ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 07.05.2019

1ra-712/2019 — art. 152 al. 1, 287 al. 1 CP

HOTĂRÂRE
07.05.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 152 al. 1, 287 al. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 11 CPP
Citează această cauză
1ra-712/2019 — art. 152 al. 1, 287 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-712/2019

07 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

judecătorii – Guzun Ion, Catan Liliana, Mardari Dumitru și Ghervas Maria,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Gheorghe Postolachiîn numele inculpatului Parnov Vladimir, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 25 ianuarie 2018 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018, în cauza penală

privindu-l

Parnov Vladimir XXX, născut la XXX,

originar din XXX și domiciliat în XXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor ordinare în

cauză în baza actelor din dosar,

Parnov Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 152 alin. (1) și art. 287 alin. (1) Cod penal și i s-a numit pedeapsa:

- în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, la 4 ani închisoare;

- în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate s-a stabilit lui Vladimir Parnov

pedeapsa definitivă 5 ani închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare

stabilită lui Vladimir Parnov s-a dispus a considera condiționată cu stabilirea unei

perioade de probațiune de 5 ani.

Acțiunile civile ale părților vătămate Alexandru Gurițanu și Natalia Clichici s-au

admis parțial.

S-a dispus încasarea din contul lui Vladimir Parnov în beneficiul Natalia

Clichici și Alexandru Gurițanu, prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei, pentru

fiecare.

Acțiunile civile ale părților vătămate Alexandru Gurițanu și Natalia Clichici în

partea încasării prejudiciului material s-au admis în principiu, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

29 iunie 2014, în jurul orei 01:00 aflându-se într-un loc public care prin natura și

destinația sa este întotdeauna accesibil publicului și anume în curtea casei nr. XXX

str. XXX, mun. Chișinău, încălcând grosolan ordinea publică, prin acțiuni însoțite de

aplicarea violenței, manifestând o obrăznicie deosebită în prezența altor persoane i-a

aplicat lovituri cu pumnul în regiunea feței lui Natalia Clichici, cauzându-i astfel

1

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1881 /D din 13.08.2014, luxație

parțială post-traumatică dintelui 8 a mandibulei pe stânga care a fost cauzat în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur și se califică ca vătămare

neînsemnată.

Tot el, Parnov Vladimir la 29 iunie 2014, în jurul orei 01:00, în timp ce se afla în

ograda casei de locuit nr. XXX, mun. Chișinău, str. XXX, în urma unui conflict iscat

între el și cet. Gurițanu Alexandru, având intenția directă de a-i cauza leziuni

corporale, l-a lovit pe ultimul de două ori cu pumnul în regiunea feței, în rezultatul

cărui fapt acesta a căzut jos și s-a lovit cu capul de ciment, prin ce i-au fost cauzate

leziuni corporale, care conform raportului de expertiză nr. 1776/D, din 08.07.2014, se

califică drept vătămări corporale medii.

acesteia cu pronunțarea unei hotărâri noi, cu excluderea aplicării prevederilor art. 90

Cod penal.

În motivarea apelului indică faptul că, la stabilirea pedepsei inculpatului Parnov

Vladimir, în baza art.287 alin. (1), art. 152 alin. (1) Cod penal, nu a ținut cont de

faptul că, acesta a săvârșit două infracțiuni mai puțin grave, în timpul când era în

ograda comună a casei de locuit. Astfel că, toate acțiunile ilegale au fost îndreptate

împotriva vecinilor (persoanelor pe care le cunoștea) care locuiesc în același bloc

locativ. Mai mult ca atît, în cadrul urmăririi penale cât și pe parcursul examinării

cauzei penale în instanța de judecat acesta a negat cu vehemență că nu el a comis

infracțiunea ci el este victimă în cazul dat. Ulterior, abia la finele examinării cauzei

penale acesta și-a schimbat complet poziția, pledând vinovat în comiterea

infracțiunilor care i se incriminează.

