ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.06.2015

1ra-673/2015 — art.264 al.3 lit.a CP

HOTĂRÂRE
17.06.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.264 al.3 lit.a CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-673/2015 — art.264 al.3 lit.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-673/2015

Curtea Supremă de Justiție

17 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

examinînd, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar declarat de procuror împotriva deciziei Colegiului

penal Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2015, în privința inculpatului

Triboi Sergiu Gheorghii, născut la

01 decembrie 1982, originar și locuitor al mun.

Chișinău, str. Iazului 4/1, ap. 96, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 22 octombrie – 18 decembrie 2014,

în instanța de apel: 21 ianuarie – 19 februarie 2015,

în instanța de recurs: 14 mai – 17 iunie 2015;

cauza fiind judecată conform prescripțiilor din art. 364/1 Cod de procedură penală,

Triboi Sergiu a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la 3 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 2 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost

suspendată condiționat, pe un termen de probă de 1 an.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Gordeev L. prejudiciul material de

2538,63 lei și cel moral de 5000 lei.

13:15, inculpatul Triboi Sergiu, conducînd autoturismul de model „HYUNDAI

TRAJET”, n.î. К AJ 811, se deplasa în mun. Chișinău pe str. Mihai Eminescu din

direcția bd. Ștefan cel Mare și Sfînt în direcția str. Mitropolit Varlaam.

1

În timpul deplasării, ajungînd la trecerea nedirijată pentru pietoni, dar

semnalizată prin intermediul marcajului rutier 1.14.1 - linii paralele cu axa

carosabilului, distincte față de celelalte marcaje prin lățimea lor sporită - indică

trecerile nedirijată pe care pietonii trebuie să traverseze carosabilul: marcajul și

indicatoarelor rutiere 5.50.1 și 5.50.2 - trecere nedirijată pentru pietoni, amplasată

pînă la intersecția str. Mihai Eminescu cu str. Mitropolit Varlaam, inculpatul

Triboi S. n-a ținut permanent seama de împrejurări, n-a apreciat corect situația

reală pe drum în care se afla vehiculul în momentul respectiv, prin ce a încălcat

cerințele pct. 45 al Regulamentului Circulației Rutiere (RCR), care prevede, că „1)

Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să

prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile

încărcăturii; d) situația rutieră. 2) În cazul în care în limita vizibilității apar

obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar

să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”; pct. 46 lit. a) RCR

care prevede, că „Conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și,

în caz de necesitate, să reducă viteza pînă la limita care i-ar garanta siguranța

traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplaseze pe lîngă: a) copii,

persoane de vîrsta înaintată, precum și persoane cu semne evidente de invaliditate”,

contrar pct. 11 lit. f) al Regulamentului Circulației Rutiere RCR, care prevede, că

„Conducătorul de vehicul, înainte de plecare și în timpul deplasării, este obligat: să

cedeze trecerea pietonilor la trecerile pentru pietoni cu circulația nedirijată. În

cazul în care înaintea trecerii pentru pietoni s-a oprit sau a redus viteza vreun

vehicul, conducătorii altor vehicule care se deplasează pe benzile alăturate pot

continua deplasarea numai asigurîndu-se că în fața vehiculului menționat nu sunt

pietoni. Este interzisă intrarea pe trecerea pentru pietoni dacă în direcția de mers

circulația este blocată și prin aceasta conducătorul va fi forțat să oprească, astfel

creînd obstacole pietonilor care traversează carosabilul”, inclusiv ignorînd

prevederile pct. 3 al RCR care prevede, că „Participanții la trafic sunt obligați să

respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră,

semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului

Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic,

să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației

care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe iminente”, pct. 4 RCR

care prevede, că „Orice participant la trafic care respectă prezentul Regulament

este în drept să conteze pe faptul că și ceilalți participanți la trafic execută cerințele

acestuia” și prevederile art. 22 din Legea nr. 131-XVI din 07.06.07 „Privind

siguranța traficului rutier”, care în alin. (4) stipulează, că „Participanții la trafic

sunt obligați să manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranța

traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic”. Manifestînd

neglijența criminală în circumstanțele expuse, inculpatul a comis tamponarea

pietonului Gordeev Lev, a.n. 16.08.1938, care avînd o vîrstă înaintată și fiind

pensionar, traversa regulamentar str. Mihai Eminescu la trecerea pentru pietoni, de

