1ra-317/2018 — Art. 324 al. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, din 15 iunie 2017, inculpatul Triboi Sergiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 200 unități convenționale, echivalentul a 24 000 lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de la 3 ani.

Pentru a pronunța sentința în cauză, instanța de fond a reținut că, Triboi Sergiu deținând în baza ordinului nr. 214 EF, din 21 iunie 2013, al Ministrului Afacerilor Interne, funcția de inspector al serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al secției securitate publică a inspectoratului de poliție Anenii Noi al IGP al MAI, grad special - locotenent major de poliție, la 09 iunie 2016, acționând din intenție directă, fiind persoană publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art. 22 alin. (1) lit. lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege, să respecte regulamentul intern, contrar prevederilor art. art. 19 lit. a), 20 lit. b), 26 alin. (1) lit. a) ale Legii nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, prin care polițistul urmează să asigure reacționarea promptă la sesizările, comunicările despre infracțiuni, să constate cauzele și condițiile ce pot genera sau contribui la săvârșirea infracțiunilor, să desfășoare activități de constatare a infracțiunilor, să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului, să aibă un comportament demn, contrar pct. 15 lit. lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie al polițistului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care colaboratorul de poliție este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cazurile de corupție din poliție, a pretins, acceptat 1 și primit mijloace bănești ce nu i se cuvin de la Zîreanov Andrei în următoarele împrejurări: La 09 iunie 2016, în jurul orelor 01:00-02:30 min., Triboi Sergiu, stopând mijlocul de transport - motoretă de model XXX” cu n/î XXX condus de Zîreanov Andrei, a pretins și acceptat de la ultimul, mijloace bănești ce nu i se cuvin, în mărime de 2 000 lei, pentru a nu-l documenta pe acesta în comiterea contravențiilor prevăzute de art. 229 alin. (2) și (3), art. 231 alin. (1) Cod Contravențional și anume conducerea unui vehicul care nu a fost înmatriculat în modul stabilit sau care nu a fost supus reviziei tehnice, exploatarea unui vehicul care nu a fost asigurat de răspundere civilă în modul stabilit, conducerea vehiculului fără permis de conducere (cu excepția conducerii în cazul instruirii, în prezența instructorului). În continuarea activității criminale, Triboi Sergiu, în scopul primirii mijloacelor bănești ce nu i se cuvin, în mărime de 2000 lei, pretinși și acceptați anterior, împreună cu Zîreanov Andrei s-au deplasat la domiciliul cet. Vieru Ion, unde Zîreanov Andrei a împrumutat suma de 2000 lei, pentru a-i transmite lui Triboi Sergiu, lăsînd în gaj mijlocul de transport - motoretă de model „XXX” cu n/î XXX, și actele de înmatriculare, plasîndu-l în garajul casei ce aparține cet. Vieru Ion. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Triboi Sergiu a comis infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (4) Cod penal, corupere pasivă, adică a pretins, acceptat și primit, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, săvârșite în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, a declarat apel avocatul Moloșag Natalia în numele inculpatului Triboi Sergiu și procurorul. 3.1. În apelul declarat de către procuror s-a invocat blândețea sentinței și s-a solicitat, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Triboi Sergiu să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(4) din Codul penal și să-i fie stabilită o pedeapsă cu amendă în mărime de 1 750 unități convenționale, echivalentul a 35 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani. Instanța de judecată a constatat vinovăția lui Triboi Sergiu în comiterea faptei social periculoase, însă contrar acesteia a ignorat criteriile generale de individualizare a pedepsei stabilite de prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal, care stipulează că la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, procurorul a menționat, că chiar dacă Triboi Sergiu este acuzat de comiterea unei infracțiuni care, reieșind din prevederile art. 16 din Codul penal, face parte din categoria infracțiunilor ușoare, aferent personalității inculpatului criteriu luat la baza sentinței de condamnare, prin acțiunile acestuia a fost discreditată și compromisă activitatea structurii autorității statului, or într-o societate democratică poliția are misiunea de a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei prin activități de menținere, asigurare și restabilire a ordinii și securității publice, de prevenire, investigare și de descoperire a infracțiunilor și contravențiilor, însă prin comportamentul său corupțional, Triboi Sergiu a compromis în viziunea societății 2 activitatea Poliției. Totodată, instanța de judecată ca criteriu de individualizare a pedepsei a luat prezența circumstanței atenuante - prezența a doi copii minori, însă nu a luat în considerarea circumstanța agravantă prevăzută la art. 77 alin.