4-1re-27/2018 — art. 217/1 al. 4 CP

4-1re-27/2018 — art. 217/1 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul 4-1re-27/18

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

18 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecătorii – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, declarat de avocatul

Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele condamnatului Erușevschi Dan, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Dubăsari din 13 octombrie 2016, decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017 și decizia Colegiului

penal al Curții Supreme de Justiție din 24 mai 2017, în cauza penală în privința lui

Erușevschi Dan XXXX, născut la XXX în XXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

instanța de fond: 06.04.2016 –13.10.2016,

instanța de apel: 07.11.2016 – 22.02.2017

instanța de recurs: 11.05.2017 –24.05.2017;

instanța de recurs în anulare: 14.12.17 – 18.01.2018.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală legal

executată.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip închis.

Dan, împreună cu mai multe persoane, în privința cărora, cauza penală a fost

disjungată, a transmis lui Druța P. un pachet din folie de staniol în care se afla

substanță sub formă de pulbere. În aceiași zi, aproximativ la orele 14.20, Druța P.,

realizând scopul comun, s-a deplasat lângă Hidrocentrala XX, din preajma s. XXX, cu

scopul de a transporta, păstra și înstrăina substanțe narcotice, unde a vândut, contra

sumei de 700 lei, un pachețel din folie de staniol în care se afla o substanță în formă de

pulbere de culoare albă. Ulterior, de la persoana care a procurat obiectele indicate, a

fost ridicat pachețelul cu substanța narcotică respectivă.

Conform raportului de expertiză nr. XX din XX, substanța cu aspect de pulbere

și bulgări, ridicată la 03.02.2016 în rezultatul efectuării măsurilor speciale „achiziția de

control” de la o persoană cu numele „Petru”, reprezintă heroină, care se atribuie la

substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice (heroină) constituie 0,336 g

(materie uscată).

Tot el, la 19.02.2016, aproximativ ora 12.00, aflându-se la domiciliul din mun.

XX, continuându-și acțiunile infracționale, urmărind același scop, i-a transmis lui

Chilaru I. un pachet din folie de staniol cu substanță narcotică. Ulterior, în perioada de

timp de la ora 15.40 până la 16.00, în mun. XX, în preajma edificiului cu nr.X, a fost

efectuată percheziția corporală a lui Chilaru I., în cadrul căreia a fost depistat un pachet

din folie de staniol despre care acesta a indicat că în el se află substanță narcotică și

anume „heroină”, descrisă în procesul-verbal de percheziție. În cadrul percheziției

corporale, de la Chilaru I. a fost ridicat pachetul din folie de staniol în care a fost

depistată o substanță sub formă de pulbere asemănătoare cu substanța ridicată la

1

03.02.2016 în cadrul achiziției de control. Totodată, din automobilul „XX”, număr de

înmatriculare XX, de care se folosea Chilaru I. și care era parcat în preajma locului

indicat, în cadrul procesului-verbal de cercetare la fața locului, a fost ridicată o seringă

în care era o substanță despre care ultimul a indicat că este substanță narcotică

pregătită pentru folosire.

Conform raportului de expertiză nr. 34/12 1-R-809 din 29.02.2016, substanța cu

aspect de pulbere și bulgări ridicată la 19.02.2016, în rezultatul percheziției corporale a

lui Chilaru I., reprezintă heroină care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea

substanțelor narcotice constituie 0,193 g. (materie uscată).

Tot el, urmărind același scop infracțional, a păstrat în domiciliul său din mun.

XXX, substanță narcotică, care la 19.02.2016 în perioada de timp de la ora 18.55 până

la 21.20, a fost ridicată în cadrul efectuării percheziției în acest domiciliu. Astfel, în

cadrul percheziției au fost ridicate substanța uscată sub formă de praf, cântar de model

QC PASS 2 cu scara de cântărire de la 0,01 g - 200 g, o butelie din plastic cu fundul

tăiat, la gura buteliei fiind plasată folie de staniol și substanță vegetală de culoare verde

închis.

