1ra-388/2018 — Art. 264 alin. 4, 266 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 10 noiembrie 2016, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală, Colța Ignat a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (4) și art. 266 Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa, în baza: - art. 264 alin. (4) Cod penal – 2 ani 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani; - art. 266 Cod penal – 6 luni închisoare. În conformitate cu art. 84 Cod penal, prin cumul parțial de pedepse, lui Colța Ignat i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 2 ani 10 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. Conform art. 90 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei cu închisoarea stabilită lui Colța Ignat pe un termen de probă de 5 ani. În baza art. 255 Cod de procedură penală, s-a încasat de la Colța Ignat în beneficiul succesorului părții vătămate Ciumac Serghei, parțial prejudiciul moral în sumă de 20 000 lei și în beneficiul părții vătămate Nitrean Ana, parțial prejudiciul moral în sumă de 2 000 lei. 1 Acțiunile civile, înaintate de succesorul părții vătămate Ciumac Serghei și de partea vătămată Nitrean Ana, privind repararea prejudiciilor materiale au fost admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să decidă instanța în procedură civilă.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Colța Ignat la 03.11.2015, în jurul orelor 23:40 min., fiind deținător al permisului de conducere nr. xxxxx din 04.09.2015 cu categoriile „B și C”, conducând automobilul de model „Jeep Grand Cheroke” cu n/î XXXXX pe str. Independenței din or. Soroca, în sens opus circulației pe traseu cu sens unic, încălcând cerințele art. 11 pct. f) din Regulamentul circulației rutiere care determină, că conducătorul de vehicul în timpul deplasării este obligat să cedeze trecerea pietonilor la trecerile pentru pietoni cu circulația nedirijată, cerințele art. 14 pct. a) din Regulamentul indicat mai sus, care determină că conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, precum și pct. 45 din același Regulament care determină, că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, starea tehnică a vehiculului, particularitățile încărcăturii și situația rutieră, la trecerea de pietoni din fața magazinului-bar „Oazis,, nu a cedat trecerea pietonilor Ciumac Violina și Nitrean Ana, după care neisprăvindu-se cu conducerea automobilului le-a tamponat. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 236 „A„ din 18.11.2015, s- a constatat că, Nitrean Ana prezintă fractura osului temporal pe stânga și ruptura simfizei pubiene care s-au produs prin mecanism de lovire cu și de obiecte contondente, posibil în timpul și circumstanțele descrise mai sus și se califică ca vătămare corporală GRAVA, după criteriul pericolului pentru viață. Producerea leziunilor corporale descrise mai sus, prin căderea liberă de la înălțimea corpului se exclude. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 235 „A„ din 18.11.2015, s- a constatat că, Ciumac Violina prezintă traumă cranio-cerebrală deschisă cu contuzie cerebral gravă, hemoragie subarahnoidală, fractura osului temporal pe dreapta cu trecere la baza craniului otolicvoree, comă cerebrală gr. II, pneumotorax pe dreapta, echimoze pe față, mâini și genunchi care s-au produs prin mecanism de lovire cu și de obiecte contondente, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare corporală GRAVĂ, după criteriul pericolului pentru viață. Producerea leziunilor corporale descrise mai sus, prin căderea liberă de la înălțimea corpului se exclude. Fiind verificată proba alcooltest, testat prin intermediul aparatului „Drager alcotest” s-a constatat că, la momentul reținerii cet. Colța Ignat, la ultimul în aerul expirat se conținea 0,79 mg/l alcool. 2 Tot el, la 03.11.2015, după comiterea accidentului rutier, cu scopul de a evita răspunderea pentru faptele comise, încălcând prevederile pct. 12.1) lit. l), b), f) și g) din regulamentul circulației rutiere, a părăsit locul accidentului. Astfel acțiunile inculpatului au fost încadrate conform art. 264 alin. (4) Cod penal – Încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății, săvârșită în stare de ebrietate, și conform art. 266 Cod penal – Părăsirea locului accidentului rutier de către persoana care conducea mijlocul de transport și care a încălcat regulile de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, dacă aceasta a provocat urmările indicate la art. 264 alin.(3) Cod penal.