1ra-231/2018 — art. 166 alin. 2 lit. b, d CP

1ra-231/2018 — art. 166 alin. 2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-231/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

31 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Serghei Postica în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2017, în cauza penală

privindu-l pe

Doroftei Nicolai XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 14.01.2017 - 20.06.2017;

instanța de apel: 14.07.2017 - 17.10.2017;

instanța de recurs: 20.12.2017 - 31.01.2018.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

a c o n s t a t a t :

fiind judecată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, Nicolai Doroftei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 166 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, și în baza acestei Legi

a fost condamnat la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În temeiul art. 90 Codul penal, pedeapsa cu închisoare stabilită inculpatului a

fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani, dacă condamnatul

în termenul de probă nu va comite o nouă infracțiune și prin purtarea exemplară va

confirma încrederea acordată.

S-a dispus încasarea de la Nicolai Doroftei în beneficiul Anei Golban,

prejudiciul moral în sumă de 5 000 lei.

1

la 26 iulie 2016, pe parcursul orelor 17:00 până la 23:00, prin înțelegere în prealabil și

de comun acord cu Vitalie Brăilă și Sergiu Sava, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

acționând conform unui plan dinainte determinat în scopul privațiunii ilegale de

libertate, sub pretextul că, Constantin Golban, Vitalie Erhan și Petru Castraveț, iar fi

sustras bunuri materiale de la Vitalie Brăilă, i-au urcat într-un automobil de model

,,Mercedes” condus de către Nicolai Doroftei și i-au transportat la domiciliu lui

Vitalie Brăilă situat în XXXXX.

Ulterior, el a rămas în automobil, iar Sergiu Sava și Vitalie Brăilă, împreună cu

Constantin Golban, Vitalie Erhan și Petru Castraveț, s-au coborât în subsolul casei

lui Vitalie Brăilă, unde a fost ținut timp de aproximativ două ore, astfel

împiedicându-i să acționeze în conformitate cu voința lor, după care peste o perioadă

de timp a plecat de la fața locului.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Nicolai Doroftei a săvârșit infracțiunea

prevăzute de art. 166 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, adică privațiunea ilegală de

libertate a mai multor persoane, săvârșită de mai multe persoane.

Burlacu în numele succesorului părții vătămate, Ana Golban, prin care a solicitat

casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Nicolai Doroftei să-i

fie stabilită o pedeapsă de 5 ani închisoare cu admiterea integrală a acțiunii civile.

În motivarea cererii de apel avocatul succesorului părții vătămate a invocat că,

în dispozitivul sentinței instanța de fond nu a indicat despre solicitarea succesorului

părții vătămate a prejudiciului material în sumă de 100 000 lei și eronat a dispus

suspendarea condiționată a pedepsei aplicate inculpatului, or, instanța urma să ia în

calcul circumstanțele agravante prezente la caz și anume, provocarea prin infracțiune

a unor armări grave, în cazul dat decesul lui Constantin Golban și săvârșirea

infracțiunii sub formă de participație.

2017, a fost admis apelul, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Nicolai Doroftei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 166 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

S-a dispus admiterea în principiu a acțiunii civile înaintate de către Ana

Golban, în partea recuperării prejudiciului material cauzat, urmând ca asupra

2

determinării cuantumului prejudiciului să fie stabilită de către instanța de judecată

în ordine civilă.

S-a dispus încasarea din contul lui Nicolai Doroftei în beneficiul succesorului

părții vătămate, Ana Golban, suma de 100 000 lei cu titlul de prejudiciu moral și 5

000 lei cheltuieli de judecată.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, la pronunțarea

sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

concluzionat că inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată prevăzută de art. 166

alin. (2) lit. b) și d) Cod penal.