Conform raportului de expertiză nr. 34 12/1 -R-753 din 25.02.2016, substanța cu

aspect de pulbere și bulgări ridicată la 19.02.2016 în rezultatul percheziției la

domiciliul lui Erușevschi D., din mun. XX, reprezintă heroină care se atribuie la

substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (heroină) alcătuiește în total

5,388 g (0,112+0,168+0,200+4,908 g materie uscată). Masa vegetală uscată cu miros

specific, depistată și ridicată în circumstanțele de mai sus, reprezintă marijuană, care se

atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană)

constituie 39,83 g (materie uscată).

Conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2016, cantitatea de 5,917 (5,388+0,193+0,336)

g. de heroină se atribuie la substanțe narcotice și constituie proporții deosebit de mari,

iar cantitatea de 39,830 g. de marijuană se atribuie la substanțe narcotice și constituie

proporții mari.

sentinței și pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, din lipsa faptei

infracțiunii.

Apelantul a indicat că nu au fost prezentate probe directe și pertinente care ar

demonstra eventuala înstrăinare de droguri de către inculpat, pe parcursul exercitării

urmăririi penale nefiind efectuate achiziții de control.

Declarațiile martorului Chilaru I., care la fel ca și inculpatul se află la evidența

medicului narcolog, nu sunt veridice și suficiente pentru probarea, cu certitudine a

vinovăției inculpatului, or, acesta consumă de mai multă vreme droguri, iar în lipsa

dozei de droguri este foarte vulnerabil, în stare de sevraj neconștientizând cele

întâmplate.

Martorul Druța P. nu are nici o tangență cu inculpatul.

Declarațiile martorului Frumuzachi D., care este ofițer de investigații, nu pot fi

admise în calitate de probă în baza art. 90 alin. (3) p. 4) și art. 251 Cod de procedură

penală.

Probele prezentate întru susținerea învinuirii inculpatului, au fost obținute ilegal,

prin aplicarea în privința inculpatului a tratamentului inuman și degradant, care s-a

manifestat prin neacordarea asistenței medicale adecvate inculpatului, care, fiind

2

consumator de droguri pe parcursul a mai mulți ani, se afla în stare de sevraj și nu era

în stare să conștientizeze cele întâmplate.

Procesul-verbal privind percheziția din 19.02.2016 la domiciliul inculpatului, este

întocmit într-un mod indescifrabil și de o calitate proastă, astfel, nu poate fi pus la baza

învinuirii.

Pe parcursul efectuării percheziției au fost ridicate două cântare din apartamentul

inculpatului, însă fără respectarea prevederilor Codului de procedură penală, privind

reflectarea semnelor de individualizare ale bunurilor ridicate.

Probele prezentate de acuzare au fost obținute prin aplicarea mijloacelor de

constrângere în privința inculpatului, manifestate prin neacordarea asistenței medicale

unei persoane aflate în stare de abstinență acută, ce reprezintă o încălcare a drepturilor

și libertăților persoanei, fiind o formă de tratament inuman și degradant.

La 21.02.2016, orele 04.15 noaptea, inculpatul a fost adus la IDP a DP mun.

Chișinău de pe str. Tighina 6, iar la 22.02.2016, orele 22.00 fiind escortat la

Penitenciarul nr. 13 din mun. Chișinău. Astfel, fișa examinării medicale nr. 261 a

persoanei reținute în IDP a DP mun. Chișinău, Erușevschi D. din 19.02.2016 nu putea

fi întocmită la această dată, fiind astfel, întocmită la o dată înapoiată, pentru a acoperi

ilegalitățile comise în privința inculpatului.

La materialele cauzei, lipsesc temeiurile relevante și suficiente pentru justificarea

continuării urmăririi penale în privința inculpatului.

Declarațiile martorilor audiați nu dovedesc vinovăția inculpatului, nefiind astfel

constatată existența faptei infracțiunii.

Conform jurisprudenței CEDO, neacordarea asistenței medicale adecvate pentru

depășirea stării de sevraj a deținutului este o formă de rele tratamente.

Calitatea probelor prezentate este foarte joasă și creează îndoieli serioase despre

obiectivitatea organului de urmărire penală și a procurorului în privința respectării

prezumției nevinovăției.

3.1. A declarat apel și inculpatul Erușevschi D., solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile lui să fie recalificate în baza art. 217

alin. (4) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse privative de libertate cu suspendarea

condiționată a executării.

