatului, deoarece nu corespunde cerințelor legislației în vigoare privind scopul pedepsei penale, considerând că prima instanță nu a ținut cont de faptul că, inculpatul a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii imputate, care conform art. 16 Cod penal se referă la categoria infracțiunilor ușoare, prejudiciu la cauză lipsește, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii. Apelantul a menționat că, inculpatul a depus cerere, în care a indicat că recunoaște integral vinovăția în infracțiunea care i se incriminează, prevăzută de art. 264/1 alin. (4) Cod penal și a solicitat încetarea procesului penal pe cauză în baza Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 16 octombrie 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea hotărârii atacate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut, că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Sult Gheorghi XXXXX de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264/1 alin. (4) Cod penal. Vinovăția inculpatului, fiind dovedită pe deplin prin cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală, examinate de instanța de fond și verificate de instanța de apel, astfel, reținând că, prima instanță a făcut o analiză amplă 2 a probelor cercetate, iar concluziile privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lui rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată o apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv. Referitor la alegațiile apelanților în ce privește asprimea pedepsei și aplicarea Legii privind amnistia, instanța de apel, verificând legalitatea pedepsei stabilite, precum și solicitarea aplicării amnistiei în privința inculpatului Sult Gheorghi, a considerat că sunt neîntemeiate, deoarece a constatat că, concluzia instanței de fond este una corectă, întemeiată și legală. În acest sens a menționat că, prima instanță corect a reținut starea de recidivă (art.34 Cod penal) și i-a stabilit pedeapsa, ținând cont de prevederile art. 7, 61, 75, 82 și 84 Cod penal, o pedeapsă echitabilă și proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor, considerând că aceasta va atinge scopul pedepsei penale. Or, instanța de fond corect a reținut că, inculpatul Sult Gheorghi anterior a fost condamnat la 15.12.2014 prin sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a pedepsei cu un termen de probă de 2 ani (art. 90 Cod penal); la 18.06.2015 prin sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga în baza art. 264/1 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 300 unități convenționale cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani și în conformitate cu art. 85 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub forma de amendă în mărime de 300 unități convenționale cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani, și 2 (doi) ani închisoare cu termen de probă de 2 ani; 10 decembrie 2015 prin sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga în baza art. 264/1 alin. (3) Cod penal la amendă în mărime de 450 unități convenționale cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 (trei) ani, în conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub forma de amendă în mărime de 700 unități convenționale cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 5 (cinci) ani, și 2 (doi) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 2 ani, antecedentele nu sunt stinse. În privința solicitării aplicării amnistiei față de inculpatul Sult Gheorghi, instanța de apel a statuat că, acesta nu întrunește condițiile prevăzute în Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, și notificând prevederile art. 1 alin. (1), (3), art. 2 alin. (1) al Legii menționate, art. 57 Cod penal, a reținut că, prin încheierea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 19 aprilie 2016 inculpatul Sult Gheorghi a fost anunțat în căutare și măsura preventivă în privința lui a fost schimbată sub forma de arest preventiv (f.d. 117, 118-119). La data de 13 mai 2016 Inspectoratul Poliției Ceadîr-Lunga a intentat dosar de căutare în privința inculpatului Sult Gheorghi (f.d. 132). La 27 februarie 2017 inculpatul a fost reținut pe teritoriul Republicii Ucraina (f.d. 186), iar la 15 iunie 2017 a fost extrădat din Republica Ucraina în Republica Moldova (f.d. 194). Astfel, în opinia instanței de apel cele menționate certifică despre lipsa condiției de manifestare a căinței active în contextul art. 57 Cod penal, deoarece după săvârșirea infracțiunii inculpatul Sult Gheorghi s-a ascuns de la organele de urmărire penală și instanța de judecată. 3

Decizia instanței de apel pronunțată integral la data de 09 noiembrie 2017 este atacată cu recurs ordinar de inculpat, la 27 octombrie 2017, care solicită casarea acesteia, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă non privativă de libertate sub formă de amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității. Totodată, solicită să fie judecată cauza cu prezența lui. Inculpatul menționează că amenda în sumă de 14000 lei a fost achitată, dar nu s-a luat în considerație de către instanța de judecată și atrage atenția că nu a fost prezent la pronunțarea sentinței primei instanțe din 30 iunie 2016.