ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 20.03.2018

1ra-602/2018 — art. 217 alin. 2 CP

HOTĂRÂRE
20.03.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 217 alin. 2 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-602/2018 — art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-602/2018

20 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători TOMA Nadejda

ALERGUȘ Constantin

TIMOFTI Vladimir

ȚURCAN Anatolie

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura

de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, prin care se solicită casarea parțială a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 decembrie 2017, în cauza penală privindu-

l pe

ȘTEFĂNEȚ Maxim XXXXX,

născut la XXXXX, originar și domiciliat în

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.08.2017 – 10.10.2017;

Instanța de apel: 31.10.2017 – 06.12.2017;

Instanța de recurs: 15.02.2018 – 20.03.2018.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

cu art. 3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, s-a dispus încetarea procesului penal în privința lui Ștefăneț M. cu liberarea

acestuia de la răspunderea penală în baza art. 54 Cod penal și cu aplicarea măsurilor de

constrângere cu caracter educativ, și anume încredințarea minorului pentru supraveghere

părinților.

un loc nestabilit și timp nestabilit, a dobîndit ilegal o cantitate de droguri sub formă de

marijuana pe care o păstra asupra sa, fără scop de înstrăinare. La data de 20 aprilie 2017

ultimul aflîndu-se pe str. Ștefan cel Mare lîngă casa nr.7 din mun. Bălți, a fost stopat de

către angajații de poliție, deoarece a apărut o bănuială că ultimul a consumat droguri, la

ce acesta a scos din buzunarul pantalonilor un pachet de hîrtie pe care 1-a aruncat la

1

pămînt, care ulterior a fost ridicat în cadrul cercetării la fața locului și împachetat într-un

pachet din polietilenă de culoare neagră și sigilat cu sigila 105 MAI RM.

Conform raportului de expertiză nr.34/12/2-R-503 din 04.05.2017, masa vegetală

uscată, mărunțită de culoare verde, din pachetul din polietilenă prezentată la expertiză,

ridicată la data de 20 aprilie 2017 de la cet. Ștefăneț M. reprezintă marijuana, care se

atribuie la substanțele stupefiante-droguri de origine vegetală, neutilizată în scopuri

medicale, obținută artizanal din plantele de cînepă. Masa substanței stupefiant marijuana,

în stare uscată, prezentată spre cercetare, constituie 2,124 gr., adică proporții mari, pe

care ultimul o păstra asupra sa, fără scop de înstrăinare.

Marijuana este inclusă în lista nr. 1 din Tabel nr. 1 - Substanțe narcotice psihotrope

ce nu se aplică în scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din

05.10.2004 și Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a

reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal – circulația ilegală a substanțelor narcotice,

exprimată prin procurarea și păstrarea substanțelor narcotice săvîrșită în proporții mari

și fără scop de înstrăinare.

art. 401-402 Cod de procedură penală, a fost atacată cu apel de către procuror, care fără

contestarea sentinței în latura penală, a solicitat încasarea de la Ștefăneț M. a cheltuielilor

judiciare în beneficul statului în sumă de 5600 lei, care au fost suportate de stat pentru

efectuarea expertizelor chimice nr. 34/12/2-R-503 din 04.05.2017 și nr. 34/12/2-R-925

din 13.07.2017, în acest sens fiind menționate că, reieșind din art. 143 Cod de procedură

penală, atare expertize nu sunt incluse în lista celor prevăzute expres la alin. (1) al normei

date, ca fiind obligatorii, adică legea permite ca cheltuielile suportate de stat să fie

încasate de la inculpat.

apelul procurorului a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate fără careva

modificări.

apelantului-procuror de a încasa de la inculpat cheltuielile judiciare în sumă de 5600 lei,

suportate de stat pentru efectuarea expertizelor chimice, urmează a fi respinsă, din motiv

că, potrivit art. 143 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală expertiza se dispune și se

efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul

nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în

cauză. Tot aici, instanța a făcut trimitere la prevederile art.143 alin. (2) din legea

procesuală, care stipulează că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute

la alin.(1) se face din contul bugetului de stat.

Drept urmare, s-a indicat că, în cazurile când expertiza a fost ordonată de organul de

urmărire penală, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul

mijloacelor bănești a bugetului de stat, care urmează a fi puse în sarcina părții acuzării.

La caz, cheltuielile judiciare în sumă de 5600 lei, au fost cheltuiți de stat pentru

2

efectuarea expertizelor chimice nr. 34/12/2-R-503 din 04.05.2017 și nr. 34/12/2-R-925

din 13.07.2017, care au fost ordonate de către OUP, acestea fiind acțiuni procesuale ce

țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, urmînd a fi puse în sarcina

părții acuzării.

