1ra-148/2018 — art. art. 179 alin. 1, 186 alin. 2 lit. c, d, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 188 alin. 2 lit. c, d,e, 264 alin. 1 CP

1ra-148/2018 — art. art. 179 alin. 1, 186 alin. 2 lit. c, d, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 188 alin. 2 lit. c, d,e, 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-148/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Petru Ursache,

Judecătorii: Nadejda Toma și Anatolie Țurcan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

inculpatul Mircea Veaceslav, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2017, în cauza penală în privința lui

Mircea Veaceslav xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 29.09.2016 – 07.03.2017;

Instanța de apel: 20.05.2017 – 13.09.2017;

Instanța de recurs: 05.12.2017 – 07.02.2018.

A C O N S T A T AT:

Mircea Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) Cod penal, la 8 (opt) ani închisoare;

- art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare;

- art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare;

- art. 179 alin. (1) Cod penal, la 1 (unu) an închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 8 (opt)

ani 1 (una) lună închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată

partea neexecutată din pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Hâncești,

sediul Ialoveni din 03 februarie 2017, stabilindu-i definitiv pedeapsa 8 (opt) ani

5 (cinci) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Procesul penal intentat în privința lui Mircea Veaceslav în baza art. 2641 Cod

penal, a fost încetat în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, din motivul expirării

termenului de tragere la răspundere penală.

Acțiunea civilă a fost admisă, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului

în beneficiul lui Batereanu Ecaterina a sumei de 10000 (zece mii) lei, cu titlu de

prejudiciu material; în beneficiul lui Borta Tatiana a sumei de 300 (trei sute) lei,

cu titlu de prejudiciu material și în beneficiul lui Mereacre Victor a sumei de 10000

(zece mii) lei, cu titlu de prejudiciu material.

1

inculpatul Mircea Veaceslav la 17 august 2013, aproximativ la ora 22:00, având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane prin tâlhărie, îmbrăcând pe cap o

șapcă, iar fața fiind acoperită cu o materie, a pătruns în domiciliul

cet. Pantea Veaceslav, situat pe adresa xxxxx, unde, amenințându-l cu un obiect

ascuțit asemănător cu șurubelnița pe Bursuc Andrei, care în acel moment se afla

în ospeție, a cerut să-i fie transmiși banii de care dispunea, în caz contrar va fi înfipt

cu obiectul ascuțit în regiunea gâtului.

Apoi, Mircea Veaceslav văzând faptul că Bursuc Andrei s-a eliberat din

mâinile lui și a fugit în drum, moment în care la domiciliu a apărut proprietarul

casei, Pantea Veaceslav, care a fost observat de către Mircea Veaceslav, ultimul a

sustras din bucătărie telefonul mobil model „LG T 300” în valoare de 450 lei, ce

aparține lui Pantea Veaceslav cu care s-a ascuns de la fața locului.

Astfel, prima instanță a constatat că prin acțiunile sale infracționale,

Mircea Veaceslav, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. c), d),

e) Cod penal, individualizată prin „tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unor

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea unei

violențe periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, comis de către o

persoană mascată, prin pătrundere în locuință și cu aplicarea unui obiect folosit în

calitate de armă”.

Tot el, Mircea Veaceslav, la 29 august 2013, în intervalul de timp

08:00-12:00, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Malai Stanislav, având

scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, repartizând în prealabil

rolurile și anume Malai Stanislav stătea de pândă în drum, iar Mircea Veaceslav a

pătruns în gospodăria lui Batereanu Ecaterina, situată pe adresa xxxxx, de unde a

sustras pe ascuns bani în sumă de 5500 lei, un lănțișor din aur în valoare de 8000

lei, o pereche de cercei din aur în valoare de 2000 lei, un inel din aur în valoare de

2000 lei, un fragment de lănțișor din aur în valoare de 1300 lei, un aparat de

fotografiat model „Samsung” împreună cu încărcător în valoare de 1200 lei, un

telefon mobil model „Nokia” în valoare de 2400 lei și un aparat de măsurat

tensiunea în valoare de 200 lei, folosindu-le ulterior după propria voință,

cauzându-i astfel proprietarului o pagubă materială considerabilă în valoare totală

de 22600 lei.