2

la dreapta la stînga, relativ sensului de deplasare a automobilului de model

„HYUNDAI TRAJET”, n.î. KAJ 811, cauzîndu-i vătămare corporală gravă.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina pe deplin în comiterea

infracțiunii incriminate.

Partea vătămată Gordeev L. a relatat că deoarece inculpatul a avut grijă de el

pe parcursul aflării la spital, solicită să nu fie pedepsit aspru, dar să-i fie restituită

suma prejudiciului material și moral în mărime de 27.000 lei.

Dat fiind că probele administrate confirmat vinovăția inculpatului, instanța a

încadrat acțiunile lui în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, ca încălcarea

regulilor de securitate a circulației, de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității

corporale sau a sănătății.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, că inculpatul a comis o

infracțiune gravă, dar este caracterizat pozitiv, nu are antecedente penale, a

recunoscut vinovăția pe deplin, a solicitat judecarea cauzei în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, a regretat mult de cele întîmplate, de unul

singur crește și educă feciorul minor, a restituit parțial prejudiciul material în sumă

de 1800 lei, concluzionînd că corectarea inculpatului poate avea loc fără privarea

lui de libertate, prin suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate,

conform prevederilor art. 90 Cod penal.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Triboi Sergiu să fie

condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la 4 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, cu

executare în penitenciar de tip deschis.

Apelantul a indicat că instanța nu a stabilit o pedeapsă care ar duce la

corectarea și reeducarea inculpatului, nu a ținut cont de prevederile art. 75 Cod

penal, fiindu-i aplicată o pedeapsă neechitabilă circumstanțelor cauzei, astfel că

accidentul rutier a avut loc nemijlocit pe trecerea pentru pietoni (parte a

carosabilului care ar trebui să fie considerată cea mai sigură), însă deplasarea

inculpabilului pe carosabil a lăsat impresia că reprezintă pentru acesta un caz de

prioritate absolută.

Numărul îngrijorător de mare al accidentelor (cu sau fără victime) reflecta o

problemă majoră legată de iresponsabilitatea conducătorilor auto, speța în cauză

nefiind excepție. Este oportună și necesară aplicarea pedepsei mai aspre față de

inculpat, decît cea stabilită. Inculpatul nu a conștientizat faptul că, prin acțiunile

sale a adus urmări grave sănătății părții vătămate și nici nu a restituit prejudiciul

material cauzat în rezultatul accidentului.

3.1 A declarat apel și partea vătămată Gordeev L., solicitînd casarea parțială

a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie

încasat de la inculpat cheltuielile de transport în sumă de 4971 lei și prejudiciul

moral de 15.000 lei.

3

Apelantul a invocat că instanța nu a ținut cont de cheltuielile de transport a

fiicei sale venite din or. Moscova. Totodată, a fost micșorat de 4 ori prejudiciul

moral solicitat inițial.

februarie 2015, ambele apeluri au fost admise, casată parțial sentința, rejudecată

cauza și pronunțată o nouă hotărîre.

Triboi Sergiu a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la 4

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 4 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost

suspendată condiționat, pe un termen de probă de 2 ani.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Gordeev L. prejudiciul moral de

de 15.000 lei.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond i-a stabilit inculpatului o

pedeapsă prea blîndă, care nu-și va tinge scopul de restabilire a echității sociale, de

corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din

partea ultimului, cît și a altor persoane.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a luat în considerație că, deși

inculpatul se căiește de cele comise, a comis o infracțiune gravă, pînă în prezent nu

a achitat părții vătămate prejudiciul cauzat, știind că i-a cauzat leziuni corporale

grave, are vîrstă înaintată, este pensionar și nu își poate permite asigurarea

tratamentului necesar în urma accidentului.