Astfel, vina inculpatului Nicolai Doroftei în comiterea infracțiunii incriminate

este dovedită în afara dubiilor rezonabile prin următoarele probe cercetate în cadrul

ședinței:

- declarațiile succesorului părții vătămate, Ana Golban;

- declarațiile părților vătămate Petru Castraveț, Vitalie Erhan;

- declarațiile martorilor Ecaterina Castraveț, Parascovia Graur;

- informația înregistrată în R-l și R-2 al IP Ialoveni la 27.07.2016, referitor la depistarea

cadavrului lui Constantin Golban, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 27 iulie

2016 și foto-tabelul a gospodăriei cet. Vitalie Brăila, locul unde a fost depistat cadavrul,

plângerea părții vătămate Petru Castraveț din 30.09.2016, raport de expertiză psihiatrico-

legală ambulatorie nr. 776 a-2016 în privința cet. Nicolai Doroftei.

Examinând pricina penală deferită în ordine de apel, instanța de apel a

constatat dovedit în afara dubiilor rezonabile faptul că, Nicolai Doroftei la 26 iulie

2016, în perioada orelor 17 :00 până la 23:00, prin înțelegere în prealabil și de comun

acord cu Vitalie Brăilă și Sergiu Sava, fiind în stare de ebrietate alcoolică, acționând

conform unui plan dinainte determinat în scopul privațiunii ilegale de libertate, sub

pretextul că, Constantin Golban, Vitalie Erhan și Petru Castraveț, iar fi sustras bunuri

materiale lui Vitalie Brăilă, i-au urcat într-un automobil de model ,,Mercedes”

condus de către Nicolai Doroftei și i-au transportat la domiciliul lui Vitalie Brăilă

situat în XXXXX.

Ulterior, el a rămas în automobil, iar Sergiu Sava și Vitalie, Brăilă împreună cu

Constantin Golban, Vitalie Erhan și Petru Castraveț, s-au coborât în subsolul casei

lui Brăila Vitalie, unde a fost ținut timp de aproximativ două ore, astfel

împiedicându-i să acționeze în conformitate cu voința lor, după care peste o perioadă

de timp a plecat de la fața locului.

Instanța de apel a indicat că, verificând argumentele apelului în raport cu

motivele instanței de fond referitoare la individualizarea pedepsei aplicate lui

3

Nicolai Doroftei, o consideră disproporțională și greșit individualizată, motiv din

care a casat sentința în această parte.

Astfel, instanța de apel a menționat că, la stabilirea pedepsei inculpatului

Nicolai Doroftei instanța de fond nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și

eronat a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei penale.

Așadar, instanța de apel a conchis că, prima instanță la pronunțarea sentinței

nu a luat în calcul factorii care au influențat la comiterea acestei infracțiuni și anume,

inculpatul Nicolai Doroftei, nu este încadrat în câmpul muncii, nu are careva

ocupație permanentă care să-l caracterizeze din punct de vedere pozitiv, mai mult ca

atât, inculpatul a comis infracțiunea în grup, asupra a două și mai multor persoane,

nu a conștientizat periculozitatea acțiunilor sale, și a consecințelor generate, care au

produs decesul unui tânăr, unicul copil la părinți, apt de muncă, iar pedeapsa numită

de instanța de fond nu va atinge scopul pedepsei penale, cum ar fi, restabilirea

echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea de noi infracțiuni.

Totodată, instanța de apel a respins solicitarea avocatului Silvia Burlacu de a

modifica cuantumul pedepsei stabilite inculpatului de la patru ani la cinci ani, or,

pedeapsa stabilită de 4 ani închisoare, este corectă, obiectivă, adecvată apreciată de

către instanța de fond, în raport cu criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute

de art. 5, 61, 75, 76 Cod penal, coraportat la gradul de pericol social al faptei săvârșite

de inculpat, modul cum a fost comisă, de datele și elementele ce caracterizează

persoana inculpatului.

Cu referire la pretențiile reclamantei Ana Golban în partea prejudiciului moral,

instanța de apel le-a admis apreciindu-le ca fiind întemeiate, iar pretențiile de ordin

material au fost admise în principiu.

Referitor la acțiunea civilă înaintată, succesorul părții vătămate Ana Golban

nu a anexat probe în vederea întinderii prejudiciului material provocat. Astfel, în

lipsa a careva dovezi în acest sens, în vederea evitării tergiversării nejustificate a

procesului penal, instanța de apel în baza art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală,

a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de Golban Ana în partea recuperării

prejudiciului material cauzat, urmând ca asupra determinării cuantumului

prejudiciului să se pronunțe instanța de judecată în ordinea procedurii civile.

