1ra-148/2018 — art. art. 179 alin. 1, 186 alin. 2 lit. c, d, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 188 alin. 2 lit. c, d,e, 264 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 07 martie 2017 Mircea Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) Cod penal, la 8 (opt) ani închisoare; - art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare; - art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare; - art. 179 alin. (1) Cod penal, la 1 (unu) an închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 8 (opt) ani 1 (una) lună închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată partea neexecutată din pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni din 03 februarie 2017, stabilindu-i definitiv pedeapsa 8 (opt) ani 5 (cinci) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Procesul penal intentat în privința lui Mircea Veaceslav în baza art. 2641 Cod penal, a fost încetat în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, din motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală. Acțiunea civilă a fost admisă, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Batereanu Ecaterina a sumei de 10000 (zece mii) lei, cu titlu de prejudiciu material; în beneficiul lui Borta Tatiana a sumei de 300 (trei sute) lei, cu titlu de prejudiciu material și în beneficiul lui Mereacre Victor a sumei de 10000 (zece mii) lei, cu titlu de prejudiciu material. 1

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că inculpatul Mircea Veaceslav la 17 august 2013, aproximativ la ora 22:00, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane prin tâlhărie, îmbrăcând pe cap o șapcă, iar fața fiind acoperită cu o materie, a pătruns în domiciliul cet. Pantea Veaceslav, situat pe adresa xxxxx, unde, amenințându-l cu un obiect ascuțit asemănător cu șurubelnița pe Bursuc Andrei, care în acel moment se afla în ospeție, a cerut să-i fie transmiși banii de care dispunea, în caz contrar va fi înfipt cu obiectul ascuțit în regiunea gâtului. Apoi, Mircea Veaceslav văzând faptul că Bursuc Andrei s-a eliberat din mâinile lui și a fugit în drum, moment în care la domiciliu a apărut proprietarul casei, Pantea Veaceslav, care a fost observat de către Mircea Veaceslav, ultimul a sustras din bucătărie telefonul mobil model „LG T 300” în valoare de 450 lei, ce aparține lui Pantea Veaceslav cu care s-a ascuns de la fața locului. Astfel, prima instanță a constatat că prin acțiunile sale infracționale, Mircea Veaceslav, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) Cod penal, individualizată prin „tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unor persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea unei violențe periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, comis de către o persoană mascată, prin pătrundere în locuință și cu aplicarea unui obiect folosit în calitate de armă”. Tot el, Mircea Veaceslav, la 29 august 2013, în intervalul de timp 08:00-12:00, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Malai Stanislav, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, repartizând în prealabil rolurile și anume Malai Stanislav stătea de pândă în drum, iar Mircea Veaceslav a pătruns în gospodăria lui Batereanu Ecaterina, situată pe adresa xxxxx, de unde a sustras pe ascuns bani în sumă de 5500 lei, un lănțișor din aur în valoare de 8000 lei, o pereche de cercei din aur în valoare de 2000 lei, un inel din aur în valoare de 2000 lei, un fragment de lănțișor din aur în valoare de 1300 lei, un aparat de fotografiat model „Samsung” împreună cu încărcător în valoare de 1200 lei, un telefon mobil model „Nokia” în valoare de 2400 lei și un aparat de măsurat tensiunea în valoare de 200 lei, folosindu-le ulterior după propria voință, cauzându-i astfel proprietarului o pagubă materială considerabilă în valoare totală de 22600 lei. Prima instanță a constatat că prin aceste acțiuni intenționate Mircea Veaceslav a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, individualizată prin „furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, comis de către două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile”. De asemenea, inculpatul Mircea Veaceslav, la 11 martie 2014, aproximativ la ora 19:00, având scopul conducerii unității de transport în stare de ebrietate alcoolică, ignorând prevederile pct. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, conducând unitatea de transport automobilul model „Renault Megane”, cu xxxxx, pe str. Vadul lui Vodă intersecție cu str. Uzinelor din mun. Chișinău, a fost stopat de inspectorii de poliție, aflați în exercițiul funcțiunii privind asigurarea 2 ordinii publice, pe motivul deplasării neadecvate a unității de transport, după care în timpul verificării actelor a apărut suspiciunea la consum de alcool. În rezultatul testării alcoolscopice la Mircea Veaceslav s-a constatat alcool în sânge 0,81 g/l, care conform Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 296 din 16 aprilie 2009 și art. 13412 alin. (3) Cod penal, constituie grad avansat de ebrietate alcoolică. Astfel, prima instanță a constatat că prin acțiunile sale intenționate Mircea Veaceslav, a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat”. Tot el, Mircea Veaceslav, la 01 septembrie 2016, aproximativ la ora 12:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, pe ascuns a pătruns în casa lui Mereacre Victor, amplasată în xxxxx, de unde a sustras pe ascuns bani în numerar în sumă de 1900 lei și un ceas model „Citizen” în valoare de 10000 lei, bunuri pe care ulterior le-a însușit, cauzându-i părții vătămate, Mereacre Victor, daune materiale în proporții considerabile, în sumă totală de 11900 lei. În continuarea intențiilor sale criminale, Mircea Veaceslav, la 01 septembrie 2016, aproximativ la ora 12:30, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, pe ascuns a pătruns în casa lui Borta Tatiana. amplasată în xxxxx, de unde a sustras pe ascuns un telefon mobil model „Nokia”, de culoare negru-combinat cu sur IMEI:352020104/67327019, în valoare de 1000 lei, pe care ulterior l-a însușit, cauzându-i părții vătămate Borta Tatiana, daune materiale în proporții considerabile, în sumă totală de 1000 lei. Instanța de fond a constatat că prin aceste acțiuni intenționate Mircea Veaceslav, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, individualizată prin furt, adică „sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, comis prin pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile”. Tot el, Mircea Veaceslav, la 01 septembrie 2016, aproximativ la ora 13:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având intenția lezării inviolabilității domiciliului persoanei, fără careva motive întemeiate, a pătruns și a rămas ilegal, în casa lui Breahnă Aliona, amplasată în xxxxx, fără a avea consimțământul acesteia. Astfel, instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale infracționale, Mircea Veaceslav, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane, fără consimțământul acesteia”.

Inculpatul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare în prima instanță. În motivarea apelului declarat, inculpatul Mircea Veaceslav a invocat, că dosarele penale în cadrul cărora dânsul a fost învinuit de tâlhărie și furt au fost fabricate de către colaboratorii Inspectoratului de Poliție Ialoveni și procurorul care a condus urmărirea penală. 3 Pe faptul furtului săvârșit în anul 2013, inculpatul a menționat că bunurile sustrase au fost depistate la alte două persoane, care însă ulterior au fost eliberate, iar dânsul este condamnat pe nedrept. Cu referire la învinuirea înaintată conform art. 179 Cod penal, inculpatul a indicat că s-a împăcat cu partea vătămată, Breahnă Aliona, deoarece dânsa a depus o cerere de împăcare, însă această cerere nu se află la materialele cauzei. În opinia apelantului, cauza urmează a fi remisă la rejudecare în prima instanță, deoarece i-au fost încălcate drepturile procesuale, totodată indicând că mama sa este grav bolnavă și are un copil minor la întreținere. Cu referire la episodul de tâlhărie inculpatul a indicat, că părțile vătămate, în ședința primei instanțe au indicat că nu dânsul este persoana care a săvârșit infracțiunea, însă după ședință, procurorul le-a spus să declare că anume inculpatul a fost cel care a comis fapta dată. Pe episodul sustragerii bunurilor de la partea vătămată Batereanu Ecaterina, a menționat că nu au fost administrate careva probe, iar persoanele care au sustras aceste bunuri și anume, Malai Stanislav și Cujbă Gheorghe, deja le-au restituit, totodată pe acest episod a solicitat procurorului să fie efectuată ieșirea la fața locului și să fie ridicate amprentele însă cererea i-a fost respinsă. A mai menționat inculpatul, că percheziția domiciliului său a fost efectuată în lipsa ordonanței procurorului și încheierii judecătorului de instrucție. În privința furtului de la Pantea Veaceslav inculpatul a menționat, că dosarul a fost fabricat, deoarece lipsesc careva probe care ar demonstra vina sa. Pe episodul din 17 august 2013, inculpatul Mircea Veaceslav a indicat, că la acel moment nici nu se afla pe teritoriul s. Molești, ci se afla în mun. Bălți, unde efectua reparația unui automobil împreună cu Frunză Ruslan, Frunză Natalia și Colun Olga, însă partea vătămată Batereanu Ecaterina a fost impusă de către colaboratorii de poliție să dea declarații împotriva lui.