(l) lit. n) și anume săvârșirea infracțiunii cu folosirea încrederii acordate, or potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice, răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin. 3.2. În apelul declarat de către avocatul Moloșag Natalia în numele inculpatului Triboi Sergiu, s-a solicitat achitarea inculpatului, deoarece în acțiunile lui Triboi Sergiu nu sunt prezente elementele componente ale infracțiunii. Acțiunile și actele OUP de pornire a UP în privința lui Triboi Sergiu sunt lovite de nulitate deoarece a fost pornită cu încălcarea competenții și încălcarea termenelor prevăzute de Cod de procedură penală. Probele administrate din partea acuzării, nu sunt concludente, nu sunt veridice și nici pertinente, nu au relevanță asupra actului de învinuire, fiind prezente din partea OUP acțiuni de provocare. Conținutul sentinței, este o copie întocmai al rechizitoriului. Instanța de fond nu a argumentat nu a apreciat și nu a adus critici pozițiilor părților în conținutul Sentinței, necăutând la faptul că în cadrul cercetării judecătorești partea apărării a fost prezentată și argumentată. Niciunul din argumentele apărării, instanța nu le-a respins și nici apreciat critic. Conținutul sentinței, seamănă mai mult cu rechizitoriului, fapt care denotă că instanța a eșuat în asigurarea dreptului lui Triboi Sergiu la un proces contradictoriu, cu respectarea egalității armelor, echitabil si imparțial. Instanța a transcris în sentință, declarațiile martorilor din actul de învinuire (rechizitoriu), și nu cele audiate în cadrul ședințelor de judecată. Instanța de fond nu a indicat în sentință toate probele cercetate în cadrul ședințelor de judecată fapt ce a adus la neaprecierea din partea instanței de fond a acestor probe și trecerea tacită a poziției părții apărării. La fel s-a menționat în apelul avocatului că, instanța de fond a omis să se expună asupra mai multor argumente ale părții apărării. Instanța de fond, eronat a ajuns la concluzia că acuzarea ar fi prezentat probe pertinente și veridice, iar probele prezentate de apărare nu conformă contrariului. Instanța de fond l-a condamnat pe Triboi Sergiu pentru pretinderea, estorcarea și primirea mijloacelor bănești, fără a demonstra prezența acestora în acțiunile lui.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2017, a fost respins apelul procurorului și apelul avocatului Moloșag Natalia în numele inculpatului Triboi Sergiu ca fiind nefondate cu menținerea sentinței primei instanțe. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, probele administrate și cercetate de către prima instanță dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului Triboi Sergiu în comiterea infracțiunii imputate, prevăzute la art. 324 alin. (4) Cod penal, anume de comiterea unei fapte de corupere pasivă - pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia săvârșite în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale Instanța de apel a reținut întru probarea vinovăției inculpatului Triboi Sergiu declarațiile martorilor Zîreanov Andrei, Vieru Ion, Ipatii Vitalie, Zîreanu Diana, Moraru Marin, Pascari Sergiu, Bumbu Veaceslav, Donțu Varvara, Golubenco 3 Veaceslav, precum și: proces-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 09 iunie 2016, (f.d.4, Vol. I); Certificatul de înmatriculare pe motoreta de model „X XX” cu n/î XX cu nr. XXX eliberat pe numele XX, cu nr. de înmatriculare XXX și certificatul temporar de înmatriculare nr. XXX, eliberat pe numele cet. SAVA Aliona, care au fost ridicate de la domiciliul cet. Vieru Ion, amplasat în s. Bulboaca r-nul Anenii Noi.; procesul-verbal de percheziție din 22 iunie 2016 (f.d.25-28, Vol.l); procesul-verbal de ridicare din 22 iunie 2016,(f.d.32-36, Vol.l); procesul-verbal de examinare din 29 iunie 2016, (f.d.37, Vol.l); procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 22 iunie 2016, (f.d.96-101, Vol.l); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 