1ra-201/2018 — art. 324 al. 2 lit. b, c CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 16 aprilie 2015, Victor Balamatiuc a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, din motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, cu revocarea măsurii preventive.

Igor Poberejnic a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal și în baza acestei norme legale i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate în cadrul organelor de poliție pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 1

Pentru a se pronunța prin sentință, instanța de fond a stabilit că, inculpatul Igor Poberejnic, numit în baza Ordinului nr.251EF din 12.07.2013 în calitate de ofițer de investigații al biroului zonal al poliției criminale al Sectorului de politie nr.2 al Inspectoratului de Politie Ciocana, fiind în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică, având în virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative pentru a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a comis intenționat infracțiunea de corupere pasivă în circumstanțele în care, la 11.09.2013, Nicolae Pîntescu a fost adus forțat de către inculpatul Igor Poberejnic la Inspectoratul de poliție Ciocana, incriminându-i-se faptul că a furat un telefon mobil și nu a întors împrumutul primit în sumă de 200 euro de la Victor Stratu. Ulterior, inculpatul Igor Poberejnic, folosindu-se de situația sa de serviciu, personal a extorcat bani în valoare de 1 800 euro, inclusiv dintre care pentru sine 500 euro. Totodată, Victor Balamatiuc, ofițer de investigații al biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni a Inspectoratului de politie Botanica, cunoscând despre faptul că, inculpatul Igor Poberejnic extorca mijloace bănești de la Nicolae Pîntescu a acceptat propunerea de a fi mijlocitor pentru transmiterea de către Nicolae Pîntescu a sumei rămase în mărime de 1 300 euro către inculpatul Igor Poberejnic. Banii erau extorcați de către inculpatul Igor Poberejnic pentru a nu-l reține și a adopta o hotărâre în favoarea lui Nicolae Pîntescu inclusiv și pentru a nu iniția o cauză penală în privința acestuia pe faptul escrocheriei. În continuare, la 17.09.2013, ora 18:25, aflându-se în regiunea str. Hanul Morii 128, mun. Chișinău, Victor Balamatiuc a primit de la Nicolae Pîntescu mijloacele bănești ce nu i se cuvin, anterior extorcați, în sumă de 1 300 euro care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei, constituie suma de 21 086,39 lei, bani care urma să fie transmiși inculpatului Igor Poberejnic. Totodată, după aceasta, conform înțelegerii prealabile dintre inculpatul Igor Poberejnic și Nicolae Pîntescu, ultimul urma să-i transmită personal inculpatului Igor Poberejnic mijloacele bănești pretinse în sumă de 500 euro, însă banii în sumă de 500 euro pretinși de la Nicolae Pîntescu și suma 1 300 euro primită de Victor Balamatiuc nu a fost recepționată de către inculpatul Igor Poberejnic din motivul reținerii în flagrant a lui Victor Balamatiuc. 2.1. În privința inculpatului Victor Balamatiuc prima instanță a reținut că, procurorul i-a înaintat învinuirea în baza art. 42, 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, iar în motivarea învinuirii a invocat că, inculpatul Victor Balamatiuc, numit în baza Ordinului nr.43EF din 07.03.2013 în calitate de ofițer de investigații al biroului crime 2 grave al Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni a Inspectoratului de poliție Botanica, fiind în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică, având în virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative pentru a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a contribuit la comiterea coruperii pasive de către Igor Poberejnic, în circumstanțele în care, la 11.09.2013, Nicolae Pîntescu a fost adus forțat de către Igor Poberejnic la Inspectoratul de poliție Ciocana, incriminându-i faptul că a furat un telefon mobil și nu a întors împrumutul primit în sumă de 200 euro de la Victor Stratu. Ulterior, Igor Poberejnic, folosindu-se de situația sa de serviciu, personal a extorcat bani în valoare de 1 800 euro, inclusiv dintre care pentru sine 500 euro. Totodată, inculpatul Victor Balamatiuc, cunoscând despre faptul că Igor Poberejnic extorca mijloace bănești de la Nicolae Pîntescu a acceptat propunerea de a fi mijlocitor pentru transmiterea de către Nicolae Pîntescu a sumei rămase în mărime de 1 300 euro către Igor Poberejnic. Banii respectiv erau extorcați de către Igor Poberejnic, pentru a nu-1 reține și de a adopta o hotărâre în favoarea lui Nicolae Pîntescu, inclusiv și pentru a nu iniția o cauză penală în privința acestuia pe faptul escrocheriei. În continuare, la 17.09.2013, ora 18:25, inculpatul Victor Balamatiuc aflându-se în regiunea str. Hanul Morii 128, mun. Chișinău, a primit de la Nicolae Pîntescu mijloacele bănești ce nu i se cuvin, anterior extorcați, în sumă de 1 300 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituie suma de 21 086,39 lei, bani care urmau să fie transmiși lui Igor Poberejnic, fiind reținut în flagrant. 