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2017, apelul a fost respins ca nefondat și menținută sentința. 4.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate instanța de apel a constatat, că starea de fapt și de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de către prima instanță, care a apreciat corect probele și circumstanțele cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de vedere al utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, încadrând just acțiunile inculpatului Mircea Veaceslav în baza art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unor persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea unei violențe periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, comis de către o persoană mascată, prin pătrundere în locuință și cu aplicarea unui obiect folosit în calitate de armă; în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, comis de către două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile, în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de 4 ebrietate alcoolică cu grad avansat; în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, comis prin pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile și în baza art. 179 alin. (1) Cod penal, violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane, fără consimțământul acesteia. Instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Mircea Veaceslav vina a recunoscut-o parțial, vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunilor incriminate se confirmă prin următoarele probe:  pe faptul tâlhăriei comis la 18 august 2013, asupra părților vătămate Pantea Veaceslav și Bursuc Andrei - declarațiile părților vătămate, Pantea Veaceslav (f.d. 143-147, vol.II) și Bursuc Andrei (f.d. 244III- 245II); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17 august 2013 (f.d. 18-21, vol.I); procesul-verbal de ridicare prin care de la domiciliul lui Mircea Veaceslav a fost ridicat telefonul mobil model „LG” ce aparține părții vătămate, Pantea Veaceslav (f.d. 33 vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului în cadrul căruia este examinat telefonul mobil cu nr. IMEI 353810-04-002514-5, ridicat de la Mircea Veaceslav (f.d. 38-39, vol.I); procesul-verbal de recunoaștere a obiectului în cadrul căruia de către partea vătămată, Pantea Veaceslav, a fost recunoscut telefonul mobil model „LG” ridicat de la Mircea Veaceslav și ulterior recunoscut în calitate de corp delict la cauza penală (f.d. 35-37, vol.I); procesul-verbal de ridicare prin care de la OUP a SUP a IP a fost ridicată o șapcă de culoare roșie cu inscripția „Nike”, care la rândul ei a fost ridicată de către ofițerul de urmărire penală, de la Malai Stanislav și ulterior a fost recunoscută în calitate de corp delict (f.d. 66-69, vol.I); procesul-verbal de recunoaștere a obiectului prin care Cujbă Gheorghe a recunoscut șapca de culoarea roșie cu inscripția „Nike” în care era îmbrăcat Mircea Veaceslav în momentul săvârșirii tâlhăriei (f.d. 72, vol.I); procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii prin care Cujbă Gheorghe a arătat locul comiterii infracțiunii de tâlhărie de către Mircea Veaceslav și anume domiciliul părții vătămate, Pantea Veaceslav (f.d. 75-77, vol.I);  pe faptul sustragerii pe ascuns a bunurilor părții vătămate, Batereanu Ecaterina - declarațiile părții vătămate Batereanu Ecaterina (f.d. 147-149, vol.II); a martorului Zabulica Ion (f.d. 150-151, vol.II); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29 august 2013, în cadrul căruia a fost cercetată gospodăria lui Batereanu Ecaterina și ridicate urmele infracțiunii (f.d. 92-95, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 28 august 2013 prin care de la Malai Stanislav au fost ridicate: un telefon mobil model „Nokia” un lănțișor de aur, un aparat de fotografiat model „Samsung” împreună cu încărcător, un aparat de măsurat tensiunea, bunuri ce aparțin părții vătămate, Batereanu Ecaterina, bunuri care au fost examinate și recunoscute ulterior ca corpuri delicte (f.d. 134-147, vol.I);  pe faptul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate avansată, săvârșit la 01 martie 2014 - procesul-verbal nr. 7288 din 11 martie 2014, „al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei”, unde