Apelantul a indicat, că faptele sale nu au fost calificate corect. Din start a

recunoscut că întradevăr deținea droguri la domiciliu, dar ele erau pentru consum

personal și nicidecum cu scop de înstrăinare. O eventuală înstrăinare de droguri nu a

fost constatată, documentată sau demonstrată.

Sentința de condamnare a fost bazată exclusiv pe declarațiile martorului Chilaru

T., alte probe fiind irelevante în vederea unei înstrăinări de droguri.

2017, apelurile au fost respinse ca nefondate.

4.1. Instanța de apel a reținut că, starea de fapt și de drept se află în concordanță

deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de către instanța de fond,

neconstatându-se temeiuri de casare a sentinței. Instanța de fond a dat o apreciere

corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din

punct de vedere al utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod

obiectiv, călăuzindu-se de lege, încadrând just acțiunile inculpatului în baza art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, ca transportarea, păstrarea și distribuirea substanțelor

narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit

de mari.

3

În cadrul ședinței instanței de apel, inculpatul a declarat că susține declarațiile

date la faza urmăririi penale și în instanța de judecată, recunoscând că deținea cantități

mari de droguri acasă, însă acestea erau destinate propriului consum.

Necătând că inculpatul nu a recunoscut vina în cele incriminate, vinovăția

acestuia se dovedește integral prin probele pertinente, concludente, utile și veridice,

care coroborează între ele, și anume: declarațiile martorilor Dancuța G., Frumuzachi

D., Armaș V. și Chilaru I.; procesul-verbal din 03.02.2016 de ridicare a unui pachețel

din folie de staniol, cu substanță praf de culoare brună, obținută de la Druța P., în urma

efectuării măsurii speciale de investigație „achiziția de control” din 04.08.2015;

procesul-verbal din 04.02.2016 de consemnare a măsurii speciale de investigație

„achiziția de control” , în cadrul căreia a fost procurat de la Druța P. contra sumei de

700 lei o folie de staniol, cu substanță praf de culoare brună, care ulterior s-a constatat

a fi heroină; raportul de expertiză nr. XX din XX, prin care s-a stabilit că substanța

cu aspect de pulbere și bulgări, ridicată la 03.02.2016, în rezultatul efectuării măsurilor

speciale „achiziția de control” de la o persoană cu numele „Petru”, reprezintă heroină,

care se atribuie la substanțele narcotice; procesul – verbal din 17.02.2016 de

consemnare a măsurii speciale de investigație „achiziția de control”, în cadrul căreia a

transmis lui Druța P. mijloace bănești în sumă de 700 lei; procesul-verbal de

percheziție din 16.02.2016 a lui Druța P., prin care au fost depistate și ridicate de la

acesta mijloace bănești în sumă de 700 lei; procesul-verbal de percheziție corporală

din 19.02.2016 a lui Chilaru I., prin care au fost depistate și ridicate de la el un

pachețel din folie de staniol, în care se află substanță praf de culoare brună, mijloace

bănești în sumă de 104 lei; procesul-verbal de cercetare din 19.02.2016, de examinare

a automobilului „XX”, număr de înmatriculare XX, efectuată în mun. Chișinău, la

intersecția str. Aldea – Teodorovici cu str.XXX, în cadrul căreia a fost depistată și

ridicată o seringă cu ac, în care se afla un lichid de culoare cafenie; procesul-verbal

privind percheziția din 19.02.2016 la domiciliul inculpatului, mun. XXX, în cadrul

căreia au fost depistate și ridicate 4 pachețele din folie de staniol, cu substanță praf de

culoare brună, mijloace bănești în sumă de 3 891 lei, masă vegetală uscată, de culoare

verde, fărâmițată, 2 cântare electronice, pentru cântărirea substanțelor în cantități mici,