În timpul examinării cauzei penale în instanța de judecată, inculpatul a comis o

nouă infracțiune tot împotriva vecinilor din blocul locativ. La moment cauza penală

se află spre examinare în Judecătoria mun. Chișinău, sediul Râșcani. Aceste

circumstanțe denotă că, inculpatul prin comportamentul său ilicit nu se află pe calea

corijării. Totodată, inculpatul Parnov Vladimir nici nu a încercat să recupereze

prejudiciul cauzat părților vătămate în rezultatul comiterii infracțiunii, deși au trecut

mai bine de 4 ani și locuiesc toți împreună în același bloc locativ.

3.1. Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatul Gheorghe

Postolachi în numele inculpatului Parnov Vladimir, a declarat apel, prin care a

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri cu

achitarea lui Parnov Vladimir asupra învinuirii în comiterea huliganismului prevăzut

de art. 287 Cod penal, ori, să fie recalificat în contravenție, inclusiv recalificarea

învinuirii de cauzare intenționată a vătămării medii și respingerea acțiunilor civile.

În motivarea apelului s-a indicat că, părțile vătămate nu au motivat nici într-un

mod solicitarea sumelor de daună morală și instanța arbitrar și neîntemeiat le-a

atribuit sume mari. Acestea nu au adus probe privind suferințele reale sufletești ca

consecință faptei prejudiciabile. Instanța eronat și neobiectiv a apreciat declarațiile

martorilor apărării: Alexandr Lomatcenco, Andrei Parnov și Valeriu Voluța,

învinuirea este neclară și neîntemeiată. În ceea ce privește legalitatea învinuirii în

adusă în baza art. 287 Cod penal, a remarcat unele lacune procedurale admise în

cadrul urmăriri penale și conformate de instanța de fond. Consideră înaintarea

învinuirii nefondată cu grave erori de procedură și cu necesitatea declarării nule a

acestor acte din dosar în temeiul art. 251 Cod de procedură penală.

2

Lipsesc elementele componenței de infracțiune de huliganism 287 Cod penal,

sau, una dintre condițiile necesare este ca inițiator al încăierării sau al certei să fie nu

victima, dar făptuitorul; făptuitorul să provoace conflictul pentru a se răfui cu

victima. La fel, lipsește și latura subiectivă a infracțiunii de huliganism ce se

caracterizează, în primul rând, prin intenție directă. Lipsește latura obiectivă a

componenței de infracțiune prevăzute de art. 287 Cod penal și anume calificativul

obrăznicie deosebită menționată în rechizitoriu.

Referitor la acțiunea civilă admisă în mărime de 10 000 lei ca daune morale

înaintată de Clichici Natalia, a considerat că, este nefondată și a solicitat să fie

respinsă deoarece în judecată nu s-a constatat că inculpatul este vinovat de cele

întâmplate și evident nu poate purta răspundere pentru pagubele suferite de partea

vătămată, cu atât mai mult că dauna morală nu este motivată în fapt, deoarece la

cerința nu s-a anexat careva certificate care ar proba suferințele morale.

Referitor la acțiunea civilă admisă în mărime de 10 000 lei ca daune morale

înaintată de Gurițanu Al consideră că este exagerată și a solicitat să fie micșorată.

Ori, instanța de fond a apreciat incorect circumstanțele de fapt ale cauzei, cu

concluzionarea neîntemeiată asupra vinovăției inculpatului pe învinuirea în temeiul

art. 287 Cod penal, probele nefiind apreciate conform art. 101 Cod de procedură

penală, nevinovăția inculpatului fiind dovedită prin declarațiile martorilor: Alexandr

Lomatcenco, Andrei Parnov și Valeriu Voluța.

2018, au fost respinse ca fiind nefondate apelurile procurorului și apelul avocatului

Gheorghe Postolachi în numele inculpatului Parnov Vladimir cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, starea de fapt și de

drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de

către instanța de fond, neconstatându-se temeiuri de casare a sentinței. În plus,

instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale,

examinând probele administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor,

sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrând just

acțiunile inculpatului, Parnov Vladimir în baza dispozițiilor, art. 287 alin. (1), art. 152

alin. (1) Cod penal.

În ședința instanței de apel, inculpatul Parnov Vladimir fiind audiat, a susținut

declarațiile date anterior, a recunoscut vina integral, pe ambele episoade. Solicitând

să fie iertat, a menționat că, și-a cerut iertare de la părțile vătămate. A recunoscut că

este vinovat, că a lovit-o pe Clichici Natalia și pe Gurițanu Alexandru. Se căiește de

cele întâmplate. Fapta a avut loc în curtea casei din strada Florica Nița 2/1.