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Procurorul în Procuratura raionului Soroca, Galben Alexandr, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa: în baza art. 264 alin. (4) Cod penal – 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani; în baza art. 266 Cod penal – 1 an închisoare; în baza art. 84 alin. (l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, a-i stabilit inculpatului o pedeapsă definitivă de 5 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, a încasa de la inculpat cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizei medico- legale în sumă de 57 lei, a admite în principiu acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate și a le lăsa pentru examinare în ordinea procedurii civile, a încasa de la inculpat în favoarea succesorului părții vătămate Ciumac Serghei prejudiciul moral în sumă de 500 000 lei și în favoarea părții vătămate Nitrean Ana prejudiciu moral în sumă de 100 000 lei, invocând că prima instanță a stabilit just circumstanțele cauzei și corect a calificat acțiunile inculpatului, însă i-a stabilit ultimului o pedeapsă cu închisoarea mult prea blândă și neîntemeiat a suspendat executarea acesteia în temeiul art. 90 Cod penal. A mai indicat că pedeapsa aplicată inculpatului nu este proporțională faptelor săvârșite de ultimul, precum și pericolului social pe care-l reprezintă acesta. Atât pe parcursului efectuării urmăririi penale cât și la faza judecării cauzei penale în instanța de judecată, inculpatul nu a întreprins careva măsuri de a repara prejudiciul cauzat prin acțiunile sale ilegale, dând dovadă de o indiferență totală de cele săvârșite de el. A considerat că prima instanță, aplicând față de inculpat prevederile art. 90 Cod penal nu a luat în considerație faptul, că prin infracțiunea comisă au survenit urmări grave – decesul cet. Ciumac Violina, de asemenea nu a luat în considerație faptul că prin încălcarea regulilor de circulație rutieră care au dus la provocarea decesului ultimei și anume conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, inculpatul a pus în pericol și viața altor persoane care se aflau în 3 preajma lui Ciumac Violina, ori urmările accidentului rutier puteau să fie cu mult mai grave. A mai indicat că corectarea inculpatului este posibilă doar prin izolarea de societate, ultimului fiindu-i aplicată pedeapsa cu închisoare, se va atinge scopul pedepsei penale. Totodată, izolarea inculpatului de societate ar contribui la contracararea fenomenului care tot mai des persistă în societate. Numai prin stabilirea unei asemenea pedepse s-ar diminua pe cât de puțin posibil fenomenul sus indicat și totodată ar servi o lecție de învățătură atât pentru inculpat cât și pentru restul societății, care conștientizând pericolul ce poate să survină, ar înceta de a mai comite asemenea fapte. 3.2 Partea vătămată Nitrean Ana, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai aspră sub formă de închisoare, cu încasarea de la inculpat în beneficiul ei a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei și a prejudiciului material în sumă de 14 980 lei, invocând că pedeapsa stabilită este prea blândă, în urma acțiunilor ilegale a inculpatului au fost cauzate vătămări corporale grave, periculoase pentru viață la 2 persoane, în urma cărora Ciumac Violina a decedat. A mai indicat că infracțiunea a fost comisă în stare de ebrietate alcoolică, inculpatul părăsind locul accidentului, până în prezent inculpatul nu și-a cerut scuze de la ea și de la succesorul părții vătămate, nu a restituit prejudiciul cauzat atât moral cât și material, în urma accidentului a suferit o daună fizică enormă, a suportat mari dureri în legătură cu traumele primite, a fost nevoită să primească tratament în staționar și ambulatoriu pe o perioadă îndelungată fiind separată de familie, în special de copilul său mic în vârstă de 10 luni, astfel suferind și copilul care nu a avut îngrijiri din partea mamei. A considerat că cuantumul despăgubirii stabilite de instanță este exagerat de diminuat și nu corespunde suferințelor suportate, apreciind prejudiciul moral în sumă de 100 000 lei, cât ține soluția primei instanțe de admiterea în principiu a prejudiciului material, o consideră eronată pe motiv că a prezentat probe veridice privind cheltuielile de tratament suportate. Mai mult, a menționat că inculpatul merge mândru pe lângă ea parcă ar fi un erou și nici nu-și amintește despre prejudiciul cauzat. 3.3 Succesorul părții vătămate Ciumac Serghei, prin care a solicitat casarea sentinței în partea ce ține de tipul și mărimea pedepsei cu stabilirea unei pedepse privative de libertate reală, încasarea de la inculpat a prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei și a prejudiciului material în sumă de 100 000 lei, invocând că este o pedeapsă prea blândă, prima instanță prin încasarea prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei și-a bătut joc atât de viața pierdută a părții – vătămate cât și de părinții ultimei și a lui ca succesor a părții vătămate care este soțul, astfel fiind încălcat art. 8 CEDO. 4 A mai indicat că, prima instanță eronat a admis în principiu prejudiciul material, pe când la materialele dosarului sunt dovezi clare și legale, astfel fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2017, apelurile declarate au fost admise, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Colța Ignat a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (4) și 266 Cod penal, cu numirea a următoarelor pedepse: În baza art. 264 alin. (4) Cod penal – 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani; În baza art. 266 Cod penal – 1 an închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial inculpatului i s-a numit o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. S-a încasat de la inculpat în beneficiul succesorului părții vătămate Ciumac Serghei prejudiciul moral în sumă de 200 000 lei, prejudiciul material în sumă de 49 771,20 lei. S-a încasat de la inculpat în beneficiul părții vătămate Nitrean Ana prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei și prejudiciul material în sumă de 14 980 lei. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță incorect a aplicat prevederile art. 90 Cod penal, pe motiv că inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă, care atentează la valoarea primordială protejată de legea penală – viața și sănătatea persoanei, cu atât mai mult că infracțiunea a fost săvârșită în stare de ebrietate și în prezența altor factori declanșatori cum sunt, vătămarea gravă a unei persoane și decesul altei persoane, circumstanțe ce nu puteau fi neglijate de prima instanță la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Mai mult, instanța de apel a statuat că concluzia primei instanțe precum că corijarea inculpatului este posibilă și prin aplicarea prevederilor art. 90 a fost una greșită și neîntemeiată, la stabilirea pedepsei prima instanță nu a luat în considerație criteriile de individualizare a pedepsei, nu a ținut cont de circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțe care fiind analizate nu permit stabilirea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării ei. Astfel, instanța de apel a indicat că ținând cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, și anume gravitatea infracțiunii comise – ca fiind una gravă, motivul și scopul acestora – cauzarea vătămărilor grave, de personalitatea celui vinovat – lipsa evidenței la medicul psihiatru și narcolog, prezența unui loc de trai, caracteristica pozitivă de la locul de trai, are la întreținere un copil minor, prezența circumstanțelor atenuante – a recunoscut vina, se căiește de cele săvârșite, de prezența pagubelor nerecuperate, poziția părții vătămate Nitrean Ana și a 5 succesorului victimei, consecințele infracțiunii, impactul unor astfel de infracțiuni în societate, precum și practica judiciară pe astfel de categorii de infracțiuni, a considerat oportun de a-i stabili conform art. 84 alin. (1) pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani 6 luni. Cât privește solicitarea procurorului de a încasa din contul inculpatului suma de 57 lei sub formă de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizei medico – legale, instanța de apel a indicat că argumentele aduse sunt neîntemeiate și nefondate pe motiv că expertizele medico-legale, biologice și psihiatrico-legale petrecute în cadrul procesului - au fost ordonate de către organul de urmărire penală în vederea constatării leziunilor corporale la partea-vătămată Nitrean Ana - aceste acțiuni procesuale țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, pusă în sarcina părții acuzării, instanța de apel a considerat neîntemeiată solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor pentru efectuarea acestora, menționând că aplicabilitatea art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora, părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu, sunt în drept să înainteze cerere despre efectuarea expertizei pentru constatarea circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor lor, este inoportună, deoarece se referă la efectuarea expertizei la cererea părților și pe cont propriu, fapt ce nu persistă la caz. Cu referire la soluționarea acțiunilor civile, instanța de apel a constatat că, soluția primei instanțe prin care acțiunile civile înaintate de partea vătămată Nitrean Ana și succesorul părții vătămate Ciumac Serghei, privind repararea prejudiciilor materiale au fost admise în principiu, este eronată și neîntemeiată, indicând că Nitrean Ana a prezentat actele ce confirmă prejudiciul material în sumă de 14 980 lei, iar solicitarea succesorului părții vătămate Ciumac Sergiu privind încasarea prejudiciului material în sumă de 100 000 lei nu este probat, din materialele anexate, instanța de apel a constatat că este confirmată suma de 49 771,20 lei, mai mult, cât ține de prejudiciul moral, instanța de apel a considerat oportun în raport cu suferințele suferite, suma de 50 000 lei o despăgubire echitabilă pentru partea vătămată Nitrean Ana și suma de 200 000 lei o despăgubire echitabilă pentru succesorul părții vătămate Ciumac Serghei.