Cu referire la prejudiciul moral, instanța de apel a concluzionat că, familia

victimei Constantin Golban a suferit enorm de pe urma acțiunilor comise de către

Nicolai Doroftei, au pierdut o persoană dragă, unicul copil. Totuși, suma de 5 000 lei,

dispusă de către instanța de fond de a fi încasată de la inculpat, instanța de apel o

consideră mult prea mica și total disproporțională cu consecințele produse, pentru

suferințele morale trăite de către familia defunctului.

4

Astfel, instanța de apel a dispus încasarea de la inculpat în beneficiul

succesorului părții vătămate cu titlu de prejudiciu moral sumă de 100 000 lei,

indicând că această sumă va avea un efect compensatoriu pentru succesorul părții

vătămate, Ana Golban și nu vine în contradicție cu prevederile art. 41 din Convenția

Europeană pentru drepturile Omului, din care rezultă că, suma pretinsă nu trebuie

să fie exorbitantă și să nu tindă la o îmbogățire fără temei.

Mai mult, instanța de apel a dispus încasarea sumei de 5 000 lei, de la inculpat

în beneficiul succesorului părții vătămate cu titlu de cheltuieli de judecată suportate

pentru asistență juridică.

Sergiu Postica în numele inculpatului prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului, Nicolai Doroftei să îi

fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei penale pe un termen de probațiune

de 3 ani și admiterea acțiunii civile privind încasarea prejudiciului material de 100

000 lei, totodată, a se încasa de la inculpat suma de 5 000 lei, în beneficiul succesorului

părții vătămate, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În argumentarea recursului, avocatul susține că, instanța de apel eronat a casat

sentința motivând că, instanța de fond a admis o eroare gravă de fapt.

Mai mult, recurentul menționează că, instanța de apel la individualizarea

pedepsei penale eronat a menționat că inculpatul nu este angajat în câmpul muncii

și din acest motiv este neîntemeiată poziția instanței de fond care a suspendat

condiționat pedeapsa aplicată inculpatului.

Totodată, avocatul indică că, instanța de apel eronat a luat în calcul la stabilirea

pedepsei circumstanța agravantă, săvârșită de mai multe persoane, or, această

circumstanță este prevăzută în dispozițiile art. 166 alin. (2) lit. d) Cod penal,

încriminat inculpatului, astfel încălcând principiul ,,non bis in idem”.

Recurentul invocă că, instanța de apel nu a luat în calcul că inculpatul are la

întreținere pe părinții săi care sunt invalizi.

De asemenea, recurentul susține că, instanța de apel a comis o eroare gravă

prin faptul că a dispus încasarea de la inculpat în beneficul succesorului părții

vătămate a sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, or, din materialele

dosarului se atestă lipsa unei cereri scrise de către succesorul părții vătămate cu

privire la încasarea prejudiciului moral.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de către

avocatul Sergiu Postica în numele inculpatului, prin care a menționat că, este de

5

poziția respingerii acestui recurs, deoarece instanța de apel s-a pronunțat argumentat

și detailat asupra apelului declarat, corect constatând vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii imputate.

către avocatul Sergiu Postica în numele inculpatului, în raport cu materialele cauzei

și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră

inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit neîntemeiat, din următoarele

considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Conform art. 429 alin. (1)

Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430

alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens.

La caz, Colegiul penal reține că, deși recurentul fără a indica nici un temei de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod penal, din textul recursului ordinar declarat,

își manifestă dezacordul cu individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, iar

argumentele invocate în acest sens cad sub incidența temeiului pentru recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală

Colegiul penal reține că, acest temei nu și-a găsit confirmarea în instanța de

recurs.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Instanța de recurs precizează că, instanța de apel la adoptarea soluției sale pe

deplin a ținut cont de prevederile menționate mai sus și corect a stabilit pedeapsa

inculpatului, argumentând motivat în decizia sa.