Prima instanță a constatat că prin aceste acțiuni intenționate

Mircea Veaceslav a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d)

Cod penal, individualizată prin „furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, comis de către două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzare de

daune în proporții considerabile”.

De asemenea, inculpatul Mircea Veaceslav, la 11 martie 2014, aproximativ

la ora 19:00, având scopul conducerii unității de transport în stare de ebrietate

alcoolică, ignorând prevederile pct. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere,

conducând unitatea de transport automobilul model „Renault Megane”, cu

xxxxx, pe str. Vadul lui Vodă intersecție cu str. Uzinelor din mun. Chișinău, a fost

stopat de inspectorii de poliție, aflați în exercițiul funcțiunii privind asigurarea

2

ordinii publice, pe motivul deplasării neadecvate a unității de transport, după care

în timpul verificării actelor a apărut suspiciunea la consum de alcool.

În rezultatul testării alcoolscopice la Mircea Veaceslav s-a constatat alcool în

sânge 0,81 g/l, care conform Regulamentului privind modul de testare

alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii

ei aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 296 din 16 aprilie 2009 și art. 13412

alin. (3) Cod penal, constituie grad avansat de ebrietate alcoolică.

Astfel, prima instanță a constatat că prin acțiunile sale intenționate

Mircea Veaceslav, a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal,

individualizată prin „conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se

află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat”.

Tot el, Mircea Veaceslav, la 01 septembrie 2016, aproximativ la ora 12:00,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, având scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, pe ascuns a pătruns în casa lui Mereacre Victor, amplasată în

xxxxx, de unde a sustras pe ascuns bani în numerar în sumă de 1900 lei și un ceas

model „Citizen” în valoare de 10000 lei, bunuri pe care ulterior le-a însușit,

cauzându-i părții vătămate, Mereacre Victor, daune materiale în proporții

considerabile, în sumă totală de 11900 lei.

În continuarea intențiilor sale criminale, Mircea Veaceslav, la 01 septembrie

2016, aproximativ la ora 12:30, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, pe ascuns a pătruns în casa lui Borta Tatiana.

amplasată în xxxxx, de unde a sustras pe ascuns un telefon mobil model „Nokia”,

de culoare negru-combinat cu sur IMEI:352020104/67327019, în valoare de 1000

lei, pe care ulterior l-a însușit, cauzându-i părții vătămate Borta Tatiana, daune

materiale în proporții considerabile, în sumă totală de 1000 lei.

Instanța de fond a constatat că prin aceste acțiuni intenționate

Mircea Veaceslav, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d)

Cod penal, individualizată prin furt, adică „sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, comis prin pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții

considerabile”.

Tot el, Mircea Veaceslav, la 01 septembrie 2016, aproximativ la ora 13:00,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, având intenția lezării inviolabilității

domiciliului persoanei, fără careva motive întemeiate, a pătruns și a rămas ilegal,

în casa lui Breahnă Aliona, amplasată în xxxxx, fără a avea consimțământul

acesteia.

Astfel, instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale infracționale,

Mircea Veaceslav, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (1) Cod penal,

individualizată prin „violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală

în domiciliul unei persoane, fără consimțământul acesteia”.

remiterea cauzei la o nouă rejudecare în prima instanță.

În motivarea apelului declarat, inculpatul Mircea Veaceslav a invocat, că

dosarele penale în cadrul cărora dânsul a fost învinuit de tâlhărie și furt au fost

fabricate de către colaboratorii Inspectoratului de Poliție Ialoveni și procurorul

care a condus urmărirea penală.