Totodată, instanța a menționat că, potrivit art. 100 alin. (2) Cod de procedură penală

și art. 6 paragraf. 2 CEDO, sarcina probațiunii e pusă în seama organului de urmărire

penală, iar persoana acuzată de un delict beneficiind de prezumția nevinovăției nu poate

fi obligată să-și dovedească nevinovăția sa.

În același context, instanța de apel a făcut referire și la prevederile art.11 alin.(2) al

Legii nr.68 din 14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar,

potrivit cărora, expertiza judiciară se efectuează în temeiul actului de dispunere a

expertizei judiciare, emis în conformitate cu prevederile legislației de procedură.

Pentru considerentele expuse, instanța a conchis asupra respingerii argumentelor

procurorului din cererea de apel, în vederea încasării de la inculpat a sumei de 5600 lei

cheltuiți de stat pentru efectuarea expertizelor judiciare, deoarece acestea au fost dispuse

de către organul de urmărire penală în vederea demonstrării apartenenței masei vegetale

uscate depistate la inculpat, la categoria drogurilor, care sunt incluse în lista nr. 1 Tabel

nr. 1 - Substanțe narcotice psihotrope ce nu se aplică în scopuri medicale, aprobată de

Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 și Hotărârea Guvernului nr.79 din

23.01.2006, ce la rândul său a determinat încadrarea juridică a faptei, acțiuni procesuale

ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii - pusă în sarcina părții

acuzării, dar nu a inculpatului.

ordinar, prin care solicită casarea parțială a acesteia și încasarea cheltuielilor judiciare de

la inculpat în sumă de 5600 lei.

În motivarea recursului, se menționează că decizia instanței de apel este ilegală și

pasibilă casării, deoarece nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Recurentul

indică că cheltuielile judiciare în cuantum de 5600 lei au fost suportate de către stat

pentru efectuarea expertizelor, inclusiv, la solicitarea avocatului în interesele inculpatului

în cadrul pregătirii poziției de apărare a celui din urmă.

Or, art.142 alin. (2) Cod de procedură penală indică expres că părțile din inițiativă

proprie și pe cont propriu, sunt în drept să înainteze cerere despre efectuarea expertizei

pentru constatarea circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea

intereselor acestora.

Totodată, conform art. 227 alin. (l) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare

sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal. Pct. 1) alin.(2) al aceluiași articol, prevede că cheltuielile judiciare cuprind sumele

plătite sau care urmează a fi plătite, inclusiv experților.

Art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală indică că cheltuielile judiciare se plătesc

din sumele alocate de stat, dacă legea nu prevede altă modalitate. Conform art.228

alin.(3) Cod de procedură penală, expertului și specialistului li se recuperează, de

3

asemenea, costul materialelor care le aparțin și care au fost utilizate pentru executarea

însărcinării respective.

Conform art.229 alin.(l) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt

suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Odată ce inculpatul Ștefăneț

penal, cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea expertizelor sus-indicate, urmează

să fie încasate la fel de la dînsul, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de

procedură penală.

Reieșind din cele expuse, procurorul consideră că atît prima instanță, cît și cea de

apel nu au clarificat obiectiv necesitatea încasării cheltuielilor de judecată, adoptînd

hotărîri neargumentate în această parte.

În drept, recurentul își întemeiază cererea pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, pentru

considerentele ce urmează.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecînd recursul împotriva

deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică

legalitatea hotărîrii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Raționamentele care au stat la baza soluției de admitere a recursului declarat, în

drept, se întemeiază pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

potrivit căreia judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a

hotărârii atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, în cazul în care

eroarea judiciară poate fi corectată de către instanță, la această etapă a procedurilor.

Tot aici, urmează a se reitera că, rațiunea exercitării căii de atac, în particular

avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele

ierarhic inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc

pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

La caz, reieșind din analiza textuală a cererii de recurs se constată că procurorul

contestă decizia instanței de apel doar în partea respingerii demersului său de a încasa

cheltuielile de judecată în cuantum de 5600 lei de la inculpat, considerînd că, în acest

aspect, instanța de apel nefondat i-a respins cererea.

În partea soluționării laturii penale, careva obiecții partea acuzării nu înaintează,

respectiv soluția în această parte se menține integral.

