1ra-98/2018 — Art. 42 alin. 2, 3, 4; 279-1 alin. 3; 42 alin. 2, 3, 4; 26, 282 alin. 1, 84 alin. 1; art. 42 alin. 2, 3, 4; 141 alin. 2; 42 alin. 2, 3, 4, art. 337 alin. 1, 42 alin. 2, 3, 4; 26, 290 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 30 iunie 2016, Cuznețov D. a fost condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), (4); 2791 alin. (3) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe un termen de 4 ani, în baza art. 42 alin. (2), (3), (4); 26, 282 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor, i-a fost stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe un termen de 4 ani, iar conform prevederilor art. 385 alin. 1 (4) Cod de procedură penală, pedeapsa numită inculpatului a fost redusă, fiindu- i stabilită definitiv pentru executare 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe un termen de 4 ani. Cuznețov D. a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor: prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), (4); 141 alin. (2); 42 alin. (2), (3), (4), art. 337 alin. (1) Cod penal, pe motivul neîntrunirii elementele acestora; iar infracțiunile prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), (4); 26, 290 alin. (2) Cod penal, pe motiv că nu s- a constatat existența faptelor infracționale. 1.1. Prin aceiași sentință, Boicov V. a fost condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), (4); 2791 alin. (3) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe un termen de 5 ani, în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, 282 alin. (1) Cod penal, la 3 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe un termen de 5 ani, iar în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, pedeapsa stabilită i-a fost redusă și definitiv fiindu-i stabilit pentru executare 10 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe un termen de 5 an. Boicov V. a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor: prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), (4); 141 alin. (2); art. 42 alin. (2, 3, 4), art. 337 alin. (1) Cod penal, pe motivul neîntrunirii elementelor acestor infracțiunii; iar infracțiunile prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), (4); 26, 290 alin. (2) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracționale.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Cuznețov D., aflându-se pe teritoriul Republicii Moldova (RM), iar ulterior în perioada de 19.05.2014 până la 02.06.2014, aflându-se pe teritoriul Federației Ruse, în comun și prin participație complexă cu unii cetățeni ai RM, parțial identificați, printre care și Boicov V., inclusiv cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, în scop terorist, manifestat prin destabilizarea activității normale a organelor publice centrale ale statului cu participarea ia dezmembrarea teritorială a RM prin declararea independenței a UTA Găgăuzia, contrar prevederilor Legii RM nr. 539 - XV din 12.10.2001, cu privire la combaterea terorismului, contrar prevederilor HP RM nr.464-XV din 27.09.2001, contrar prevederilor Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului nr. 196 din 16.05.2005, contrar prevederilor Convenției 2 Europene pentru reprimarea terorismului din 27.01.1977 și altor legi, în dauna suveranității, inviolabilității teritoriale, securității de stat și a capacității de apărare a RM, fiind susținut și financiar de serviciile speciale din Federația Rusă, intenționat a participat personal, la instruiri militare diversioniste în mai multe localități ale Rusiei, pentru comiterea pe teritoriul RM a infracțiunilor cu caracter terorist, în vederea punerii în aplicare a scenariilor similare celor din regiunile Crimeea, Donețk și Lugansk din Ucraina. Astfel, el aflându-se în mun. Comrat din UTAG, RM și având înțelegere prealabilă cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia și unii cetățeni neidentificați ai Federației Ruse, cunoscând că aceste acțiuni sunt săvârșite în scopul de a contribui la comiterea mai multor infracțiuni cu caracter terorist, și-a dat consimțământul de a acorda suport în scop terorist și a mai instiga și alte persoane din rândul cetățenilor RM. În sensul acordării suportului terorist, Cuznețov D., benevol și intenționat a participat la instruirile militare diversioniste care au avut loc într-o locație conspirativă în suburbia Moscovei și anume în localitatea Vatutinki, r-nul Troițk, Federația Rusă, după care pe un poligon din localitatea Aksai, regiunea Rostov, Federația Rusă, cu implicarea în exerciții teoretice și practice în discipline ca: medicina militară, în cadrul cărora a fost pregătit în acordarea ajutorului medical pe timp de lupte; pregătirea fizică, în cadrul cărora a dezvoltat rezistența fizică; pregătirea și petrecerea operațiunilor diversioniste, cum ar fi asalt al clădirilor protejate, lupte în condiții de oraș și câmp, construcția și exploatarea pistolului mitralieră model „Kalașnikov 74”, pistolului model „PM”, etc. Totodată, a fost instruit să construiască baricade, să opună rezistență organelor de poliție, să efectueze trageri la țintă din pistoale-automat și pistoale; să arunce grenade, precum și să pregătească «coctailuri Molotov», cu utilizarea lor în practică etc., cauzând daune suveranității RM, adică calității supreme de a fi independentă, de a se manifesta de sine stătător în relațiile cu alte state, de a elabora și promova politica sa internă și externă în conformitate cu interesele națiunii sale și de a exercita atribuțiile specifice puterii statale asupra teritoriului țării și populației ei, în dauna inviolabilității teritoriale, adică păstrării teritoriului țării, unității, inadmisibilității dezmembrării unei părți a acesteia, precum și în dauna securității de stat și a capacității de apărare a RM, adică protecției suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării, a regimului ei constituțional, a potențialului economic, tehnico-științific și defensiv, a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei, împotriva activității informative și subversive a serviciilor speciale și organizațiilor străine, împotriva atentatelor criminale. Tot el, aflându-se pe teritoriul RM, după instigarea cetățenilor RM - Mavrodi V. (născut la XXXXX), Urum V. (născut la XXXXX), Andrușoi Vl. (născut la XXXXX) ș.a., iar ulterior în perioada de XXXXX până la 17.06.2014, 3 aflându-se pe teritoriul Federației Ruse împreună cu persoanele sus indicate și alți concetățeni, în comun și prin participație complexă cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, în scop terorist, manifestat prin destabilizarea activității normale a organelor publice centrale ale statului, cu participarea la dezmembrarea teritorială a RM prin declararea independenței a UTA Găgăuzia, contrar prevederilor Legii Republicii Moldova nr. 539-XV din 12.10.2001, cu privire la combaterea terorismului, contrar prevederilor HP RM nr.464 - XV din 27.09.2001, contrar prevederilor Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului nr.196 din 16.05.2005, contrar prevederilor Convenției Europene pentru reprimarea terorismului din 27.01.1977 și altor legi, în dauna suveranității, inviolabilității teritoriale, securității de stat și a capacității de apărare a RM, intenționat a participat personal precum și a organizat unii cetățeni ai RM, la acțiuni de recrutare și instruiri militare diversioniste în mai multe localități ale Rusiei, pentru comiterea pe teritoriul RM a infracțiunilor cu caracter terorist și asociere ulterioară la organizație paramilitară ilegală, în vederea punerii în aplicare a scenariilor similare celor din regiunile Crimeea, Donețk și Lugansk din Ucraina. Astfel, el aflându-se în mun. Comrat din UTAG, RM și având înțelegere prealabilă cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia și unii cetățeni neidentificați ai Federației Ruse, cunoscând că aceste acțiuni sunt săvârșite în scopul de a contribui la comiterea mai multor infracțiuni cu caracter terorist, și-a dat consimțământul de a acorda suport în scop terorist și a mai instiga și alte persoane din rândul cetățenilor RM. În sensul acordării suportului terorist, Cuznețov Dmitri, benevol și intenționat a participat la instruirile militare diversioniste care au avut loc într-o locație conspirativă în suburbia Moscovei și anume în localitatea Vatutinki, r-nul Troițk, Federația Rusă, după care pe un poligon din localitatea Aksai, regiunea Rostov, Federația Rusă, cu implicarea în exerciții teoretice și practice în discipline ca: medicina militară, în cadrul cărora a fost pregătit în acordarea ajutorului medical pe timp de lupte; pregătirea fizică, în cadrul cărora a dezvoltat rezistența fizică; pregătirea și petrecerea operațiunilor diversioniste, cum ar fi asalt al clădirilor protejate, lupte în condiții de oraș și câmp, construcția și exploatarea pistolului mitralieră model „ Kalașnikov 74”, pistolului model „PM”, etc. Totodată, a fost instruit să construiască baricade, să opună rezistență organelor de poliție, să efectueze trageri la țintă din pistoale - automat și pistoale; să arunce grenade, precum și să pregătească «coctailuri Molotov» cu utilizarea lor în practică etc, cauzând daune suveranității RM, adică calității supreme de a fi independentă, de a se manifesta de sine stătător în relațiile cu alte state, de a elabora și promova politica sa internă și externă în conformitate cu interesele națiunii sale și de a exercita atribuțiile specifice puterii statale asupra teritoriului țării și populației ei, în dauna inviolabilității teritoriale, adică păstrării teritoriului 4 țării, unității, inadmisibilității dezmembrării unei părți a acesteia, precum și în dauna securității de stat și a capacității de apărare a RM, adică protecției suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării, a regimului ei constituțional, a potențialului economic, tehnico-științific și defensiv, a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei, împotriva activității informative și subversive a serviciilor speciale și organizațiilor străine, împotriva atentatelor criminale. Tot el, în perioada mai-iunie 2014, aflându-se pe teritoriul RM și Federației Ruse, în comun și prin participație complexă cu unii cetățeni ai RM parțial identificați, printre care și Boicov V. (născut la XXXXX), Mavrodi V. (născut la XXXXX), Urum V. (născut la XXXXX), Andrușoi Vl. (născut la XXXXX) și alți concetățeni, inclusiv cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, contrar art. 42 alin. (2) al Legii Republicii Moldova nr. 345 - XV din 25.07.2003 cu privire la apărarea națională care prevede că „Crearea și funcționarea în Republica Moldova a formațiunilor armate neprevăzute de legislație este interzisă”, sub pretextul inventat de către unii funcționari ai UTAG, de „ a apăra teritoriul UTA Găgăuzia în cazul atacului armat planificat din partea Chișinăului, dar în realitate cunoscând și urmărind scopul de organizare a unei formațiuni paramilitare ilegale cu participarea la ea, intenționat a urmat în cadrul unui grup de cetățeni ai RM cursuri de instruiri militare diversioniste, însușind cunoștințe speciale, furnizate de către ofițerii serviciilor speciale ale Federației Ruse cu privire la utilizarea armelor de foc și fabricarea artizanală a altor arme periculoase și altele, astfel a acționat prin pregătirea la întemeierea și susținerea organizației de persoane, adică organizație cu caracter militar, dotată cu armament în vederea comiterii unor acțiuni îndreptate spre inițierea și constituirea unei grupări și asociații de persoane, pentru atingerea scopurilor separatiste. De către organul de urmărire penală, Cuznețov D., a mai fost învinuit și de faptul că, aflându-se pe teritoriul RM, iar ulterior în perioada de 19.05.2014 până la 02.06.2014, aflându-se pe teritoriul Federației Ruse, în comun și prin participație complexă cu unii cetățeni ai RM parțial identificați, printre care și Boicov V. (născut la XXXXX), inclusiv cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, având scopul violării integrității teritoriale a statului și subminării orânduirii constituționale a RM, manifestat prin destabilizarea activității normale a organelor publice centrale ale statului, cu participarea la dezmembrarea teritorială a RM prin declararea independenței a UTA Găgăuzia, în dauna suveranității RM, adică calității supreme de a fi independentă, de a se manifesta de sine stătător în relațiile cu alte state, de