3. Nefiind de acord cu sentința în cauză, procurorul a declarat apel prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Igor Poberejnic să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, prevederile căruia erau în vigoare la momentul comiterii infracțiunii și luând în considerație principiul retroactivității, a-i aplica o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 1 000 de unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în cadrul organelor de drept pe un termen de 5 ani și inculpatul Victor Balamatiuc să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42, 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, prevederile căruia erau în vigoare la momentul comiterii infracțiunii și luând în considerație principiul retroactivității, a-i aplica o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 1 000 de unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în cadrul organelor de drept pe un termen de 5 ani. 3 În motivarea apelului procurorul a invocat că, instanța de fond a emis o sentința ilegală și eronat a apreciat probele administrate în respectiva cauză penală. Mai mult, procurorul a menționat că pe parcursul procesului penal a fost pe deplin demonstrată lipsa elementelor de provocare, iar participarea lui Nicolae Pîntescu la inițierea procesului penal a fost una benevolă, care nu poate fi considerată ca activitate sub acoperire cu scopul de a fi provocat anume Victor Balamatiuc, or, conform procesului-verbal de primire a plângerii, primul nu a denunțat acțiunile ilegale ale lui Victor Balamatiuc. De asemenea, procurorul a invocat că, nu este clară poziția instanței de fond la încadrarea acțiunilor de corupere pasivă (art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal) a lui Igor Poberejnic, adică aceleași acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane, or, odată ce instanța l-a achitat pe Victor Balamatiuc, rezultă că, Igor Poberejnic a comis fapta infracțională de unul singur. 3.1. Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Igor Poberejnic, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, din motiv că acțiunile sale nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. În motivarea apelului, a invocat că, nu este de acord cu sentința primei instanțe, deoarece atât în actul de învinuire cât și în sentință, de mai multe ori se menționează că, inculpatul, fiind însoțit de un coleg de serviciu, l-a adus forțat pe Nicolae Pîntescu la Inspectoratul de Politie Ciocana, fapt care în opinia apelantului nu corespunde realității, deoarece din declarațiile lui Nicolae Pîntescu rezultă că, el s-a prezentat benevol la inspectoratul de poliție. A mai menționat că, învinuirea este bazată pe declarațiile lui Victor Balamatiuc și ale denunțătorului Nicolae Pîntescu. Totodată, inculpatul a menționat că, instanța de fond a comis o eroare și nu a ținut cont că acțiunile de provocare au fost îndreptate împotriva sa, dar nu a lui Victor Balamatiuc, iar în realitate s-a dovedit contrariul. Mai mult, inculpatul a indicat dezacordul cu aprecierea probelor efectuată de către prima instanță.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017, a fost respinsă cererea de apel declarată de către inculpatul Poberejnic Igor și admisă cererea de apel declarată de către procuror, casată sentința incluziv din oficiu și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit de prima instanță după cum urmează: Igor Poberejnic a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestei norme legale, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 4 În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea stabilită în privința lui Igor Poberejnic a fost suspendată condiționat, pe un termen de probațiune de 1 an. Victor Balamatiuc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 326 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestei norme legale, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea stabilită în privința lui Victor Balamatiuc a fost suspendată condiționat, pe un termen de probațiune de 1 an. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, cu referire la inculpatul Igor Poberejnic în rechizitoriu, acestuia i se incriminează comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal - coruperea pasivă, după semnele calificative pretinderea personal și primirea prin mijlocitor de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane cu extorcare de bunuri. Reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a conchis că, organul de urmărire penală și prima instanță eronat au concluzionat că, Igor Poberejnic este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, or, în acțiunile acestuia se întrunesc semnele componenței de infracțiune prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal (în redacția Codului penal în vigoare la data comiterii infracțiunii) - traficul de influență, caracterizat prin pretinderea și primirea, personal sau prin mijlocitor, de bani, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane, în circumstanțele în care, Igor Poberejnic, numit în baza ordinului nr.251EF din 12.07.2013 în calitate de ofițer de investigații al biroului zonal al poliției criminale al Sectorului de poliție nr.2 al Inspectoratului de poliție Ciocana, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a comis intenționat infracțiunea de trafic de influență, în circumstanțele în care, la 11.09.2013, Nicolae Pîntescu a fost adus de către Igor Poberejnic la Inspectoratul de poliție Ciocana, incriminându-i-se faptul că, a furat un telefon mobil și nu a întors împrumutul primit în sumă de 200 euro de la Victor Stratu. Ulterior, Igor Poberejnic a extorcat personal suma de 800 euro, dintre