1ra-317/2018 — art. 324 al. 4 CP

1ra-317/2018 — art. 324 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-317/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul

Moloșag Natalia în numele inculpatului Triboi Sergiu, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 15 iunie 2017 și decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2017, în cauza penală în privința lui

Triboi Sergiu XXX, născut la XXX, domiciliat în

XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 18.07.2016 pînă la 15.06.2017;

Instanța de apel de la 28.07.2017 pînă la 13.09.2017;

Instanța de recurs de la 10.01.2017 pînă la 14.02.2018.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

inculpatul Triboi Sergiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 324 alin. (4) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de amendă în

mărime de 1 200 unități convenționale, echivalentul a 24 000 lei și cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de la 3 ani.

Sergiu deținând în baza ordinului nr. 214 EF, din 21 iunie 2013, al Ministrului

Afacerilor Interne, funcția de inspector al serviciului supraveghere tehnică și

accidente rutiere al secției securitate publică a inspectoratului de poliție Anenii Noi al

IGP al MAI, grad special - locotenent major de poliție, la 09 iunie 2016, acționând

din intenție directă, fiind persoană publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au fost

acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire drepturi și obligații în vederea

exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art. 22 alin. (1) lit. lit. a),

b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.

158-XVI din 04.07.2008, conform cărora funcționarul public este obligat să respecte

Constituția, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile

cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în

spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de

conduită profesională prevăzute de lege, să respecte regulamentul intern, contrar

prevederilor art. art. 19 lit. a), 20 lit. b), 26 alin. (1) lit. a) ale Legii nr. 320 din

27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, prin care polițistul

urmează să asigure reacționarea promptă la sesizările, comunicările despre

infracțiuni, să constate cauzele și condițiile ce pot genera sau contribui la săvârșirea

infracțiunilor, să desfășoare activități de constatare a infracțiunilor, să respecte cu

strictețe drepturile, libertățile omului, să aibă un comportament demn, contrar pct. 15

lit. lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie al polițistului aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care colaboratorul de poliție este obligat să

se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte

organe competente referitor la toate cazurile de corupție din poliție, a pretins, acceptat

1

și primit mijloace bănești ce nu i se cuvin de la Zîreanov Andrei în următoarele

împrejurări:

La 09 iunie 2016, în jurul orelor 01:00-02:30 min., Triboi Sergiu, stopând

mijlocul de transport - motoretă de model XXX” cu n/î XXX condus de Zîreanov

Andrei, a pretins și acceptat de la ultimul, mijloace bănești ce nu i se cuvin, în

mărime de 2 000 lei, pentru a nu-l documenta pe acesta în comiterea contravențiilor

prevăzute de art. 229 alin. (2) și (3), art. 231 alin. (1) Cod Contravențional și anume

conducerea unui vehicul care nu a fost înmatriculat în modul stabilit sau care nu a

fost supus reviziei tehnice, exploatarea unui vehicul care nu a fost asigurat de

răspundere civilă în modul stabilit, conducerea vehiculului fără permis de conducere

(cu excepția conducerii în cazul instruirii, în prezența instructorului).

În continuarea activității criminale, Triboi Sergiu, în scopul primirii mijloacelor

bănești ce nu i se cuvin, în mărime de 2000 lei, pretinși și acceptați anterior,

împreună cu Zîreanov Andrei s-au deplasat la domiciliul cet. Vieru Ion, unde

Zîreanov Andrei a împrumutat suma de 2000 lei, pentru a-i transmite lui Triboi

Sergiu, lăsînd în gaj mijlocul de transport - motoretă de model „XXX” cu n/î XXX, și

actele de înmatriculare, plasîndu-l în garajul casei ce aparține cet. Vieru Ion.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Triboi Sergiu a comis infracțiunea

prevăzută de art. 324 alin. (4) Cod penal, corupere pasivă, adică a pretins, acceptat și

primit, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică bunuri, servicii,

privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu

îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, săvârșite în proporții

care nu depășesc 100 unități convenționale.