a elabora și promova politica sa internă și externă în conformitate cu interesele națiunii sale și de a 5 exercita atribuțiile specifice puterii statale asupra teritoriului țării și populației ei, în dauna inviolabilității teritoriale, adică păstrării teritoriului țării, unității, inadmisibilității dezmembrării unei părți a acesteia, precum și în dauna securității de stat și a capacității de apărare a RM, adică protecției suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării, a regimului ei constituțional, a potențialului economic, tehnico - științific și defensiv, a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei, împotriva activității informative și subversive a serviciilor speciale și organizațiilor străine, împotriva atentatelor criminale ale unor grupări, contrar prevederilor art. 1, 2, 3, 57 alin. (2) din Constituția RM, fiind susținut și financiar de serviciile speciale din Federația Rusă, intenționat a participat personal la instruiri militare diversioniste în mai multe localități ale Rusiei, în vederea punerii în aplicare a scenariilor similare celor din regiunile Crimeea, Donețk și Lugansk din Ucraina, în calitate de instructori figurând ofițeri ai serviciilor speciale rusești. Tot el, aflându-se pe teritoriul RM, după instigarea cetățenilor RM - Mavrodi V. (născut la XXXXX), Urum V. (născut la XXXXX), Andrușoi Vl. (născut la XXXXX) ș.a., în perioada de 06.06.2014 până la 17.06.2014, aflându-se pe teritoriul Federației Ruse împreună cu persoanele sus indicate și alți concetățeni, în comun și prin participație complexă cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, având scopul violării integrității teritoriale a statului și subminării orânduirii constituționale a RM, manifestat prin destabilizarea activității normale a organelor publice centrale ale statului cu participarea la dezmembrarea teritorială a RM prin declararea independenței a UTA Găgăuzia, în dauna suveranității RM, adică calității supreme de a fi independentă, de a se manifesta de sine stătător în relațiile cu alte state, de a elabora și promova politica sa internă și externă în conformitate cu interesele națiunii sale și de a exercita atribuțiile specifice puterii statale asupra teritoriului țării și populației ei, în dauna inviolabilității teritoriale, adică păstrării teritoriului țării, unității, inadmisibilității dezmembrării unei părți a acesteia, precum și în dauna securității de stat și a capacității de apărare a RM, adică protecției suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării, a regimului ei constituțional, a potențialului economic, tehnico-științific și defensiv, a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei, împotriva activității informative și subversive a serviciilor speciale și organizațiilor străine, împotriva atentatelor criminale ale unor grupări, contrar prevederilor art. 1, 2, 3, 57 alin. (2) din Constituția RM, fiind susținut și financiar de serviciile speciale din Federația Rusă, intenționat a participat personal, precum și a organizat unii cetățeni ai RM, la acțiuni de recrutare și instruire militară diversionistă în mai multe localități ale Rusiei, în vederea punerii în aplicare a scenariilor similare celor din regiunile Crimeea, 6 Donețk și Lugansk din Ucraina, în calitate de instructori figurând ofițeri ai serviciilor speciale rusești. Acțiunile lui Cuznețov D. au fost calificate de către organul de urmărire penală în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 141 alin. (2) Cod penal. Tot el, a fost învinuit și de faptul că în perioada mai-iunie 2014, aflându-se pe teritoriul RM și Federației Ruse, împreună cu Boicov V. (născut la XXXXX), Mavrodi V. (născut la XXXXX), Urum V. (născut la XXXXX), Andrușoi Vl. (născut la XXXXX) și alți participanți, în vederea atingerii scopurilor sus indicate, s-a pregătit la procurarea fără autorizația corespunzătoare a armelor de foc destinate pentru a imobiliza, a răni, a ucide etc. În acest context, având intenția de a procura ilegal arme de foc, după ce l-a instigat pe Mavrodi V. la colectarea informațiilor despre vânzarea armelor de foc, ultimul la 20.06.2014, după accesarea paginii web din internet www.999.md. i-a expediat lui Cuznețov D. prin intermediul telefonului mobil de marca/model „LG L90”, care îi aparține, un mesaj http://999.md/XXXXX , cu conținutul despre costul pistolului de modelul „TT”, anul producerii 1952. Totodată, Cuznețov D. având scopul de a procura ilegal arme de foc, l-a instigat pe cet. Mavrodi V., în interese personale și ale complicilor săi, care la 21.06.2014, prin intermediul computerului de model „LENOVO”, care îi aparține, a accesat pagina web din internet www.999.md, de unde a cules informații cu privire la armele de foc de modelele „TT”, „Baical”, „PM-49”, „Baical MP654K”, „Schmeisser 9 mm”, etc. Acțiunile lui Cuznețov D., potrivit organului de urmărire penală, au fost calificate conform art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal. Tot el, a fost învinuit că, fiind cetățean al RM, aflându-se pe teritoriul RM și ulterior în perioada mai-iunie 2014, aflându-se pe teritoriul Federației Ruse, în comun și prin participație complexă cu unii cetățeni ai RM parțial identificați, inclusiv cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, contrar prevederilor art. 1, 2, 3, 57 alin. (2) din Constituția RM, contrar art. 42 alin. (2) al Legii RM nr. 345-XV din 25.07.2003 cu privire la apărarea națională care prevede că „Crearea și funcționarea în RM a formațiunilor armate neprevăzute de legislație este interzisă”, contrar prevederilor Legii RM nr. 539-XV din 12.10.2001, cu privire la combaterea terorismului, contrar prevederilor HP RM nr.464 - XV din 27.09.2001, contrar prevederilor Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului nr. 196 din 16.05.2005, contrar prevederilor Convenției Europene pentru reprimarea terorismului din 27.01.1977 și contrar altor legi, intenționat, în dauna suveranității, inviolabilității teritoriale, securității de stat și a capacității de apărare a RM, manifestată prin participația la activitatea mercenarilor, recrutare și instruire în scop terorist, pregătirea la organizarea unei formațiuni paramilitare ilegale și pregătirea pentru procurarea armelor și 7 munițiilor fără autorizație corespunzătoare, a acordat ajutor Rusiei, adică unui stat străin la înfăptuirea activității dușmănoase împotriva RM. Tot el, aflându-se pe teritoriul RM în perioada de 06.06.2014 până la 07.06.2014, contrar prevederilor art. 1, 2, 3, 56 alin. (l), art. 57 alin. (2) din Constituția RM, contrar art. 42 alin. (2) al Legii RM nr. 345-XV din 25.07.2003 cu privire la apărarea națională care prevede că „Crearea și funcționarea în RM a formațiunilor armate neprevăzute de legislație este interzisă”, contrar prevederilor Legii RM nr.539-XV din 12.10.2001, cu privire la combaterea terorismului, contrar prevederilor HP RM nr. 464 - XV din 27.09.2001, contrar prevederilor Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului nr. 196 din 16.05.2005, contrar prevederilor Convenției Europene pentru reprimarea terorismului din 27.01.1977 și contrar altor legi, a instigat cetățenii RM - Mavrodi V. (născut la XXXXX), Urum V. (născut la XXXXX), Andrușoi Vl. (născut la XXXXX) ș.a., în vederea trădării patriei și în rezultat a reușit înscrierea de către ultimii, reprezentanților serviciilor speciale ale Rusiei a declarațiilor despre nedivulgarea evenimentelor de participare în perioada iunie 2014 pe teritoriul Rusiei la activitatea mercenarilor, recrutare și instruire în scop terorist, pregătirea la organizarea unei formațiuni paramilitare ilegale și pregătirea pentru procurarea armelor și munițiilor fără autorizație corespunzătoare. Acțiunile lui Cuznețov D., potrivit organului de urmărire penală, au fost calificate conform art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 337 alin. (1) din Cod penal 2.1. Boicov V., aflându-se pe teritoriul RM, iar ulterior în perioada de 19.05.2014 până la 02.06.2014, aflându-se pe teritoriul Federației Ruse, în comun și prin participație complexă cu unii cetățeni ai RM parțial identificați, printre care și Cuznețov D. (născut la XXXXX), inclusiv cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, în scop terorist, manifestat prin destabilizarea activității normale a organelor publice centrale ale statului cu participarea la dezmembrarea teritorială a RM prin declararea independenței a UTA Găgăuzia, contrar prevederilor Legii RM nr.539-XV din 12.10.2001, cu privire la combaterea terorismului, contrar prevederilor HP RM nr.464-XV din 27.09.2001, contrar prevederilor Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului nr. 196 din 16.05.2005, contrar prevederilor Convenției Europene pentru reprimarea terorismului din 27.01.1977 și altor legi, în dauna suveranității, inviolabilității teritoriale, securității de stat și a capacității de apărare a RM, fiind susținut și financiar de serviciile speciale din Federația Rusă, intenționat a participat personal, la instruiri militare diversioniste în mai multe localități ale Rusiei, pentru comiterea pe teritoriul RM a infracțiunilor cu caracter terorist, în vederea punerii în aplicare a scenariilor similare celor din regiunile Crimeea, Donețk și Lugansk din Ucraina. 8 Astfel, el aflându-se în mun. Comrat din UTAG, Republica Moldova și având înțelegere prealabilă cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia și unii cetățeni neidentificați ai Federației Ruse, cunoscând că aceste acțiuni sunt săvârșite în scopul de a contribui la comiterea mai multor infracțiuni cu caracter terorist, și-a dat consimțământul de a acorda suport în scop terorist și a mai instiga și alte persoane din rândul cetățenilor Republicii Moldova. In sensul acordării suportului terorist, Boicov Veaceslav, benevol și intenționat a participat la instruirile militare diversioniste care au avut loc într-o locație conspirativă în suburbia Moscovei și anume în localitatea Vatutinki, raionul Troițk, Federația Rusă, după care pe un poligon din localitatea Aksai, regiunea Rostov, Federația Rusă, cu implicarea în exerciții teoretice și practice în discipline ca: medicina militară, în cadrul cărora a fost pregătit în acordarea ajutorului medical pe timp de lupte; pregătirea fizică, în cadrul cărora a dezvoltat rezistența fizică; pregătirea și petrecerea operațiunilor diversioniste, cum ar fi asalt al clădirilor protejate, lupte în condiții de oraș și câmp, construcția și exploatarea pistolului mitralieră model „Kalașnikov 74", pistolului model „PM" etc. Totodată, a fost instruit să construiască baricade, să opună rezistență organelor de poliție, să efectueze trageri la țintă din pistoale-automat și pistoale; să arunce grenade, precum și să pregătească «coctailuri Molotov» cu utilizarea lor în practică etc., cauzând daune suveranității Republicii Moldova, adică calității supreme de a fi independentă, de a se manifesta de sine stătător în relațiile cu alte state, de a elabora și .promova politica sa internă și externă în conformitate cu interesele națiunii sale și de a exercita atribuțiile specifice puterii statale asupra teritoriului țării și populației ei, în dauna inviolabilității teritoriale, adică păstrării teritoriului țării, unității, inadmisibilității dezmembrării unei părți a acesteia, precum și în dauna securității de stat și a capacității de apărare a Republicii Moldova, adică protecției suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării, a regimului ei constituțional, a potențialului economic, tehnico- științific și defensiv, a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei, împotriva activității informative și subversive a serviciilor speciale și organizațiilor străine, împotriva atentatelor criminale. Tot el, aflându-se pe teritoriul RM, după instigarea unor cetățeni ai RM, iar ulterior în perioada de 12.06.2014 până la 23.06.2014, aflându-se pe teritoriul Federației Ruse, în comun și prin participație complexă cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, în scop terorist, manifestat prin destabilizarea activității normale a organelor publice centrale ale statului, cu participarea la dezmembrarea teritorială a RM prin declararea independenței a UTA Găgăuzia, contrar prevederilor Legii RM nr. 539-XV din 12.10.2001, cu privire la combaterea terorismului, contrar prevederilor HP RM nr. 464-XV din 27.09.2001, contrar prevederilor Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului nr. 196 din 9 16.05.2005, contrar prevederilor Convenției Europene pentru reprimarea terorismului din 27.01.1977 și altor legi, în dauna suveranității, inviolabilității teritoriale, securității de stat și a capacității de apărare a Republicii Moldova, intenționat a participat personal precum și a organizat unii cetățeni ai Republicii Moldova, la acțiuni de recrutare și instruiri militare diversioniste în mai multe localități ale Rusiei, pentru comiterea pe teritoriul Republicii Moldova a infracțiunilor cu caracter terorist și asociere ulterioară la organizație paramilitară ilegală, în vederea punerii în aplicare a scenariilor similare celor din regiunile Crimeea, Donețk și Lugansk din Ucraina. Astfel, el aflându-se în mun. Comrat din UTAG, RM și având înțelegere prealabilă cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia și unii cetățeni neidentificați ai Federației Ruse, cunoscând că aceste acțiuni sunt săvârșite în scopul de a contribui la comiterea mai multor infracțiuni cu caracter terorist, și-a dat consimțământul de a acorda suport în scop terorist și a mai instiga și alte persoane din rândul cetățenilor RM. În sensul acordării suportului terorist, Boicov V., benevol și intenționat a participat la instruirile militare diversioniste care au avut loc într-o locație conspirativă în suburbia Moscovei și anume în localitatea Vatutinki, r-nul Troițk, Federația Rusă, după care pe un poligon din localitatea Aksai, regiunea Rostov, Federația Rusă, cu implicarea în exerciții teoretice și practice în discipline ca: medicina militară, în cadrul cărora a fost pregătit în acordarea ajutorului medical pe timp de lupte; pregătirea fizică, în cadrul cărora a dezvoltat rezistența fizică; pregătirea și petrecerea operațiunilor diversioniste, cum ar fi asalt al clădirilor protejate, lupte în condiții de oraș și câmp, construcția și exploatarea pistolului mitralieră model „Kalașnikov 74”, pistolului model „PM” etc. Totodată, a fost instruit să construiască baricade, să opună rezistență organelor de poliție, să efectueze trageri la țintă din pistoale-automat și pistoale; să arunce grenade, precum și să pregătească «coctailuri Molotov» cu utilizarea lor în practică etc., cauzând daune suveranității RM, adică calității supreme de a fi independentă, de a se manifesta de sine stătător în relațiile cu alte state, de a elabora și promova politica sa internă și externă în conformitate cu interesele națiunii sale și de a exercita atribuțiile specifice puterii statale asupra teritoriului țării și populației ei, în dauna inviolabilității teritoriale, adică păstrării teritoriului țării, unității, inadmisibilității dezmembrării unei părți a acesteia, precum și în dauna securității de stat și a capacității de apărare a RM, adică protecției suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării, a regimului ei constituțional, a potențialului economic, tehnico-științific și defensiv, a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei, împotriva activității informative și subversive a serviciilor speciale și organizațiilor străine, împotriva atentatelor criminale. Tot el, aflându-se pe teritoriul RM, iar ulterior în perioada de la 25.06.2014 până la 03.07.2014, aflându-se pe teritoriul Federației Ruse, în comun și prin 10 participație complexă cu unii cetățeni ai RM parțial identificați, printre care și Capsîz S. (născut la XXXXX), inclusiv cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, în scop terorist, manifestat prin destabilizarea activității normale a organelor publice centrale ale statului cu participarea la dezmembrarea teritorială a RM prin declararea independenței a UTA Găgăuzia, contrar prevederilor Legii RM nr. 539-XV din 12.10.2001, cu privire la combaterea terorismului, contrar prevederilor HP RM nr. 464-XV din 27.09.2007, contrar prevederilor Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului nr. 196 din 16.05.2005, contrar prevederilor Convenției Europene pentru reprimarea terorismului, din 27.01.1977 și altor legi, în dauna suveranității, inviolabilității teritoriale, securității de stat și a capacității de apărare a RM, fiind susținut și financiar de serviciile speciale din Federația Rusă, intenționat a participat personal, la instruiri militare diversioniste în mai multe localități ale Rusiei, pentru comiterea pe teritoriul RM a infracțiunilor cu caracter terorist, în vederea punerii în aplicare a scenariilor similare celor din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina. Astfel, el aflându-se în mun. Comrat din UTAG, RM și având înțelegere prealabilă cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia și unii cetățeni neidentificați ai Federației Ruse, cunoscând că aceste acțiuni sunt săvârșite în scopul de a contribui la comiterea mai multor infracțiuni cu caracter terorist, și-a dat consimțământul de a acorda suport în scop terorist. În sensul acordării suportului terorist, Boicov V., benevol și intenționat a participat la instruirile militare diversioniste care au avut loc într-o locație conspirativă în suburbia Moscovei și anume în localitatea Vatutinki, r-nul Troițk, Federația Rusă, după care pe un poligon din localitatea Aksai, regiunea Rostov, Federația Rusă, cu implicarea în exerciții teoretice și practice în discipline ca: medicina militară, în cadrul cărora a fost pregătit în acordarea ajutorului medical pe timp de lupte; pregătirea fizică, în cadrul cărora a dezvoltat rezistența fizică; pregătirea și petrecerea operațiunilor diversioniste, cum ar fi asalt al clădirilor protejate, lupte în condiții de oraș și câmp, construcția și exploatarea pistolului mitralieră model „Kalașnikov 74”, pistolului model „PM” etc. Totodată, a fost instruit să construiască baricade, să opună rezistență organelor de poliție, să efectueze trageri la țintă din pistoale-automat și pistoale; să arunce grenade, precum și să pregătească «coctailuri Molotov» cu utilizarea lor în practică etc., cauzând daune suveranității RM, adică calității supreme de a fi independentă, de a se manifesta de sine stătător în relațiile cu alte state, de a elabora și promova politică sa internă și externă în conformitate cu interesele națiunii sale și de a exercita atribuțiile specifice puterii statale asupra teritoriului țării și populației ei, în dauna inviolabilității teritoriale, adică păstrării teritoriului țării, unității, inadmisibilității dezmembrării unei părți a acesteia, precum și în dauna securității de stat și a capacității de apărare a RM, adică protecției suveranității, 11 independenței și integrității teritoriale a țării, a regimului ei constituțional, a potențialului economic, tehnico-științific și defensiv, a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei, împotriva activității informative și subversive a serviciilor speciale și organizațiilor străine, împotriva atentatelor criminale. Tot el, în perioada mai-iunie 2014, aflându-se pe teritoriul RM și Federației Ruse, în comun și prin participație complexă cu unii cetățeni ai RM parțial identificați, printre care și Cuznețov D. (născut la XXXXX), și alți concetățeni, inclusiv cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, contrar art. 42 alin. (2) al Legii RM nr. 345 - XV din 25.07.2003, cu privire la apărarea națională care prevede că „Crearea și funcționarea în Republica Moldova a formațiunilor armate neprevăzute de legislație este interzisă”, sub pretextul inventat de către unii funcționari ai UTAG, de „a apăra teritoriul UTA Găgăuzia în cazul atacului armat planificat din partea Chișinăului”, dar în realitate cunoscând și urmărind scopul de organizare a unei formațiuni paramilitare ilegale cu participarea la ea, intenționat a urmat în cadrul unui grup de cetățeni ai RM cursuri de instruiri militare diversioniste, însușind cunoștințe speciale, furnizate de către ofițerii serviciilor speciale ale Federației Ruse cu privire la utilizarea armelor de foc și fabricarea artizanală a altor arme periculoase și altele, astfel a acționat prin pregătirea la întemeierea și susținerea organizației de persoane, adică organizație cu caracter militar, dotată cu armament în vederea comiterii unor acțiuni îndreptate spre inițierea și constituirea unei grupări și asociații de persoane, pentru atingerea scopurilor separatiste. Tot el, în perioada de la 25.06.2014 până la 03.07.2014, aflându-se pe teritoriul RM și Federației Ruse, în comun și prin participație complexă cu unii cetățeni ai RM parțial identificați, printre care și Capsîz S. (născut la XXXXX) și alți concetățeni, inclusiv cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, contrar art. 42 alin.(2) al Legii RM nr. 345-XV din 25.07.2003, cu privire la apărarea națională care prevede că „Crearea și funcționarea în RM a formațiunilor armate neprevăzute de legislație este interzisă”, sub pretextul inventat de către unii funcționari ai UTAG, de „a apăra teritoriul UTA Găgăuzia în cazul atacului armat planificat din partea Chișinăului”, dar în realitate cunoscând și urmărind scopul de organizare a unei formațiuni paramilitare ilegale cu participarea la ea, intenționat a urmat în cadrul unui grup de cetățeni ai RM cursuri de instruiri militare diversioniste, însușind cunoștințe speciale, furnizate de către ofițerii serviciilor speciale ale Federației Ruse cu privire la utilizarea armelor de foc și fabricarea artizanală a altor arme periculoase și altele, astfel a acționat prin pregătirea la întemeierea și susținerea organizației de persoane, adică organizație cu caracter militar, dotată cu armament în vederea 12 comiterii unor acțiuni îndreptate spre inițierea și constituirea unei grupări și asociații de persoane, pentru atingerea scopurilor separatiste. De către organul de urmărire penală, Boicov V. a mai fost învinuit și de faptul că, aflându-se pe teritoriul RM, iar ulterior în perioada de 19.05.2014 până la 02.06.2014, aflându-se pe teritoriul Federației Ruse, în comun și prin participație complexă cu unii cetățeni ai RM parțial identificați, printre care și Cuznețov D. (născut la XXXXX), inclusiv cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, având scopul violării integrității teritoriale a statului și subminării orânduirii constituționale a RM, manifestat prin destabilizarea activității normale a organelor publice centrale ale statului, cu participarea la dezmembrarea teritorială a RM prin declararea independenței a UTA Găgăuzia, în dauna suveranității RM, adică calității supreme de a fi independentă, de a se manifesta de sine stătător în relațiile cu alte state, de a elabora și promova politica sa internă și externă în conformitate cu interesele națiunii sale și de a exercita atribuțiile specifice puterii statale asupra teritoriului țării și populației ei, în dauna inviolabilității teritoriale, adică păstrării teritoriului țării, unității, inadmisibilității dezmembrării unei părți a acesteia, precum și în dauna securității de stat și a capacității de apărare a RM, adică protecției suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării, a regimului ei constituțional, a potențialului economic, tehnico-științific și defensiv, a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei, împotriva activității informative și subversive a serviciilor speciale și organizațiilor străine, împotriva atentatelor criminale ale unor grupări, contrar prevederilor art. 1, 2, 3, 57 alin. (2) din Constituția RM, fiind susținut și financiar de serviciile speciale din Federația Rusă, intenționat a participat personal la instruiri militare diversioniste în mai multe localități ale Rusiei, în vederea punerii în aplicare a scenariilor similare celor din regiunile Crimeea, Donețk și Lugansk din Ucraina, în calitate de instructori figurând ofițeri ai serviciilor speciale rusești. Tot el, aflându-se pe teritoriul RM, după instigarea unor cetățeni ai RM, în perioada de 12.06.2014 până la 23.06.2014, aflându-se pe teritoriul Federației Ruse, în comun și prin participație complexă cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, având scopul violării integrității teritoriale a statului și subminării orânduirii constituționale a RM, manifestat prin destabilizarea activității normale a organelor publice centrale ale statului cu participarea la dezmembrarea teritorială a RM prin declararea independenței a UTA Găgăuzia, în dauna suveranității RM, adică calității supreme de a fi independentă, de a se manifesta de sine stătător