care 500 euro pentru sine. Totodată, Victor Balamatiuc, ofițer de investigații al biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni a Inspectoratului de poliție Botanica, cunoscând despre faptul că, Igor Poberejnic extorca mijloace bănești de la Nicolae, Pîntescu a acceptat propunerea de a fi mijlocitor pentru transmiterea de către Nicolae Pîntescu a sumei rămase de 1 300 euro către inculpatul Igor Poberejnic. Banii erau extorcați de către Igor Poberejnic pentru a nu-l reține și a adopta o hotărâre 5 în favoarea lui Nicolae Pîntescu inclusiv și pentru a nu iniția o cauză penală în privința acestuia pe faptul escrocheriei. În continuare, la 17.09.2013, ora 18:25, aflându-se în regiunea str. Hanul Morii 128, mun. Chișinău, Victor Balamatiuc a primit de la Nicolae Pîntescu mijloacele bănești ce nu i se cuvin, anterior extorcați, în sumă de 1 300 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituie suma de 21 086,39 lei, bani care urma să fie transmiși inculpatului Igor Poberejnic. Totodată, după aceasta, conform înțelegerii prealabile dintre inculpatul Igor Poberejnic și Nicolae Pîntescu, ultimul urma să-i transmită personal inculpatului Igor Poberejnic mijloacele bănești pretinse în sumă de 500 euro, însă banii în sumă de 500 euro pretinși de la Pîntescu Nicolae și suma 1 300 euro primită de Victor Balamatiuc nu a fost recepționată de către inculpatul Poberejnic Igor din motivul reținerii în flagrant a lui Victor Balamatiuc. Cu referire la inculpatul Victor Balamatiuc, instanța de apel a constatat că, organul de urmărire penală i-a înaintat învinuirea în baza art. 42, 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, după semnele calificative participarea la coruperea pasivă, caracterizată prin extorcarea personal sau prin mijlocitor de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane. În acest context, deși prima instanță corect a conchis că, în acțiunile lui Victor Balamatiuc nu se întrunesc semnele componenței de infracțiune prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, instanța de apel a constatat că, în acțiunile acestuia se întrunesc semnele componenței de infracțiune prevăzute de art. 42 alin. (5), 326 alin. (2) lit. b) Cod penal (în redacția Codului penal în vigoare la data comiterii infracțiunii) - participarea la traficul de influență, caracterizată prin pretinderea și primirea, personal sau prin mijlocitor, de bani, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane, în circumstanțele în care, Victor Balamatiuc, numit în baza Ordinului nr.43EF din 07.03.2013, în calitate de ofițer de investigații al biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni a Inspectoratului de poliție Botanica, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a contribuit la comiterea infracțiunii de trafic de influență de către Igor Poberejnic, în circumstanțele în care, la 11.09.2013, Nicolae Pîntescu a fost adus forțat de către Igor Poberejnic la Inspectoratul de poliție Ciocana, incriminându-i-se faptul că, a furat un telefon mobil și nu a întors împrumutul primit în sumă de 200 euro de la Victor Stratu. Ulterior, Igor Poberejnic, folosindu-se de situația sa de serviciu, personal a extorcat bani în valoare de 1 800 euro, dintre care pentru sine 500 euro. 6 Totodată, cunoscând despre faptul că, Igor Poberejnic extorca mijloace bănești de la Nicolae Pîntescu, Victor Balamatiuc a acceptat propunerea de a fi mijlocitor pentru transmiterea de către Nicolae Pîntescu a sumei rămase în mărime de 1 300 euro către Igor Poberejnic. Banii erau extorcați de către Igor Poberejnic pentru a nu-l reține și de a adopta o hotărâre în favoarea lui Nicolae Pîntescu, inclusiv și pentru a nu iniția o cauză penală în privința acestuia pe faptul escrocheriei. În continuare, la 17.09.2013, ora 18:25, inculpatul Victor Balamatiuc aflându-se în regiunea str. Hanul Morii 128, mun. Chișinău, a primit de la Nicolae Pîntescu mijloacele bănești ce nu i se cuvin, anterior extorcați, în sumă de 1 300 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituie suma de 21 086,39 lei, bani care urmau să fie transmiși lui Igor Poberejnic, Victor Balamatiuc fiind reținut în flagrant. Astfel, instanța de apel a menționat că, deși inculpații Igor Poberejnic și Victor Balamatiuc nu și-au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor imputate, vinovăția acestora în comiterea infracțiunii imputate rezultă cu certitudine din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, cercetate de către prima instanță și verificate de către instanța de apel cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, și anume prin: declarațiile martorilor Nicolae Pîntescu (f.d. 102-106, vol. I, fd.86-88, vol. III); Gheorghe Pîntescu (f.d. 107- 108, vol. I, f.d.81-84, vol. III); Serghei Chirilov (f.d. 113-114, vol. I, fd.89-91, vol. III); Petru Bistrițchi (f.d. 115-117, vol. I, f.d.85, vol. III); Eugeniu Bidiuc (f.d.92, vol. III); procesul- verbal de confruntare dintre Igor Poberejnic si Nicolae P întescu (f.d.227-234, vol. I); procesul-verbal de perchiziție din 17.09.2013 (f.d.41-42, vol. I); procesul-verbal de cercetare a CD-ului de model „Esperanza” din 23.09.2013 (f.d. 125, vol. I); procesul- verbal al interceptării și înregistrării comunicărilor cu înregistrarea audio și de imagini care au avut loc la 17.09.2013 și ordonanța privind aprecierea pertinenței (f.d 