3

Pe faptul furtului săvârșit în anul 2013, inculpatul a menționat că bunurile

sustrase au fost depistate la alte două persoane, care însă ulterior au fost eliberate,

iar dânsul este condamnat pe nedrept.

Cu referire la învinuirea înaintată conform art. 179 Cod penal, inculpatul a

indicat că s-a împăcat cu partea vătămată, Breahnă Aliona, deoarece dânsa a depus

o cerere de împăcare, însă această cerere nu se află la materialele cauzei.

În opinia apelantului, cauza urmează a fi remisă la rejudecare în prima

instanță, deoarece i-au fost încălcate drepturile procesuale, totodată indicând că

mama sa este grav bolnavă și are un copil minor la întreținere.

Cu referire la episodul de tâlhărie inculpatul a indicat, că părțile vătămate,

în ședința primei instanțe au indicat că nu dânsul este persoana care a săvârșit

infracțiunea, însă după ședință, procurorul le-a spus să declare că anume

inculpatul a fost cel care a comis fapta dată.

Pe episodul sustragerii bunurilor de la partea vătămată

Batereanu Ecaterina, a menționat că nu au fost administrate careva probe, iar

persoanele care au sustras aceste bunuri și anume, Malai Stanislav și Cujbă

Gheorghe, deja le-au restituit, totodată pe acest episod a solicitat procurorului să

fie efectuată ieșirea la fața locului și să fie ridicate amprentele însă cererea i-a fost

respinsă.

A mai menționat inculpatul, că percheziția domiciliului său a fost efectuată

în lipsa ordonanței procurorului și încheierii judecătorului de instrucție.

În privința furtului de la Pantea Veaceslav inculpatul a menționat, că dosarul

a fost fabricat, deoarece lipsesc careva probe care ar demonstra vina sa.

Pe episodul din 17 august 2013, inculpatul Mircea Veaceslav a indicat, că la

acel moment nici nu se afla pe teritoriul s. Molești, ci se afla în mun. Bălți, unde

efectua reparația unui automobil împreună cu Frunză Ruslan, Frunză Natalia și

Colun Olga, însă partea vătămată Batereanu Ecaterina a fost impusă de către

colaboratorii de poliție să dea declarații împotriva lui.

2017, apelul a fost respins ca nefondat și menținută sentința.

4.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate instanța de apel a constatat,

că starea de fapt și de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și

corect a fost statuată de către prima instanță, care a apreciat corect probele și

circumstanțele cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de

vedere al utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod

obiectiv, călăuzindu-se de lege, încadrând just acțiunile inculpatului

Mircea Veaceslav în baza art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) Cod penal, tâlhăria, adică

atacul săvârșit asupra unor persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

amenințarea cu aplicarea unei violențe periculoase pentru viața și sănătatea

persoanei agresate, comis de către o persoană mascată, prin pătrundere în

locuință și cu aplicarea unui obiect folosit în calitate de armă; în baza art. 186

alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, comis de către două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzare

de daune în proporții considerabile, în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal,

conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de

4

ebrietate alcoolică cu grad avansat; în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal,

furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, comis prin

pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile și în baza

art. 179 alin. (1) Cod penal, violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea

ilegală în domiciliul unei persoane, fără consimțământul acesteia.

Instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Mircea Veaceslav vina a

recunoscut-o parțial, vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunilor incriminate se

confirmă prin următoarele probe:

 pe faptul tâlhăriei comis la 18 august 2013, asupra părților vătămate

Pantea Veaceslav și Bursuc Andrei - declarațiile părților vătămate,

Pantea Veaceslav (f.d. 143-147, vol.II) și Bursuc Andrei (f.d. 244III- 245II);

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17 august 2013 (f.d. 18-21, vol.I);

procesul-verbal de ridicare prin care de la domiciliul lui Mircea Veaceslav a fost

ridicat telefonul mobil model „LG” ce aparține părții vătămate, Pantea Veaceslav

(f.d. 33 vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului în cadrul căruia este

examinat telefonul mobil cu nr. IMEI 353810-04-002514-5, ridicat de la

Mircea Veaceslav (f.d. 38-39, vol.I); procesul-verbal de recunoaștere a obiectului