Recunoaște că, a lovit-o pe Clichici Natalia și a recuperat dauna de 10 000 lei și lui

Gurițanu Alexandru la fel a recuperat dauna de 10 000 lei. Față de Alexandru

Gurițanu recunoaște cele comise, se căiește de cele comise. Nu va să mai comite

asemenea fapte. Solicită aplicarea Legii privind amnistia.

Vina inculpatului Parnov Vladimir în comiterea infracțiunilor incriminate este

dovedită în afara dublilor rezonabile prin următoarele probe cercetate în cadrul

ședinței: declarațiile părților vătămate Alexandru Gurițanu și Natalia Clichici,

declarațiile martorilor Ala Gurițanu, Anna Moraru, Roman Cotoman, Evgltenia-Lana

Șușcova, înștiințare „903,, prin care la 29.06.2014 (f.d. 5, vol. I, f.d. 16, vol. 1);

plângerea lui Alexandru Gurițanu și lui Natalia Clichici (f.d.9, vol. I, f.d. 17, vo. I);

raportul de constatare medico-legală nr. 1595/D din 08.07.2014 (f.d. 15, vol. I);

raport de constatare medico - legală nr. 1594/D din 07.07. 2014 (f.d. 19, vol. I);

3

raport de expertiză medico - legală nr. 1776/D din 31.07.2014 (f.d. 56, vol. I); raport

de expertiză medico - legală nr. 1881 /D din 13.08.2014 (f.d. 63-64, vol. I); proces -

verbal de confruntare din 24.07.2014 (f.d. 68-71, vol. I); proces - verbal de

confruntare din 26.08.2014 (f.d. 77-82, vol. I); plîngerea lui Clichici Natalia.

Instanța de apel a constatat că, inculpatul Parnov Vladimir, a comis

infracțiunile incriminate și că, acțiunile lui au fost corect calificate și se

încadrează în baza art. 287 alin. (1), art. 152 alin. (1) Cod penal.

Potrivit textului apelului înaintat de apărător, acesta a contestat sentința în partea

recunoașterii vinovăției lui Parnov Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal, solicitând achitarea inculpatului Parnov Vladimir în baza

articolului nominalizat, or recalificarea în acte contravenționale si recalificarea

învinuirii de cauzare intenționată a vătămării medii, și respingerea acțiunii civile.

În ședința instanței de apel inculpatul Parnov Vladimir și avocatul acestuia

Gheorghe Postolachi au solicitat încetarea procesului penal cu aplicarea Legii privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței RM, nr.

210 din 29 iulie 2016 în privința lui Parnov Vladimir pe art. 287 alin. (1), și art. 152

alin. (1) Cod penal.

În cererea sa inculpatul Parnov Vladimir a invocat faptul că, se căiește sincer în

cele comise, îi pare rău de cele întâmplate și își cere iertare, totodată a menționat că

dauna a fost restituită părților vătămate (f.d. 71, vol. 3). Avocatul inculpatului Parnov

Vladimir, Gheorghe Postolachi, a susținut cele invocate de inculpat, menționând că

Parnov Vladimir a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1), și art. 152 alin.

(1) Cod penal la 29.06.2014, iar săvârșirea acestor infracțiuni se pedepsește cu

închisoare de până la 3 ani și respectiv 5 ani. Totodată, a menționat că părțile

vătămate garantează că nu au pretenții patrimoniale față de inculpat.

Instanța de apel a consideră că, potrivit art. 1 alin. (1) al Legii privind amnistia

în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova nr. 210 din 29 iulie 2016, stipulează că, prezenta lege se aplică condiționat

și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință activă în

cadrul procesului penal și celor condamnate care sunt caracterizate pozitiv pe

parcursul executării pedepsei, perioadei de probațiune sau termenului de probă și sunt

evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă aceste

persoane cad sub incidența prevederilor art. 2-9, 11 și 12.