Moloșag Natalia în numele inculpatului Triboi Sergiu și procurorul.

3.1. În apelul declarat de către procuror s-a invocat blândețea sentinței și s-a

solicitat, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Triboi Sergiu să

fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(4) din

Codul penal și să-i fie stabilită o pedeapsă cu amendă în mărime de 1 750 unități

convenționale, echivalentul a 35 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

publice pe un termen de 5 ani.

Instanța de judecată a constatat vinovăția lui Triboi Sergiu în comiterea faptei

social periculoase, însă contrar acesteia a ignorat criteriile generale de individualizare

a pedepsei stabilite de prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal, care stipulează că la

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Astfel, procurorul a menționat, că chiar dacă Triboi Sergiu este acuzat de

comiterea unei infracțiuni care, reieșind din prevederile art. 16 din Codul penal, face

parte din categoria infracțiunilor ușoare, aferent personalității inculpatului criteriu

luat la baza sentinței de condamnare, prin acțiunile acestuia a fost discreditată și

compromisă activitatea structurii autorității statului, or într-o societate democratică

poliția are misiunea de a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei prin

activități de menținere, asigurare și restabilire a ordinii și securității publice, de

prevenire, investigare și de descoperire a infracțiunilor și contravențiilor, însă prin

comportamentul său corupțional, Triboi Sergiu a compromis în viziunea societății

2

activitatea Poliției. Totodată, instanța de judecată ca criteriu de individualizare a

pedepsei a luat prezența circumstanței atenuante - prezența a doi copii minori, însă nu

a luat în considerarea circumstanța agravantă prevăzută la art. 77 alin.(l) lit. n) și

anume săvârșirea infracțiunii cu folosirea încrederii acordate, or potrivit art. 56 din

Constituție, cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice, răspund de

îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin.

3.2. În apelul declarat de către avocatul Moloșag Natalia în numele inculpatului

Triboi Sergiu, s-a solicitat achitarea inculpatului, deoarece în acțiunile lui Triboi

Sergiu nu sunt prezente elementele componente ale infracțiunii. Acțiunile și actele

OUP de pornire a UP în privința lui Triboi Sergiu sunt lovite de nulitate deoarece a

fost pornită cu încălcarea competenții și încălcarea termenelor prevăzute de Cod de

procedură penală. Probele administrate din partea acuzării, nu sunt concludente, nu

sunt veridice și nici pertinente, nu au relevanță asupra actului de învinuire, fiind

prezente din partea OUP acțiuni de provocare. Conținutul sentinței, este o copie

întocmai al rechizitoriului. Instanța de fond nu a argumentat nu a apreciat și nu a adus

critici pozițiilor părților în conținutul Sentinței, necăutând la faptul că în cadrul

cercetării judecătorești partea apărării a fost prezentată și argumentată. Niciunul din

argumentele apărării, instanța nu le-a respins și nici apreciat critic. Conținutul

sentinței, seamănă mai mult cu rechizitoriului, fapt care denotă că instanța a eșuat în

asigurarea dreptului lui Triboi Sergiu la un proces contradictoriu, cu respectarea

egalității armelor, echitabil si imparțial. Instanța a transcris în sentință, declarațiile

martorilor din actul de învinuire (rechizitoriu), și nu cele audiate în cadrul ședințelor

de judecată. Instanța de fond nu a indicat în sentință toate probele cercetate în cadrul

ședințelor de judecată fapt ce a adus la neaprecierea din partea instanței de fond a

acestor probe și trecerea tacită a poziției părții apărării.

