1ra-551/2018 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni sediul Dubăsari din 14 august 2017, pe baza probelor administrate la etapa urmăririi penale, Eugeniu Cîrnaț a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani. Potrivit art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada probațiunii de 3 ani. Acțiunea civilă a fost admisă parțial, cu încasarea de la Eugeniu Cîrnaț în beneficiul lui Zinovi Zaicenco a sumei de 16 308,68 lei cu titlu de prejudiciu material, 100 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral și 800 lei cheltuieli pentru asistență juridică, în total suma de 117 108,68 lei. A fost încasat cu titlu de prejudiciu moral, de la Eugeniu Cîrnaț în beneficiul Olesei Sidacenco suma de 20 000 lei și Tatianei Zaicenco suma de 5 000 lei. În rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. A fost încasat din contul inculpatului Eugeniu Cîrnaț în beneficiul statului suma de 221 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Eugeniu Cîrnaț la 06 februarie 2017 aproximativ la ora 20.30, conducând automobilul de model „Mercedes-200E”, n/î xxxxx (eliberate de autoritățile autoproclamatei „r.m.n.”) pe str. Lenin or. Dubăsari, spre direcția centrului or. Dubăsari, încălcând prevederile Regulamentului circulației rutiere, inclusiv indicatorul de informare 5.50.1 și marcajul transversal 1.14.1, amplasate pe strada indicată în preajma cafenelei „ByKeT”, nu a ținut cont că, pietonul Zinovi Zaicenco traversa strada menționată. În atare împrejurări, circulând cu viteza de circa 50-70 km/h, încălcând 1 prevederile pct.45, subpct. 1), 2), 46 a Regulamentului circulației rutiere, din imprudență, a tamponat pietonul care se deplasa pe trecerea de pietoni indicată. În rezultatul impactului Zinovi Zaicenco a suferit vătămări corporale, care conform raportului de expertiză medico-legală nr.84D din 29.03.2017, se califică ca vătămări grave.

Partea vătămată Tatiana Zaicenco a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu trimiterea cauzei la rejudecare, în altă instanță de judecată. În motivarea apelului a invocat că, prima instanță a încadrat greșit acțiunile inculpatului și neîntemeiat a încasat parțial prejudiciul moral; au fost încălcate prevederile art.3641 alin.(3) Cod de procedură penală, deoarece reprezentantului legal al părții vătămate nu i-a fost acordat cuvântul pentru a se expuse referitor la cererea inculpatului; prima instanță a refuzat neîntemeiat părții vătămate Tatiana Zaicenco anexarea la materialele cauzei a unor probe și examinarea circumstanțelor în care partea vătămată s-a aflat în decurs de 41 de zile în secția reanimare, fiind între viață și moarte; primă instanță neîntemeiat a respins cercetarea declarațiilor martorului Sergiu Rusu; circumstanțele cauzei indică la faptul că inculpatul Eugeniu Cîrnaț a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.151 alin.(1) Cod penal, iar încadrarea infracțiunii în baza art.264 alin.(3) Cod penal, este incorectă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017, apelul a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, vinovăția inculpatului Eugeniu Cîrnaț în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, este dovedită cu certitudine prin cumulul de probe administrat la cauză. La fel, instanța de apel a reținut concluzia primei instanțe potrivit căreia, la calificarea acțiunilor lui Eugeniu Cîrnaț instanța a indicat că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă manifestată prin acțiunea inculpatului de încălcare a regulilor de securitate a circulației rutiere și anume a prevederilor pct.14 lit. d), pct.45 subpct.1) lit. a)-d) și subpct.2), pct.46, inclusiv neglijarea indicatoarelor 5.50.1 și marcajul transversal 1.14.1 prevăzute de Regulamentul circulației rutiere; urmările prejudiciabile, care se exprimă, prin cauzarea vătămării grave a integrității corporale lui Zinovi Zaicenco, legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă - încălcarea regulilor de securitate a circulației și urmările prejudiciabile - cauzarea vătămării grave a integrități corporale, iar mijlocul de săvârșire a infracțiunii, este automobilul de model „Mercedes-200Z”, n/î xxxxx, condus de inculpat. Totodată, urmările prejudiciabile - vătămarea gravă a integrității corporale a părții vătămate Zinovi Zaicenco, au fost cauzate din imprudență. La individualizarea pedepsei, instanța de apel cu trimitere la prevederile art.art.7, 16, 61, 75, 90 Cod penal, a indicat că, prima instanță a stabilit lui Eugeniu Cîrnaț o pedeapsă echitabilă care va atinge scopul de corectare și reeducare a acestuia. În latura civilă, instanța de apel a indicat că, prima instanță corect a dispus încasarea în beneficiul părții vătămate a prejudiciului material în sumă de 16 308,68 lei și cheltuielile judiciare în sumă de 800 lei, precum și corect a apreciat echivalentul bănesc ce corespunde suferințelor psihice suportate de către partea vătămată Zinovi Zaicenco la suma de 100 000 lei, soției acestuia, Olesea Sidacenco suma de 20 000 lei, iar Tatianei Zaicenco suma de 5 000 lei, acestea fiind în deplină concordanță cu principiul răspunderii civile delictuale care impune reparația integrală, reală și efectivă 2 a daunelor morale cu luarea în considerare a urmărilor faptei, a naturii și duratei acestora. Mărimea prejudiciului moral solicitat de partea vătămată Zinovi Zaicenco în cuantum de 200 000 lei și 100 000 euro și de către Olesea Sidacenco și Tatiana Zaicenco în sumă de câte 100 000 lei fiecare, nu a fost argumentat prin dovezi în cuantumul solicitat, sumele fiind exagerat de mari.