Conform art. 57 alin. (1) din Codul penal, liberarea de răspundere penală în

legătură cu căința activă persoana care pentru prima oară a săvârșit o infracțiune

ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală dacă ea, după

săvârșirea infracțiunii, s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit activ la

descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau, în alt mod,

a reparat prejudiciul pricinuit de infracțiune.

Astfel raportând prevederile legale menționate supra la circumstanțele pricinii,

instanța de apel a reținut că aplicarea Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea

a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 210 din 29 iulie 2016

are loc în cazul în care inculpatul manifestă căință activă și anume s-au autodenunțat

de bună voie, a contribuit activ la descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei

materiale cauzate sau, în alt mod, a reparat prejudiciul pricinuit de infracțiune.

Instanța de apel a reținut că, potrivit materialelor prezentate este cert faptul că,

inculpatul Parnov Vladimir la etapa urmăririi penale nu a recunoscut vinovăția în

săvârșirea infracțiunilor incriminate fapt ce rezultă din procesele-verbal de audiere a

4

bănuitului, f.d. 50, mai mult nici în ședința de judecată inculpatul Parnov Vladimir nu

a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), art.

152 alin. (1) Cod penal, corespunzător circumstanțelor de fapt indicate în rechizitoriu,

fapt ce conchide instanța că, inculpatul Parnov Vladimir nu a recunoscut fapta și

respectiv nu manifestă căință activă, condiție necesară în vederea aplicării Legii

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova nr. 210 din 29 iulie 2016.

Raportând motivele invocate în apel la materialele cauzei penale, instanța de

apel a conchis că, argumentele invocate de inculpat și partea apărării nu își găsesc

confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care s-a respins

apelul nominalizat ca fiind nefondat.

Cu privire la apelul procurorului, în care s-a invocat faptul că instanța de fond

incorect a individualizat pedeapsa, numindu-i lui Parnov Vladimir o pedeapsă prea

blândă, instanța de apel a considerat-o neîntemeiată, or, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în

limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de fond a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite și anume că infracțiunea comisă de inculpat face parte

din categoria infracțiunilor mai puțin grave; de persoana celui vinovat, și anume că

anterior nu a fost judecat; de circumstanțele cauzei.

De asemenea, instanța de fond a indicat că nu au fost stabilite existența

circumstanțelor excepționale sau a altor circumstanțe care micșorează esențial

gravitatea faptei și a consecințelor ei.

Prima instanță a considerat posibilă condamnarea cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei în baza art. 90 Cod penal, având în vedere gravitatea infracțiunii,

prezența a doi copii în familia acestuia, imposibilitatea recuperării prejudiciului

cauzat părților vătămate în condiții de penitenciar fiind limitată, ținând cont de

circumstanțele relatate, cu stabilirea unei perioade de probațiune de 5 ani.

Astfel, instanța de apel respinge argumentele apelantului precum că prima

instanță nu a luat în considerație ansamblul de circumstanțe ale cauzei și nu a

individualizat corect pedeapsa aplicată, deoarece pedeapsa a fost determinată,

individualizată și stabilită corect, având în considerație ansamblul de împrejurări ce

caracterizează inculpatul și infracțiunea comisă.

Pedeapsa este stabilită inculpatului cu respectarea prevederilor art. 61-62, 75-76,

78, 90 Cod penal, în limita sancțiunii normelor penale în baza căreia a fost declarat

vinovat, ținându-se seama de criteriile generale de individualizare ale pedepsei, de

gradul pericolului social al infracțiunii comise, de persoana acestuia și de toate

circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea, inculpatului Parnov

Vladimir fiindu-i corect aplicată în baza art. 287 alin. (1), art. 152 alin. (1), pentru

concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate pedeapsa definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 5 ani.