11 bucăți de folie de staniol, o bucată de butelie din plastic cu fundul tăiat; raportul de

expertiză nr. 34/12/1R – 753 din 25.02.2016, prin care s-a stabilit că substanța cu

aspect de pulbere și bulgări prezentată la examinare în 4 pachete din folie de staniol,

ridicată la 19.02.2016, în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul inculpatului,

reprezintă heroină, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței

narcotice (heroină) alcătuiește în total 5,388 g. (0,112 + 0,168 + 0,200 + 4,908 g. –

materie uscată), masa vegetală uscată de culoare verde cu miros specific, depistată și

ridicată reprezintă marijuana, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice,

cantitatea substanței narcotice (marijuana) constituie 39,830 g. (materie uscată), pe

cele două balanțe electronice prezentate la examinare, depistate și ridicate de pe

aceeași adresă, sunt prezente urme de heroină, care se atribuie la substanțele narcotice;

procesele-verbale de percheziție corporală din 20.02.2016 a lui Constandachi T.,

întocmit la reținerea acestuia, în cadrul căruia a fost depistată o folie de staniol cu

substanță de culoare închisă, folie din staniol cu substanță de culoare roz, o pastilă în

formă rotundă de culoare albă, o pastilă în învelișul căreia este inscripția „suboxone”,

o folie din staniol, mijloace bănești în sumă de 1 708 lei; procesul-verbal de

percheziție corporală din 20.02.2016, a lui Panainti N., întocmit la reținerea lui, în

cadrul căreia au fost depistate și ridicate un pachețel din polietilenă cu masa vegetală

4

uscată, fărâmițată, de culoare verde – brună, un blister cu 5 pastile „alprazolam”;

procesul-verbal nr. XX din 20.02.2016 al examinării medicale de constatare a faptului

de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, prin care s-a stabilit că

Chilaru I. se afla în stare de ebrietate provocată de stupefiante (opiacee); procesul-

verbal nr. XX din 20.02.2016 al examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, prin care s-a stabilit prezența pe

corpul inculpatului a substanțelor de canabinaide și opiacee; raportul de expertiză nr.

XX din 29.02.2016, prin care s-a stabilit că substanța cu aspect de pulbere și bulgări,

ridicată la 19.06.2016 în rezultatul efectuării percheziției corporale a lui Chilaru I.,

reprezintă heroină, care se atribuie la substanțele narcotice, cantitatea substanței

narcotice (heroină) constituie 0,193 g. (materie uscată), lichidul (0,5 ml.) din seringa

cu capacitatea de 2,0 ml., ridicată la 19.02.2016, în rezultatul efectuării cercetării

automobilului „XXX”, număr de înmatriculare XXX, la intersecția str. Aldea

Teodorovici cu str. XXX, mun. Chișinău, este o soluție de heroină, care se referă la

substanțele narcotice. Cantitatea de substanțe narcotice (heroină) în lichidul dat,

constituie 0,055 g. (materie uscată); raportul de expertiză nr. XX din 03.03.2016,

prin care s-a stabilit că substanța cu aspect de bulgări și pulbere de culoare roză,

depistată și ridicată în rezultatul efectuării percheziției corporale a lui Constandachi

T., la reținerea acestuia efectuată la 20.02.2016 în mun. XXX, reprezintă amfetamină,

care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope, cantitatea de substanță psihotropă

(amfetamină) constituie 0,305 g., pastila de formă hexagonală, depistată și ridicată în

aceleași circumstanțe, conține buprenorfin, care se atribuie la categoria substanțelor

psihotrope. Cantitatea de substanță psihotropă (buprenorfin) în pastila prezentată

constituie 0.008 g., pastila de formă rotundă-concavă, depistată și ridicată în aceleași

circumstanțe, conține fenobarbital, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope,

de stabilit cantitatea de substanță psihotropă (fenobarbital) în pastila prezentată nu este

posibil din motive tehnice, pe pachetul din folie de staniol, pe fragmentul din folie de

staniol cu urme de carbonizare și în pastilele cu inscripția „XX”, depistate și ridicate în

aceleași circumstanțe, careva substanțe narcotice, psihotrope sau precursori incluși în

biblioteca NIST MS-2014 n-au fost depistate, pe pachetul, confecționat dintr-un

fragment de folie din staniol cu urme de carbonizare, depistat și ridicat la 20.02.2016,

în rezultatul cercetării automobilului „XX”, n/î XXX, în mun. XXX, careva urme de

substanțe narcotice sau psihotrope nu s-au depistat; raportul de expertiză nr. XX din