18-24, vol. I); procesul-verbal al controlului mijloacelor financiare și ordonanța privind aprecierea pertinenței (f.d.27, vol. I); procesul-verbal de cercetare a casetei video de model „Sony Mini DV” cu nr. de înregistrare 1136, care conține acțiunea de percheziție efectuată în automobilului de model BMW, n/î OCAL 474, utilizat de Victor Balamatiuc, unde a fost fixat faptul că Victor Balamatiuc a predat benevol suma de 1 300 euro (f.d. 124, vol. I); procesul-verbal de cercetare a CD-ului de model „Acme” prezentat de Pîntescu Nicolae la 17.09.2013 și care conține convorbirea telefonică purtată între el și Balamatiuc Victor la 16.09.2013, care corespunde conținutului textului atașat la procesul-verbal de audiere în calitate de martor al acestuia din 17.09.2013 (f.d. 138, vol. I); procesul-verbal de examinare a cauzei penale nr. 2013481648 pornite în baza art. 186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal în privința lui Nicolae Pîntescu (f.d. 123, vol. I); procesul-verbal de examinare a extrasului din Registrul de evidență a intrărilor în sediul Inspectoratului de Poliție Ciocana pentru perioada 11.09.2013-13.09.2013 (f.d. 142, vol. I); raportul de 7 expertiză nr.372, 373 din 17.09.2013, prin care s-a confirmat că banii în sumă de 1 800 euro, care au fost pretinși de Igor Poberejnic prin intermediul lui Victor Balamatiuc de la Pîntescu Nicolae, corespund după calitatea și metoda imprimării recuzitelor, bancnotelor autentice (f.d.60-66, vol. I). În contextul examinării probelor prezentate de către partea acuzării și anume descifrarea convorbirilor telefonice dintre Igor Poberejnic și Victor Balamatiuc cu analiza conținutului acestora (f.d. 74-101, vol. I, fd.28-29, vol. II), instanța de apel a indicat că, proba respectivă nu demonstrează existența apelurilor telefonice dintre inculpații Igor Poberejnic și Victor Balamatiuc, motiv pentru care nu a pus la baza învinuirii inculpaților proba respectivă. În ceea ce privește proba înaintată de către partea acuzării - procesul-verbal de cercetare a CD-ului de model „Acme” prezentat de Nicolae Pîntescu la 13.09.2013 și care conține convorbirea telefonică purtată între el și Igor Poberejnic la 12.09.2013, care corespunde conținutului textului atașat la procesul-verbal de audiere în calitate de martor al acestuia din 13.09.2013, instanța de apel a conchis că, acest proces-verbal nu poate fi acceptat ca probă pertinentă, deoarece înregistrarea audio nu poate fi admisă ca probă prin prisma art. 94 Cod de procedură penală, or, aceasta a fost obținută de către o persoană care nu are dreptul să efectueze acțiuni procesuale în cauza penală - Nicolae Pîntescu, înainte ca acesta să acționeze în baza ordonanței organului de urmărire penală, precum și proba respectivă a fost obținută dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată. Totodată, instanța de apel a respins alegațiile procurorului precum că, în acțiunile inculpaților se întrunesc semnele calificative ale infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, or, în speța dată inculpații Igor Poberejnic și Victor Balamatiuc nu întrunesc calitatea de subiect al infracțiunii de corupere pasivă, dat fiind că, aceștia nu erau persoane publice care să acționeze pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției lor sau contrar acesteia, deoarece Igor Poberejnic era numit în baza Ordinului nr.251EF din 12.07.2013 în calitate de ofițer de investigații al biroului zonal al poliției criminale al Sectorului de poliție nr.2 al Inspectoratului de Poliție Ciocana, iar Victor Balamatiuc era numit în baza Ordinului nr.43EF din 07.03.2013 în calitate de ofițer de investigații al biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni a Inspectoratului de poliție Botanica. Funcția de ofițer de investigații nu are atribuții de inițiere și/sau încetare a urmăririi penale și astfel, inculpații nu întrunesc calitatea de subiect al infracțiunii de corupere pasivă. Astfel, instanța de apel a conchis că, în acțiunile inculpaților Igor Poberejnic și Victor Balamatiuc se întrunesc semnele componenței infracțiunii de trafic de influență, or, Igor Poberejnic a pretins bani de la Nicolae Pîntescu, pretinzând că, poate influența intentarea unuia sau a două dosare penale în privința ultimului, iar Victor Balamatiuc 8 a participat la comiterea infracțiunii respective în calitate de complice și deși ambii cunoșteau că, intentarea sau încetarea urmăririi penale nu ține de atribuțiile lor, i-au dat de înțeles lui Nicolae Pîntescu că, au influență asupra persoanei care gestiona dosarul penal al ultimului, pentru a o face să îndeplinească sau nu o acțiune în exercitarea funcțiilor sale. Aceste circumstanțe sunt confirmate prin declarațiile martorului Nicolae Pîntescu, care a declarat că inițial, Igor Poberejnic i-a spus să transmită suma de 1 500 euro lui Victor Balamatiuc, după care va face legătura cu el. Igor Poberejnic menționa suma de 500 euro, spunând că 200 euro trebuie să-i transmită la 2 anchetatori și 100 euro lui, pentru serviciile prestate. Cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, obiectul juridic special al infracțiunii de trafic de influență este comun cu al celorlalte infracțiuni de corupție. Totuși, în cazul infracțiunii de trafic de influență, acțiunea care constituie elementul material nu este legată nemijlocit de activitatea persoanelor cu funcție de răspundere, ea