potrivit rezultatului alcooltest nr. 6810 s-a constatat prezența în aerul expirat de către Mircea Veaceslav a 0,81 promile de 5 alcool, astfel în timpul conducerii mijlocului de transport, șoferul se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat (f.d. 8, vol.IV);  pe faptul sustragerii pe ascuns a bunurilor părții vătămate, Bortă Tatiana și Mereacre Victor - declarațiile părților vătămate, Bortă Tatiana (f.d. 171-172, vol.III) și Mereacre Victor (f.d. 169-170, vol.III); procesul-verbal de sesizare adresat IP Ialoveni la 02 septembrie 2016 de către Mereacre Victor prin care solicită să fie atrasă la răspundere persoanele care i-au sustras pe ascuns bani în numerar suma 1900 lei și ceasul model „Citizen” suflat cu aur estimat la preț de 10000 lei (f.d. 14, vol.III); procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului infracțiunii din 27 septembrie 2016 (f.d. 69, vol.III); procesul-verbal de recunoaștere după fotografie a persoanei din 15 septembrie 2016, unde partea vătămată indică direct că anume Mircea Veaceslav este persoana care a pătruns în domiciliul său (f.d. 40-41, vol.III); procesul-verbal de sesizare adresat Inspectoratului de Poliție Ialoveni la 01 septembrie 2016 de către Borta Tatiana prin care a solicitat să fie atrase la răspundere persoanele care i-au sustras pe ascuns telefonul mobil model „Nokia” estimat la preț de 1000 lei (f.d. 43, vol. III); procesul-verbal de percheziție din 22 septembrie 2016, în cadrul căreia la domiciliul lui Mircea Veaceslav, situat în xxxxx a fost depistat telefonul mobil model „Nokia” de culoare negru combinat cu sur cu nr. de IMEI 352020104/67327019 (f.d. 58; vol.III); procesul-verbal de examinare din 22 septembrie 2016 a telefonului mobil model „Nokia” (f.d. 62, vol.III); procesul-verbal de recunoaștere în calitate de corp delict a telefonului mobil model „Nokia” din 22 septembrie 2016 (f.d. 59-61, vol.III);  pe faptul pătrunderii și rămânerii ilegale în domiciliul părții vătămate, Breahnă Aliona - plângerea părții vătămate, Breahnă Aliona, adresată Inspectoratului de Poliție Ialoveni (f.d. 34, vol.III); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02 septembrie 2017, în cadrul căruia a fost examinat domiciliul lui Breahnă Aliona, din xxxxx (f.d. 35-36, vol.III); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 25 septembrie 2016, conform căruia partea vătămată, Breahnă Aliona, a recunoscut persoana cu nr. 3, Mircea Veaceslav, după forma ochilor, a nasului, forma capului care în părțile laterale este chel (f.d. 40-41, vol.III). Descriind elementele constitutive ale infracțiunii de furt, instanța de apel a reținut, că prima instanță corect a constatat ca fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de sustragere pe ascuns a bunurilor părților vătămate Batereanu Ecaterina, Mereacre Victor și Bortă Maria, cauzându-le acestora fiecăruia o daună materială în proporții considerabile. Astfel, instanța de apel a considerat neîntemeiate alegațiile apelantului precum că prima instanță nu ar fi identificat întreg probatoriul ce ar demonstra fapta dată și nu ar fi constatat existența de careva probe directe. Cu referire la afirmația inculpatului precum că cauza penală pe marginea sustragerii de la partea vătămată Batereanu Ecaterina, ar fi fost fabricată de către colaboratorii Inspectoratului de Poliție Ialoveni și procurorul care a condus urmărirea penală, deoarece pentru infracțiunea dată, dânsul a fost eliberat de către Curtea de Apel Chișinău, din lipsa de dovezi concrete, deoarece, de fapt, prin 6 încheierea Judecătoriei Ialoveni din 21 martie 2016, a fost admisă cererea avocatului Rudenco Eduard în interesele inculpatului Mircea Veaceslav și s-a înlocuit în privința acestuia măsura preventivă „arestarea preventivă” cu „arestarea la domiciliu” pe un termen de 30 de zile (f.d. 233-234, vol.II). Totodată, instanța de apel a reținut că pe marginea pretinselor acțiuni ilegale ale colaboratorilor de poliție, cât și ale procurorului, inculpatul Mircea Veaceslav nu a adresat plângere organelor competente, astfel că instanța de apel nu are careva temeiuri de a admite aceste afirmații. La fel, au fost respinse și alegațiile inculpatului, precum că bunurile sustrase de la partea vătămată ar fi fost depistate la o altă persoană și el nu ar fi fost vinovat, deoarece bunurile sustrase de la partea vătămată Batereanu Ecaterina au fost ridicate de la Malai Stanislav, acesta având calitatea de învinuit pentru aceleași fapte pentru care este condamnat în prezenta cauză penală și inculpatul Mircea Veaceslav, fapta