03.03.2016, prin care s-a stabilit că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde,

depistată și ridicată la 20.02.2016 în rezultatul percheziției corporale a cet. Panainti N.,

pe str. XXX, din mun. XX, reprezintă marijuana, care se atribuie la substanțele

narcotice, cantitatea substanței narcotice (marijuana) constituie 0,088 g (materie

uscată), cele 5 pastile de culoare albă, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe

conțin alprazolam, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope, cantitatea de

substanță psihotropă (alprazolam) în pastilele prezentate constituie în total 0,0025 g.,

pastilele de culoare albă în număr de 7 (șapte), depistate și ridicate la 20.02.2016 în

rezultatul cercetării automobilului „XX”, n/î XXX, pe str. XXX, conțin alprazolam,

care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea de substanță psihotropă

(alprazolam) în pastilele prezentate constituie în total 0,0035 g.; copia fișei de

examinare a persoanei reținute din 19.02.2016, prin care se confirmă că Erușevschi D.

a fost examinat la 19.02.2016 de către felcerul IDP al DP mun. Chișinău, Foca, care a

concluzionat că reținutul, Erușevschi D. este practic sănătos, starea sănătății acestuia

fiind satisfăcătoare.

5

Sunt neîntemeiate argumentele apelantului că acțiunile lui urmează a fi

recalificate în baza art. 217 alin. (4) Cod penal, că procesul - verbal de examinare

medicală de la IDP este fals și neveridic deoarece la data indicată el nu se afla la IDP,

că toate acțiunile de urmărire penală cu participarea lui urmează a fi declarate nule

deoarece se afla în stare de sevraj.

Or, faptul transportării, păstrării și distribuirii substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari s-a

demonstrat pe deplin prin declarațiile martorului Dancuța G., care a participat în

calitate de membru al echipei la efectuarea percheziției la domiciliul lui Erușevschi D.,

de unde au fost ridicate substanțe narcotice ca heroina și marijuana dintre care o parte

a fost predată benevol, iar altă parte a fost depistată în cadrul percheziției propriu-zise.

Totodată, Dancuța G. a fost cel care a organizat ”achiziția de control”, iar unele

din bancnote au fost depistate la inculpat acasă cum sunt: două bancnote cu nominalul

de 100 lei cu seria F0037 nr.835890 și seria FOI 13 nr. 382519, opt bancnote cu

nominalul de 20 lei cu seria și numărul: D0092 830870, DO 124 575810, D0093

626325, DOI 18 326830, D0085 714183, D0095 567818, DO 100 568131, DOI 16

284611 și două bancnote cu nominalul de 10 lei, cu seria și numărul COI60 565957,

C0086 967761.

Inculpatul nu a putut explica proveniența acestor bancnote, din care motiv

argumentul că banii depistați și ridicați în cadrul percheziției sunt dobândiți de el legal

în urma efectuării montajului video și traducerilor din limba engleză în limba română

sau rusă nu și-a găsit confirmare, or, nu au fost prezentate probe în sensul dat.

Urmează a fi apreciat critic și argumentul apelanților privind declararea nulă a

tuturor acțiunilor procesuale cu participarea inculpatului, deoarece acesta se afla în

stare de sevraj.

Astfel, inculpatul a asistat la efectuarea percheziției domiciliare din 19.02.2016, a

depus declarații în calitate de bănuit tot la aceiași dată, precum și a depus declarații la

11.03.2016 în calitate de învinuit, în ambele cazuri în prezența avocatului.

Argumentul apelanților privind nulitatea procesului-verbal de reținere a

inculpatului din 19.02.2016, raportului de expertiză nr. XXX din 25.02.2016,

procesului-verbal de audiere a martorului Frumuzachi D., în ședința de judecată, care

este ofițer de investigații, și procesului-verbal de audiere a învinuitului din 22.02.2016,

menționând că inculpatul se afla în stare de abstinență, urmează a fi respins.

Or, necătând la faptul că în baza procesului-verbal nr. 4306 din 20.02.2016 al

examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de

ebrietate și naturii ei, s-a stabilit starea de ebrietate cu substanțe canabinaide de 185

kg/ml și opiacee de 3942 leg/ml, acesta nu a prezentat semne a stării de sevraj, iar

medicul narcolog din cadrul Dispensarului narcologic a făcut mențiuni la rubrica nr. 5

„starea cunoștinței, orientarea pe teren, în timp, în situație și în personalitatea proprie”

- orientat, iar la rubrica 6 „particularitățile vorbirii” – vorbire clară.

