ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 06.04.2018

1ra-388/2018 — art. 264 alin. 4, 266 CP

HOTĂRÂRE
06.04.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 4, 266 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-388/2018 — art. 264 alin. 4, 266 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-388/2018

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

Judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Colța Ignat, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2017, în

cauza penală privindu-l pe

Colța Ignat XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura

prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală, Colța Ignat a fost recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (4) și art. 266 Cod

penal, fiindu-i aplicată pedeapsa, în baza:

- art. 264 alin. (4) Cod penal – 2 ani 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani;

- art. 266 Cod penal – 6 luni închisoare.

În conformitate cu art. 84 Cod penal, prin cumul parțial de pedepse, lui Colța

Ignat i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 2 ani 10 luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

Conform art. 90 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei cu închisoarea

stabilită lui Colța Ignat pe un termen de probă de 5 ani.

În baza art. 255 Cod de procedură penală, s-a încasat de la Colța Ignat în

beneficiul succesorului părții vătămate Ciumac Serghei, parțial prejudiciul moral în

sumă de 20 000 lei și în beneficiul părții vătămate Nitrean Ana, parțial prejudiciul

moral în sumă de 2 000 lei.

1

Acțiunile civile, înaintate de succesorul părții vătămate Ciumac Serghei și de

partea vătămată Nitrean Ana, privind repararea prejudiciilor materiale au fost

admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

decidă instanța în procedură civilă.

03.11.2015, în jurul orelor 23:40 min., fiind deținător al permisului de conducere

nr. xxxxx din 04.09.2015 cu categoriile „B și C”, conducând automobilul de model

„Jeep Grand Cheroke” cu n/î XXXXX pe str. Independenței din or. Soroca, în sens

opus circulației pe traseu cu sens unic, încălcând cerințele art. 11 pct. f) din

Regulamentul circulației rutiere care determină, că conducătorul de vehicul în

timpul deplasării este obligat să cedeze trecerea pietonilor la trecerile pentru

pietoni cu circulația nedirijată, cerințele art. 14 pct. a) din Regulamentul indicat

mai sus, care determină că conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă

vehiculul în stare de ebrietate, precum și pct. 45 din același Regulament care

determină, că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita

de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să

prevadă situațiile periculoase, starea tehnică a vehiculului, particularitățile

încărcăturii și situația rutieră, la trecerea de pietoni din fața magazinului-bar

„Oazis,, nu a cedat trecerea pietonilor Ciumac Violina și Nitrean Ana, după care

neisprăvindu-se cu conducerea automobilului le-a tamponat.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 236 „A„ din 18.11.2015, s-

a constatat că, Nitrean Ana prezintă fractura osului temporal pe stânga și ruptura

simfizei pubiene care s-au produs prin mecanism de lovire cu și de obiecte

contondente, posibil în timpul și circumstanțele descrise mai sus și se califică ca

vătămare corporală GRAVA, după criteriul pericolului pentru viață. Producerea

leziunilor corporale descrise mai sus, prin căderea liberă de la înălțimea corpului se

exclude.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 235 „A„ din 18.11.2015, s-

a constatat că, Ciumac Violina prezintă traumă cranio-cerebrală deschisă cu

contuzie cerebral gravă, hemoragie subarahnoidală, fractura osului temporal pe

dreapta cu trecere la baza craniului otolicvoree, comă cerebrală gr. II, pneumotorax

pe dreapta, echimoze pe față, mâini și genunchi care s-au produs prin mecanism de

lovire cu și de obiecte contondente, posibil în timpul și circumstanțele indicate și

se califică ca vătămare corporală GRAVĂ, după criteriul pericolului pentru viață.

Producerea leziunilor corporale descrise mai sus, prin căderea liberă de la

înălțimea corpului se exclude.

Fiind verificată proba alcooltest, testat prin intermediul aparatului „Drager

alcotest” s-a constatat că, la momentul reținerii cet. Colța Ignat, la ultimul în aerul

expirat se conținea 0,79 mg/l alcool.