infracțională fiind săvârșită în complicitate de către Mircea Veaceslav. Afirmațiile inculpatului cu referire la faptul, că colaboratorii de poliție au efectuat percheziția domiciliului său, fără a avea ordonanța procurorului și încheierea judecătorului de instrucție, au fost combătute de către instanța de apel prin faptul că acțiunea procesuală de percheziție a fost efectuat în baza ordonanței procurorului în Procuratura Ialoveni, Baeșu Andrei din 29 august 2013 (f.d. 2, vol.II), ulterior acțiunea procesuală de percheziție a fost autorizată prin încheierea Judecătoriei Ialoveni din 30 august 2013 (f.d. 6, vol.II). Cu referire la constatarea elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), d), e) Cod penal, instanța de apel a menționat, că inculpatul Mircea Veaceslav a atentat atât la valorile sociale cu privire la posesia bunurilor mobile și anume a telefonului mobil modelul „LG T 300”, la prețul de 450 lei, care aparține părții vătămate Pantea Veaceslav, dar și nemijlocit a atentat la viața și sănătatea părții vătămate Bursuc Andrei. Circumstanțele evidențiate și-au găsit realizare prin faptul că inculpatul, Mircea Veaceslav, în vederea obținerii bunurilor altei persoane, aplicând o șurubelniță în calitate de armă, l-a amenințat pe Bursuc Andrei, care a conștientizat aceste acțiuni ca fiind reale și posibile spre realizare. În viziunea instanței de apel sunt lipsite de suport faptic și afirmațiile inculpatului precum că părțile vătămate pe episodul de tâlhărie, în ședința primei instanțe au indicat că nu dânsul este persoana care a săvârșit infracțiunea, însă după ședință, procurorul le-a spus să declare că anume inculpatul a fost cel care a comis fapta dată, or, aceste afirmații sunt combătute prin declarațiile părții vătămate Bursuc Andrei, care a fost preîntâmpinat pentru darea de declarații false. Instanța de apel a respins și argumentul inculpatului Mircea Veaceslav, precum că la 17 august 2013, nu se afla pe teritoriul xxxxx, ci se afla în mun. Bălți, unde efectua reparația unui automobil împreună cu Frunză Ruslan, Frunză Natalia și Colun Olga, de vreme ce nici pe parcursul judecării cauzei în prima instanță, dar nici în ședința instanței de apel, nu s-a solicitat audierea martorilor vizați, care ar confirma/infirma cele invocate de către inculpat. 7 Cu referire la încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Mircea Veaceslav conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a remarcat, că inculpatul Mircea Veaceslav xxxxx a atentat la inviolabilitatea domiciliului părții vătămate Breahnă Aliona, urmare a pătrunderii și rămânerii intenționate în imobilul acesteia. Instanța de apel a considerat că nu poate fi admis motivul invocat de către inculpat precum că pe învinuirea înaintată conform art. 179 Cod penal, el s-a împăcat cu partea vătămată Breahnă Aliona, deoarece dânsa a depus o cerere de împăcare, însă această cerere nu se află la materialele cauzei, or, din materialele cauzei penale, se atestă că la 18 octombrie 2016, aceasta a depus în instanță de judecată o cerere, conform căreia a solicitat examinarea cauzei în absența sa, remarcând că nu are careva pretenții față de inculpat, însă Breahnă Aliona nu a pledat pentru încetarea procesului penal în privința inculpatului, pe motiv de împăcare, cu atât mai mult că prima instanță nu era în drept să aplice rigorile art. 109 Cod penal în situația dată, având în vedere faptul că împăcarea este personală și se exercită doar prin prezentarea personală a părții vătămate în ședința de judecată, cu prezentarea unei tranzacții de împăcare, aceasta din urmă însă lipsind la materialele cauzei. Respingând apelul, instanța de judecată a reținut că în speță nu sunt identificate nici careva temeiuri de a interveni în soluția primei instanțe în partea încadrării juridice a acțiunilor inculpatului în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, deoarece conform procesului-verbal nr. 7288 din 11 martie 2014, „al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei”, conform rezultatului alcooltest nr. 6810, a fost constatată prezența în aerul expirat de către Mircea Veaceslav a 0,81 promile de alcool, ceea ce reprezintă stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat (f.d. 8, vol.IV). 4.2. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a remarcat, că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75, 77, 84 alin. (1) și (4) Cod penal și la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și rolul pedepsei stabilite asupra corectării și reeducării vinovatului.