în relațiile cu alte state, de a elabora și promova politica sa internă și externă în conformitate cu interesele națiunii sale și de a exercita atribuțiile specifice puterii statale asupra teritoriului țării și populației ei, 13 în dauna inviolabilității teritoriale, adică păstrării teritoriului țării, unității, inadmisibilității dezmembrării unei părți a acesteia, precum și în dauna securității de stat și a capacității de apărare a RM, adică protecției suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării, a regimului ei constituțional, a potențialului economic, tehnico-științific și defensiv, a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei, împotriva activității informative și subversive a serviciilor speciale și organizațiilor străine, împotriva atentatelor criminale ale unor grupări, contrar prevederilor art. 1, 2, 3, 57 alin. (2) din Constituția RM, fiind susținut și financiar de serviciile speciale din Federația Rusă, intenționat a participat personal, precum și a organizat unii cetățeni ai RM, la acțiuni de recrutare și instruire militară diversionistă în mai multe localități ale Rusiei, în vederea punerii în aplicare a scenariilor similare celor din regiunile Crimeea, Donețk și Lugansk din Ucraina, în calitate de instructori figurând ofițeri ai serviciilor speciale rusești. Tot el, aflându-se pe teritoriul RM, iar ulterior în perioada de la 25.06.2014 până la 03.07.2014, aflându-se pe teritoriul Federației Ruse, în comun și prin participație complexă cu unii cetățeni ai RM parțial identificați, printre care și Capsîz S. (născut la XXXXX), inclusiv cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, având scopul violării integrității teritoriale a statului și subminării orânduirii constituționale a RM, manifestat prin destabilizarea activității normale a organelor publice centrale ale statului, cu participarea la dezmembrarea teritorială a RM prin declararea independenței a UTA Găgăuzia, în dauna suveranității RM, adică calității supreme de a fi independentă, de a se manifesta de sine stătător în relațiile cu alte state, de a elabora și promova politica sa internă și externă în conformitate cu interesele națiunii sale și de a exercita atribuțiile specifice puterii statale asupra teritoriului țării și populației ei, în dauna inviolabilității teritoriale, adică păstrării teritoriului țării, unității, inadmisibilității dezmembrării unei părți a acesteia, precum și în dauna securității de stat și a capacității de apărare a RM, adică protecției suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării, a regimului ei constituțional, a potențialului economic, tehnico - științific și defensiv, a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei, împotriva activității informative și subversive a serviciilor speciale și organizațiilor străine, împotriva atentatelor criminale ale unor grupări, contrar prevederilor art. 1, 2, 3, 57 alin. (2) din Constituția RM, fiind susținut și financiar de serviciile speciale din Federația Rusă, intenționat a participat personal la instruiri militare diversioniste în mai multe localități ale Rusiei, în vederea punerii în aplicare a scenariilor similare celor din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina, în calitate de instructori figurând ofițeri ai serviciilor speciale rusești. 14 Acțiunile lui Boicov V., de către organul de urmărire penală, au fost încadrate în baza art. 4, alin. (2), (3), (4), art. 141 alin. (2) Cod penal. Tot el, este învinuit că, în perioada mai-iunie 2014, aflându-se pe teritoriul RM și Federației Ruse, împreună cu Cuznețov D. (născut la XXXXX) și alți participanți, în vederea atingerii scopurilor sus indicate, s-a pregătit la procurarea fără autorizația corespunzătoare a armelor de foc destinate pentru a imobiliza, a răni, a ucide etc. În acest context, având intenția de a procura ilegal arme de foc, după ce Cuznețov D. l-a instigat pe Mavrodi V. la colectarea informațiilor despre vânzarea armelor de foc, ultimul la 20.06.2014, după accesarea paginii web din internet www.999.md, i-a expediat lui Cuznețov D. prin intermediul telefonului mobil de model „LG L90” care îi aparține, un mesaj http://999.md/5203659 cu conținutul despre costul pistolului de modelul „TT”, anul producerii 1952. Totodată, Boicov V. având scopul de a procura ilegal arme de foc, l-a instigat prin intermediul lui Cuznețov D. pe cet. Mavrodi V., în interese personale și ale complicilor săi, care la 21.06.2014, prin intermediul computerului de model „LENOVO” care îi aparține, a accesat pagina web din internet www.999.md, de unde a cules informații cu privire la armele de foc de modelele „TT”, „Baical”, „PM-49”, „Baical MP654K”, „Schmeisser 9 mm”, etc. Tot el, în perioada de la 25.06.2014 până la 03.07.2014, aflându-se pe teritoriul RM și Federației Ruse, împreună cu alți participanți, în vederea atingerii scopurilor sus indicate, s-a pregătit la păstrarea pe teritoriul RM fără autorizația corespunzătoare a armelor de foc destinate pentru a imobiliza, a răni, a ucide etc. Acțiunile lui Boicov V., potrivit organului de urmărire penală, au fost încadrate conform art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal. Tot el, este învinuit că fiind cetățean al RM, aflându-se pe teritoriul RM și ulterior în perioada mai-iunie 2014, aflându-se pe teritoriul Federației Ruse, în comun și prin participație complexă cu unii cetățeni ai RM parțial identificați, inclusiv cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, contrar prevederilor art. 1, 2, 3, 56 alin. (1), 57 alin. (2) din Constituția RM, contrar art. 42 alin. (2) al Legii RM nr. 345 - XV din 25.07.2003 cu privire la apărarea națională care prevede că „Crearea și funcționarea în RM a formațiunilor armate neprevăzute de legislație este interzisă”, contrar prevederilor Legii RM nr. 539- XV din 12.10.2001, cu privire la combaterea terorismului, contrar prevederilor HP RM nr. 464 - XV din 27.09.2001, contrar prevederilor Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului nr. 196 din 16.05.2005 contrar prevederilor Convenției Europene pentru reprimarea terorismului din 27.01.1977 și contrar altor legi, intenționat, în dauna suveranității, inviolabilității teritoriale, securității de stat și a capacității de apărare a RM, manifestată prin participația la 15 activitatea mercenarilor, recrutare și instruire în scop terorist, pregătirea la organizarea unei formațiuni paramilitare ilegale și pregătirea pentru procurarea armelor și munițiilor fără autorizație corespunzătoare, a acordat ajutor Rusiei, adică unui stat străin la înfăptuirea activității dușmănoase împotriva RM. Tot el, aflându-se pe teritoriul RM în perioada de 11.06.2014 până la 12.06.2014, contrar prevederilor art. 1, 2, 3, 56 alin. (1), 57 alin. (2) din Constituția RM, contrar art. 42 alin. (2) al Legii RM nr. 345-XV din 25.07.2003 cu privire la apărarea națională care prevede că „Crearea și funcționarea în RM a formațiunilor armate neprevăzute de legislație este interzisă”, contrar prevederilor Legii RM nr. 539-XV din 12.10.2001, cu privire la combaterea terorismului, contrar prevederilor HP RM nr. 464-XV din 27.09.2001, contrar prevederilor Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului nr. 196 din 16.05.2005, contrar prevederilor Convenției Europene pentru reprimarea terorismului din 27.01.1977 și contrar altor legi, a instigat unii cetățeni ai RM, în vederea trădării patriei și în rezultat a reușit înscrierea de către ultimii, reprezentanților serviciilor speciale ale Rusiei a declarațiilor despre nedivulgarea evenimentelor de participare în perioada iunie 2014 pe teritoriul Rusiei la activitatea mercenarilor, recrutare și instruire în scop terorist, pregătirea la organizarea unei formațiuni paramilitare ilegale și pregătirea pentru procurarea armelor și munițiilor fără autorizație corespunzătoare. Tot el, fiind cetățean al RM, aflându-se pe teritoriul RM și ulterior în perioada de la 25.06.2014 până la 03.07.2014, aflându-se pe teritoriul Federației Ruse, în comun și prin participație complexă cu unii cetățeni ai RM parțial identificați, inclusiv cu unii factori de decizie ai UTA Găgăuzia, în privința cărora urmărirea penală continuă, precum și cu unii cetățeni ai Federației Ruse, contrar prevederilor art. 1, 2, 3, 56 alin. (1), 57 alin. (2) din Constituția RM, contrar art. 42 alin. (2) al Legii RM nr. 345 - XV din 25.07.2003 cu privire la apărarea națională care prevede că „Crearea și funcționarea în RM a formațiunilor armate neprevăzute de legislație este interzisă” contrar prevederilor Legii RM nr. 539- XV din 12.10.2001, cu privire la combaterea terorismului, contrar prevederilor HP RM nr. 464-XV din 27.09.2001, contrar prevederilor Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului nr.196 din 16.05.2005, contrar prevederilor Convenției Europene pentru reprimarea terorismului din 27.01.1977 și contrar altor legi, intenționat, în dauna suveranității, inviolabilității teritoriale, securității de stat și a capacității de apărare a RM manifestată prin participația la activitatea mercenarilor, recrutare și instruire în scop terorist, pregătirea la organizarea unei formațiuni paramilitare ilegale și pregătirea pentru păstrarea armelor și munițiilor fără autorizație corespunzătoare, a acordat ajutor Rusiei, adică unui stat străin la înfăptuirea activității dușmănoase împotriva RM. Acțiunile lui Boicov V., au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 42 alin.(2,3,4), art.337 alin. (1) Cod penal. 16

Împotriva sentinței au declarat apeluri avocații Dodica R. și Răileanu P., în numele inculpatului Cuznețov D., procurorul în Procuratura Generală, Cașu R. și procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău Taut D., care au solicitat: avocatul Dodica R. în numele inculpatului Cuznețov D., a solicitat casarea sentinței în partea condamnării acestuia în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 2791 alin. (3) Cod penal și art. 42 alin. (2), (3), (4) art. 282 alin. (1) Cod penal și pronunțarea unei hotărâri de achitare pe motiv că fapta nu fost săvârșită de către inculpat. În motivarea apelului declarat, autorul acestuia a invocat că, concluzia instanței privind condamnarea lui Cuznețov D. pe episoadele incriminate în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 2791 alin. (3) Cod penal și art. 42 alin. (2), (3), (4) art. 282 alin. (1) Cod penal, este fondată pe presupuneri, or, din probele enunțate de instanță nu rezultă existența infracțiunilor incriminate. Astfel, potrivit declarațiilor martorilor acuzării se constată doar participarea lui Cuznețov D. la pregătiri militare pe teritoriul Federației Ruse și nici de cum îndeplinirea acțiunilor concrete prevăzute la art. 2791 alin. (3) Cod penal, în pofida faptului că declarațiile martorilor audiați în instanța de judecată sunt rezidă din presiunile psihologice din partea organului de urmărire penală precum și rezultatul unui tranzacții cu procurorul. În proces nu au fost administrate probe care ar arăta direct sau indirect că inculpatul Cuznețov D. a fost pe teritoriul bazei militare indicate de martori, a participat la formațiuni paramilitare sau a organizat asemenea formațiuni, a acordat careva suport la procurarea, păstrarea, producerea, transportarea sau furnizarea de arme, muniții, alte dispozitive sau mijloace distructive, arme biologice, substanțe nocive ori periculoase, înlesnirea trecerii frontierei de stat, găzduirea, facilitarea pătrunderii în zone cu acces limitat, culegerea, deținerea în scopul transmiterii ori punerea la dispoziție de date despre obiective-țintă, cu intenția sau cunoscând că aceste acțiuni sânt săvârșite în scopul de a contribui la comiterea unei sau mai multor infracțiuni cu caracter terorist. avocatul Răileanu P. în numele inculpatului Cuznețov D., a solicitat casare sentinței în partea condamnării lui Cuznețov D. în baza art. 42 alin, (2), (3), (4); 2791 alin. (3) Cod penal și în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, 282 alin. (1) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În motivarea apelului declarat, autorul acestuia a invocat că, probele prezentate în cadrul ședinței de judecată de către partea acuzării nu conțin informații certe și veridice despre vinovăția inculpatului, în baza acestora pot fi trase mai multe concluzii opuse, fapt ce denotă imposibilitatea punerii acestora în baza unei sentințe de condamnare. Potrivit art. 101 alin. (1), 325 alin. (1). 