2

Tot el, la 03.11.2015, după comiterea accidentului rutier, cu scopul de a

evita răspunderea pentru faptele comise, încălcând prevederile pct. 12.1) lit. l), b),

f) și g) din regulamentul circulației rutiere, a părăsit locul accidentului.

Astfel acțiunile inculpatului au fost încadrate conform art. 264 alin. (4) Cod

penal – Încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a

mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale sau

a sănătății, săvârșită în stare de ebrietate, și conform art. 266 Cod penal –

Părăsirea locului accidentului rutier de către persoana care conducea mijlocul de

transport și care a încălcat regulile de securitate a circulației sau de exploatare a

mijloacelor de transport, dacă aceasta a provocat urmările indicate la art. 264

alin.(3) Cod penal.

3.1 Procurorul în Procuratura raionului Soroca, Galben Alexandr, prin care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri prin

care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa: în baza art. 264 alin. (4) Cod penal – 5

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 5 ani; în baza art. 266 Cod penal – 1 an închisoare; în baza art. 84 alin.

(l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, a-i stabilit inculpatului o pedeapsă

definitivă de 5 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, a

încasa de la inculpat cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizei medico-

legale în sumă de 57 lei, a admite în principiu acțiunile civile înaintate de către

părțile vătămate și a le lăsa pentru examinare în ordinea procedurii civile, a încasa

de la inculpat în favoarea succesorului părții vătămate Ciumac Serghei prejudiciul

moral în sumă de 500 000 lei și în favoarea părții vătămate Nitrean Ana prejudiciu

moral în sumă de 100 000 lei, invocând că prima instanță a stabilit just

circumstanțele cauzei și corect a calificat acțiunile inculpatului, însă i-a stabilit

ultimului o pedeapsă cu închisoarea mult prea blândă și neîntemeiat a suspendat

executarea acesteia în temeiul art. 90 Cod penal.

A mai indicat că pedeapsa aplicată inculpatului nu este proporțională

faptelor săvârșite de ultimul, precum și pericolului social pe care-l reprezintă

acesta. Atât pe parcursului efectuării urmăririi penale cât și la faza judecării cauzei

penale în instanța de judecată, inculpatul nu a întreprins careva măsuri de a repara

prejudiciul cauzat prin acțiunile sale ilegale, dând dovadă de o indiferență totală de

cele săvârșite de el. A considerat că prima instanță, aplicând față de inculpat

prevederile art. 90 Cod penal nu a luat în considerație faptul, că prin infracțiunea

comisă au survenit urmări grave – decesul cet. Ciumac Violina, de asemenea nu a

luat în considerație faptul că prin încălcarea regulilor de circulație rutieră care au

dus la provocarea decesului ultimei și anume conducerea mijlocului de transport în

stare de ebrietate, inculpatul a pus în pericol și viața altor persoane care se aflau în

3

preajma lui Ciumac Violina, ori urmările accidentului rutier puteau să fie cu mult

mai grave. A mai indicat că corectarea inculpatului este posibilă doar prin izolarea

de societate, ultimului fiindu-i aplicată pedeapsa cu închisoare, se va atinge scopul

pedepsei penale. Totodată, izolarea inculpatului de societate ar contribui la

contracararea fenomenului care tot mai des persistă în societate. Numai prin

stabilirea unei asemenea pedepse s-ar diminua pe cât de puțin posibil fenomenul

sus indicat și totodată ar servi o lecție de învățătură atât pentru inculpat cât și

pentru restul societății, care conștientizând pericolul ce poate să survină, ar înceta

de a mai comite asemenea fapte.

3.2 Partea vătămată Nitrean Ana, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie

stabilită o pedeapsă mai aspră sub formă de închisoare, cu încasarea de la inculpat

în beneficiul ei a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei și a prejudiciului

material în sumă de 14 980 lei, invocând că pedeapsa stabilită este prea blândă, în

urma acțiunilor ilegale a inculpatului au fost cauzate vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață la 2 persoane, în urma cărora Ciumac Violina a decedat.