Inculpatul, fără a invoca careva temeiuri pentru declararea recursului din cele 16 conținute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând remiterea cauzei la rejudecare sau la revizuire în prima instanță. În argumentarea recursului inculpatul menționează că fiind reținut în luna august a anului 2013 de către IP Ialoveni, pentru bănuiala de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal, a fost reținut timp de o zi, după care a fost escortat în sediul Judecătoriei Ialoveni împreună cu Malai Stanislav și Cujbă George, care au fost eliberați, însă el a fost reținut până la ora 18:30, când i-a fost comunicat că se află în stare de arest pe termen de 30 zile. Susține că bunurile sustrase de la cet. Batereanu Ecaterina au fost depistate la Malai Stanislav și Cujbă Gheorghe. 8 Totodată, indică la faptul, că în perioada cât s-a aflat în arest în Penitenciarul-13, mun. Chișinău, pe numele său a fost fabricat un dosar privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b) Cod penal, după care i-a fost prelungită măsura preventivă sub formă de arest pe termen de 30 zile, fără să fi fost escortat la Judecătoria Ialoveni. Relevă recurentul că deși a contestat sentința primei instanțe cu apel, această instanță nu i-a admis cererile și demersurile înaintate prin care a solicitat să fie audiați martorii care nu au fost audiați în prima instanță, fiindu-i astfel încălcate drepturile. Mai solicită recurentul să fie luat în considerație că mama sa este grav bolnavă.

Procurorul a prezentat referință pe marginea recursului declarat de inculpat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut, deoarece recurentul nu a invocat în susținerea cererii de recurs nici un temei din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, pentru declararea recursului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol. Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. art. 429, 430 Cod de procedură penală. Potrivit dispozițiilor art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului, cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, indicând temeiurile prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală invocate în recurs și explicând problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată. Colegiul penal, verificând motivele recursului declarat de inculpat, constată că acesta în argumentarea recursului, face trimitere la aspecte, care în viziunea sa reprezintă încălcări procedurale, admise atât la faza de urmărire penală, cât și la judecarea cauzei în instanțele de fond, însă nu indică concret temeiul prevăzut de legea procesuală la utilizarea căii de atac - recursul ordinar, și anume nu specifică în ce constă problema de drept de importanță generală ce există în cauză și care este eroarea comisă de instanța de apel ce ar motiva casarea hotărârii atacate. Referitor la acest aspect se va menționa, că în cazul în care o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală, să aducă în recurs motivele și argumentarea dezacordului său 9 cu temeiurile invocate în decizia instanței de apel, ceea ce în cazul dedus judecății, nu a fost făcut. În concluzie, Colegiul penal remarcă, că atunci când autorul recursului nu invocă concret un temei din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea recurs se consideră necorespunzător, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute la art. art. 429, 430 Cod de procedură penală, și urmează a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Mircea Veaceslav xxxxx, în propria cauză penală, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2017, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 martie 2018. Președinte Petru Ursache Judecătorii Nadejda Toma Anatolie Țurcan 10