384 alin. (3). 385 alin. (1) pct. 1) - 4) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în 17 primă instanță se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. La adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. procurorul Cașu R. a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, Cuznețov D. să fie condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 141 alin. (2) Cod penal, la 7 ani închisoare, în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 2791 alin. (3) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe termen de 4 ani, în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, art. 282 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare, în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare și în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 337 alin. (1) Cod penal, la 16 ani închisoare, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial, să-i fie stabilit definitiv pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 23 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe termen de 4 ani și ținând cont de Hotărârea Curții Constituționale, în temeiul art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, de redus pedeapsa până la 20 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe termen de 4 ani; Boicov V. să fie condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 141 alin. (2) Cod penal, la 8 ani închisoare, în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 2791 alin. (3) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe termen de 5 ani, în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, art. 282 alin. (1) Cod penal, la 3 ani și 6 luni închisoare, în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani și 6 luni închisoare, în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 337 alin. (1) Cod penal, la 18 ani închisoare, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, să-i fie stabilit definitiv pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 25 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și ținând cont de Hotărârea Curții Constituționale, în temeiul art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, de redus pedeapsa până la 23 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe termen de 4 ani. 18 În motivarea apelului declarat autorul acestuia a invocat că, inculpații au săvârșit inclusiv și infracțiunile prevăzute la art. 42 alin. (2), (3), (4), 141 alin. (2); 42 alin. (2), (3), (4), 26, 290 alin. (2); 42 alin. (2), (3), (4), 337 alin. (1) Cod penal, vinovăția acestora fiind dovedită în cadrul cercetării judecătorești, astfel declarațiile martorilor, precum și alte probe administrate, prezentate în sprijinul învinuirii, n-au fost apreciate corect. Astfel, în viziunea apelantului, instanța de fond nu a supus analizei probele prezentate de către partea acuzării, administrate la faza de urmărire penală (documente procedurale, informative cu caracter de constatare, înregistrările comunicărilor telefonice etc.), nu s-a pronunțat aferent admisibilității și/sau inadmisibilității probelor acuzării, dar și motivele acestor eventuale soluții, nu a ținut cont de: - faptul că inculpații sunt acuzați de săvârșirea infracțiunilor transnaționale, respectiv și ignorat prevederile alin. (2) art. 11 Cod penal; de poziția părții acuzării la etapa solicitării încadrării juridice ale acțiunilor inculpaților; eronat a interpretat normele juridico-penale, pe capetele de acuzare pe care a dispus achitarea inculpaților; prevederile art. 33 Cod penal; Hotărârile CtEDO în cazurile Ilașcu vs. Rusia, Catan vs. Rusia, Ivanțoc vs. Rusia s.a. La motivarea sentinței, pe capetele de condamnare, s-a limitat doar cu plagierea conținutului rechizitoriului; Conținutul sentinței nu corespunde cerințelor normelor prevăzute de Codul de procedură penală. procurorul Tăut D. a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepselor pe episoadele de condamnare, precum și în partea achitării inculpaților pe restul capetelor incriminate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cuznețov D. să fie condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, art. 141 alin. (2) Cod penal, la 7 ani închisoare, în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 2791 alin. (3) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe termen de 4 ani, în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, art. 282 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare, în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare și în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 337 alin. (1) Cod penal, la 16 ani, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, să-i fie stabilit definitiv pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 23 ani, cu executare în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe termen de 4 ani și ținând cont de Hotărârea Curții Constituționale, în temeiul art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, de redus pedeapsa până la 20 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe termen de 4 ani. Totodată, Boicov V. urmează să fie condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, art. 141 alin. (2) Cod penal, la 8 ani închisoare, în baza art. 42 alin. (2), (3), 19 (4), art. 2791 alin. (3) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe termen de 5 ani, în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, art. 282 alin. (1) Cod penal, la 3 ani și 6 luni închisoare, în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani și 6 luni închisoare, în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 337 alin. (l) Cod penal, la 18 ani închisoare, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, să-i fie stabili definitiv pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 25 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe termen de 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip închis și ținând cont de Hotărârea Curții Constituționale, în temeiul art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, de redus pedeapsa până la 23 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități în domeniul circuitului armelor pe termen de 5 ani. În motivarea apelului declarat autorul acestuia a invocat că, instanța de fond prin sentință nu a descris motivele aferent admisibilității și/sau inadmisibilității tuturor probelor acuzării, inclusiv celor care au fost cercetate. În partea ce ține de achitarea inculpaților pe capătul de acuzare potrivit art. 141 Cod penal, instanța de fond a justificat soluția prin faptul că, potrivit Comentariului acestei norme penale, obiectul juridic al infracțiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la neadmiterea participării la acțiuni orientate spre răsturnarea sau subminarea orânduirii constituționale ori spre violarea integrității teritoriale a statului (pct. 23 din sentință). La fel, în justificarea soluției, instanța de fond s-a expus (pct. 30 din sentință), că din conținutul ordonanței de punere sub învinuire nu sunt indicate ”acțiuni militare sau violente”, însă potrivit actului de învinuire, procurorul învinuiește inculpații pentru „ (...) scopul violării integrității teritoriale a statului și subminării orânduirii constituționale a RM, manifestat prin destabilizarea activității normale a organelor publice centrale ale statului cu participarea la dezmembrarea teritorială a RM prin declararea independenței a UTA Găgăuzia, în dauna suveranității RM, adică (<) în vederea punerii în aplicare a scenariilor similare celor din regiunile Crimeea, Donețk și Lugansk din Ucraina”, în partea achitării inculpaților pe capătul de acuzare potrivit art. 290 Cod penal, instanța de fond a justificat soluția prin faptul că, nu au fost prezentate careva date privind procurarea ilegală a armelor, însă, instanța de fond nu a ținut cont de poziția acuzatorului de stat la etapa dezbaterilor judiciare, care a solicitat instanței de a încadra juridic pe acest capăt de acuzare, acțiunile inculpaților, pentru pregătirea de a păstra (dar nu de a procura) ilegal arme de foc, or, însăși păstrarea ilegală a armelor de foc săvârșită de către inculpați pe teritoriul altui stat, a fost deplin demonstrată, atât prin declarațiile martorilor acuzării cât și prin alte probe care consolidează acest fenomen infracțional. în acest sens, în viziunea acuzării instanța de fond nu a 20 ținut cont de faptul că inculpații sunt acuzați de săvârșirea infracțiunilor transnaționale, respectiv a ignorat prevederile alin. (2) art. 11 Cod penal. În partea achitării inculpaților pe capătul de acuzare potrivit art. 337 Cod penal, în viziunea părții acuzării, instanța de fond eronat a interpretat norma penală indicată, invocând că „Este obligatoriu ca acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activității dușmănoase împotriva RM, să fie realizat pe timpul unui conflict armat” (pct. 54 din sentință), dar și neîntemeiat și-a justificat soluția prin faptul că martorii acuzării au declarat că inculpații nu i-au instigat la trădarea de Patrie, or, încadrarea juridică ține de competența exclusivă a instanțelor judecătorești, urmate de aprecierea probelor, datelor informațiilor furnizate de participanții în proces (...) Conform actului de învinuire, pe episodul infracțiunii prevăzute de art. 2791 alin. (3) Cod penal, inculpații sunt acuzați pentru că „(<)aflându-se pe teritoriul RM iar ulterior (...), aflându-se pe teritoriul Federației Ruse în scop terorist, manifestat prin destabilizarea activi lății normale a organelor publice centrale ale statului, cu participarea la dezmembrarea teritorială a RM prin declararea independenței a UTA Găgăuzia, contrar prevederilor Legii în dauna suveranității, inviolabilității teritoriale, securității de stat și a capacității de apărare a RM, intențional a participat personal precum și a organizat unii cetățeni ai RM în vederea punerii în aplicare a scenariilor similare celor din regiunile Crimeea, Donețk și Lugansk din Ucraina” (...). Ne cătând la faptul că din declarațiile inculpaților se susține inexistența faptelor încriminate, aceasta este confirmată de însuși comportamentul lor și de vehicularea cu diferite „legende” învățate de către reprezentanții serviciilor speciale străine/versiuni de apărare, dând de înțeles participarea lor activă în cadrul activității criminale, fapt ce a impus perceperea de către martori a tuturor circumstanțelor expuse de inculpați ca activități serioase, reale și violente. Prin conținutul stenogramei interceptării convorbirilor telefonice, dar și în rezultatul cercetării (ascultării) înregistrărilor comunicărilor telefonice între inculpați și alți complici (în privința cărora urmărirea penală continuă, inclusiv activități de căutare), în care se evidențiază existența grupurilor de persoane și organizarea dirijării criminale, rolul concret al fiecăruia dintre inculpați, darea indicațiilor acestora în vederea materializării laturilor obiective a infracțiunilor care li se incriminează. Apartenența vocii inculpaților nu a fost negată, dar mai mult, este confirmată prin următoarele: rostirea în repetate rânduri de către inculpați în cadrul discuțiilor telefonice interceptate a numelor, familiilor și poreclelor sale (Cuzea /Cuznețov/ etc); coincidența poziției de localizare a emițătorului telefonic cu locul rostit de către ei în cadrul convorbirilor avute; cunoașterea numerelor de telefoane, dar și prezența acestora în agenda telefonică și a persoanelor utilizatori ca rezultat a măsurii operative de investigație (...). La motivarea sentinței, pe capetele de condamnare, instanța de fond s-a limitat doar cu plagierea conținutului rechizitoriului, adică 21 nu a supus analizei ample a conținutului probelor cercetate. Nu a răspuns instanța de fond nici la întrebarea în suportul versiunii de apărare a inculpaților care au invocat că pe teritoriul Federației Ruse s-ar fi aflat la muncă în domeniul construcției, în raport chiar și cu declarațiile divergente și contradictorii ale inculpatului Cuznețov D. a declarat că își recunoaște vocea de pe CD-ul cercetat în instanță, care conține înregistrările comunicărilor telefonice. Astfel, în contextul celor relatate, apreciind conform propriei convingeri, formate în urma examinării în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv a probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești din punct de vedere a coroborării lor, călăuzindu-ne de legea procesual penală, partea acuzării de stat a considerat că probele acumulate (și cercetate), confirmă cu certitudine că acțiunile inculpaților au fost săvârșite intenționat, materializând prin acțiunile lor și latura obiectivă a infracțiunilor încriminate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, au fost respinse, ca fiind nefondate apelurile declarate de către avocații inculpatului, Cuznețov D., admis apelul declarat de procuror, fiind casată sentința în partea stabilirii pedepsei definitive aplicate inculpaților conform prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Cuznețov D., în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, se consideră condamnat definitiv la 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități în domeniul circuitului armelor pe un termen de 4 ani; Boicov V., în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, se consideră condamnat definitiv la 11 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități în domeniul circuitului armelor pe un termen de 5 ani.