23 iunie 2016, (f.d. 104, Vol.l); înregistrarea comunicărilor și înregistrarea de imagini a întâlnirilor și convorbirilor între Zîreanov Andrei și cet. Vieru Ion care au avut loc la 20 iunie 2016; procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație: interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice, din 24 iunie 2016 și stenograma; proces procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație: interceptarea și înregistrarea comunicărilor cu înregistrarea de imagini, din 21 iunie 2016 și stenograma; procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație; procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație. Astfel, analizând și apreciind probele administrate și cercetate de către instanța de fond și de apel, Colegiul penal consideră că vina inculpatului Triboi Sergiu de comiterea infracțiunii incriminate s-a confirmat pe deplin și acțiunile lui corect au fost încadrate în baza art. 324 alin. (4) Cod penal - corupere pasivă, adică a pretins, acceptat și primit, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, săvârșite în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale. Argumentele apărătorului precum că inculpatul nu se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate, se combat cu probele administrate la dosar și cercetate în instanța de judecată și suplimentar în instanța de apel. La fel, nu sunt temeinice nici afirmațiile apărării prin care se indică că, la examinarea cauzei au avut loc mai multe încălcări de procedură. Astfel, apărarea indică faptul că la examinarea cauzei în privința lui Triboi Sergiu au fost încălcate prevederile art. 270 alin. (1), 373 alin. (1), (2), (3), cît și art. 274 Cod procedură penală, anume faptul încălcării procedurii privind începerea urmării penale, care a fost pornită nu de către organul competent și au fost încălcați termenii privind aducerea la cunoștință a procurorului despre actele de constatare întocmite de către organul constatator. Potrivit art. 270 alin. (1) lit. g) Cod procedură penală „Procurorul exercită urmărirea penală în cazurile infracțiunile săvârșite de ofițeri de urmărire penală, colaboratori de poliție și colaboratori ai organelor care desfășoară activitate specială de investigații”. În prezenta cauză, Colegiul penal reține că inculpatul Triboi Sergiu face parte categoria celor menționați în prezentul articol, adică este colaborator de poliție, din care motiv urmărirea penală urma să fie dusă de către procuror Totodată instanța reține că urmărirea penală, corect fost pornită de către organul de urmărire penală în persoana ofițerului superior al SUP a Direcției Combaterea Corupției a Serviciului Protecție Internă și Anticorupție a Ministerului Afacerilor 4 Interne, Nicolae Bruma prin ordonanța din 10.06.2016, deoarece a fost sesizat de către Zîreanu A. la data de 09.06.2017 în ordinea art. 262 Cod de procedură penală. Totodată, la data de 10.06.2016 în conformitate cu prevederile art. 274 alin. (3) Cod de procedură penală, Șeful SUP a Direcției Combaterea Corupției a Serviciului Protecție Internă și Anticorupție a Ministerului Afacerilor Interne a remis materialele cauzei penale Procuraturii Anticorupție, pentru stabilirea competenței (f.d. 1, 2). Ulterior prin ordonanța din 10.06.2017 a Procurorului General interimar al Republicii Moldova a fost dispusă efectuarea urmării penale de către un grup de procurori din cadrul Procuraturii anticorupție și ofițeri de investigație din cadrul Serviciului Protecție Internă și anticorupție al MAI (f.d. 5), iar prin ordonanța din 10.06.2017 a procurorului în Procuratura anticorupție, a fost fixat termenul urmării penale (f.d. 3). Cele menționate mai sus denotă că careva încălcări de procedură ce țin de pornirea și desfășurare a urmării penale, nu au fost constatate, or organul de urmărire penală care a dispus pornirea urmării penale, a acționat potrivit art. 274 (1) Cod de procedură penală, fiind sesizat în modul prevăzut de art. 262 și 273 Cod de procedură penală, ulterior în vederea stabiliri competenței potrivit art. 271, 274 Cod de procedură penală, cauza penală fiind expediată procurorului, care a dispus efectuarea urmării penale de procurori, care au și dus până la capăt urmărirea penală. Cît privește afirmațiile avocatului N.Moloșag ce țin de încălcarea termenului de 24 ore prevăzut de art. 273 alin. (3) Cod de procedură penală, privind predarea actelor de constatare procurorului pentru pornirea urmării penale conform art. 274 din același cod, instanța de apel a