în cadrul căruia de către partea vătămată, Pantea Veaceslav, a fost recunoscut

telefonul mobil model „LG” ridicat de la Mircea Veaceslav și ulterior recunoscut în

calitate de corp delict la cauza penală (f.d. 35-37, vol.I); procesul-verbal de ridicare

prin care de la OUP a SUP a IP a fost ridicată o șapcă de culoare roșie cu inscripția

„Nike”, care la rândul ei a fost ridicată de către ofițerul de urmărire penală, de la

Malai Stanislav și ulterior a fost recunoscută în calitate de corp delict (f.d. 66-69,

vol.I); procesul-verbal de recunoaștere a obiectului prin care Cujbă Gheorghe a

recunoscut șapca de culoarea roșie cu inscripția „Nike” în care era îmbrăcat

Mircea Veaceslav în momentul săvârșirii tâlhăriei (f.d. 72, vol.I); procesul-verbal

de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii prin care Cujbă Gheorghe a arătat

locul comiterii infracțiunii de tâlhărie de către Mircea Veaceslav și anume

domiciliul părții vătămate, Pantea Veaceslav (f.d. 75-77, vol.I);

 pe faptul sustragerii pe ascuns a bunurilor părții vătămate,

Batereanu Ecaterina - declarațiile părții vătămate Batereanu Ecaterina (f.d.

147-149, vol.II); a martorului Zabulica Ion (f.d. 150-151, vol.II); procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 29 august 2013, în cadrul căruia a fost cercetată

gospodăria lui Batereanu Ecaterina și ridicate urmele infracțiunii (f.d. 92-95, vol.I);

procesul-verbal de ridicare din 28 august 2013 prin care de la Malai Stanislav au

fost ridicate: un telefon mobil model „Nokia” un lănțișor de aur, un aparat de

fotografiat model „Samsung” împreună cu încărcător, un aparat de măsurat

tensiunea, bunuri ce aparțin părții vătămate, Batereanu Ecaterina, bunuri care au

fost examinate și recunoscute ulterior ca corpuri delicte (f.d. 134-147, vol.I);

 pe faptul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate

avansată, săvârșit la 01 martie 2014 - procesul-verbal nr. 7288 din 11 martie

2014, „al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului,

stării de ebrietate și naturii ei”, unde potrivit rezultatului alcooltest nr. 6810 s-a

constatat prezența în aerul expirat de către Mircea Veaceslav a 0,81 promile de

5

alcool, astfel în timpul conducerii mijlocului de transport, șoferul se afla în stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat (f.d. 8, vol.IV);

 pe faptul sustragerii pe ascuns a bunurilor părții vătămate,

Bortă Tatiana și Mereacre Victor - declarațiile părților vătămate, Bortă Tatiana

(f.d. 171-172, vol.III) și Mereacre Victor (f.d. 169-170, vol.III); procesul-verbal de

sesizare adresat IP Ialoveni la 02 septembrie 2016 de către Mereacre Victor prin

care solicită să fie atrasă la răspundere persoanele care i-au sustras pe ascuns bani

în numerar suma 1900 lei și ceasul model „Citizen” suflat cu aur estimat la preț de