La fel s-a menționat în apelul avocatului că, instanța de fond a omis să se expună

asupra mai multor argumente ale părții apărării. Instanța de fond, eronat a ajuns la

concluzia că acuzarea ar fi prezentat probe pertinente și veridice, iar probele

prezentate de apărare nu conformă contrariului. Instanța de fond l-a condamnat pe

Triboi Sergiu pentru pretinderea, estorcarea și primirea mijloacelor bănești, fără a

demonstra prezența acestora în acțiunile lui.

septembrie 2017, a fost respins apelul procurorului și apelul avocatului Moloșag

Natalia în numele inculpatului Triboi Sergiu ca fiind nefondate cu menținerea

sentinței primei instanțe.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, probele

administrate și cercetate de către prima instanță dovedesc incontestabil

vinovăția inculpatului Triboi Sergiu în comiterea infracțiunii imputate,

prevăzute la art. 324 alin. (4) Cod penal, anume de comiterea unei fapte de

corupere pasivă - pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin

mijlocitor, de către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de

bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru

sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora

pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei

acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia săvârșite în proporții care

nu depășesc 100 unități convenționale

Instanța de apel a reținut întru probarea vinovăției inculpatului Triboi Sergiu

declarațiile martorilor Zîreanov Andrei, Vieru Ion, Ipatii Vitalie, Zîreanu Diana,

Moraru Marin, Pascari Sergiu, Bumbu Veaceslav, Donțu Varvara, Golubenco

3

Veaceslav, precum și: proces-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea

pentru săvârșirea infracțiunii din 09 iunie 2016, (f.d.4, Vol. I); Certificatul de

înmatriculare pe motoreta de model „X XX” cu n/î XX cu nr. XXX eliberat pe

numele XX, cu nr. de înmatriculare XXX și certificatul temporar de înmatriculare nr.

XXX, eliberat pe numele cet. SAVA Aliona, care au fost ridicate de la domiciliul cet.

Vieru Ion, amplasat în s. Bulboaca r-nul Anenii Noi.; procesul-verbal de percheziție

din 22 iunie 2016 (f.d.25-28, Vol.l); procesul-verbal de ridicare din 22 iunie

2016,(f.d.32-36, Vol.l); procesul-verbal de examinare din 29 iunie 2016, (f.d.37,

Vol.l); procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 22 iunie 2016,

(f.d.96-101, Vol.l); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

23 iunie 2016, (f.d. 104, Vol.l); înregistrarea comunicărilor și înregistrarea de imagini

a întâlnirilor și convorbirilor între Zîreanov Andrei și cet. Vieru Ion care au avut loc

la 20 iunie 2016; procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de

investigație: interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice, din 24 iunie 2016

și stenograma; proces procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de

investigație: interceptarea și înregistrarea comunicărilor cu înregistrarea de imagini,

din 21 iunie 2016 și stenograma; procesul-verbal privind consemnarea măsurii

speciale de investigație; procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de

investigație.

Astfel, analizând și apreciind probele administrate și cercetate de către instanța

de fond și de apel, Colegiul penal consideră că vina inculpatului Triboi Sergiu de

comiterea infracțiunii incriminate s-a confirmat pe deplin și acțiunile lui corect au

fost încadrate în baza art. 324 alin. (4) Cod penal - corupere pasivă, adică a pretins,

acceptat și primit, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică bunuri,

servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a

nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, săvârșite în

proporții care nu depășesc 100 unități convenționale.

Argumentele apărătorului precum că inculpatul nu se face vinovat de comiterea

infracțiunii imputate, se combat cu probele administrate la dosar și cercetate în

instanța de judecată și suplimentar în instanța de apel.

La fel, nu sunt temeinice nici afirmațiile apărării prin care se indică că, la

examinarea cauzei au avut loc mai multe încălcări de procedură.

Astfel, apărarea indică faptul că la examinarea cauzei în privința lui Triboi

Sergiu au fost încălcate prevederile art. 270 alin. (1), 373 alin. (1), (2), (3), cît și art.

274 Cod procedură penală, anume faptul încălcării procedurii privind începerea

urmării penale, care a fost pornită nu de către organul competent și au fost încălcați

termenii privind aducerea la cunoștință a procurorului despre actele de constatare

întocmite de către organul constatator.