6

Referitor la criticile recurentului precum că, contrar prevederilor art. 427 alin.

(1) pct. 10) Cod de procedură penală, s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, Colegiul penal menționează că, instanța de apel corect a

condamnat inculpatul în baza art. 166 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, ținând cont de

criteriile generale de individualizare a pedepsei, caracterul și gradul de pericol social

al infracțiunii, datele privind personalitatea inculpatului, circumstanțele atenuante

și agravante inclusiv și cele invocate în recurs.

Astfel, pedeapsa stabilită lui Nicolai Doroftei de către instanța de apel, se

încadrează în limitele legale prevăzute. Pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corijare și reeducare a inculpatului, și are drept

scop restabilirea echității sociale, corectarea vinovatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Colegiul penal menționează că, instanța de apel întemeiat a constatat că, prima

instanță, la numirea pedepsei inculpatului, nu a ținut cont în deplină măsură de

circumstanțele cauzei și de caracterul social periculos al infracțiunii săvârșite de către

acesta.

Cât privește temeiurile invocate de recurent privind stabilirea pedepsei mai

blânde, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, or, circumstanțele indicate în

recurs - contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, recunoașterea vinovăției, au

fost luate în considerație de către instanța de apel la stabilirea pedepsei, dar totodată,

aceasta a menționat că, inculpatul nu este încadrat în câmpul muncii, nu are o

ocupație permanentă care să-l caracterizeze din punct de vedere pozitiv, a comis o

faptă ilegală în grup, asupra a două și mai multor persoane, nu a conștientizat

periculozitatea acțiunilor sale și a consecințelor generate, care au produs decesul

unui tânăr, unicul copil la părinți, apt de muncă, iar pedeapsa numită de instanța de

fond nu va atinge scopul pedepsei penale, cum ar fi, restabilirea echității sociale,

corectarea inculpatului, precum și prevenirea de noi infracțiuni.

Totodată, Colegiul penal respinge alegațiile avocatului precum că, instanța de

apel eronat a luat în calcul la stabilirea pedepsei circumstanța agravată ,,săvârșită de

mai multe persoane”, deoarece această circumstanță este prevăzută în dispozițiile art.

166 alin. (2) lit. d) Cod penal, or, analizând textul deciziei motivate a instanței de

apel, Colegiul penal susține că, instanța de apel nu a reținut circumstanțe agravante

potrivit art. 77 Cod penal. Așadar, Colegiul penal menționează că instanța de apel a

ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii, personalitatea

infractorului, iar aplicarea unei alte pedepse nu este rațională și nici proporționată

acțiunilor comise de către acesta.

7

Astfel, Colegiul penal consideră poziția apărării neîntemeiată și bazată pe o

interpretare greșită a normelor penale.

În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală concluzia

instanței de apel referitor la neaplicarea dispozițiilor art. 90 Cod penal, deoarece

pedeapsa stabilită de instanța de apel, este proporțională faptelor comise de către

inculpat.

Colegiul penal conchide că, la stabilirea pedepsei cu închisoarea instanța de

apel, după cum rezultă din partea descriptivă a deciziei, și-a motivat soluția adoptată

indicând din care motive a ajuns la concluzia că corijarea și reeducarea inculpatului

pentru faptele comise este posibilă doar cu aplicarea pedepsei închisorii reale.

Totodată, legiuitorul acordă dreptul instanței, ținând cont de circumstanțele

cauzei și de persoana celui vinovat, de a decide de la caz la caz, posibilitatea aplicării

pedepsei vinovatului cu suspendarea condiționată a executării ei și nicidecum nu o

obligă în acest sens.

În speța dată, rezultă că instanța de apel, reieșind din circumstanțele

menționate, a considerat rațional ca inculpatul să execute real pedeapsa stabilită. La

fel nu poate fi reținut argumentul recurentului privind aplicarea inechitabilă a unei

pedepse prea severe, deoarece la stabilirea pedepsei instanța de apel, a ținut cont și

de efectul preventiv al sancțiunii penale.