10000 lei (f.d. 14, vol.III); procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața

locului infracțiunii din 27 septembrie 2016 (f.d. 69, vol.III); procesul-verbal de

recunoaștere după fotografie a persoanei din 15 septembrie 2016, unde partea

vătămată indică direct că anume Mircea Veaceslav este persoana care a pătruns în

domiciliul său (f.d. 40-41, vol.III); procesul-verbal de sesizare adresat

Inspectoratului de Poliție Ialoveni la 01 septembrie 2016 de către Borta Tatiana

prin care a solicitat să fie atrase la răspundere persoanele care i-au sustras pe

ascuns telefonul mobil model „Nokia” estimat la preț de 1000 lei (f.d. 43, vol. III);

procesul-verbal de percheziție din 22 septembrie 2016, în cadrul căreia la

domiciliul lui Mircea Veaceslav, situat în xxxxx a fost depistat telefonul mobil

model „Nokia” de culoare negru combinat cu sur cu nr. de IMEI

352020104/67327019 (f.d. 58; vol.III); procesul-verbal de examinare din

22 septembrie 2016 a telefonului mobil model „Nokia” (f.d. 62, vol.III);

procesul-verbal de recunoaștere în calitate de corp delict a telefonului mobil

model „Nokia” din 22 septembrie 2016 (f.d. 59-61, vol.III);

 pe faptul pătrunderii și rămânerii ilegale în domiciliul părții

vătămate, Breahnă Aliona - plângerea părții vătămate, Breahnă Aliona, adresată

Inspectoratului de Poliție Ialoveni (f.d. 34, vol.III); procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 02 septembrie 2017, în cadrul căruia a fost examinat domiciliul lui

Breahnă Aliona, din xxxxx (f.d. 35-36, vol.III); procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie din 25 septembrie 2016, conform căruia partea

vătămată, Breahnă Aliona, a recunoscut persoana cu nr. 3, Mircea Veaceslav, după

forma ochilor, a nasului, forma capului care în părțile laterale este chel (f.d. 40-41,

vol.III).

Descriind elementele constitutive ale infracțiunii de furt, instanța de apel a

reținut, că prima instanță corect a constatat ca fiind întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii de sustragere pe ascuns a bunurilor părților vătămate

Batereanu Ecaterina, Mereacre Victor și Bortă Maria, cauzându-le acestora

fiecăruia o daună materială în proporții considerabile.

Astfel, instanța de apel a considerat neîntemeiate alegațiile apelantului

precum că prima instanță nu ar fi identificat întreg probatoriul ce ar demonstra

fapta dată și nu ar fi constatat existența de careva probe directe.

Cu referire la afirmația inculpatului precum că cauza penală pe marginea

sustragerii de la partea vătămată Batereanu Ecaterina, ar fi fost fabricată de către

colaboratorii Inspectoratului de Poliție Ialoveni și procurorul care a condus

urmărirea penală, deoarece pentru infracțiunea dată, dânsul a fost eliberat de

către Curtea de Apel Chișinău, din lipsa de dovezi concrete, deoarece, de fapt, prin

6

încheierea Judecătoriei Ialoveni din 21 martie 2016, a fost admisă cererea

avocatului Rudenco Eduard în interesele inculpatului Mircea Veaceslav și s-a

înlocuit în privința acestuia măsura preventivă „arestarea preventivă” cu

„arestarea la domiciliu” pe un termen de 30 de zile (f.d. 233-234, vol.II).

Totodată, instanța de apel a reținut că pe marginea pretinselor acțiuni

ilegale ale colaboratorilor de poliție, cât și ale procurorului, inculpatul

Mircea Veaceslav nu a adresat plângere organelor competente, astfel că instanța

de apel nu are careva temeiuri de a admite aceste afirmații.

La fel, au fost respinse și alegațiile inculpatului, precum că bunurile sustrase

de la partea vătămată ar fi fost depistate la o altă persoană și el nu ar fi fost vinovat,

deoarece bunurile sustrase de la partea vătămată Batereanu Ecaterina au fost

ridicate de la Malai Stanislav, acesta având calitatea de învinuit pentru aceleași

fapte pentru care este condamnat în prezenta cauză penală și inculpatul Mircea

Veaceslav, fapta infracțională fiind săvârșită în complicitate de către Mircea

Veaceslav.