Mai mult, prin fișa examinării medicale nr. 261 din 19.02.2016 a persoanei

reținute în IDP a DP mun. Chișinău, s-a stabilit că inculpatul acuze nu prezintă, starea

generală este satisfăcătoare, fiind practic sănătos.

Prin urmare, la momentul reținerii sale și a doua zi inclusiv, inculpatul nu

prezenta semne a stării de sevraj sau abstinență, acesta fiind consultat atât de medicul

narcolog cât și de felcerul al IDP al DP mun. Chișinău și nu a obiectat referitor la

starea sa de sănătate atât în perioada 19- 20.02.2016 cât și la 11.03.2016, când a fost

audiat în calitate de învinuit în prezența avocatului său.

6

Referitor la răspunsul Procuraturii mun. Chișinău nr. 32-1 -495pet/l 6-11371 că

mențiunea scrisă „19.02.2016” indicată în cadrul fișei examinării medicale întocmite

aferent comportă o eroare mecanică și nu constituie rezultatul căror-va acțiuni de

falsificare a informației, iar examinarea medicală a avut loc de fapt la 21.02.2016, nu

confirmă faptul aflării inculpatului în stare de sevraj.

Potrivit literaturii de specialitate, sevrajul reprezintă răspunsul organismului la

absența drogului cu care este obișnuit. Natura simptomelor și intensitatea acestora

depinde de drogul consumat, putându-se materializa prin tremurături, dureri musculare

și articulare, absența poftei de mâncare, scăderi în greutate etc., simptome care se

manifestă pe parcursul unei perioade mai îndelungate. Astfel, încât chiar și în cazul în

care inculpatul a fost examinat la 21.02.2016, simptomele în cauză urmau să persiste.

Totodată, conform materialelor cauzei inculpatul nu și-a impus restricții de la

mâncare, băutură etc., și nici nu s-au stabilit pierderi în greutate, vome frecvente și alte

simptome ale stării invocate de apărare atâta timp cât inculpatul s-a aflat în custodia

statului.

Astfel, sunt neîntemeiate argumentele apărării privind încălcarea art. 3 CEDO, în

privința inculpatului, or, în speță nu s-a stabilit aflarea ultimului în stare de sevraj.

Cu referire la argumentul apelantului că audierea în cadrul ședinței de judecată în

calitate de martor a ofițerului de investigație, Frumuzachi D. ar fi lovită de nulitate, se

reține că potrivit art. 90 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală, nu pot fi citați și

ascultați ca martori, judecătorul, procurorul, reprezentantul organului de urmărire

penală, grefierul - cu privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură

cu exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de

participare la reținere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobândite prin

intermediul lor, erorilor sau abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectivă, de

reexaminare a cauzei în ordine de revizie sau de restabilire a dosarului pierdut.

Iar ofițerul de investigație, Frumuzachi D., a participat la reținerea în flagrant a

inculpatului, precum și a participat în calitate de membru al echipei în cadrul efectuării

percheziției imediat după reținere, efectuând ridicarea probelor (substanțelor narcotice,

bani și alte obiecte).

Prin urmare, procesul-verbal de audiere a martorului Frumuzachi D., nu poate fi

lovit de nulitate.

Cele imputate inculpatului, corect au fost încadrate de organul de urmărire penală

în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, iar afirmațiile apelanților privind lipsa

faptei infracțiunii sunt neprobate.

Starea de fapt reținută și de drept apreciată, concordă cu circumstanțele stabilite și

probele administrate în cauză, relevate și analizate în cuprinsul sentinței, fiind

verificate în apel.

Temei pentru a da o nouă apreciere probelor nu există, instanța de apel fiind

solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza

sentinței de condamnare.

Considerentele instanței de fond sunt motivate și argumentate din punct de vedere

al temeiniciei și legalității, sub aspectul, că vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii imputate este dovedită în cadrul procesului penal, astfel fapta acestuia,

reținută prin sentință, întrunește elementele infracțiunilor imputate.