A mai indicat că infracțiunea a fost comisă în stare de ebrietate alcoolică,

inculpatul părăsind locul accidentului, până în prezent inculpatul nu și-a cerut

scuze de la ea și de la succesorul părții vătămate, nu a restituit prejudiciul cauzat

atât moral cât și material, în urma accidentului a suferit o daună fizică enormă, a

suportat mari dureri în legătură cu traumele primite, a fost nevoită să primească

tratament în staționar și ambulatoriu pe o perioadă îndelungată fiind separată de

familie, în special de copilul său mic în vârstă de 10 luni, astfel suferind și copilul

care nu a avut îngrijiri din partea mamei.

A considerat că cuantumul despăgubirii stabilite de instanță este exagerat de

diminuat și nu corespunde suferințelor suportate, apreciind prejudiciul moral în

sumă de 100 000 lei, cât ține soluția primei instanțe de admiterea în principiu a

prejudiciului material, o consideră eronată pe motiv că a prezentat probe veridice

privind cheltuielile de tratament suportate.

Mai mult, a menționat că inculpatul merge mândru pe lângă ea parcă ar fi un

erou și nici nu-și amintește despre prejudiciul cauzat.

3.3 Succesorul părții vătămate Ciumac Serghei, prin care a solicitat casarea

sentinței în partea ce ține de tipul și mărimea pedepsei cu stabilirea unei pedepse

privative de libertate reală, încasarea de la inculpat a prejudiciului moral în sumă

de 500 000 lei și a prejudiciului material în sumă de 100 000 lei, invocând că este o

pedeapsă prea blândă, prima instanță prin încasarea prejudiciului moral în mărime

de 20 000 lei și-a bătut joc atât de viața pierdută a părții – vătămate cât și de

părinții ultimei și a lui ca succesor a părții vătămate care este soțul, astfel fiind

încălcat art. 8 CEDO.

4

A mai indicat că, prima instanță eronat a admis în principiu prejudiciul

material, pe când la materialele dosarului sunt dovezi clare și legale, astfel fiindu-i

încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO.

2017, apelurile declarate au fost admise, casată sentința, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

Colța Ignat a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

264 alin. (4) și 266 Cod penal, cu numirea a următoarelor pedepse:

În baza art. 264 alin. (4) Cod penal – 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani;

În baza art. 266 Cod penal – 1 an închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial inculpatului i s-a numit o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

S-a încasat de la inculpat în beneficiul succesorului părții vătămate Ciumac

Serghei prejudiciul moral în sumă de 200 000 lei, prejudiciul material în sumă de

49 771,20 lei.

S-a încasat de la inculpat în beneficiul părții vătămate Nitrean Ana

prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei și prejudiciul material în sumă de 14 980

lei.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță

incorect a aplicat prevederile art. 90 Cod penal, pe motiv că inculpatul a săvârșit o

infracțiune gravă, care atentează la valoarea primordială protejată de legea penală –

viața și sănătatea persoanei, cu atât mai mult că infracțiunea a fost săvârșită în stare

de ebrietate și în prezența altor factori declanșatori cum sunt, vătămarea gravă a

unei persoane și decesul altei persoane, circumstanțe ce nu puteau fi neglijate de

prima instanță la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Mai mult, instanța de apel a statuat că concluzia primei instanțe precum că

corijarea inculpatului este posibilă și prin aplicarea prevederilor art. 90 a fost una

greșită și neîntemeiată, la stabilirea pedepsei prima instanță nu a luat în

considerație criteriile de individualizare a pedepsei, nu a ținut cont de

circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțe care fiind analizate nu permit

stabilirea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării ei.