Potrivit art. 270 alin. (1) lit. g) Cod procedură penală „Procurorul exercită

urmărirea penală în cazurile infracțiunile săvârșite de ofițeri de urmărire penală,

colaboratori de poliție și colaboratori ai organelor care desfășoară activitate specială

de investigații”.

În prezenta cauză, Colegiul penal reține că inculpatul Triboi Sergiu face parte

categoria celor menționați în prezentul articol, adică este colaborator de poliție, din

care motiv urmărirea penală urma să fie dusă de către procuror

Totodată instanța reține că urmărirea penală, corect fost pornită de către organul

de urmărire penală în persoana ofițerului superior al SUP a Direcției Combaterea

Corupției a Serviciului Protecție Internă și Anticorupție a Ministerului Afacerilor

4

Interne, Nicolae Bruma prin ordonanța din 10.06.2016, deoarece a fost sesizat de

către Zîreanu A. la data de 09.06.2017 în ordinea art. 262 Cod de procedură penală.

Totodată, la data de 10.06.2016 în conformitate cu prevederile art. 274 alin. (3) Cod

de procedură penală, Șeful SUP a Direcției Combaterea Corupției a Serviciului

Protecție Internă și Anticorupție a Ministerului Afacerilor Interne a remis materialele

cauzei penale Procuraturii Anticorupție, pentru stabilirea competenței (f.d. 1, 2).

Ulterior prin ordonanța din 10.06.2017 a Procurorului General interimar al Republicii

Moldova a fost dispusă efectuarea urmării penale de către un grup de procurori din

cadrul Procuraturii anticorupție și ofițeri de investigație din cadrul Serviciului

Protecție Internă și anticorupție al MAI (f.d. 5), iar prin ordonanța din 10.06.2017 a

procurorului în Procuratura anticorupție, a fost fixat termenul urmării penale (f.d. 3).

Cele menționate mai sus denotă că careva încălcări de procedură ce țin de

pornirea și desfășurare a urmării penale, nu au fost constatate, or organul de urmărire

penală care a dispus pornirea urmării penale, a acționat potrivit art. 274 (1) Cod de

procedură penală, fiind sesizat în modul prevăzut de art. 262 și 273 Cod de procedură

penală, ulterior în vederea stabiliri competenței potrivit art. 271, 274 Cod de

procedură penală, cauza penală fiind expediată procurorului, care a dispus efectuarea

urmării penale de procurori, care au și dus până la capăt urmărirea penală.

Cît privește afirmațiile avocatului N.Moloșag ce țin de încălcarea termenului de

24 ore prevăzut de art. 273 alin. (3) Cod de procedură penală, privind predarea actelor

de constatare procurorului pentru pornirea urmării penale conform art. 274 din același

cod, instanța de apel a considerat că acestea nu sunt întemeiate, or acestea nu sunt

aplicabile speței, din care rezultă că urmărirea penală deja era pornită de către SUP a

Direcției Combaterea Corupției a Serviciului Protecție Internă și Anticorupție a

Ministerului Afacerilor Interne, iar informarea procurorului și transmiterea cauzei

penale pentru transmiterea conform competenței, a avut loc în termenul stabilit de

lege, adică la data de 10.06.2016, în aceia-și zi când a fost pornită urmărirea penală

(f.d. 1, 2, 5).

Astfel, obiecția avocatului ce ține de înregistrarea tardivă în cancelaria

Procuraturii anticorupție a materialelor parvenite de la organul de urmărire penală, nu

este pertinentă, totodată și luîndu-se în considerație că data de 10.06.2016 era o zi de

vineri, urmând după aceasta două zile nelucrătoare .