Față de lucrul judecat de primă instanță, se constată motivarea amplă și temeinică

a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor

7

prezentate de părți în raport cu faptele reținute în sarcina inculpatului, în corespundere

cu exigențele art. 6 din CEDO.

Este corectă concluzia primei instanțe privind determinarea și constatarea juridică

a corespunderii exacte între semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și

semnele componenței de infracțiune prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a respins și alegațiile apărării, că în sentința contestată,

instanța de fond nu s-a expus asupra probelor invocate de inculpat și asupra

argumentelor invocate de apărare.

Or, art. 6 CEDO obligă instanțele să-și argumenteze deciziile luate. Această

obligație nu poate fi înțeleasă în sensul că ele trebuie să răspundă în mod detaliat la

fiecare argument al părților procesului. Obligația de motivare a deciziilor variază în

funcție de natura acestora.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de fond a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal.

casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care

inculpatul să fie achitat, din motivul lipsei faptei și elementelor infracțiunii.

Recurentul a indicat că, probe directe și pertinente care ar demonstra eventuala

înstrăinare de droguri în orice formă, anume de către inculpat nu sunt. Pe parcursul

exercitării urmăririi penale nu s-au efectuat achiziții de control pentru a stabili cu

certitudine circumstanțele învinuirii aduse inculpatului de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

Prin interogarea martorilor, nu s-a stabilit cu certitudine existența faptei

infracționale.

Declarațiile martorului Frumuzachi D., care este ofițer de investigații, nu pot fi

admise în calitate de probă în baza art. 90 alin. (3) pct. 4) și art. 251 Cod de procedură

penală și cu toate că în ședința de judecată din 08.06.2016, s-a invocat

inadmisibilitatea acestei probe, instanța a considerat că declarațiile lucrătorilor poliției

– participanți la reținere în flagrant, pot fi admise, însă acestea urmau a fi apreciate

critic.

Probele prezentate de acuzare au fost obținute ilegal, prin aplicarea în privința

inculpatului a tratamentului inuman și degradant, care s-a manifestat prin neacordarea

asistenței medicale adecvate inculpatului, care fiind consumator de droguri pe

parcursul a mai mulți ani, se afla în stare de abstinență, nefiind în stare să

conștientizeze cele întâmplate, drept probă servind: cererea privind solicitarea opiniei

specialistului din 01.09.2016, textul răspunsului d-lui Serghei Șîlcov, medic psihiatru –

narcolog, din 09.09.2016.

Astfel, actele procesuale respective sunt lovite de nulitate absolută și nu pot fi

puse la baza sentinței de condamnare.

În pofida probelor prezentate de apărare, instanța de apel neîntemeiat a

concluzionat lipsa stării de sevraj la inculpat.

În ședința de judecată din 12.09.2016, procurorul a reamintit că prin cancelaria

Judecătoriei Dubăsari, la 11.07.2016 a fost transmis pentru anexare la prezenta cauză

copia fișei examinării medicale nr. 261 a persoanei reținute în IDP a DP mun.

Chișinău, Erușevschi D. din 19.02.2016. Este un act procesual care nu a putut fi

întocmit la 19.02.2016, din motiv că inculpatul nu a fost adus la IDP a DP mun.

Chișinău, și conform materialelor cauzei a fost transportat la IP Dubăsari, dar în

realitate a fost dus la el acasă. Astfel, fiind demonstrată nevinovăția inculpatului.

8

La 19.02.2017, inculpatul nu a fost examinat de medicul Focșa E., iar potrivit

jurisprudenței CEDO, neacordarea asistenței medicale adecvate pentru depășirea stării

de sevraj a deținutului este o formă de rele tratamente.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală – nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

5.1. Inculpatul, la fel a declarat recurs ordinar, în care a solicitat casarea

hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

acțiunile sale să fie recalificate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, cu aplicarea

unei pedepse privative de libertate, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Recurentul a menționat că, calificarea faptei comise este greșită și nu întrunește

elementele infracțiunii corespunzătoare învinuirii înaintate.

Sentința de condamnare a fost bazată exclusiv pe declarațiile martorului Chilaru

I., alte probe prezentate de acuzare, fiind irelevante.