Afirmațiile inculpatului cu referire la faptul, că colaboratorii de poliție au

efectuat percheziția domiciliului său, fără a avea ordonanța procurorului și

încheierea judecătorului de instrucție, au fost combătute de către instanța de apel

prin faptul că acțiunea procesuală de percheziție a fost efectuat în baza ordonanței

procurorului în Procuratura Ialoveni, Baeșu Andrei din 29 august 2013 (f.d. 2,

vol.II), ulterior acțiunea procesuală de percheziție a fost autorizată prin încheierea

Judecătoriei Ialoveni din 30 august 2013 (f.d. 6, vol.II).

Cu referire la constatarea elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) Cod penal, instanța de apel a menționat, că

inculpatul Mircea Veaceslav a atentat atât la valorile sociale cu privire la posesia

bunurilor mobile și anume a telefonului mobil modelul „LG T 300”, la prețul de 450

lei, care aparține părții vătămate Pantea Veaceslav, dar și nemijlocit a atentat la

viața și sănătatea părții vătămate Bursuc Andrei.

Circumstanțele evidențiate și-au găsit realizare prin faptul că inculpatul,

Mircea Veaceslav, în vederea obținerii bunurilor altei persoane, aplicând o

șurubelniță în calitate de armă, l-a amenințat pe Bursuc Andrei, care a

conștientizat aceste acțiuni ca fiind reale și posibile spre realizare.

În viziunea instanței de apel sunt lipsite de suport faptic și afirmațiile

inculpatului precum că părțile vătămate pe episodul de tâlhărie, în ședința primei

instanțe au indicat că nu dânsul este persoana care a săvârșit infracțiunea, însă

după ședință, procurorul le-a spus să declare că anume inculpatul a fost cel care a

comis fapta dată, or, aceste afirmații sunt combătute prin declarațiile părții

vătămate Bursuc Andrei, care a fost preîntâmpinat pentru darea de declarații false.

Instanța de apel a respins și argumentul inculpatului Mircea Veaceslav,

precum că la 17 august 2013, nu se afla pe teritoriul xxxxx, ci se afla în mun. Bălți,

unde efectua reparația unui automobil împreună cu Frunză Ruslan, Frunză Natalia

și Colun Olga, de vreme ce nici pe parcursul judecării cauzei în prima instanță, dar

nici în ședința instanței de apel, nu s-a solicitat audierea martorilor vizați, care ar

confirma/infirma cele invocate de către inculpat.

7

Cu referire la încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Mircea Veaceslav

conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1)

Cod penal, instanța de apel a remarcat, că inculpatul Mircea Veaceslav xxxxx a

atentat la inviolabilitatea domiciliului părții vătămate Breahnă Aliona, urmare a

pătrunderii și rămânerii intenționate în imobilul acesteia.

Instanța de apel a considerat că nu poate fi admis motivul invocat de către

inculpat precum că pe învinuirea înaintată conform art. 179 Cod penal, el s-a

împăcat cu partea vătămată Breahnă Aliona, deoarece dânsa a depus o cerere de

împăcare, însă această cerere nu se află la materialele cauzei, or, din materialele

cauzei penale, se atestă că la 18 octombrie 2016, aceasta a depus în instanță de

judecată o cerere, conform căreia a solicitat examinarea cauzei în absența sa,

remarcând că nu are careva pretenții față de inculpat, însă Breahnă Aliona nu a

pledat pentru încetarea procesului penal în privința inculpatului, pe motiv de

împăcare, cu atât mai mult că prima instanță nu era în drept să aplice rigorile

art. 109 Cod penal în situația dată, având în vedere faptul că împăcarea este

personală și se exercită doar prin prezentarea personală a părții vătămate în

ședința de judecată, cu prezentarea unei tranzacții de împăcare, aceasta din urmă

însă lipsind la materialele cauzei.