își răsfrânge negativ efectele asupra acesteia, prin crearea suspiciunii că funcționarii sunt coruptibili, că ei pot fi influențați în exercitarea atribuțiilor lor de serviciu, fapt care aruncă o lumină defavorabilă asupra organelor autorității de stat. Prin incriminarea traficului de influență se apără prestigiul persoanelor publice, al organizațiilor de stat și publice. Infracțiunea de trafic de influență este lipsită de obiect material. Bunurile, banii, avantajele extorcate, acceptate ori primite de făptuitor nu constituie obiect material al infracțiunii, ci lucruri date pentru săvârșirea ei. Latura obiectivă, elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de trafic a influenței, care se poate realiza în una din următoarele modalități normative alternative: prima modalitate normativă - primirea banilor sau a altor bunuri înseamnă preluarea de către făptuitor în posesia sa a unei sume de bani care i se înmânează; cea de-a doua modalitate - pretinderea de bani presupune cererea lor insistență prin amenințarea săvârșirii acțiunilor care vor cauza un prejudiciu intereselor legale ale persoanei interesate în acțiunea (inacțiunea) persoanei publice, ori punerea intenționată a persoanei în cauză în condiții care o formează să dea bani, bunuri în scopul preîntâmpinării consecințelor nefaste pentru interesele sale legale. Elementul material al infracțiunii de trafic de influență se caracterizează prin faptul că, acțiunile inculpaților au fost săvârșite în prezența impresiei create că, aceștia au influență asupra unei persoane publice, deși acest fapt nu corespunde realității. Totodată, pentru existența infracțiunii de trafic de influență nu este necesar ca influența asupra unei persoane publice, de care s-au prevalat inculpații, să fie reală, fiind suficient faptul că, aceștia au lăsat să se creadă că au o asemenea influență. Cu referire la elementul material al infracțiunii examinate, instanța de apel a indicat că, acțiunea de pretindere de bani a fost săvârșită de către autor - Igor 9 Poberejnic, iar acțiunea de primire de bani a fost comisă de către și prin intermediul complicelui său - Victor Balamatiuc, pentru intervenția pe lângă o persoană publică, spre a o determina să nu facă un act care intră în atribuțiile sale de serviciu. Pentru existența infracțiunii de trafic de influență este necesar ca organul din care face parte persoana publică asupra căreia autorul susține că ar avea influență, să fie competentă de a efectua actul în vederea căruia se trafică influența, precum și ca persoana publică să fie angajat al acelui organ și să aibă competența funcțională de a înfăptui actul solicitat. Astfel, Nicolae Pîntescu avea pornită o cauză penală pe numele său la organul de urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Ciocana, acesta fiind și motivul pentru care a fost chemat la Inspectorat. Totodată, pentru existența infracțiunii de trafic de influență este necesar nu numai ca influența pe care poate să o exercite subiectul activ să se refere la un act care intră în atribuțiile de serviciu ale persoanei publice ci și ca persoana căreia i se promite intervenția să aibă un interes real - legitim sau nelegitim în legătură cu acest act. În acest sens, Nicolae Pîntescu avea un interes nelegitim de a nu-i fi intentate alte două cauze penale, așa cum i-a dat de înțeles inculpatul Igor Poberejnic. Cu referire la latura subiectivă a infracțiunii, aceasta a fost comisă cu intenție, inculpații, săvârșind cu voință acțiunea de pretindere și primire a banilor de la Nicolae Pîntescu, știau că, banii respectivi reprezintă prețul influenței pe care inculpatul Igor Poberejnic susținea că, o are asupra persoanei care gestiona cauza penală intentată pe numele lui Nicolae Pîntescu. Subiectul activ al infracțiunii de trafic de influență poate fi orice persoană care întrunește condițiile generale ale răspunderii penale. Cerința ca autorul să aibă sau să susțină că are influență asupra unei persoane publice nu schimbă caracterul nedeterminat al subiectului. Astfel, instanța de apel a indicat că, inculpatul Igor Poberejnic în calitatea sa de traficant de influență a comis fapta indirect - prin intermediul mijlocitorului - inculpatul Victor Balamatiuc, care a efectuat acțiunile ce constituie elementul material al infracțiunii - a primit banii de la Nicolae Pîntescu, dar nu poate fi considerat autor, or, contribuția sa la comiterea infracțiunii are valoarea unui act de complicitate. Instanța de apel a respins alegațiile apărării precum că, inculpații acționau pentru a fi încheiată o tranzacții de împăcare între partea vătămată Victor Stratu și Nicolae Pîntescu, iar mijloacele bănești erau destinate părții vătămate ca ultima să nu aibă pretenții, or, faptele date vin în contradicție cu materialele anexate la cauza penală, depozițiile martorului Nicolae Pîntescu, Gheorghe Pîntescu, măsurile speciale de investigație. Mai mult, analizând materialele cauzei penale în privința lui Nicolae Pîntescu, s-a constatat că, în cadrul urmăririi penale vizate, Victor Stratu îl cunoștea pe ultimul din 2011 și se află în relații de prietenie, iar suma cu care a fost prejudiciat de 10 către Nicolae Pîntescu este de 3 140,4 lei. Totodată, Victor Stratu a avut discuții cu Nicolae Pîntescu și după furt. Prin urmare, nu poate fi vorba de existența unei așa zise „tranzacții de împăcare”, deoarece suma pretinsă de inculpați este mult mai mare decât suma pe care o invocă partea vătămată Victor Stratu. De asemnea, martorul Nicolae Pîntescu neagă asemenea circumstanțe, iar din convorbirile avute cu inculpații nu reies careva discuții aferente împăcării sau restituirii mijloacelor bănești ca prejudiciu. Totodată, martorul Petru Bistrițchi, care a declarat în instanța de judecată că, având în gestiune cauza penală privind bănuiala lui Nicolae Pîntescu, infirmă că ar exista din partea lui Victor Stratu și Nicolae Pîntescu încercări de a se împăca. Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele avocatului în numele lui Victor Balamatiuc precum că, în speță lipsesc probe care ar demonstra existența unei dependențe a martorului Nicolae Pîntescu față de organele de drept, or, martorul a negat în cadrul audierii faptul constrângerii sale de către organele de drept pentru a participa la efectuarea măsurii speciale de investigații și că ar fi primit careva avantaje de la colaboratori ai organelor de drept sau de la alte persoane pentru a participa la efectuarea măsurilor speciale de investigații. Cu referire la răspunderea penală și pedeapsa aplicată inculpatului Igor Poberejnic pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a menționat că, sancțiunea normei respective prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 1 000 la 3 000 unități convenționale sau închisoare de la 2 la 6 ani. Reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a constatat că, inculpatul Igor Poberejnic a comis o infracțiune gravă, anterior nu a fost judecat, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află. Conform caracteristicii de la locul de muncă, inculpatul se caracterizează pozitiv, este un colaborator sârguincios, care își asumă răspunderea și îndeplinește cinstit obligațiile de serviciu, fiind încadrat prin ordinul Inspectoratului General de Poliție din 12.07.2013 în calitate de ofițer de investigație al biroului zonal al Poliției Criminale a Sectorului de Poliție nr.2 a Inspectoratului de Poliție Ciocana, mun. Chișinău, iar conform dosarului personal, pe parcursul activității în organele de poliție a fost menționat cu diplomă de onoare, insigna „Polițist fruntaș”, recompensat cu premii bănești și zile suplimentare de concediu. Instanța de apel a menționat că, a fost reținută în calitate de circumstanță atenuantă - caracteristica ireproșabilă de la locul de muncă a lui Igor Poberejnic. Circumstanțe agravante nu au fost stabilite. Astfel, instanța de apel a stabilit că, pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis este justificată, echitabilă și rațională, fiind una ce implică o suferință pe măsură a-și atinge scopul său de constrângere, reeducare și exemplaritate, pedeapsa dată fiind și de natură de a-l face pe inculpat să-și revizuiască atitudinea față de valorile sociale și comportamentul lor față de membrii societătii. Mai mult, instanța de apel a constatat că, consideră rațională 11 aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite, cu fixarea unui termen de probă în privința inculpatului Igor Poberejnic. Cu referire la răspunderea penală și pedeapsa aplicată inculpatului Victor Balamatiuc pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a indicat că, sancțiunea acestei norme prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 1 000 la 3 000 unități convenționale sau închisoare de la 2 la 6 ani. Instanța de apel a conchis că, inculpatul Victor Balamatiuc a comis o infracțiune gravă, anterior nu a fost judecat, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, la locul de muncă se caracterizează pozitiv. Circumstanțe agravante nu au fost stabilite. În această ordine de idei instanța de apel a ajuns la concluzia că, pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis este una justificată, echitabilă și rațională. Totodată, instanța de apel a menționat că, este rațională suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite, cu fixarea unui termen de probațiune de 1 an în privința inculpatului Victor Balamatiuc. Instanța de apel a respins argumentul apărării privind efectuarea urmăririi penale cu încălcări și că, dosarul instrumentat ar fi urmare a unei provocări din partea Centrului Național Anticorupție, care a acționat prin intermediul lui Nicolae Pîntescu, or, ultimul a declarat în ședința judiciară că, s-a adresat Centrului Național Anticorupție doar după ce Igor Poberejnic a pretins bani de la dânsul. Astfel, argumentul apărării precum că, în speță a avut loc o provocare este neîntemeiat, or, pentru a constata prezența unei provocări este necesară constatarea rolului activ al organelor de urmărire penală, care se poate manifesta în diferite forme pentru a determina persoana la comiterea unei fapte penale, dar în întregul ansamblu al materialului probator la prezenta cauză penală nu există probe materiale și date obiective care ar crea convingerea că, organul de urmărire penală a admis careva acțiuni de provocare pentru a-l influența pe Igor Poberejnic să comită infracțiunea și în absența acestei intervenții infracțiunea nu ar fi fost comisă. Mai mult, inexistența unei presiuni din partea organului de urmărire penală se confirmă și prin materialele audio-video rezultate din măsurile speciale de investigații autorizate în cadrul cauzei penale, care indică direct că la momentul pretinderii banilor de către Igor Poberejnic și pretinderii și primirii banilor de către Victor Balamatiuc, inculpații nu s-au opus actului de corupție. Totodată, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apărării privind faptul că, banii presupuși a fi pretinși de către inculpatul Igor Poberejnic nu au ajuns la acesta, or, inculpatului i se incriminează pretinderea personal a banilor și primirea lor prin mijlocitor. 12