Obiecțiile apelantului cu referire la faptul că inculpatul nu era în drept să

întocmească careva procese-verbale contravenționale denunțătorului Zîreanov A., or

ultimul nu a încălcat careva prevederi legale, sunt respinse de către instanță, or prin

probele acuzării fiind constatat că acesta conducea fără careva acte care ar confirma

dreptul asupra motoretei, ceea ce puteau servi drept temei pentru atragerea la

răspunderea contravențională în baza prevederilor 232 din Codul contravențional

pentru conducerea fără dovada privind dreptul de circulație, or din speță rezultă că

Zîreanov A., deși conducea motoreta, care conform Regulamentului cu privire la

permisul de conducere, organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea

permisului de conducere și condițiile de admitere la traficul rutier, aprobată prin

Hotărîrea Guvernului RM nr. 1452 din 24.12.2007, pct. 4, este considerat drept

vehicul, atribuit la subcategoria AM - anume moped (f.d. 27, V-II), nu avea permis de

conducere ori altă dovadă care confirma dreptul de circulație, necesară potrivit pct. 7

lit. h) din Regulamentul menționat mai sus pentru conducerea vehiculului din

subcategoria AM.

5

Așa dar, analizând minuțios acțiunile inculpatului prin prisma probelor

prezentate, inclusiv și a declarațiilor inculpatului, pe care Colegiul penal ultimele le

apreciază că nu corespund realității din motivul ne concordării lor cu probele

administrate, divergențelor între ele și combaterea lor prin celelalte probe, instanța de

apel conchide demonstrat faptul pretinderii și acceptării de către Triboi Sergiu de la

Zîreanov Andrei a sumei de 2 000 lei pentru ca să nu-i fie întocmit proces verbal cu

privire la contravenție.

Cât privește apelul procurorului avocatului Niculiță Grigore privind aplicarea

pedepsei inculpatului, Colegiului penal reține că instanța de fond la aprecierea

modului și a măsurii de pedeapsă a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social

al infracțiunii, personalitatea infractorului, de circumstanțele care atenuează pedeapsa

sau o agravează.

Or, din prevederile art.75 Cod penal rezultă că, individualizarea judiciară a

pedepsei este realizată de către instanța de judecată și constă în stabilirea și aplicarea

pedepsei prevăzute de sancțiune, pentru infracțiunea săvârșită, în funcție de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de personalitatea infractorului, de împrejurările concrete în care

s-a comis infracțiunea.

Astfel cu referire la speță se reține că, în cazul infracțiunilor de corupție

noțiunea „gravitatea infracțiunii săvârșite” trebuie de înțeles în sensul că această

infracțiune, comparativ cu alte categorii de infracțiuni, prezintă un pericol deosebit de

grav pentru societate, deoarece se manifestă în structurile autorităților statului, a

puterii sau serviciilor publice, care discreditează și compromit activitatea acestora.

Ține de menționat că, pedepsele stabilite de instanța de judecată trebuie să fie nu

numai legale, în sensul de respectare a cadrului legal de individualizare judiciare, dar

în același timp, trebuie să fie și juste, adică să se respecte criteriul proporționalității,

care presupune stabilirea cuantumului pedepsei în funcție de gravitatea infracțiunii și

vinovăția făptuitorului. în același timp, trebuie să fie respectată prevederea art.61 Cod

penal, conform cărui, pedeapsa care se aplică urmează își atingă scopul de restabilire

a echității sociale și prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni de către alte persoane.

Astfel colegiul penal reține că, inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care

legea prevede pedeapsă sub formă de amendă în mărime de la 1 000 la 2 000 unități

convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Totodată instanța de judecată a stabilit circumstanțe atenuante în conformitate cu

prevederile art. 76 Cod penal - prezența copiilor minori la întreținere a inculpatului .

Careva circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal, instanța de judecată

nu a reținut.

Privind personalitatea inculpatului Triboi Sergiu se reține că, ultimul este

căsătorit, anterior nu a fost judecat.