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de inculpat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează, că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Analizând recursul declarat, Colegiul lărgit constată, că inculpatul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a acțiunilor, din care considerente instanța de recurs nu se va expune referitor la aceste aspecte, dar critică decizia instanței de apel numai referitor la chestiunea de individualizare a pedepsei, argument, care se încadrează în temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În acest sens Colegiul menționează, că potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76 – 77 Cod penal, precum și, efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal. Din materialele cauzei, instanța de recurs constată, că inculpatul a fost pus sub învinuire, recunoscut vinovat și condamnat de prima instanță în baza art. 264/1 4 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea art. 84 alin. (3) și (4) Cod penal, la închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, soluție menținută de instanța de apel, care a verificat legalitatea hotărârii primei instanțe în ce privește stabilirea pedepsei și a concluzionat, că prima instanță corect i-a stabilit pedeapsa inculpatului Sult Gheorghi, ținând cont de criterii generale de individualizare a pedepsei, considerând că pedeapsa aplicată sub formă de închisoare este echitabilă și legală pentru infracțiunea comisă de inculpat, motivându-și soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Analizând decizia atacată, Colegiul lărgit consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe, deoarece din materialele cauzei se constatată că o altă pedeapsă mai blândă din cele alternative prevăzute de norma penală în baza căruia a fost condamnat inculpatul, și anume amenda sau munca neremunerată în folosul comunității, nu va atinge scopul restabilirii echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Mai mult ca atât, Colegiul lărgit atrage atenția la faptul că, anterior inculpatul a fost condamnat la pedepse sub formă de închisoare cu aplicarea art.90 Cod penal, la amendă în mărime de 300 unități convenționale prin sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 18.06.2015 în baza art. 264/1 alin. (1) Cod penal și 700 unități convenționale prin sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 10 decembrie 2015 în baza art. 264/1 alin. (3) Cod penal, amenzi, care nu au fost achitate, fapt confirmat prin răspunsul executorului judecătoresc Khokhlova Elena din 24.05.2016 (f.d.145, vol. I) și fiind menționat de acuzatorul de stat în ședința instanței de apel din 16 octombrie 2017 (f.d.229 verso, vol. I), la care au participat inculpatul și avocatul acestuia, însă careva documente care ar confirma viceversa nu au fost prezentate instanței. 8.1. Referitor la alegația recurentului, precum că sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 30 iunie 2016 a fost pronunțată în absența sa, Colegiul lărgit o consideră nefondată, or, la data 19 aprilie 2016 prin încheierea Judecătoriei Ceadîr-Lunga, inculpatul Sult Gheorghi a fost anunțat în căutare și schimbată măsura preventivă sub forma de arest preventiv, pentru neprezentarea acestuia fără motive întemeiate la ședințele de judecată (f.d. 117, 118-119), fiind reținut la 27 februarie 2017 pe teritoriul Republicii Ucraina (f.d. 186), iar la 15 iunie 2017 a fost extrădat din Republica Ucraina în Republica Moldova (f.d. 194). În acest sens, Colegiul lărgit subliniază că, potrivit art.321 alin. (2) pct.1) și alin. (3) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul când inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță, însă în cazul dat participarea apărătorului și, după caz, a reprezentantului lui legal este obligatorie, iar în conformitate cu alin.(5) al normei indicate supra, instanța, în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este în drept să dispună aducerea silită a inculpatului și să-i aplice o măsură preventivă sau să o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui în instanță, iar la demersul procurorului, să dispună anunțarea inculpatului în căutare. Încheierea privind anunțarea inculpatului în căutare se execută de către organele afacerilor interne, or, din materialele cauzei se constată că prima instanță a judecat cauzat cu respectarea acestor norme procesual penale. 5 8.2. Colegiul lărgit, la solicitarea inculpatului de a judeca cauza în ordine de recurs cu prezenta acestuia, notifică că, potrivit art.433 alin. (1) Cod de procedură penală recursul se judecă fără citarea părților la proces. La judecarea recursului în ședință publică conform prevederilor art.432 alin.(5) participă procurorul și persoanele indicate la art.401 ale căror interese sunt atinse prin argumentele invocate în recurs, însă în speță nu este cazul prevăzut de art.432 alin. (5) Cod de procedură penală, deoarece cauza dedusă judecății nu este de un interes deosebit pentru jurisprudență. În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unei erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt, care ar afecta soluția acesteia. Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de inculpat urmează a fi respins, ca inadmisibil.

În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit, D E C I D E : Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de inculpatul Sult Gheorghi XXXXX, cu menținerea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 16 octombrie 2017, în propria cauză penală. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 20 aprilie 2018. Președinte Ursache Petru Judecător Toma Nadejda Judecător Timofti Vladimir Judecător Alerguș Constantin Judecător Țurcan Anatolie 6