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către procuror, inculpatul Victor Balamatiuc, avocatul Radu Malanciuc în numele Igor Poberejnic și ultimul. 5.1. Procurorul în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei în partea numirii pedepsei penale inculpaților și dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului, procurorul susține că, instanța de apel nemotivat a suspendat condiționat executarea pedepselor penale aplicate inculpaților, or, această concluzia este contradictorie cu probatoriul administrat atât la etapa urmăririi penale cât cercetării judecătorești. Totodată, procurorul a menționat că, instanța de apel eronat nu a luat în calcul la stabilirea pedepselor penale că, inculpații au comis o infracțiune gravă, nu a ținut cont de comportamentul inculpaților pe parcursul examinării cauzei și anume că nu și-au recunoscut vina. 5.2. Inculpatul Victor Balamatiuc în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, inculpatul menționează că, instanța de apel ilegal și neîntemeiat a dat faptei săvârșite de către inculpat o încadrare juridică greșită, or, învinuirea înaintată acestuia nu corespunde și nu reflectă cele întâmplate. Mai mult, recurentul susține că, probele prezentate de către acuzare și anume declarațiile martorilor Serghei Chirilov, Petru Bistrițchi, Victor Stratu, precum și declarațiile lui Nicolae Pîntescu nu confirmă vinovăția inculpatului, din contra acestea demonstrează că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii imputate. 5.3. Avocatul Radu Malanciuc în numele inculpatului Igor Poberejnic și ultimul în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care ultimul să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În motivarea recursului, avocatul menționează că, inculpatului Igor Poberejnic i-a fost încălcat dreptul la apărarea, deoarece nu i-a fost înaintată o învinuire concretă și dosarul instrumentat ar fi urmare a unei provocări din partea Centrului Național Anticorupție, care a acționat prin intermediul lui Nicolae Pîntescu. Totodată, recurentul susține că instanța de apel a apreciat greșit probele administrate în respectiva cauză penală, or, din analiza cumulativă a acestora se demonstrează că inculpatul nu se face vinovat de cele imputate. Mai mult, instanța de apel eronat l-a recunoscut vinovat pe inculpatul Igor Poberejnic de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, și anume cu agravanta, acțiuni săvârșite de către două sau mai multe persoane, or, atât la etapa urmăririi penale cât și la cercetarea judecătorească nu a fost confirmat faptul că inculpații au acționat de comun acord, mai mult aceștia au declarat că nu se cunosc. 13

Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile, din următoarele considerente de fapt și de drept. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora. În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că, recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Astfel, referitor la recursul declarat de către procuror, Colegiul penal lărgit susține că, procurorul invocă în drept temeiuri de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, dar din textul recursului declarat acesta se pronunță doar sub aspectul aplicarea pedepselor individualizate contrar prevederilor legale. În fapt, motivele aduse de către autorul recursului, se referă la dezacordul cu aplicarea pedepsei prea blânde, considerând că nu sunt prezente toate condițiile pentru aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, și anume că infracțiunea săvârșită de către inculpați este una gravă și aceștia nu și-au recunoscut vina. Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel corect a aplicat art. 90 Cod penal, iar faptul că, infracțiunea săvârșită de către inculpați este una gravă nu este temei prevăzut de legea penală pentru neaplicarea art. 90 Cod penal. Astfel, conform prevederilor art. 90 alin. (4) Cod penal, suspendarea executării condiționate a pedepsei, poate avea loc și în cazul săvârșirii unei infracțiuni grave. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, o condiție prevăzută expres în art. 90 alin. (1) Cod penal, constituie concluzia instanței de a dispune neexecutarea pedepsei aplicate, dacă în termenul de probă pe care l-a fixat, inculpatul nu va săvârși o nouă infracțiune. Așadar, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că, scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a acesteia. Colegiul penal lărgit indică că, în formarea convingerii, instanța de apel a ținut cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a inculpaților înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorilor, bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul cercetării judecătorești. 14 În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal lărgit consideră legală concluzia instanței de apel referitor la aplicarea dispozițiilor art. 90 Cod penal, deoarece pedeapsa stabilită de instanța de apel, este proporțională faptelor comise de către inculpați. Cu referire la eroarea de drept indicată în recursurile ordinare declarate de către avocatul Radu Malanciuc în numele inculpatului Igor Poberejnic și ultimul, pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal lărgit subliniază următoarele. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Colegiul penal lărgit reține că, argumentele recurenților, prin care se invocă că în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunii, deoarece materialele cauzei penale nu conțin probe care să dovedească vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii incriminate, nu și-a găsit confirmare, deoarece probele acumulate și examinate de instanțele ierarhic inferioare au fost apreciate potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând corect la concluzia că, inculpatul Igor Poberejnic a comis infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal. Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, judecând apelul inculpatului Igor Poberejnic, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, astfel instanța de apel corect ajungând la concluzia enunțată la pct. 4 din prezenta decizie, stabilind totodată, că la caz în privința inculpatului nu a avut loc o provocare din partea colaboratorilor CNA, care a acționat prin intermediul lui Nicolae Pîntescu, astfel nefiind constatate careva dubii asupra legalității probelor acumulate și anexate la dosar. Mai mult, Colegiul penal lărgit consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecind apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. 15 Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum îl propune recurentul este o competența și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. Totodată, Colegiul penal lărgit va respinge alegațiile avocatului Radu Malanciuc precum că, inculpatului i-a fost adusă incorect învinuirea, stabilindu-i agravanta ,,acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane”, or, dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel și faptul că inculpatul nu recunoaște că a acționat în comun acord cu inculpatul Victor Balamatiuc, este o poziție declarativă care nu coroborează cu cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală, Colegiul penal lărgit apreciind-o drept o metodă de eschivare de la răspunderea penală. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în speță nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului prezența erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Cu referire la temeiul invocat de inculpatul Victor Balamatiuc și avocatul Radu Malanciuc în numele inculpatului Igor Poberejnic în baza pct. 12) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit atestă că, o astfel de eroare în speța dată nu se constată, deoarece, supunând verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept invocată de avocatul Radu Malanciuc în numele inculpatului Igor Poberejnic și ultimul în baza pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit a statuat ca fiind legală și întemeiată concluzia instanței de apel privind recunoașterea vinovăției inculpaților în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, concluzie pe care instanța de recurs și-a însușit-o și în acest sens nefiind necesară o reinterpretare. Mai mult, recursurile nu conțin o motivare în baza cărei norme urmau a fi încadrate acțiunile inculpaților decât cele incriminate conform art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, respectiv în situația în care inculpații nu recunosc vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul penal lărgit nu întrevede posibilitatea reîncadrării acțiunilor acestora într-o altă normă penală, deoarece potrivit prevederilor art. 425 Cod de procedură penală, instanța de recurs, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana în favoarea căreia a fost declarat recurs. Colegiul penal ține să remarce că, este eronată poziția atât a avocatului Radu Malanciuc în numele inculpatului Igor Poberejnic care în pofida faptului că invoca temei de casare a deciziei instanței de apel pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, adică faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, solicită achitarea și nu indică care ar fi încadrarea juridică corectă a acțiunilor acestuia, cât și a inculpatului Victor Balamatiuc care solicită menținerea sentinței de achitare indicând temeiul menționat mai sus. 16 Reieșind din argumentele sus indicate, Colegiul penal lărgit conchide că în speța dată nu se constată eroarea de drept prevăzută de pct. 12) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală. Ca urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiurile indicate de recurenți nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel și potrivit legii, se resping ca inadmisibile, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : respinge ca inadmisibile recursurile ordinare, declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tudor Cojocaru, inculpatul Victor Balamatiuc, avocatul Radu Malanciuc în numele inculpatului Igor Poberejnic și ultimul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2017, în cauza penală în privința inculpaților Balamatiuc Victor XXXXX și Poberejnic Igor XXXXX, cu menținerea hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 martie 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Elena Covalenco Liliana Catan Iurie Diaconu 17