Analizând circumstanțele stabilite, instanța de apel consideră că prima instanță

corect a concluzionat despre aceea că corectarea inculpatului este posibilă doar prin

stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 1 200 unități convenționale,

echivalentul a 24 000 lei.

Totodată, Colegiul penal reține că persoana care a utilizat statutul funcției,

drepturile și avantajele pe care le acordă aceasta pentru facilitatea infracțiunii de

corupție trebuie să fie privat de dreptul de a ocupa această funcție, or, anume astfel va

fi atins scopul pedepsei penale aplicate față de condamnat.

6

Astfel, instanța de apel consideră că instanța de fond corect a aplicat pedeapsa

complementară sub formă de privare de a ocupa anumite funcții publice pe un termen

de 3 ani, pedeapsă care este echitabilă faptelor comise și va duce la corijarea și

reeducarea inculpatului.

numele inculpatului Triboi Sergiu, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8), 15) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită

casarea acestora, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința inculpatului.

Recurentul invocă aceleași motive declarate în cererea de apel (pct. 3.2). Totodată,

invocă că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

cererea de apel; nu sunt prezente elementele componentei ale infracțiunii imputate;

cauza a fost examinată unilateral bazându-se pe dubii și presupuneri; probele

acumulate au fost dobîndite prin provocare.

5.1. Asupra recursului declarat procurorul a depus referință prin care s-a expus

pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece recurentul se referă la reaprecierea

probelor, însă la judecarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 93-

101, 26-27 Cod de procedură penală, fiind reținută starea de fapt și de drept, iar

acțiunile lui Triboi Sergiu au fost încadrate corect în baza art. 324 alin. (4) Cod penal.

legalitatea hotărîrilor atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide

că acesta urmează a fi respins din următoarele considerente.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea

pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427

Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără însă a i se agrava situația.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii

atacate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Drept temei pentru declararea recursului, recurentul a indicat prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6), 8), 15) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanța de apel în cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței și în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii și

instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare

7

la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această

cauză.

Se reține, că eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de

legislator în art. 6 pct. 111 ) Cod de procedură penală și anume stabilirea eronată a

faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care

le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu

reprezintă o apreciere greșită a probelor. Eroarea gravă de fapt trebuie să rezulte din

situația dosarului, privită ca o stare de fapt.

Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de

o parte, să fie influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită,

neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța

între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor

aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții de cît cea pe

care materialul probator o susține.

Cercetînd probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei apărării, în sensul

că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul o consideră

ca neîntemeiată.

La acest capitol se remarcă că, sub aspectul situației de “neîntrunire a

elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea

persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Astfel, verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține, că temeiul invocat nu și-a găsit confirmarea în cauza dată. Starea de fapt

reținută și de drept apreciată de către instanța de apel, concordă cu circumstanțele

stabilite și probele administrate, relatate și examinate în cuprinsul hotărârii atacate.

De asemenea, instanța de recurs relevă că instanțele ierarhic inferioare au

examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, apreciind la justa valoare

probele administrate la dosar și just au ajuns la concluzia privind vinovăția lui Triboi

Sergiu de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal, adică

primirea, personal de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine

pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșite în proporții care nu

depășesc 100 unități convenționale.

Prin urmare, corupția reprezintă un fenomen antisocial ce reprezintă o înțelegere

nelegală între două părți, una propunând sau promițând privilegii sau beneficii

nelegitime, cealaltă, antrenată în serviciul public, consimțînd sau primindu-le în

schimbul executării sau neexecutării unor anumite acțiuni funcționale ce conțin

elemente ale infracțiunii prevăzute în Codul penal.

Infracțiunea de corupere pasivă poate fi comisă doar cu intenție directă, întrucît

scopul infracțiunii este unul special, avînd o natură alternativă și anume scopul

îndeplinirii în interesul corupătorului sau al persoanelor pe care le reprezintă, de către

corupt, a unei acțiuni în exercitarea funcției sau contrar funcției în cauză.