Prin urmare, argumentele instanței inferioare în privința pedepsei aplicate

inculpatului Nicolai Doroftei, în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări

inutile sunt acceptate și însușite de instanța de recurs ordinar, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să

își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Cu referire la argumentul apărării precum că, instanța de apel eronat nu a luat

în calcul faptul că inculpatul are la întreținere pe părinții săi care sunt invalizi,

Colegiul penal îl respinge ca fiind neîntemeiat, or, din materialele dosarului se

evidențiază că, acest argument este invocat pentru prima dată în instanța de recurs,

mai mult, la materialele dosarului nu au fost anexate dovezi care ar certifica acest

fapt, certificatele de dizabilitate au fost anexate la recursul declarat, astfel, conform

art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1) pot fi

8

invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut

loc în instanța de apel.

Totodată, instanța de recurs ordinar respinge ca neîntemeiate alegațiile

avocatului Sergiu Postica cu referire la faptul că, instanța de apel eronat a dispus

încasarea de la inculpat în beneficul succesorului părții vătămate a sumei de 100 000

lei cu titlu de prejudiciu moral, deoarece din materialele dosarului se atestă lipsa unei

cereri scrise de către succesorul părții vătămate cu privire la încasarea prejudiciului

moral, or, avocatul Silviu Burlacu în ședința instanței de apel din 17 octombrie 2017,

a înaintat la cererea succesorului părții vătămate, Ana Golban, acțiunea civilă prin

care a solicitat repararea prejudiciului material în sumă de 100 000 lei, prejudiciul

moral în sumă de 100 000 lei și cheltuielilor de judecată în mărime de 5 000 lei. (f.d.

121, vol. II).

Astfel, conform art. 219 Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul

penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței

de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii

materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea

penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.

Conform alin. (4) al aceluiași articol, la evaluarea cuantumului despăgubirilor

materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele

fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranței în viață,

pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de decesul rudelor

apropiate etc.

Colegiul penal consideră că, justificat instanța de apel a apreciat că cuantumul

daunei morale cauzate succesorului părții vătămate urmează a fi valorificat în suma

de 100 000 lei, întrucât în procesul penal acțiunea civilă este o modalitate de reparare

a prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar repararea prejudiciilor morale în caz de

deces prezintă o modalitate distinctă, care constă în dreptul persoanelor apropiate

victimei decedate, la repararea propriului lor prejudiciu afectiv, rezultat din lezarea

sentimentelor de afecțiune.

Subsecvent, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru daune

morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se

probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. În acest scop, pentru

ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără

just temei, astfel, în cazul infracțiunilor contra persoanei, soldate cu decesul victimei,

este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și morale, care au fost cauzate

prin fapta infracțională săvârșită de către inculpat, precum și toate consecințele

acesteia.

9

Astfel, potrivit art. 1422 Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un

prejudiciu moral, adică careva suferințe psihice prin faptele infracționale ale unei

persoane, instanța poate obliga vinovatul să repare prejudiciul prin echivalent

bănesc. Art. 1423 Cod civil, prevede că mărimea compensației pentru prejudiciul

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Din materialele cauzei, rezultă că, Ana Golban a trecut prin grea suferință

condiționată de decesul fiului său, Constantin Golban, iar instanța de apel a conchis

corect că aceste suferințe urmează a fi recuperate de inculpat prin contra-echivalent

bănesc în sumă de 100 000 lei, sumă ce a fost considerată echitabilă pentru

recuperarea prejudiciului moral suferit, or, această concluzie în opinia Colegiului

penal, a avut la bază argumente temeinice și relevante, care cad sub incidența

nemijlocită a circumstanțelor cauzei date.

Pe cale de consecință, în virtutea considerentelor consemnate în partea

descriptivă a prezentei decizii, constatând că în cauză există o concordanță deplină

între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința

inculpatului Anatolie Doroftei și nefiind identificată de instanța de recurs prezența

unei erori judiciare, care ar putea servi drept temei de casare a deciziei recurate,

Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate de recurent în

cererea de recurs ordinar, menținând decizia instanței de apel

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Serghei Postica

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui Doroftei Nicolai

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 februarie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

10