Așadar, verificînd materialele dosarului, raportat la criticele avansate de procuror în

fața instanței de recurs, Colegiul conchide asupra admiterii parțiale a acestora. Mai exact,

Colegiul penal lărgit găsește nefondată revendicarea procurorului în partea ce ține de

încasarea întregii sume de 5600 lei de la inculpat, în folosul statului, cheltuiți pentru

efectuarea celor două expertize chimice ordonate de către OUP, fiind de opinia că costul

primei expertize urmează a fi încasat din contul bugetului de stat, iar pentru cea de-a doua

expertiză urmează să achite inculpatul, întrucât acesta a insistat asupra efectuării ei.

4

În dispoziția art. 142 alin. (1) Cod de procedură penală, sunt expres indicate

temeiurile pentru dispunerea și efectuarea expertizei judiciare, și anume expertiza

judiciară se dispune în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea

circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru cauza penală sînt necesare

cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii, artei, meșteșugului sau în alte

domenii.

În același sens, se relevă că, potrivit art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală,

expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea

circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte

probe nu poate fi stabilit adevărul.

Potrivit actelor dosarului, cauza dată ține de învinuirea lui Ștefăneț M. de circulația

ilegală a substanțelor narcotice, exprimată prin procurarea și păstrarea substanțelor

narcotice săvîrșită în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

Ca atare, în toate cauzele care au ca obiect de instrumentare infracțiunile legate de

traficul de substanțe narcotice pentru determinarea tipului de droguri, precursori,

etnobotanice și analogii acestora, a proporțiilor acestora, a denumirilor și proprietăților

lor, a originii, modului de preparare, prelucrare, precum și pentru stabilirea apartenenței

plantelor la cele care conțin droguri, precursori, etnobotanice și analogii acestora ce

constituie obiectul acțiunilor criminale, sunt necesare cunoștințe speciale, iar instanțele

de judecată pentru justa soluționare a cauzei trebuie să dispună de concluziile unei

expertize, efectuate doar conform metodicii aprobate de Comitetul permanent de control

asupra drogurilor de pe lângă Ministerul Sănătății al R. Moldova, care se vor aprecia în

cumul cu alte probe, pentru a stabili adevărul și a putea conchide asupra vinovăției sau

nevinovăției persoanei deferite judecății.

Din materialele dosarului, se constată că expertiza chimică nr. 34/12/2-R-503 din 04

mai 2017 efectuată asupra masei vegetale uscate, mărunțite, de culoare verde, din

pachetul din polietilenă ridicat la data de 20 aprilie 2017 de la cet. Ștefăneț M., a fost

dispusă de agentul constatator Popovici Eu. (a se vedea f.d. 24), în vederea constatării

dacă obiectele depistate la inculpat se atribuie la substanțe narcotice sau psihotrope, la

care specii anume și care este masa lor. Costul unei atare expertize a fost de 2800 lei. (a

se vedea f.d. 26)

După aceasta, rezultatele raportului de expertiză chimică nr. 34/12/2-R-503 din 04

mai 2017 au fost folosite de partea acuzării pentru a-l incrimina pe inculpat în baza art.

217 alin. (2) Cod penal, ceea ce rezultă din fapta ce i-a fost imputată inculpatului prin

actul de sesizarea a instanței.

În situația când efectuarea expertizei a fost dispusă de către organul de urmărire

penală pentru acumularea probatoriului, plățile necesare pentru efectuarea acesteia

urmează a fi achitate din contul mijloacelor bănești ale bugetului de stat, nu din contul

inculpatului. Or, atare acțiuni procesuale, adică cele ce țin de administrarea probatoriului

și formularea învinuirii, trebuie puse în sarcina părții acuzării și nu urmează a fi achitate

de inculpat, după cum pledează procurorul.

5

În principiu, este necesar de a evidenția că taxele percepute pentru efectuarea unei

expertize, similare celor disputate aici, în toate cazurile urmează a fi încasate din contul

statului, nefiind atins astfel caracterul echitabil al acestei proceduri.

Din ansamblul considerentelor care preced, rezultă că cheltuielile suportate pentru

efectuarea expertizei chimice nr. 34/12/2-R-503 din 04 mai 2017, în sumă de 2800 lei,

urmează a fi acoperite integral din contul bugetului de stat, acestea neputând face obiectul

unei rambursări din partea inculpatului.

Prin urmare, respingerea cererii procurorului în această parte, de către instanța de

apel, este corectă și legală, fiind menținută și de instanța de recurs.

Pe de altă parte, Colegiul penal lărgit nu poate susține poziția instanței de apel, care

i-a respins integral cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare suportate

de stat, adică inclusiv și pentru efectuarea celei de-a doua expertize chimice, efectuată la

demersul înaintat de partea apărării.

