1cs-19/18 — art.313 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.313 CPP
- Temei legal
- art.46-49 CPP
1cs-19/18 — art.313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1cs- 19/2018
Curtea Supremă de Justiție
Î N C H E I E R E
01 martie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecători – Elena Covalenco, Iurie Diaconu,
examinând cererea înaintată de petiționarul Zamfir Ruslan privind strămutarea
examinării plângerii împotriva ordonanțelor procurorului în Procuratura mun.Chișinău,
oficiul Buiucani, Novac Eugeniu din 15 decembrie 2017 și a procurorului, adjunct al
procurorului-șef al Procuraturii mun.Chișinău, șef al oficiului Buiucani din 05 ianuarie
2018 de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
Termenul examinării cauzei:
26.02.2018 - 01.03.2018.
C O N S T A T Ă :
Petiționarul Zamfir Ruslan, a depus cerere de strămutare a examinării plângerii
împotriva ordonanțelor procurorului în Procuratura mun.Chișinău, oficiul Buiucani, Novac
Eugeniu din 15 decembrie 2017 și a procurorului, adjunct al procurorului-șef al
Procuraturii mun.Chișinău, șef al oficiului Buiucani din 05 ianuarie 2018 de la Judecătoria
Chișinău, sediul Buiucani la o altă instanță egală în grad, în vederea excluderii
suspiciunilor cu privire la imparțialitatea judecătorilor instanței respective, deoarece pentru
ședința de judecată din 25 ianuarie 2018 procurorul nu a fost citat în modul prevăzut de
lege, iar prin convorbire telefonică ultimul a anunțat instanța că dosarul se află la
Procuratura Generală, temei ce a dus la amânarea ședinței de judecată pentru 14 februarie
2018, prin ce consideră că a fost încălcat termenul rezonabil de examinare a cauzei, că
cauza nu se va examina de o instanță imparțială, considerându-se limitat în dreptul
prevăzut de art.6 § 1 CEDO. Modalitatea în care are loc examinarea cauzei în instanța
respectivă, îl face să aibă bănuieli legitime și rezonabile privitor la obiectivitatea și
nepărtinirea judecătorilor instanței date.
Examinînd cererea de strămutare, în raport cu prevederile legii, Colegiul penal
consideră că aceasta urmează a fi respinsă, reieșind din următoarele considerente.
Conform prevederilor art.46 alin.(1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de
Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă instanță
egală în grad numai în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei obiectivă,
rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului.
Colegiul penal menționează că, motivele invocate de petiționar, descrise la pct.1 al
prezentei hotărâri sunt declarative și nu pot servi ca temei de strămutare a cauzei în
ordinea prevăzută de art.313 Cod de procedură penală, deoarece nu se confirmă prin
careva probe concrete imparțialitatea judecătorilor instanței respective și a celor care
urmează să examineze cauza, nefăcându-se vreo dovadă în acest sens.
Or, la înfăptuirea justiției, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii,
examinând cauzele pe baza legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în
procedura judiciară respectivă în condiții care exclud orice presiune asupra lor. Justiția
penală se înfăptuiește fără careva imixtiune. Judecătorul este obligat să se opună oricărei
încercări de a exercita presiune asupra sa.
Este notoriu faptul că, dreptul la un proces echitabil în sensul art.6 al Convenției
Europene a Drepturilor Omului, implică și dreptul la o instanță imparțială. Adică, instanța
1
are obligația de a oferi toate garanțiile suficiente, de a exclude orice dubii rezonabile
referitor la imparțialitatea instanței, aparențele având un rol decisiv (Piersack vs Belgia
din 01.10.1982, Padovani vs Italia din 26.02.1993). Or, într-o societate democratică,
instanța de judecată trebuie să inspire justițiabililor deplină încredere.
Imparțialitatea subiectivă a judecătorilor se prezumă, iar prezumția de
imparțialitate subiectivă care operează în favoarea magistraților nu poate fi deturnată în
temeiul aprecierilor subiective ale justițiabililor. Or, valorificarea dreptului părților la o
instanță imparțială nu poate să se realizeze într-o manieră arbitrară, întemeiată pe
subiectivism susceptibilă de a antrena încălcarea drepturilor celorlalți părți în proces - de
a beneficia de examinarea cauzei de către judecătorii în a căror competențe pricina
respectivă este dată, precum și standartele de independență și eficiență a justiției, potrivit
cărora un judecător nu poate fi îndepărtat de la examinarea cauzei în lipsa unui just motiv
(Recomandarea CM/rec (2010)12, pct.9).
Astfel, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în cauza Hauschildt
v.Danemarca, hotărîrea din 24.05.1989, a subliniat în mai multe rânduri că
imparțialitatea personală a unui magistrat se prezumă până la proba contrară.
Din considerentul că petiționarul nu a adus probe, adică argumente ce ar da dovada
de neobiectivitate și imparțialitate a judecătorilor la judecarea plângerii lui Zamfir
Ruslan, Colegiul penal, reieșind din circumstanțele constatate, ajunge la concluzia că
aceasta este una neîntemeiată.
Mai mult, instanța de recurs constată că neâncrederea invocată de petiționar, în
sensul existenței unei bănuieli privind afectarea imparțialității și obiectivității
magistraților instanței de judecată, reținând argumentele expuse la pct.1 al prezentei
încheieri - exprimă, în realitate, nemulțumiri față de faptul că plângerea sa nu a fost
examinată și cauza a fost amânată pentru altă ședință de judecată.
Reieșind din circumstanțele constatate, Colegiul penal ajunge la concluzia că
argumentele invocate de petiționar nu pot știrbi nici întrun mod imparțialitatea
judecătorilor și nu pot constitui motive de suspiciune cu privire la posibila nepărtinire a
instanței învestită cu soluționarea cauzei.
Prin urmare, Colegiul penal, reieșind din circumstanțele stabilite, ajunge la
concluzia că cererea de strămutare urmează a fi respinsă, ca fiind neîntemeiată.
În conformitate cu prevederile art.46-49 Cod de procedură penală, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție
D I S P U N E :
Respinge cererea înaintată de petiționarul Zamfir Ruslan privind strămutarea
examinării plângerii împotriva ordonanțelor procurorului în Procuratura mun.Chișinău,
oficiul Buiucani, Novac Eugeniu din 15 decembrie 2017 și a procurorului, adjunct al
procurorului-șef al Procuraturii mun.Chișinău, șef al oficiului Buiucani din 05 ianuarie
2018 de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani la o altă instanță egală în grad, ca fiind
neîntemeiată.
Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral la 01 martie 2018.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Elena Covalenco
Iurie Diaconu
2