Audiind opinia participanților la proces, conform art. 321 alin. (2), pct. 1) și alin. (6) Cod de procedură penală, instanța de apel a dispus judecarea apelurilor declarate în absența inculpaților Cuznetov D. și Boicov V., care s-au sustras de la examinarea cauzei în instanța apel. În cadrul ședinței de judecată, instanța de apel respectând prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală și conform prevederilor art. 368 alin. (1) pct. 2) și alin. (2) Cod de procedură penală, au fost date citirii: - declarațiile inculpaților prezentate în cursul urmăririi penale, precum și cele prezentate în prima instanță (f.d. 18-22; 23,24, vol. XIV), au fost audiați suplimentar martorii: Mavrodi V. (f.d. 57-65, XIV) și Capsîz S. (f.d. 16, 71-73, vol. XIV); au fost verificate declarațiile martorilor Andrușoi Vl. (f.d. 15, 65-71, vol. XIV); Bratunov V. (f.d. 73,74, vol. XIV); Suit Gh. (f.d. 17, 74,75, vol. XIV); Cuznețov V. (f.d. 25,26, 75,76, vol. XIV); Boicov El. (f.d. 27, 76,77, vol. XIV). 22 Totodată, au fost verificate probele materiale cercetate în ședința de judecată în primă instanță: - sesizarea Serviciului de Informație și Securitate (f.d. 10,11, vol. I); - denunțarea cet. Andrușoi V. din 24.06.2014 (f.d. 21-25, vol. I); - informația prezentată de către Departamentul Poliției de Frontieră nr. 35/7-4-3080 din 02.07.2014 (f.d. 31, vol. I); - informația prezentată de către Departamentul Poliției de Frontieră nr. 35/7-4-3270 din 14.07.2014 (f.d. 33, vol. I); - informațiile prezentate de către Departamentul Poliției de Frontieră nr. 35/7-4-3080 din 02.07.2014 și nr. 35/7-4- 3270 din 14.07.2014; - extrasele din registrul de stat al populației cu referire la Mavrodi V. născut la XXXXX; Urum V., născut la XXXXX; Cara Ig., născut la XXXXX. Șestoveț Vl., născut la XXXXX; Cara A., născut la XXXXX; Ibrișim H., născut la XXXXX și Andrușoi Vl., născut la XXXXX, prin care se confirmă existența persoanelor indicate, inclusiv în informațiile prezentate de către autoritățile RM și care sunt cetățeni ai RM (f.d. 34, 39, 44, 46, 49, 50, 54, vol. I); - copia pașaportului cetățeanului RM pe numele lui Mavrodi V., născut la XXXXX, prin care se confirmă că numitul la 05.06.2014 și la 17.06.2014 a traversat frontiera Federației Ruse prin Aeroportul „Domodedovo”, fapt care se coroborează atât cu declarațiile martorilor cât și cu informațiile prezentate ce către Departamentul Poliției de Frontieră a RM (f.d. 35,36, vol. I); - copia pașaportului cetățeanului RM pe numele lui Boicov V., născut la XXXXX, prin care se confirmă că numitul la 19.05.2014 și la 02.06.2014 traversat frontiera Federației Ruse prin Aeroportul „ Domodedovo”, fapt care se coroborează atât cu declarațiile martorilor cât și cu informațiile prezentate ce către Departamentul Poliției de Frontieră a RM (f.d. 37,38, vol.I); - extras din baza de date „ACCES” în privința lui Urum V. prin care se confirmă că numitul a părăsit teritoriul RM prin Aeroport 05.06.2014, iar la 17.06.2014 a intrat pe teritoriul RM prin Aeroport (f.d. 40, vol. I); - copia documentului și bonul de plată pe numele lui Urum V. cu referire la luarea la 09.06.2014 la evidență de către autoritățile or. Moscova, Federația Rusă, prin intermediul cetățeanului Federației Ruse - „Aliohin Dmitrii Vladimir”, fapt care confirmă declarațiile martorilor Andrușoi Vl., Urum V. și Mavrodi V. precum că ei împreună cu Cuznețov D. în primele zile s-au aflat în regiunea Moscovei (f.d. 41-43, vol.I); - extras din baza de date „ACCES” în privința lui Șestoveț V. prin care se confirmă că numitul a părăsit teritoriul RM prin Aeroport la 06.06.2014, iar la 17.06.2014 a intrat pe teritoriul RM prin Aeroport (f.d. 48, vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 10.07.2014, acțiune efectuată între martorul Andrușoi V. și învinuitul Urum V. (f.d. 99-105, vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 10.07.2014, acțiune efectuată între martorul Andrușoi V. și învinuitul Mavrodi V. (f.d. 119-132, vol. I); - tabel foto - cartografic care conține informații cu referire la dislocația locurilor unde învinuiții au fost instruiți la acțiuni militare în scop terorist (f.d. 139-153, vol. I); - procesul - verbal de examinare a tabelului foto-cartografic fotografic ale teritoriilor Federației Ruse, unde au avut loc instruirile militare cu caracter diversionist, acțiune efectuată cu participarea lui Mavrodi V. și apărătorului său, în procesul căreia, Mavrodi V. a elucidat acțiunile criminale concrete în raport cu fiecare dislocație (f.d. 154-156, vol. I); - procesul - verbal de confruntare din 10.07.2014, acțiune efectuată între învinuiții Mavrodi V. și Urum V. (f.d. 163-174, vol. I); - sentința Judecătoriei Comrat din 01.08.2014, prin care Mavrodi V. și Urum V. au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 26, 282 alin. (1) și art. 42, 2791 alin. (3) Cod penal (f.d. 23 175-187, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 08.07.2014, prin care martorul Andrușoi V. l-a recunoscut pe Șestoveț V. (f.d. 201-2012, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 16.07.2014, prin care martorul Bratunov V. l-a recunoscut pe Cara A. (f.d. 203-205, vol. I); - procesul- verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 16.07.2014, prin care martorul Bratunov V. l-a recunoscut pe Cara Ig. (f.d. 206-208, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 10.07.2014, prin care Urum V. a recunoscut persoana de pe fotografia nr. 2 (Cara Ig.) (f.d. 209, 210, vol. I);- procesul - verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 10.07.2014, prin care Urum V. l-a recunoscut pe Șestoveț V. (f.d. 215, 216, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 10.07.2014, prin care Mavrodi V. l-a recunoscut pe Cara A. (f.d. 217,218, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 10.07.2014, prin care Mavrodi V. i-a recunoscut pe Cara Ig. (f.d. 219,220, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 10.07.2014, prin care Mavrodi V. l-a recunoscut pe Șestoveț V. (f.d. 221,222, vol. I); - procesul-verbal de percheziție din 25.06.2014, prin care au fost fixate obiectele ridicate în timpul percheziției efectuate în domiciliul învinuitului Mavrodi V. (f.d. 16,17, vol. II); - procesul-verbal din 26.06.2014 de examinare a telefonului mobil de marca/model „LG L90” (f.d. 25, vol. II); - tabelul fotografic ridicat din telefonul mobil de marca/model „LG L90” cu cartela SIM XXXXX care aparține învinuitului Mavrodi V. (f.d. 29-81, vol. II); - procesul-verbal de percheziție din 25.06.2014, prin care au fost fixate obiectele ridicate în timpul percheziției efectuate în domiciliul învinuitului Cuznețov D. (f.d. 110, 111, vol. II); - procesul-verbal din 26.06.2014 de examinare a telefonului mobil de marca/model „Nokia X2” cu cartela SIM XXXXX (f.d. 124, vol. II); - tabelul fotografic ridicat din telefonul mobil de marca/modelul „Nokia X2” cu cartela SIM XXXXX care aparține lui Cuznețov D. (f.d. 128-136, vol. II); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 26.06.2014 (f.d. 137, vol. II); - procesul- verbal din 26.06.2014 de examinare a tabletei de modelul „Prestigio Multipad 7.0 Prime 3G” (f.d. 138, vol. II); - tabelul fotografic ridicat din tableta de modelul „Prestigio Multipad 7.0 Prime 3G” care aparține lui Cuznețov D. (f.d. 142-177, vol. II); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 26.06.2013 (f.d. 178, vol. II); - descifrările telefonice furnizate de către compania de telefonie mobilă „Orange” ale abonatului cu numărul cartelei SIM XXXXX care aparține lui Cuznețov D. (f.d. 7-85, vol. III); - descifrările telefonice furnizate de către compania de telefonie mobilă „Orange” ale abonatului cu numărul cartelei SIM XXXXX care aparține lui Mavrodi V. (f.d. 92-227, vol. III); - descifrările telefonice furnizate de către compania de telefonie mobilă „Moldcell” ale abonatului cu numărul cartelei SIM XXXXX care aparține lui Cara A. (f.d. 9-224, vol. IV; f.d. 1-192, vol. V); - procesul-verbal de examinare a descifrărilor telefonice ale numerelor de telefon: XXXXX de care s-a folosit Mavrodi V.; XXXXX de care s-a folosit Urum V.; XXXXX de care s-a folosit Andrușoi V.; XXXXX de care s-a folosit Cuznețov D.; XXXXX de care s-a folosit Cara Ig.; XXXXX de care s-a folosit Ibrișim I.; XXXXX de care s-a folosit Cara A.; XXXXX de care s-a folosit Cuznețov D.; XXXXX și XXXXX de care s-a folosit Boicov V.; XXXXX de care s-a folosit „Dima” cet. al Federației Ruse; supuse examinării, conțin informații despre apelare și comunicare reciprocă, prin ce au fost fixate informații 24 electronice care demonstrează evenimentul infracțional al inculpaților (f.d. 193-200, vol. V); - procesul-verbal de confruntare din 19.08.2014, acțiune efectuată între învinuitul Boicov V. și martorul Mavrodi V. (f.d. 163-169, vol. VI); - procesul-verbal de confruntare din 22.08.2014, acțiune efectuată între învinuitul Cuznețov D. și martorul Mavrodi V., în rezultatul căreia au fost consolidate declarațiile martorului în suportul probării evenimentului infracțional, fiind stabilită coroborarea acestora cu celelalte probe (f.d. 170-173, vol. VI); - procesul-verbal de confruntare din 22.08.2014, acțiune efectuată între învinuitul Cuznețov D. și martorul Urum V., în rezultatul căreia au fost consolidate declarațiile martorului în suportul probării evenimentului infracțional, fiind stabilită coroborarea acestora cu celelalte probe (f.d. 174-176, vol. VI); - procesul-verbal de reținere a cet. Capsîz S. din 12.12.2014, și obiectele, documentele și mijloacele bănești (f.d. 70-79, vol. IA); - sentința Judecătoriei Comrat din 10.04.2015 emisă și pronunțată în privința lui Capsîz S. (dosarul nr.29/2015), precum și procesul-verbal cu declarațiile făcute sub jurământ de către cet. Capsîz S. pe cauza pronunțată (f.d. 87-122, vol. IA); tabel foto-cartografic care conține informații cu referire la dislocația locurilor unde învinuitul a fost instruit la acțiuni militare (f.d. 130-142, vol. I); - sentința Judecătoriei Comrat din 01.08.2014 emisă și pronunțată în privința lui Mavrodi V. și Urum V. (dosarul nr. 1-129/2014), precum și procesul-verbal cu declarațiile făcute sub jurământ de către cet. Mavrodi V. și Urum V. în cauza dată (f.d. 143-162, vol. IA); - informația prezentată de către Departamentul Poliției de Frontieră nr. 35/7-4-3080 din 02.07.2014 (f.d. 165, vol. IA); - informația prezentată de către Departamentul Poliției de Frontieră nr. 35/7-4-3270 din 14.07.2014 (f.d. 167, vol. IA); - extrasele din registrul de stat al populației cu referire la Cara Ig., născut la XXXXX; Șestoveț Vl., născut la XXXXX; Cara A., născut la XXXXX; Ibrișim I., născut la XXXXX, prin care se confirmă existența persoanelor indicate, inclusiv în informațiile prezentate de către autoritățile RM și care sunt cetățeni ai RM (f.d. 168-173, vol. IA); - tabelul fotografic ridicat din telefonul mobil de modelul „HTC Desire 310” care aparține bănuitului Candidatov A. și care conține mesaje cu caracter anticonstituțional și indirect confirmă unele intenții ideologice cu caracter criminal (f.d. 178-185, vol. IA); - procesul - verbal de examinare din 21.08.2014 a descifrărilor telefonice ale numerelor de telefon: XXXXX de care s-a folosit Mavrodi V.; XXXXX de care s-a folosit Urum V.; XXXXX de care s-a folosit Andrușoi Vl; XXXXX de care s-a folosit Cuznețov D.; XXXXX de care s-a folosit Cara Ig.; XXXXX de care