Or, după cum se constată din actele cauzei, ofițerul de urmărire penală, Sîrbu R., la

demersul inculpatului minor și a avocatului acestuia Rusnac A. a dispus efectuarea unei

expertize chimice repetate, în vederea constatării acelorași circumstanțe: dacă obiectele

depistate la inculpat se atribuie la substanțe narcotice sau psihotrope, la care specii anume

și care este masa lor. (a se vedea f.d. 33 și 52)

Potrivit art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală, părțile, din inițiativă proprie și

pe cont propriu, sînt în drept, prin intermediul organului de urmărire penală, al

procurorului sau al instanței de judecată, să înainteze instituției publice de expertiză

judiciară/biroului de expertiză judiciară o cerere privind efectuarea expertizei judiciare

pentru constatarea circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea

intereselor lor.

Art. 75 alin. (3) din Legea nr. 68 din 14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și

statutul expertului judiciar, prevede că, în cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea

expertizei sînt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu

excepția cazurilor prevăzute la art.142 alin.(2) Cod de procedură penală, indicat supra.

Prin urmare, în această parte, corect procurorul susține că suma de 2800 lei,

cheltuită pentru efectuarea expertizei chimice repetate nr. 34/12/2-R-925 din 13 iulie

2017, la demersul inculpatului și a apărătorului acestuia, urmează a fi încasată de la

inculpat, după cum prevede legea.

Totodată, Colegiul reține că inculpatul Ștefăneț M. la momentul comiterii

infracțiunii era minor și prin sentință s-a dispus liberarea acestuia de la răspunderea

penală în baza art. 54 Cod penal, cu aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter

educativ, și anume încredințarea minorului pentru supraveghere părinților.

Cauza în privința lui Ștefăneț M. a fost judecată de instanța de fond în conformitate

cu art. 3641 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, adică inculpatul a recunoscut integral fapta prejudiciabilă săvîrșită și s-a căit

sincer de cele comise, acceptând judecarea cauzei în procedură simplificată.

Infracțiunea de care Ștefăneț M. se face vinovat, raportată la art. 16 Cod penal, se

atribuie la categoria celor ușoare.

6

Printre circumstanțele atenuante reținute de prima instanță se enumeră: săvîrșirea

pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare, recunoașterea vinei, căința sinceră,

contribuirea activă la descoperirea infracțiunii. De asemenea, instanța a menționat că

inculpatul a conștientizat pericolul social al acțiunilor sale, a regretat cele comise și a

promis pe viitor să nu mai admită atare încălcări.

Legea prevede, în art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, că instanța poate

elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care

trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata

cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor

care se află la întreținerea lor.

Avînd în vedere cele consemnate supra, Colegiul penal lărgit ajunge la conchiderea

că, inculpatul urmează a fi eliberat de plata cheltuielilor judiciare în sumă de 2800 lei,

pentru efectuarea expertizei chimice repetate nr. 34/12/2-R-925 din 13 iulie 2017.

Colegiul penal lărgit

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura de circumscripție

Bălți, Formusatii Andrei, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 06 decembrie 2017, în partea încasării cheltuielilor judiciare, rejudecă cauza și

pronunță o nouă hotărîre în această parte, prin care se constată că Ștefăneț Maxim

XXXXX urmează să achite cheltuielile judiciare în sumă de 2800 lei, pentru efectuarea

expertizei chimice nr. 34/12/2-R-925 din 13 iulie 2017, totodată acesta se eliberează de la

plata cheltuielilor respective, în baza art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală.

Celelalte dispoziții ale deciziei instanței de apel se mențin fără modificări.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 martie 2018.

Președinte URSACHE Petru

Judecător TOMA Nadejda

Judecător ALERGUȘ Constantin

Judecător TIMOFTI Vladimir

Judecător ȚURCAN Anatolie

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-05-02
0,94
1ra-713/2018 — art. 217 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-713/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 04 aprilie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând admisi
CSJ 2017-08-25
0,94
1ra-1103/2017 — art. 217/1 alin. 3 lit. b și f CP
Dosarul nr. 1ra-1103/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 08 august 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir,
CSJ 2017-02-14
0,94
1ra-72/2017 — art.217 alin.4 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra-72/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 14 februarie 2017 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte Ursache Petru judecători Toma Nadejda Nicolaev Ghenadie Timofti Vladimir Moraru Petru jude
CSJ 2017-11-08
0,94
1ra-1542/2017 — art. 201-1 alin. 1 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-1542/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 08 noiembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte NICOLAEV Ghenadie judecători TOMA Nadejda MORARU Petru examinând admis
CSJ 2018-09-19
0,94
1ra-988/2018 — art. 217 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-988/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boic
Sursă