Astfel, instanța de apel a indicat că ținând cont de prevederile art. 7, 61, 75

Cod penal, și anume gravitatea infracțiunii comise – ca fiind una gravă, motivul și

scopul acestora – cauzarea vătămărilor grave, de personalitatea celui vinovat –

lipsa evidenței la medicul psihiatru și narcolog, prezența unui loc de trai,

caracteristica pozitivă de la locul de trai, are la întreținere un copil minor, prezența

circumstanțelor atenuante – a recunoscut vina, se căiește de cele săvârșite, de

prezența pagubelor nerecuperate, poziția părții vătămate Nitrean Ana și a

5

succesorului victimei, consecințele infracțiunii, impactul unor astfel de infracțiuni

în societate, precum și practica judiciară pe astfel de categorii de infracțiuni, a

considerat oportun de a-i stabili conform art. 84 alin. (1) pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de

4 ani 6 luni.

Cât privește solicitarea procurorului de a încasa din contul inculpatului suma

de 57 lei sub formă de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizei medico –

legale, instanța de apel a indicat că argumentele aduse sunt neîntemeiate și

nefondate pe motiv că expertizele medico-legale, biologice și psihiatrico-legale

petrecute în cadrul procesului - au fost ordonate de către organul de urmărire

penală în vederea constatării leziunilor corporale la partea-vătămată Nitrean Ana -

aceste acțiuni procesuale țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii,

pusă în sarcina părții acuzării, instanța de apel a considerat neîntemeiată solicitarea

procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor pentru efectuarea acestora,

menționând că aplicabilitatea art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit

cărora, părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu, sunt în drept să înainteze

cerere despre efectuarea expertizei pentru constatarea circumstanțelor care, în

opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor lor, este inoportună,

deoarece se referă la efectuarea expertizei la cererea părților și pe cont propriu, fapt

ce nu persistă la caz.

Cu referire la soluționarea acțiunilor civile, instanța de apel a constatat că,

soluția primei instanțe prin care acțiunile civile înaintate de partea vătămată

Nitrean Ana și succesorul părții vătămate Ciumac Serghei, privind repararea

prejudiciilor materiale au fost admise în principiu, este eronată și neîntemeiată,

indicând că Nitrean Ana a prezentat actele ce confirmă prejudiciul material în

sumă de 14 980 lei, iar solicitarea succesorului părții vătămate Ciumac Sergiu

privind încasarea prejudiciului material în sumă de 100 000 lei nu este probat, din

materialele anexate, instanța de apel a constatat că este confirmată suma de

49 771,20 lei, mai mult, cât ține de prejudiciul moral, instanța de apel a considerat

oportun în raport cu suferințele suferite, suma de 50 000 lei o despăgubire

echitabilă pentru partea vătămată Nitrean Ana și suma de 200 000 lei o

despăgubire echitabilă pentru succesorul părții vătămate Ciumac Serghei.

Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Colța Ignat, indicând temeiul pentru

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care a

solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 octombrie

2017 cu menținerea sentinței invocând:

- decizia este lipsită de obiectivitate, fiind întemeiată exclusiv pe declarațiile

acuzării, astfel fiind încălcat principiul contradictorialității, instanța examinând

unilateral apelul reieșind din probele prezentate numai de către acuzare;

6

- instanța de apel susține că sunt întrunite condițiile necesare pentru a fi

aplicată suspendarea condiționată a pedepsei însă „la o primă vedere”, nu înțelege

sensul acestei fraze, condițiile ori sunt ori nu;

- inculpatul nu are antecedente penale, deci nu prezintă un pericol pentru

societate, are studii superioare tehnice, deci este o persoană cultă, citită, este

divorțat, are la întreținere un copil minor;

- instanța de apel a indicat că nu sunt circumstanțe agravante dar sunt

circumstanțe atenuante însă a aplicat pedeapsa cu închisoare;

- s-a acordat o importanță insuficientă și neechilibrată gradului de pericol

social al infracțiunii, dar și poziției procesuale a inculpatului, astfel ca pedeapsa

aplicată nu este justă și proporțională;

Ulterior avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului a mai înaintat

motive suplimentare la data de 28.12.2017 invocând că:

- până la emiterea sentinței, inculpatului i-a fost aplicată măsura preventivă –

arest la domiciliu, însă acest termen nu a fost inclus în pedeapsa stabilită de Curtea

de Apel Bălți;

numele inculpatului Colța Ignat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1)

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a

manifestat dezacordul cu recursul declarat, indicând că instanțele inferioare just au

constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, corect încadrând acțiunile

făptuitorului, mai mult indicând că recursurile urmează a fi respinse ca depuse

peste termen.