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Colța Ignat, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2017 cu menținerea sentinței invocând: - decizia este lipsită de obiectivitate, fiind întemeiată exclusiv pe declarațiile acuzării, astfel fiind încălcat principiul contradictorialității, instanța examinând unilateral apelul reieșind din probele prezentate numai de către acuzare; 6 - instanța de apel susține că sunt întrunite condițiile necesare pentru a fi aplicată suspendarea condiționată a pedepsei însă „la o primă vedere”, nu înțelege sensul acestei fraze, condițiile ori sunt ori nu; - inculpatul nu are antecedente penale, deci nu prezintă un pericol pentru societate, are studii superioare tehnice, deci este o persoană cultă, citită, este divorțat, are la întreținere un copil minor; - instanța de apel a indicat că nu sunt circumstanțe agravante dar sunt circumstanțe atenuante însă a aplicat pedeapsa cu închisoare; - s-a acordat o importanță insuficientă și neechilibrată gradului de pericol social al infracțiunii, dar și poziției procesuale a inculpatului, astfel ca pedeapsa aplicată nu este justă și proporțională; Ulterior avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului a mai înaintat motive suplimentare la data de 28.12.2017 invocând că: - până la emiterea sentinței, inculpatului i-a fost aplicată măsura preventivă – arest la domiciliu, însă acest termen nu a fost inclus în pedeapsa stabilită de Curtea de Apel Bălți;

La recursul ordinar declarat de către avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Colța Ignat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, indicând că instanțele inferioare just au constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, corect încadrând acțiunile făptuitorului, mai mult indicând că recursurile urmează a fi respinse ca depuse peste termen. 6.1 La recursul ordinar declarat de către avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Colța Ignat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință partea vătămată Nitrean Ana, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, pe motiv că este vădit neîntemeiat indicând că instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, corect încadrând acțiunile făptuitorului, aplicând o pedeapsă echitabilă și corect încasând dauna materială și dauna morală de la inculpat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. 7 Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temei pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că motivele-temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele. Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal în urma cercetării materialelor cauzei constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate, întemeindu-și corect soluția, prin care inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoarea, în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și în partea contestată de avocat în prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în decizia contestată. Colegiul penal, apreciază ca declarative argumentele apărării precum că inculpatul nu are antecedente penale, are studii superioare, are la întreținere un copil minor, deci nu reprezintă un pericol social, motive ce nu au fost luate în calcul de instanța de apel și că instanța de apel a indicat că nu sunt circumstanțe agravante, fiind prezente circumstanțe atenuante a aplicat pedeapsa cu închisoare, pedeapsă ce nu este justă și proporțională, instanța de recurs indică în acest sens că aceste motive au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora instanța de apel a formulat și a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului (f.d. 16 – 18 vol. III), pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010. Cât ține de argumentul apărării precum că nu îi este înțeleasă fraza din decizia instanței de apel – deși la prima vedere sunt întrunite condițiile necesare pentru a fi aplicată instituția suspendării condiționate a pedepsei, indicând că ori sunt întrunite ori nu, Colegiul penal indică că ulterior, instanța de apel a continuat gândul, și a indicat că: „instanța de fond greșit și-a motivat soluția de individualizare a executării pedepsei în privința inculpatului și nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, susținând o poziție eronată în ce privește aplicarea față de 8 inculpat a dispozițiilor art. 90 Cod penal”, astfel, instanța de recurs nu poate reține acest argument din simplu motiv că nu corespunde realității, apărarea a rupt din context fraza, încercând să ducă în eroare instanța de recurs prin schimbarea sensului a întregii motivări pe faptul dat. Totodată, Colegiul penal, mai menționează că, argumentul apărării precum că instanța de apel nu a inclus în pedeapsă durata arestului la domiciliu la care a fost supus inculpatul, nu este un temei de a casa decizia instanței de apel, pentru a soluționa problema dată legiuitorul a prevăzut procedura prevăzută în art. 469 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care se examinează conform art. 470 alin. (1) și 471 Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Colța Ignat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Colța Ignat Iurii, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 06 aprilie 2018. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 9