Partea vătămată Tatiana Zaicenco, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora, cu reexaminarea cauzei. În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de apel nu s-a expus asupra necesității reluării cercetării judecătorești, încasării prejudiciului material și moral, măsurilor preventive, cheltuielilor de judecată și alte motive invocate în apel. În opinia recurentului acțiunile inculpatului urmează a fi calificate potrivit art.151 alin.(1) Cod penal, iar încadrarea în baza art.264 alin.(3) Cod penal, este incorectă.

Asupra recursului declarat a prezentat referință procurorul care s-a expus pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, motivând că instanțele de fond just au constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, corect încadrând acțiunile inculpatului. La fel, instanțele de fond corect au apreciat mărimea prejudiciului moral în raport cu suferințele cauzate și rata vinovăției inculpatului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Deși în recursul declarat, recurentul nu indică concret un temei din cele prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, pentru declararea recursului, totuși din conținutul acestuia se constată că acesta critică decizia instanței de apel sub aspectul calificării faptei, neexpunerii asupra tuturor motivelor invocate în apel și asupra laturii civile, temeiuri care sunt prevăzute la pct.6), 12), potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății. În primul rând, cu privire la temeiul de casare prevăzut de art.427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală și motivul privind nereluarea cercetării judecătorești, instanța de recurs ține să menționeze că, cauza a fost examinată potrivit prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, inculpatul recunoscând în totalitate fapta imputată prin rechizitoriu nesolicitând administrarea de noi probe, iar împotriva sentinței adoptate de prima instanță în urma judecării în procedura simplificată părțile pot exercita calea de atac a apelului, de regulă, sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. Mai mult, în situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art.3641 CPP, instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art.3641 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală și nu poate reține o altă situație de fapt 3 și o altă încadrare juridică decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. În al doilea rând, cu referire la temeiul de casare prevăzut de pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal ține să menționeze că, judecând apelurile, instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă și argumentată. La fel, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de apel examinând argumentele invocate în apel de partea civilă referitor la admiterea acțiunii civile în partea încasării prejudiciului moral în cuantum de 5 000 lei, corect reținut ca fiind în deplină concordanță cu principiul răspunderii civile delictuale care impune reparația integrală, reală și efectivă a daunelor morale cu luarea în considerare a urmărilor faptei, a naturii și duratei acestora. Totodată, instanța de apel întemeiat a menținut argumentul primei instanțe, care respingând solicitarea părții civile Tatiana Zaicenco privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei, a indicat că acesta nu a fost dovedit în cuantumul cerut, fiind exagerat de mare. În acest context, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru prejudiciile morale se disting de cele pentru prejudiciile materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și morale susceptibile în mod rezonabil care au fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia. Anume în acest context, instanțele de fond au evaluat corect dauna morală pentru Zaicenco Tatiana în sumă de 5 000 lei, fiind luate în considerare suferințele fizice ale părții vătămate, statutul acesteia în societate, gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, consecințele survenite, precum și măsura în care această compensare poate aduce satisfacție părții vătămate. În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărârii contestate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea vătămată Tatiana Zaicenco, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Cîrnaț Eugeniu xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 aprilie 2018. Președinte /semnătura/ Petru Ursache Judecătorii /semnătura/ Anatolie Țurcan /semnătura/ Nadejda Toma Copia corespunde originalului, Judecător Anatolie Țurcan 4