considerat că acestea nu sunt întemeiate, or acestea nu sunt aplicabile speței, din care rezultă că urmărirea penală deja era pornită de către SUP a Direcției Combaterea Corupției a Serviciului Protecție Internă și Anticorupție a Ministerului Afacerilor Interne, iar informarea procurorului și transmiterea cauzei penale pentru transmiterea conform competenței, a avut loc în termenul stabilit de lege, adică la data de 10.06.2016, în aceia-și zi când a fost pornită urmărirea penală (f.d. 1, 2, 5). Astfel, obiecția avocatului ce ține de înregistrarea tardivă în cancelaria Procuraturii anticorupție a materialelor parvenite de la organul de urmărire penală, nu este pertinentă, totodată și luîndu-se în considerație că data de 10.06.2016 era o zi de vineri, urmând după aceasta două zile nelucrătoare . Obiecțiile apelantului cu referire la faptul că inculpatul nu era în drept să întocmească careva procese-verbale contravenționale denunțătorului Zîreanov A., or ultimul nu a încălcat careva prevederi legale, sunt respinse de către instanță, or prin probele acuzării fiind constatat că acesta conducea fără careva acte care ar confirma dreptul asupra motoretei, ceea ce puteau servi drept temei pentru atragerea la răspunderea contravențională în baza prevederilor 232 din Codul contravențional pentru conducerea fără dovada privind dreptul de circulație, or din speță rezultă că Zîreanov A., deși conducea motoreta, care conform Regulamentului cu privire la permisul de conducere, organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de conducere și condițiile de admitere la traficul rutier, aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 1452 din 24.12.2007, pct. 4, este considerat drept vehicul, atribuit la subcategoria AM - anume moped (f.d. 27, V-II), nu avea permis de conducere ori altă dovadă care confirma dreptul de circulație, necesară potrivit pct. 7 lit. h) din Regulamentul menționat mai sus pentru conducerea vehiculului din subcategoria AM. 5 Așa dar, analizând minuțios acțiunile inculpatului prin prisma probelor prezentate, inclusiv și a declarațiilor inculpatului, pe care Colegiul penal ultimele le apreciază că nu corespund realității din motivul ne concordării lor cu probele administrate, divergențelor între ele și combaterea lor prin celelalte probe, instanța de apel conchide demonstrat faptul pretinderii și acceptării de către Triboi Sergiu de la Zîreanov Andrei a sumei de 2 000 lei pentru ca să nu-i fie întocmit proces verbal cu privire la contravenție. Cât privește apelul procurorului avocatului Niculiță Grigore privind aplicarea pedepsei inculpatului, Colegiului penal reține că instanța de fond la aprecierea modului și a măsurii de pedeapsă a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii, personalitatea infractorului, de circumstanțele care atenuează pedeapsa sau o agravează. Or, din prevederile art.75 Cod penal rezultă că, individualizarea judiciară a pedepsei este realizată de către instanța de judecată și constă în stabilirea și aplicarea pedepsei prevăzute de sancțiune, pentru infracțiunea săvârșită, în funcție de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea infractorului, de împrejurările concrete în care s-a comis infracțiunea. Astfel cu referire la speță se reține că, în cazul infracțiunilor de corupție noțiunea „gravitatea infracțiunii săvârșite” trebuie de înțeles în sensul că această infracțiune, comparativ cu alte categorii de infracțiuni, prezintă un pericol deosebit de grav pentru societate, deoarece se manifestă în structurile autorităților statului, a puterii sau serviciilor publice, care discreditează și compromit activitatea acestora. Ține de menționat că, pedepsele stabilite de instanța de judecată trebuie să fie nu numai legale, în sensul de respectare a cadrului legal de individualizare judiciare, dar în același timp, trebuie să fie și juste, adică să se respecte criteriul proporționalității, care presupune stabilirea cuantumului pedepsei în funcție de gravitatea infracțiunii și vinovăția făptuitorului. în același timp, trebuie să fie respectată prevederea art.61 Cod penal, conform cărui, pedeapsa care se aplică urmează își atingă scopul de restabilire a echității sociale și prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni de către alte persoane. Astfel colegiul penal reține că, inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsă sub formă de amendă în mărime de la 1 000 la 2 000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Totodată instanța de judecată a stabilit circumstanțe