Astfel, Colegiul reține prezența în acțiunile lui Triboi Sergiu a procesului

nelegal de primire a sumei de 2 000 lei de la Zîreanov Andrei, pentru a nu-l

documenta pe acesta în comiterea contravențiilor prevăzute de art. 229 alin. (2) și (3),

art. 231 alin. (1) Cod Contravențional și anume conducerea unui vehicul care nu a

fost înmatriculat în modul stabilit sau care nu a fost supus reviziei tehnice,

8

exploatarea unui vehicul care nu a fost asigurat de răspundere civilă în modul stabilit,

conducerea vehiculului fără permis de conducere (cu excepția conducerii în cazul

instruirii, în prezența instructorului).

Tot aici, instanța relatează că acțiunile inculpatului corect au fost încadrate în

baza alin. (4) art. 324 Cod penal, iar pedeapsa aplicată este una echitabilă care își va

atinge scopul și va duce la restabilirea echității sociale, corectarea vinovatei și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

În consecință, cele relatate mai sus duc la respingerea argumentelor invocate în

recurs de către avocat, ca fiind considerate declarative și neîntemeiate, mai mult ca

atît, avocatul solicită achitarea inculpatului pe motiv că în acțiunile inculpatului

lipsesc elementele componente ale infracțiunii prevăzute de art. 34 alin. (4) Cod

penal.

Totodată, inculpatul Triboi Sergiu a achitat amenda după pronunțarea sentinței

primei instanțe.

Prin urmare, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei

atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și

de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse în pct. 4.1. din prezenta

decizie.

Mai mult, din materialele dosarului rezultă, că instanța de fond și de apel, în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au examinat complet și

obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și

concludenții, atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluziile

în privința inculpatului să fie legale și întemeiate.

Cu referire la pct. 15) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul

evidențiază că norma dată prevede că, în cazul în care instanța de judecată

internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a

drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză.

Însă, recurentul nu a menționat care anume normă de drept aplicată în hotărârea

atacată, instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o

încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului, menționând caz din

jurisprudența CEDO ce nu are relevanță cu cauza respectivă.

În viziunea Colegiului penal, instanța de apel s-a expus asupra tuturor

argumentelor, elucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date, pătrunzând în esența problemei de fapt și de drept, cercetând amănunțit

aspectele învinuirii înaintate și a apreciat conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală fiecare probă, iar în concluziile sale a motivat admiterea probelor.

Astfel, instanța de recurs statuează că, nu se constată prezența a careva dubii

privind nevinovăția inculpatului, în săvârșirea acțiunilor incriminate acesteia.

Prin urmare, conform alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală, temeiurile

menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate

în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, însă precum s-a expus instanța de

recurs mai sus, careva încălcare la judecarea cauzei nu a fost admisă de către instanța

de apel.

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs constată că temeiurile invocate de

recurent se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență

presupusele erori de drept, astfel încît, hotărîrile atacate cuprind motivele pe care se

întemeiază soluția, fiind descrise detaliat și argumentat în decizia instanței de apel,

9

acceptate și de către instanța de recurs care în totalitatea lor resping argumentele

recurentului.

Astfel, Colegiul lărgit apreciază criticile recurentului ca fiind vădit neîntemeiate,

dat fiind că instanța de apel a respectat exigențele prevăzute de art. 414 Cod de

procedură penală și a judecat conform legii cauza penală în privința lui Triboi Sergiu,

în fapt și în drept.

În acest context, Colegiul concluzionează că argumentele invocate de către

recurent în recurs sunt neîntemeiate, fapt ce impune incontestabil concluzia de

respingere a recursului ordinar declarat, ca inadmisibil, cu menținerea deciziei

instanței de apel.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Moloșag Natalia în

numele inculpatului Triboi Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 13 septembrie 2017, în cauza penală, în privința lui Triboi Sergiu

XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 14 martie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

10