Respingând apelul, instanța de judecată a reținut că în speță nu sunt

identificate nici careva temeiuri de a interveni în soluția primei instanțe în partea

încadrării juridice a acțiunilor inculpatului în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal,

deoarece conform procesului-verbal nr. 7288 din 11 martie 2014, „al examinării

medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și

naturii ei”, conform rezultatului alcooltest nr. 6810, a fost constatată prezența în

aerul expirat de către Mircea Veaceslav a 0,81 promile de alcool, ceea ce reprezintă

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat (f.d. 8, vol.IV).

4.2. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a

remarcat, că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61,

75, 77, 84 alin. (1) și (4) Cod penal și la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a

ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de

condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și rolul pedepsei stabilite asupra

corectării și reeducării vinovatului.

din cele 16 conținute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a contestat

decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând remiterea cauzei la

rejudecare sau la revizuire în prima instanță.

În argumentarea recursului inculpatul menționează că fiind reținut în luna

august a anului 2013 de către IP Ialoveni, pentru bănuiala de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal, a fost reținut timp de o zi,

după care a fost escortat în sediul Judecătoriei Ialoveni împreună cu

Malai Stanislav și Cujbă George, care au fost eliberați, însă el a fost reținut până la

ora 18:30, când i-a fost comunicat că se află în stare de arest pe termen de 30 zile.

Susține că bunurile sustrase de la cet. Batereanu Ecaterina au fost depistate

la Malai Stanislav și Cujbă Gheorghe.

8

Totodată, indică la faptul, că în perioada cât s-a aflat în arest în

Penitenciarul-13, mun. Chișinău, pe numele său a fost fabricat un dosar privind

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b) Cod penal, după care

i-a fost prelungită măsura preventivă sub formă de arest pe termen de 30 zile, fără

să fi fost escortat la Judecătoria Ialoveni.

Relevă recurentul că deși a contestat sentința primei instanțe cu apel,

această instanță nu i-a admis cererile și demersurile înaintate prin care a solicitat

să fie audiați martorii care nu au fost audiați în prima instanță, fiindu-i astfel

încălcate drepturile.

Mai solicită recurentul să fie luat în considerație că mama sa este grav

bolnavă.

inculpat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că nu îndeplinește

cerințele de conținut, deoarece recurentul nu a invocat în susținerea cererii de

recurs nici un temei din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, pentru declararea recursului.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor expres prevăzute de acest

articol.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care se constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut,

prevăzute în art. art. 429, 430 Cod de procedură penală.

Potrivit dispozițiilor art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de

recurs trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului, cu argumentarea

ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, indicând temeiurile

prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală invocate în recurs și explicând

problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată.

Colegiul penal, verificând motivele recursului declarat de inculpat, constată

că acesta în argumentarea recursului, face trimitere la aspecte, care în viziunea sa

reprezintă încălcări procedurale, admise atât la faza de urmărire penală, cât și la

judecarea cauzei în instanțele de fond, însă nu indică concret temeiul prevăzut de

legea procesuală la utilizarea căii de atac - recursul ordinar, și anume nu specifică

în ce constă problema de drept de importanță generală ce există în cauză și care

este eroarea comisă de instanța de apel ce ar motiva casarea hotărârii atacate.

Referitor la acest aspect se va menționa, că în cazul în care o parte a

procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă

în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform pct. 5) art. 430 Cod de

procedură penală, să aducă în recurs motivele și argumentarea dezacordului său

9

cu temeiurile invocate în decizia instanței de apel, ceea ce în cazul dedus judecății,

nu a fost făcut.

În concluzie, Colegiul penal remarcă, că atunci când autorul recursului nu

invocă concret un temei din cele reglementate de norma procesuală penală, un

asemenea recurs se consideră necorespunzător, deoarece nu îndeplinește

cerințele de formă și de conținut prevăzute la art. art. 429, 430 Cod de procedură

penală, și urmează a fi respins ca inadmisibil.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Mircea Veaceslav

xxxxx, în propria cauză penală, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 13 septembrie 2017, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și

de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 martie 2018.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Nadejda Toma

Anatolie Țurcan

10