atenuante în conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal - prezența copiilor minori la întreținere a inculpatului . Careva circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal, instanța de judecată nu a reținut. Privind personalitatea inculpatului Triboi Sergiu se reține că, ultimul este căsătorit, anterior nu a fost judecat. Analizând circumstanțele stabilite, instanța de apel consideră că prima instanță corect a concluzionat despre aceea că corectarea inculpatului este posibilă doar prin stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 1 200 unități convenționale, echivalentul a 24 000 lei. Totodată, Colegiul penal reține că persoana care a utilizat statutul funcției, drepturile și avantajele pe care le acordă aceasta pentru facilitatea infracțiunii de corupție trebuie să fie privat de dreptul de a ocupa această funcție, or, anume astfel va fi atins scopul pedepsei penale aplicate față de condamnat. 6 Astfel, instanța de apel consideră că instanța de fond corect a aplicat pedeapsa complementară sub formă de privare de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 3 ani, pedeapsă care este echitabilă faptelor comise și va duce la corijarea și reeducarea inculpatului.

Nefiind de acord cu hotărârile menționate, avocatul Moloșag Natalia în numele inculpatului Triboi Sergiu, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința inculpatului. Recurentul invocă aceleași motive declarate în cererea de apel (pct. 3.2). Totodată, invocă că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel; nu sunt prezente elementele componentei ale infracțiunii imputate; cauza a fost examinată unilateral bazându-se pe dubii și presupuneri; probele acumulate au fost dobîndite prin provocare. 5.1. Asupra recursului declarat procurorul a depus referință prin care s-a expus pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece recurentul se referă la reaprecierea probelor, însă la judecarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 93- 101, 26-27 Cod de procedură penală, fiind reținută starea de fapt și de drept, iar acțiunile lui Triboi Sergiu au fost încadrate corect în baza art. 324 alin. (4) Cod penal.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar și verificînd legalitatea hotărîrilor atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi respins din următoarele considerente. Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără însă a i se agrava situația. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Drept temei pentru declararea recursului, recurentul a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de apel în cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii și instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare 7 la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză. Se reține, că eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legislator în art. 6 pct. 111 ) Cod de procedură penală și anume stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Eroarea gravă de fapt trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt. Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fie influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții de cît cea pe care materialul probator o susține. Cercetînd probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei apărării, în sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul o consideră ca neîntemeiată. La acest capitol se remarcă că, sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Astfel, verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține, că temeiul invocat nu și-a găsit confirmarea în cauza dată. Starea de fapt reținută și de drept apreciată de către instanța de apel, concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relatate și examinate în cuprinsul hotărârii atacate. De asemenea, instanța de recurs relevă că instanțele ierarhic inferioare au examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, apreciind la justa valoare probele administrate la dosar și just au ajuns la concluzia privind vinovăția lui Triboi Sergiu de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal, adică primirea, personal de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșite în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale. Prin urmare, corupția reprezintă un fenomen antisocial ce reprezintă o înțelegere nelegală între două părți, una propunând sau promițând privilegii sau beneficii nelegitime, cealaltă, antrenată în serviciul public, consimțînd sau primindu-le în schimbul executării sau