s-a folosit Ibrișim I.; XXXXX de care s-a folosit Cara A.; XXXXX de care s-a folosit Cuznețov D.; XXXXX și XXXXX de care s-a folosit Boicov V.; XXXXX de care s-a folosit „Dima” cet. al Federației Ruse (f.d. 1-8, vol. IIA); - stenograma cu convorbirile telefonice ale abonatului numărului de telefon XXXXX, care aparținea învinuitului Cara A. (f.d. 23-82, vol. IIA; f.d. 132- 185 vol. XII (traducere). Prin urmare, instanța de apel a conchis că, sentința cuprinde elementele definitorii condamnării în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 2791 alin. (3) și 42 alin. (2), (3), (4), 26, 282 alin. (1) Cod penal, prevăzute de articolul 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, astfel sunt descrise faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, forma și gradul de vinovăție a inculpatului Cuznețov D., motivele și consecințele infracțiunilor săvârșite, probele pa care se întemeiază concluziile 25 instanței de judecată și motivele pentru care sunt respinse argumentele părții apărării. Astfel, instanța de apel a reținut ca fiind relevante considerentele cuprinse în sentință, potrivit cărora „(<) Prin prisma tuturor probelor administrate și examinate în instanța de judecată, este de menționat faptul că starea de fapt probată atât în faza de urmărire penală cât și în cadrul cercetărilor judecătoreștii prin încriminarea inculpaților, faptele imputate s-au confirmat în totalitate. Instanța de judecată apreciază critic declarațiile inculpaților Cuznețov D. și Boicov V., iar versiunea acestora o consideră drept una de apărare, înaintată cu scopul evitării răspunderii penale, de aceea o respinge totalmente. Instanța de judecată conchide că probatoriul apărării, adică declarațiile martorilor Cuznețov și Boicov E. nu pot fi considerate ca elemente de fapt care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei. Declarațiile oferite de martorii apărării nu se referă la fondul cauzei și sunt pe alocuri generale, din informațiile pe care le conțin se confirmă alte circumstanțe decât cele necesare soluționării chestiunii cu privire la vinovăția sau nevinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii încriminate. Cu atât mai mult că martorii apărării sunt părinții inculpaților și dând astfel de declarații, încearcă de a face tot posibilul ca copii săi să evite răspunderea penală. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Cuznețov D. a săvârșit-participație în calitate de autor, organizator și instigator ia recrutarea, instruirea și acordarea suportului în scop terorist - infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 2791 alin. (3) Cod penal și participație în calitate de autor, organizator și instigator la pregătirea, la organizarea unei formațiuni paramilitare ilegale, adică pregătirea la organizarea și conducerea unei formațiuni paramilitare, neprevăzute de legislația RM, precum și pregătirea la participarea la o astfel de formațiune-infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, art. 282 alin. (1) Cod penal. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Boicov V. a săvârșit - participație în calitate de autor, organizator și instigator la recrutarea, instruirea și acordarea suportului în scop terorist - infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 2791 alin. (3) Cod penal și participație în calitate de autor, organizator și instigator la pregătirea, la organizarea unei formațiuni paramilitare ilegale, adică pregătirea la organizarea și conducerea unei formațiuni paramilitare, neprevăzute de legislația RM, precum și pregătirea la participarea la o astfel de formațiune-infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, art. 282 alin. (1) Cod penal” (f.d. 86, 87, vol. XIV). În contextul evaluării activității primei instanțe cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, instanța de apel a conchis că nu există temei pentru a le da o nouă apreciere, instanța de apel fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentință, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul că vinovăția inculpatului Cuznețov D. în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 26 42 alin. (2), (3), (4), 2791 alin. (3) și 42 alin. (2), (3), (4), 26, 282 alin. (1) Cod penal este dovedită prin probatoriul administrat în cadrul cercetării judecătorești. Probele administrate și apreciate de prima instanță - relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului Cuznețov D. în săvârșirea infracțiunilor imputate. Fiecare probă, a fost apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, astfel sunt motivate concluziile instanței cu privire la condamnarea inculpatului Cuznețov D. Instanța a pus la baza sentinței de condamnare probele menționate la cercetarea cărora au avut acces toate părțile în egală măsură, fiind asigurate cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu faptele reținute în sarcina inculpatului Cuznețov D., astfel fiind în corespundere cu exigențele art. 6 CoEDO. Astfel, cu referire la versiunea inculpatului Cuznețov D., instanța de apel a conchis că aceasta nu are acoperire probatorie, ce combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, astfel reprezentând poziția de apărare, urmărește scopul de a evita răspunderea penală, iar nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 42 alin. (2), (3), (4), 2791 alin. (3) și 42 alin. (2), (3), (4), 26, 282 alin. (1) Cod penal, cercetate și apreciate în modul cuvenit, demonstrează cu certitudine participarea acestuia la săvârșirea infracțiunilor imputate. Cu privire la motivele invocate în apelul procurorului, sub aspectul invocării ilegalității și netemeiniciei sentinței în partea ce vizează achitarea inculpaților Cuznețov D. și Boicov V. de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), (4), 141 alin. (2), 42 alin. (2), (3), (4), 26, 290 alin. (2), 42 alin. (2), (3), (4), 337 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a conchis că acestea sunt nefondate, or, considerentele primei instanțe sânt motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, care au dus la soluția de achitare a inculpaților de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunilor menționate. În atare situație, instanța de apel a reținut că, nu sânt fondate motivele invocate în apelul acuzatorului de stat, ce vizează aprecierea probelor prezentate în sprijinul învinuirii, sub aspectul invocat de apelant, precum că aceste probe dovedesc vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor incriminate prin rechizitoriu, or, în ședința de judecată din cadrul instanței de apel, partea acuzării n-a prezentat probe, care ar servi la constatarea existenței infracțiunilor 27 respective și la stabilirea vinovăției inculpaților, prin prisma cerințelor invocate în apel. Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu faptele care nu întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute la art. 42 alin. (2), (3), (4), 141 alin. (2), 42 alin. (2), (3), (4), 26, 290 alin. (2), 42 alin. (2), (3), (4), 337 alin. (1) Cod penal, astfel fiind în corespundere cu exigențele art. 6 CoEDO. Cât privește argumentele procurorului cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpaților, instanța de apel a reținut că, la soluționarea chestiunii respective, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61, 75 și 84 Cod penal, astfel încât este în limitele legii pedeapsa aplicată pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina acestora, precum și pedeapsa definitivă aplicată în cazul de concurs de infracțiuni. În context, se instanța de apel a remarcat că Hotărârea Curții Constituționale nr. 3 din 23.02.2016 „ Privind excepția de neconstituționalitate a alineatelor 3,5,8 și 9 din Cod de procedură penală” nu are efect retroactiv asupra actelor judecătorești emise în cauză, inclusiv asupra hotărârilor judecătorești privind arestarea preventivă și privind prelungirea duratei arestării preventive inculpaților. Totodată, după cum rezultă din lucrările cauzei, în termenul de o lună stipulat în Hotărârea Curții Constituționale nominalizate, în baza încheierii din 12.03.2016 (f.d. 32-28, vol.XIII), inculpaților le-a fost modificată măsura preventivă din arestare preventivă în liberarea provizorie sub controlul judiciar. În atare situație, instanța de apel nu a constatat încălcări ale drepturilor inculpaților, respectiv, nu sunt persoane vinovate ce ar fi comis presupusele încălcări, fapt ce determină concluzia certă privind inaplicabilitatea recompensei prin reducerea pedepsei inculpaților. Prin urmare, odată ce eronat au fost interpretate și, respectiv, greșit aplicate prevederile articolului 385 alin. (4) Cod de procedură penală, sentința atacată, în partea respectivă, este lovită de nulitate, motiv pentru care necesită a fi casată, parțial, cu menținerea celorlalte dispoziții.

Împotriva hotărârilor nominalizate declară recursuri ordinare procurorul și avocatul Răileanu P. în numele inculpatului Cuznețov D., care solicită: procurorul, invocând temeiul de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, casarea totală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată. În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor indicate anterior în apel și descrise în pct. 3. al prezentei decizii, suplimentar menționând că, instanța de apel la examinarea cauzei nu a îndeplinit prevederile art. 414, 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, din sensul 28 cărora rezultă că nerespectarea acestor cerințe ale legii echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei instanței de apel. În situația în care instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de acuzare, decizia judecătorească este afectată și nu poate fi considerată legală și întemeiată și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel pentru condamnarea inculpatului conform actului de învinuire. Partea acuzării consideră că vinovăția inculpaților este confirmată prin totalitatea probelor anexate la materialele cauzei. De fapt, în viziunea acuzării, atât la faza de urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, au fost prezentate probe incontestabile, suficiente și concludente privind vinovăția inculpaților de săvârșirea infracțiunilor imputate. Totodată, acuzatorul de stat consideră că, instanța de fond greșit a emis și pronunțat soluții de achitare pe capetele de acuzare vizând infracțiunile prevăzute de art. 141, 290, 337 Cod penal, dar și instanța de apel a menținut poziția instanței de fond. Astfel, instanțele de fond au ignorat declarațiile martorilor care au menționat că ei aflându-se pe teritoriul Federației Ruse, împreună cu ambii inculpați, au păstrat și utilizat ilegal în procesul instruirilor militare armei de foc adevărate de diferite tipuri și modele (pistol, automat, grenade etc.). De asemenea, instanțele de fond au ignorant și poziția părții acuzării la etapa dezbaterilor judiciare, care a solicitat reținerea în acțiunile inculpaților pregătirea de păstrare ilegală a armelor de foc pe teritoriul RM, în raport cu acuzația de pregătire la procurare (...). Cu referire la capătul de acuzare pe art. l41 Cod penal, instanțele de fond au ignorant în totalitate probele și toate informațiile aduse de partea acuzării, fiind incontestabil stabilit scopul pregătirilor militare în vederea organizării la participarea acțiunilor anticonstituționale cu caracter militar, similar evenimentelor din Ucraina, din anul 2014. Totodată, instanțele de fond au dispus greșit achitarea inculpaților și pe episodul incriminat în baza art. 337 Cod penal, argumentând în acest sens că, ”Trădarea de Patrie” se comite numai în interes militar și/sau pe timp de război. Necătând la faptul că din declarațiile inculpaților se susține inexistența faptelor încriminate, aceasta este confirmată de însuși comportamentul lor și de vehicularea cu diferite „legende” învățate de către reprezentanții serviciilor speciale străine (versiuni de apărare), dând de înțeles participarea lor activă în cadrul activității criminale, fapt ce a impus perceperea de către martori a tuturor circumstanțelor expuse de inculpați ca activități serioase, reale și violente. Adițional, acuzatorul de stat menționează că, prin conținutul stenogramei interceptării convorbirilor telefonice, dar și în rezultatul cercetării (ascultării) 29 înregistrărilor comunicărilor telefonice între inculpați și alți complici (în privința cărora urmărirea penală continuă, inclusiv