Astfel, instanța de apel a conchis că, pedeapsa aplicată inculpatului este

determinată și individualizată conform prevederilor legale, corectă și echitabilă,

proporțională.

numele inculpatului Parnov Vladimir, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 11) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea

5

acestora cu aplicarea în privința lui Parnov Vladimir a Legii amnistiei cu încetarea

procesului penal. Recurentul invocă dezacordul cu respingerea solicitării aplicării

amnistiei față de inculpat, ori, acesta a achitat prejudiciul solicitat părților vătămate, a

recunoscut vina, se căiește sincer, părțile vătămate nu au pretenții față de inculpat,

ori, toate aceste circumstanțe dau posibilitatea de a aplica Legea cu privire la amnistie

și încetarea procesului penal. Mai mult, în ședința de judecată, procurorul la fel a

solicitat aplicarea amnistiei față de inculpat.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, procurorul, a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de

către avocatul Gheorghe Postolachi în numele inculpatului Parnov Vladimir,

solicitând respingerea acestuia, cu menținerea deciziei instanței de apel.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța dispune încetarea procesului în cazurile prevăzute de

prezentul cod.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul când aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege

sau anulată de un act de amnistie.

În conformitate cu prevederile art. 434 Cod de procedură penală, Colegiul

penal lărgit judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, verifică

legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În recurs, recurentul a invocat precum că față de Parnov Vladimir, urmează a fi

aplicate prevederile Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, or nu există niciun temei statuat la

art. 10 din aceeași Lege, care ar împiedica aplicarea ei.

Colegiul penal lărgit reține că, la judecarea cauzei în ordine de apel, la 12

decembrie 2018 (f.d. 71, vol. III), inculpatul Parnov Vladimir a depus cerere prin care

a solicitat aplicarea în privința sa a Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, privind amnistia

în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, cu anexarea declarațiilor părților vătămate precum că nu au pretenții față de

inculpat (f.d. 75-76, vol. III), solicitare care a fost respinsă de instanța de apel.

Instanța de apel și-a motivat decizia prin fapul că inculpatul Parnov Vladimir la etapa

urmăririi penale, nu a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunilor incriminate și

respectiv nu manifestă căință activă, condiție necesară în vederea aplicării Legii

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova nr. 210 din 29 iulie 2016.

Colegiul penal lărgit consideră că, criticile recurentului ce se referă la

netemeinicia refuzului instanței de apel de a aplica în privința inculpatului,

dispozițiile Legii nr. 210 din 29.07.2016 cu privire la amnistie, sunt întemeiate.

În dezvoltarea concluziei enunțate supra, instanța de recurs menționează, că la

29.07.2016 a fost adoptată Legea nr. 210 privind amnistia în legătură cu aniversarea a

25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Reieșind din dispoziția

art. 1 alin. (1) al Legii enunțate mai sus, prezenta lege se aplică condiționat și

exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință activă în

cadrul procesului penal și celor condamnate care sunt caracterizate pozitiv pe

6

parcursul executării pedepsei, perioadei de probațiune sau termenului de probă și sunt

evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă aceste

persoane cad sub incidența prevederilor art. 2- 9, 11 și 12.

Procedura de aplicare a amnistiei față de persoanele inculpate este reglementată

de art. 2 din Legea nr. 210, unde este indicat expres că procesul penal încetează la

faza de judecare a cauzei, dacă sunt întrunite condițiile expuse în prezenta lege.

Din conținutul hotărârii instanței de apel, se reține că instanța a considerat că

inculpatul nu cade sub incidența Legii privind amnistia, existând restricția prevăzută

la art. 1 alin. (1), deoarece ultimul nu a manifestat căință activă în cadrul procesului

penal, adică în prima instanță nu a recunoscut vina.

Instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiate concluziile instanței de apel

menționate mai sus, deoarece pornind de la conținutul art. 414 alin. (1) Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din dosar și oricăror probe noi prezentate în ședința instanței de apel. Astfel, apelul

constituie o continuare a judecării fondului cauzei, legea (art. 414 alin. (2) CPP)

prevede posibilitatea ca instanța să dea o nouă apreciere probelor administrate. În

cadrul judecății în apel, se poate proceda la cercetarea suplimentară a probelor

administrate de prima instanță, precum și la administrarea oricăror probe noi (a se

vedea pct. 14.2 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a RM nr. 22 din

12.12.2005 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).