neexecutării unor anumite acțiuni funcționale ce conțin elemente ale infracțiunii prevăzute în Codul penal. Infracțiunea de corupere pasivă poate fi comisă doar cu intenție directă, întrucît scopul infracțiunii este unul special, avînd o natură alternativă și anume scopul îndeplinirii în interesul corupătorului sau al persoanelor pe care le reprezintă, de către corupt, a unei acțiuni în exercitarea funcției sau contrar funcției în cauză. Astfel, Colegiul reține prezența în acțiunile lui Triboi Sergiu a procesului nelegal de primire a sumei de 2 000 lei de la Zîreanov Andrei, pentru a nu-l documenta pe acesta în comiterea contravențiilor prevăzute de art. 229 alin. (2) și (3), art. 231 alin. (1) Cod Contravențional și anume conducerea unui vehicul care nu a fost înmatriculat în modul stabilit sau care nu a fost supus reviziei tehnice, 8 exploatarea unui vehicul care nu a fost asigurat de răspundere civilă în modul stabilit, conducerea vehiculului fără permis de conducere (cu excepția conducerii în cazul instruirii, în prezența instructorului). Tot aici, instanța relatează că acțiunile inculpatului corect au fost încadrate în baza alin. (4) art. 324 Cod penal, iar pedeapsa aplicată este una echitabilă care își va atinge scopul și va duce la restabilirea echității sociale, corectarea vinovatei și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni. În consecință, cele relatate mai sus duc la respingerea argumentelor invocate în recurs de către avocat, ca fiind considerate declarative și neîntemeiate, mai mult ca atît, avocatul solicită achitarea inculpatului pe motiv că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele componente ale infracțiunii prevăzute de art. 34 alin. (4) Cod penal. Totodată, inculpatul Triboi Sergiu a achitat amenda după pronunțarea sentinței primei instanțe. Prin urmare, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse în pct. 4.1. din prezenta decizie. Mai mult, din materialele dosarului rezultă, că instanța de fond și de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluziile în privința inculpatului să fie legale și întemeiate. Cu referire la pct. 15) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul evidențiază că norma dată prevede că, în cazul în care instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză. Însă, recurentul nu a menționat care anume normă de drept aplicată în hotărârea atacată, instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului, menționând caz din jurisprudența CEDO ce nu are relevanță cu cauza respectivă. În viziunea Colegiului penal, instanța de apel s-a expus asupra tuturor argumentelor, elucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, pătrunzând în esența problemei de fapt și de drept, cercetând amănunțit aspectele învinuirii înaintate și a apreciat conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă, iar în concluziile sale a motivat admiterea probelor. Astfel, instanța de recurs statuează că, nu se constată prezența a careva dubii privind nevinovăția inculpatului, în săvârșirea acțiunilor incriminate acesteia. Prin urmare, conform alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, însă precum s-a expus instanța de recurs mai sus, careva încălcare la judecarea cauzei nu a fost admisă de către instanța de apel. Reieșind din cele expuse, instanța de recurs constată că temeiurile invocate de recurent se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusele erori de drept, astfel încît, hotărîrile atacate cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, fiind descrise detaliat și argumentat în decizia instanței de apel, 9 acceptate și de către instanța de recurs care în totalitatea lor resping argumentele recurentului. Astfel, Colegiul lărgit apreciază criticile recurentului ca fiind vădit neîntemeiate, dat fiind că instanța de apel a respectat exigențele prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală și a judecat conform legii cauza penală în privința lui Triboi Sergiu, în fapt și în drept. În acest context, Colegiul concluzionează că argumentele invocate de către recurent în recurs sunt neîntemeiate, fapt ce impune incontestabil concluzia de respingere a recursului ordinar declarat, ca inadmisibil, cu menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Moloșag Natalia în numele inculpatului Triboi Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2017, în cauza penală, în privința lui Triboi Sergiu XXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 14 martie 2018. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 10