activități de căutare), în care se evidențiază existența grupurilor de persoane și organizarea dirijării criminale, rolul concret al fiecăruia dintre inculpați, darea indicațiilor acestora în vederea materializării laturilor obiective a infracțiunilor care li se incriminează. În contextul celor expuse, acuzatorul de stat menționează că, mijloacele de probă, dobândite în condițiile art. 135, 137 Cod de procedură penală, pot fi verificate prin expertiză tehnică, în cazul existenței cărorva dubii, dispusă de către instanța de judecată la cererea părților, fapt ce nu a fost solicitat de către partea apărării. Astfel, în contextul celor relatate, apreciind conform propriei convingeri, formate în urma examinării în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv a probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești din punct de vedere a coroborării lor, călăuzindu-ne de legea procesual penală, apelantul conchide că probele acumulate și cercetate, confirmă cu certitudine că acțiunile inculpaților au fost săvârșite intenționat, materializând prin acțiunile lor și latura obiectivă a infracțiunilor încriminate. Privite în ansamblu probele acumulate denotă că fiecare din membrii criminali aveau funcțiile sale de conducători ale grupurilor de persoane recrutate în vederea realizării scopurilor avute de către acestea și alți complici. Declarațiile inculpaților referitoare la neimplicarea lor la comiterea infracțiunilor incriminate și fabricarea cauzelor penale în privința lor, urmează a le fi date o apreciere critică, deoarece ele poartă doar un caracter declarativ și nu sânt confirmate de careva mijloace de probe prevăzute de legea procesual penală, ele fiind înaintate în scopul eschivării de la răspundere penală. Astfel, analizând textul sentinței și decizia instanței de apel, acuzarea a ajuns la concluzia că instanțele de fond nu și-au îndeplinit conștient obligațiunea Constituțională de a înfăptui justiția în stat, iar instanța de apel a examinat pur formal, tendențios și unilateral apelul declarat de procuror, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu ce o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată. avocatul Răileanu P. în numele inculpatului Cuznețov D., indicând prevederile art. 420-436 Cod de procedură penală, solicită repunerea recursului declarat în termen, casarea sentinței și deciziei instanței de apel în partea condamnării lui Cuznețov D. în baza art. 42 alin, (2), (3), (4); 2791 alin. (3) Cod penal și în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, 282 alin. (1) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare în partea respectivă, din motiv că, nu s-a constatat existența faptelor infracționale. În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor indicate anterior în apel și descrise în pct. 3. al prezentei decizii, 30 suplimentar menționând că, hotărârile adoptate de către instanțele inferioare în partea condamnării lui Cuznețov D. în baza art. 42 alin, (2), (3), (4); 2791 alin. (3) Cod penal și în baza art. 42 alin. (2), (3), (4), 26, 282 alin. (1) Cod penal, sunt neîntemeiate. Astfel, fiind audiat în cadrul ședințelor de judecată, inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția, declarând că nu a comis infracțiunile ce i se incriminează. Coroborând circumstanțele enunțate mai sus cu prevederile legale având în vedere principiul prezumției nevinovăției, conform art. 8 Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului. Astfel, probele prezentate în cadrul ședinței de judecată de către acuzatorul de stat nu conțin informații certe și veridice despre vinovăția inculpatului, în baza acestora pot fi trase mai multe concluzii opuse, fapt ce denotă imposibilitatea punerii acestora la baza unei sentințe de condamnare. Totodată potrivit art. 51 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar componența infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale. Răspunderii penale este supusă numai persoana vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală. Potrivit art. 101 alin. (1), 325 alin. (1). 384 alin. (3). 385 alin. (1) pct. 1) - 4) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. La adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. 6.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, avocatul Răileanu P. a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de procurorul, solicitând inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, ținând seama de opinia expusă în referință, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, recursul procurorului este vădit neîntemeiat, iar cel declarat de avocatul Răileanu P. în numele inculpatului Cuznețov D. nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute în art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, din următoarele considerente: 31 7.1. Referitor la recursul ordinar declarat de procuror În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Precum a fost menționat supra, acuzatorul de stat invocă temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s- a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul. Colegiul penal reține că acuzatorul de stat critică chestiunea de apreciere a probelor, în particular obiectând asupra achitării lui Cuznețov D. și Boicov V. pe capetele de acuzare incriminate în baza art. 42 alin. (2), (3), (4); 141 alin. (2); 42 alin. (2), (3), (4), art. 337 alin. (1); 42 alin. (2), (3), (4); 26, 290 alin. (2) Cod penal. În contextul dat, Colegiul penal reține că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. În acest sens, este necesar de a menționa că potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. În contextul dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv prin prisma prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Din considerentele expuse, Colegiul penal va respinge argumentul recurentului în partea dată, ca fiind de jure inadmisibil. În același context, Colegiul penal constată că temeiul pentru recurs invocat în cerere, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că instanța de apel nu s- a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu și-a găsit confirmare în prezenta cauză, fiind invocat nemijlocit întru susținerea criticii privind aprecierea probelor, cu mențiunea asupra faptului că instanța de apel nu a apreciat în mod corespunzător probele la care procurorul a făcut referință în 32 apelul declarat, care în viziunea acestuia ar demonstra vinovății inculpaților pe capetele de învinuire prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), (4); 141 alin. (2); 42 alin. (2), (3), (4), 337 alin. (1); 42 alin. (2), (3), (4); 26, 290 alin. (2) Cod penal. Sub acest aspect, Colegiul penal constată că instanța de apel s-a expus detaliat asupra motivelor invocate în apelul declarat de procuror, statuând asupra acestora prin constatările care au fost expuse la pct. 5. al prezentei decizii și care, în opinia Colegiului penal, nu necesită o reiterare din considerentul corectitudinii și temeiniciei lor. Astfel, se relevă că, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelurile declarate, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată în pct. 4. al prezentei decizii. În sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la casarea parțială a sentinței și pronunțării unei noi hotărâri. Ținând seama de aceste prevederi, Colegiul penal constată că instanța de apel a fost în drept și, de fapt, întemeiat a dispus casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei inculpaților conform sancțiunilor art. 42 alin. (2), (3), (4); 2791 alin. (3), 42 alin. (2), (3), (4); 26, 282 alin. (1), 84 alin. (1) Cod penal, expunându-se argumentat din motivul cărei erori de drept urmează a fi casată soluția primei instanțe în partea respectivă, iar în continuare verificând minuțios toate probele administrate a ajuns la concluzia menținerii achitării lui Cuznețov D. și Boicov V. de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), (4); 141 alin. (2); 42 alin. (2), (3), (4), art. 337 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; iar cele prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), (4); 26, 290 alin. (2) Cod penal, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, motivându-și detaliat și clar soluția adoptată. Instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurent, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 5. al prezentei decizii, soluție, care este susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai impune (cauza CtEDO, Rebait și alții c. Franței, din 25.02.1995, nr. 26564/1995). Prin urmare, instanța de recurs conchide că concluziile la care a ajuns instanța de apel sunt obiective și întemeiate, nefiind identificată prezența vreunei erori judiciare invocate de recurent, care ar putea servi drept temei de casare a deciziei contestate. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat 33 7.2. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Răileanu P. în numele inculpatului Cuznețov D. Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului ordinar în cazul în care constată că acesta nu corespunde cerințelor de conținut, conform prevederilor art. 430 Cod de procedură penală. Art. 430 Cod de procedură penală, stipulează cerințele, cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță. Suplimentar instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Cerințele nominalizate, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate de către recurent. Colegiul penal, verificând motivele recursului declarat, constată că partea apărării, în argumentarea acestuia, face trimitere la o serie de evenimente care în viziunea sa sunt încălcări procedurale, admise de instanțe la judecarea prezentei cauze, însă nu specifică concret temeiul prevăzut de legea procesuală la utilizarea acestei căi de atac și anume, nu descrie care este eroarea de drept din cele enumerate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care s-a comis la judecarea cauzei de către instanța de apel și în ce constă esența erorii respective. Astfel, în cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul pe care se bazează, din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca inadmisibil. Or, Colegiul penal constată că recursul ordinar declarat de avocatul Răileanu P., nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursul părții apărării cu circumstanțe de drept, care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Astfel, statuând asupra faptului că autorul recursului a invocat cu totul alte argumente care nu-și găsesc reflectare în temeiurile prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală și anume că, hotărârile adoptate de către instanțele inferioare în partea condamnării lui Cuznețov D. în baza art. 42 alin, (2), (3), (4); 2791 alin. (3); 42 alin. (2), (3), (4), 26, 282 alin. (1) Cod penal, sunt 34 neîntemeiate, Colegiul conchide că acestea nu sunt erori de drept, care ar putea duce la casarea unei hotărâri judecătorești. Mai mult ca atât, recurentul în recursul declarat face trimitere la mai multe norme din Codul de procedură penală, însă nu le raliază la propriile solicitări și pretenții în raport cu decizia atacată, în particular fiind omise desfășurarea acestor raportări prin prisma unui temei de recurs valabil, ceea ce impune Colegiului penal de a fi în imposibilitate să le rețină ca fiind relevante. Deoarece temeiurile pentru recurs ordinar sunt expres și limitativ stipulate în lege, rezultă că motivarea recursului trebuie să se refere numai la acestea, cu indicarea expresă a temeiurilor pe care se întemeiază, astfel recurentul nu a respectat aceste cerințe obligatorii. În speță, avocatul Răileanu P. la întocmirea recursului nu a îndeplinit toate dispozițiile prevăzute la art. 430 Cod de procedură penală și în situația dată se impune, inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, pe motiv, că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, în cauza penală în privința lui Cuznețov Dmitri XXXXX și Boicov Veaceslav XXXXX, de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Ciocana, Cașu Ruslan, ca fiind vădit neîntemeiat, iar cel declarat de avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului Cuznețov Dmitri, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute în art. 430 pct.5) Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 23 februarie 2018. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 35