Astfel, sunt întemeiate afirmațiile procurorului că inculpatului i-a fost

stabilită o pedeapsă prea blîndă, deoarece acesta nu a conștientizat consecințele

faptei sale, care se califică ca infracțiune gravă.

Inculpatul a admis o încălcare gravă a prevederilor Regulamentului

Circulației Rutiere, prin ce a pus în pericol nu doar viața sa, dar și a altor

participanți la trafic.

De către partea vătămată au fost suportate cheltuieli pentru procurarea

medicamentelor prescrise de medic în legătură cu accidentul rutier în cauză,

probată suma totală fiind de 4338,63 lei, iar dat fiind că inculpatul a achitat

anterior prejudiciul material în mărime de 1800 lei, instanța de fond corect a

încasat din contul lui în interesele părții vătămate prejudiciul material de 2538,63

lei.

Totodată, ținînd cont de gravitatea suferințelor fizice și psihice suportate de

partea vătămată, de la inculpat urmează a fi încasat un prejudiciul moral în mărime

de 15.000 lei.

acestei decizii, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie

exclusă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal față de inculpat.

Recurentul a indicat că instanțele de judecată au ignorat faptul că inculpatul

a comis o infracțiune gravă, prin tamponarea pietonului Gordeev L. care traversa

4

partea carosabilă pe trecerea pietonală, în rezultatul căreia ultimul s-a ales cu

leziuni corporale grave, deci cu un impact social acut în societate.

La fel inculpatul nu a restituit paguba morală și materială pricinuită părții

vătămate ca urmare a infracțiunii comise, inculpatului fiindu-i neîntemeiat stabilită

o pedeapsă cu aplicarea art. 90 Cod penal.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța

de apel, inclusiv și în temeiul cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect și cu referire la argumentele din recursul procurorului, în

care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite, se atestă că

împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărîrii contestate, inclusiv cele

reproduse în pct. 4 din prezenta decizie, denotă că instanța de apel a constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind aplicarea pedepsei inculpatului

în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor

de drept material, ținînd cont de opinia părții vătămate expuse în ședința instanței

de apel – „nu sunt de acord să-i fie stabilită inculpatului pedeapsa cu închisoarea”

(f.d. 145), luînd în considerare prevederile art. 61, 75 și 90 Cod penal, conform

căror persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia. La stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de

cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență, instanța de judecată,

ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la

concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale (f.d. 150, pct. 4 din decizie).

Mai mult, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și menționate la

pct. 5. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care

instanțele au apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei.

5

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei, în alt sens decît cel pe care

îl propune procurorul, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe,

care nu este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de

orice suport legal.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că s-au aplicat

inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, că recursul

ordinar este vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a

fi declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procuror împotriva deciziei

Colegiului penal Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2015, în privința

inculpatului Triboi Sergiu Gheorghii, deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 iulie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-03-27
0,95
1ra-323/18 — art.264 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-323/18 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 27 februarie 2018 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun, judecând
CSJ 2016-08-25
0,95
1ra-1568/16 — art.264 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-1568/16 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 24 august 2016 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinînd admisibilitatea în princip
CSJ 2016-01-27
0,95
1ra-165/2016 — art. 264 al. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-165/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 27 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat,
CSJ 2015-05-27
0,94
1ra-604/2015 — art. 264 al.3 lit.a CP
Dosarul nr. 1ra-604/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 27 mai 2015 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, examinînd, în cam
CSJ 2016-03-16
0,94
1ra-646/2016 — art. 264 alin. 3 lit. b, 266 CP
Dosarul nr. 1ra-646/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 16 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând admisib
Sursă