În continuare, Colegiul penal relevă, că deși inculpatul inițial în prima instanță

nu a recunoscut vina, acesta în cadrul judecării prezentei cauze în instanța de apel, a

depus cerere prin care a solicitat aplicarea în privința sa a Legii privind amnistia,

specificând că recunoaște vina și se căiește sincer de cele săvârșite, restituind integral

prejudiciul cauzat părților vătămate (f.d. 75-76 vol. III). La fel, Colegiul atestă, că

fiind audiat în cadrul instanței de apel, inculpatul a recunoscut faptele imputate

acestuia în actul de învinuire, regretând de cele întâmplate (f.d. 74 vol. III). De rând

cu inculpatul, în cadrul judecării cauzei în instanța de apel au depus cereri și părțile

vătămate, care au confirmat că inculpatul le-a restituit integral prejudiciile cauzate,

precum și au declarat în ședință de judecată a instanței de apel, că nu au careva

pretenții față de inculpat și consideră posibil de a aplica în privința acestuia

prevederile Legii privind amnistia.

În acest context, instanța de recurs remarcă dispoziția alin. (2) art. 1 al Legii nr.

210 privind amnistia, care stipulează expres că căința activă a persoanei se determină

în conformitate cu criteriile stabilite la art. 57 din Codul penal nr. 985-XV din 18

aprilie 2002.

Din conținutul art. 57 Cod penal, rezultă că liberarea de răspundere penală, în

legătura cu căința activă, este posibilă numai în cazul în care sunt întrunite

următoarele criterii: persoana s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau a reparat

în alt mod prejudiciul pricinuit de infracțiune.

Reieșind din textul legii, precitat, se conchide că, pentru aplicarea amnistiei

față de persoanele inculpate, este suficient să fie întrunite cel puțin unul din criteriile

enumerate mai sus.

În prezenta speță, se atestă că în cadrul judecării cauzei, în instanța de apel

inculpatul în cele din urmă a recunoscut vina, căindu-se de cele săvârșite și a

compensat valoarea daunei cauzate prin infracțiunile săvârșite.

7

Astfel, Colegiul penal lărgit statuează ca fiind incorecte concluziile instanței de

apel, în partea ce ține de reuzul aplicării în privința ultimului a actului amnistiei, ori,

careva restricții în acest sens, prevăzute de legea nominalizată în privința inculpatului

Croitor S., lipsesc.

Prin urmare, Colegiul lărgit apreciază că, în speță se constată existența

circumstanțelor, prevăzute de art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care

exclud tragerea la răspundere penală a inculpatului, deoarece a intervenit Legea

Republicii Moldova nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, motiv pentru care

urmează a fi dispusă încetarea procesului penal în privința lui Parnov Vladimir

conform prevederilor legii sus-menționate, pentru infracțiunile săvârșite de acesta și

prevăzute de art. 152 alin. (1) și art. 287 alin. (1) Cod penal.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Gheorghe Postolachi în

numele inculpatului Parnov Vladimir, casează parțial decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018 și sentința Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 25 ianuarie 2018, în privința lui Parnov Vladimir XXX.

Se aplică în privința lui Parnov Vladimir XXX prevederile art. 2 din Legea

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R.

Moldova și se încetează procesul penal în privința acestuia, în baza art. 152 alin. (1)

și art. 287 alin. (1) Cod penal.

Celelalte dispoziții ale hotărârilor contestate se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 04 iunie 2019.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Mardari Dumitru

Ghervas Maria

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-04-26
0,95
1ra-733/2017 — art. 187 alin. 2 lit. b, d,e, f CP
Dosarul nr. 1ra-733/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 26 aprilie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând admisi
CSJ 2019-07-25
0,95
1ra-1113/2019 — art. 287 alin. 3; art. 151 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1113/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 26 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Ţurcan Anatolie examinând admisib
CSJ 2019-01-11
0,95
1ra-1776/2018 — art. 287 alin. 1; 152 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1776/2018 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 11 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Bejenaru Iurie şi Burduh Victor,
CSJ 2019-04-25
0,95
1ra-597/2019 — art.312 alin. 1 CP
Dosarul nr.1ra-597/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Ţurcan Anatolie, Judecători – Cobzac Elena şi Boico V
CSJ 2018-02-28
0,95
1ra-231/2018 — art. 166 alin. 2 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-231/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 31 ianuarie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Gordilă Nicolae, Judecători – Guzun Ion, Catan Lili
Sursă