6.1 La recursul ordinar declarat de către avocatul Odobescu Ghenadie în

numele inculpatului Colța Ignat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1)

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință partea vătămată Nitrean Ana,

prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, pe motiv că este vădit

neîntemeiat indicând că instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și

de fapt ale cauzei, corect încadrând acțiunile făptuitorului, aplicând o pedeapsă

echitabilă și corect încasând dauna materială și dauna morală de la inculpat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

7

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temei pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că motivele-temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în

instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal în urma cercetării

materialelor cauzei constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că,

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate, întemeindu-și

corect soluția, prin care inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoarea, în

baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, iar decizia instanței de apel

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și în partea contestată de avocat în

prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive

justificative de a interveni în decizia contestată.

Colegiul penal, apreciază ca declarative argumentele apărării precum că

inculpatul nu are antecedente penale, are studii superioare, are la întreținere un

copil minor, deci nu reprezintă un pericol social, motive ce nu au fost luate în

calcul de instanța de apel și că instanța de apel a indicat că nu sunt circumstanțe

agravante, fiind prezente circumstanțe atenuante a aplicat pedeapsa cu închisoare,

pedeapsă ce nu este justă și proporțională, instanța de recurs indică în acest sens că

aceste motive au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora

instanța de apel a formulat și a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra

tuturor alegațiilor recurentului (f.d. 16 – 18 vol. III), pe care Colegiul penal le

însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărîrea Albert vs România din

16.02.2010.

Cât ține de argumentul apărării precum că nu îi este înțeleasă fraza din decizia

instanței de apel – deși la prima vedere sunt întrunite condițiile necesare pentru a fi

aplicată instituția suspendării condiționate a pedepsei, indicând că ori sunt întrunite

ori nu, Colegiul penal indică că ulterior, instanța de apel a continuat gândul, și a

indicat că: „instanța de fond greșit și-a motivat soluția de individualizare a

executării pedepsei în privința inculpatului și nu a pătruns în esența problemei de

fapt și de drept, susținând o poziție eronată în ce privește aplicarea față de

8

inculpat a dispozițiilor art. 90 Cod penal”, astfel, instanța de recurs nu poate reține

acest argument din simplu motiv că nu corespunde realității, apărarea a rupt din

context fraza, încercând să ducă în eroare instanța de recurs prin schimbarea

sensului a întregii motivări pe faptul dat.

Totodată, Colegiul penal, mai menționează că, argumentul apărării precum că

instanța de apel nu a inclus în pedeapsă durata arestului la domiciliu la care a fost

supus inculpatul, nu este un temei de a casa decizia instanței de apel, pentru a

soluționa problema dată legiuitorul a prevăzut procedura prevăzută în art. 469 alin.

(1) pct. 12) Cod de procedură penală, care se examinează conform art. 470 alin. (1)

și 471 Cod de procedură penală.

recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Odobescu

Ghenadie în numele inculpatului Colța Ignat, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Colța

Ignat Iurii, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 06 aprilie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-10-25
0,95
1ra-1023/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1023/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 25 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadej
CSJ 2022-05-12
0,95
1ra-21/2022 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr.1ra-21/2022 1-19062123-01-1ra-04012022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 16 martie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion şi Catan L
CSJ 2018-12-21
0,94
1ra-2067/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-2067/2018 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 21 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Ţurcan Anatolie a examinat
CSJ 2018-03-07
0,94
1ra-132/2018 — art. 264 alin. 6 CP
Dosarul nr. 1ra-132/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 07 februarie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir, Aler
CSJ 2018-09-12
0,94
1ra-957/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-957/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 12 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători - Toma Nadejda, Boic
Sursă