Acuzarea nu a prezentat nici o probă directă și concretă înstrăinării de droguri de

către inculpat, precum ar fi „achiziția de control”.

Instanța de fond a ignorat multiple încălcări comise de colaboratorii IP Dubăsari,

printre care aplicarea tratamentului inuman și degradant prin neacordarea asistenței

medicale inculpatului, care se afla în stare de sevraj din cauza lipsei de droguri.

Instanța de fond a admis ca probă examinarea medicală nr. 256 a inculpatului de

la IDP Chișinău din 19.02.2016, care conținea date neveridice, din motiv că ultimul a

fost plasat la IDP Chișinău la 21.02.2016.

Vinovăția sa nu a fost demonstrată în afara oricăror dubii rezonabile, iar probele

prezentate demonstrează comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b)

Cod penal.

s-a decis inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Veaceslav

Țurcan și de inculpatul Erușevschi Dan, împotriva hotărîrilor contestate, pe motiv că

sunt vădit neîntemeiate.

6.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, în recursul ordinar al

inculpatului, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici un temei din cele

nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente

specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității hotărârilor

contestate în acest sens.

Totodată, argumentul indicat de recurenți că inculpatul, la etapa respectivă, s-ar fi

aflat în stare de sevraj, nu are niciun suport probatoriu și legal.

Din răspunsul Procuraturii mun. Chișinău nr. 32-1 -495pet/l 6-11371 rezultă clar

că mențiunea „19.02.2016” indicată în fișa examinării medicale comportă doar o

eroare mecanică, deoarece examinarea medicală a avut loc de fapt pe 21.02.2016.

Deci, această eroare nu a putut afecta în niciun fel esența concluziilor medico-

legale, inserate în actul dat.

Este de reținut că potrivit art. 90 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală, nu

poate fi ascultat ca martor reprezentantul organului de urmărire penală cu privire la

circumstanțele care i-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea atribuțiilor

procesuale, dar cu excepția cazurilor de participare la reținere în flagrant delict, de

cercetare a probelor dobândite prin intermediul lui.

Ofițerul de investigație, Frumuzachi D., a participat la reținerea în flagrant a

inculpatului, la efectuarea percheziției și ridicarea probelor (substanțelor narcotice,

bani și alte obiecte).

9

Astfel, audierea ultimului în calitate de martor nu este viciată, fiind prezentă

incidența excepțiilor nominalizate supra.

Mai mult, motivele invocate în recursurile de pe rol au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate, iar o

altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței

de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel

nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârile

contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile

inculpatului sunt întrunite elementele infracțiuni imputate, că faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică corectă, și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate.

Vladislav în numele condamnatului Erușevschi Dan, declară recurs în anulare, prin

care solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin

care acțiunile lui Erușevschi Dan să fie recalificate din prevederile art. 217/1 alin. (4)

lit. d) Cod penal, în cele ale art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal cu stabilirea unei

pedepse cu aplicarea art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, pentru violarea art. 3

CEDO, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Recurentul invocă dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor; lipsa unor investigații legale cu privire la

neexaminarea plângerilor inculpatului privind aplicarea tratamentelor degradante și

inumane, inclusiv la dobândirea probelor acuzatorii decisive al ultimului, al martorului

Chilaru I.. Declarațiile decisive ale martorului Chilaru I. au fost obținute de organul de

urmărire penală prin metode degradante și inumane, astfel cad sub incidența art. 3

CEDO. Fișa examinării medicale nr. 261 din 19.02.2016 nu putea fi întocmită la

această dată, din motiv că inculpatul nu a fost adus la IDP a DP mun. Chișinău,

conform materialelor cauzei a fost transportat la IP Dubăsari, dar în realitate a fost dus

la el acasă, ori neacordarea asistenței medicale adecvate pentru depășirea stării de

sevraj a deținutului este o formă de rele tratamente. De asemenea, în speța lui

Erușevschi Dan, era obligatoriu în sensul art. 274 alin. (3/1) Cod de procedură penală,

să fie dispusă pornirea urmăririi penale în baza art. 166/1 Cod penal, apoi exercitarea

unor investigații promte, oficiale, dar acest lucru nu a fost făcut. Prin urmare s-a

încălcat dreptul la un proces echitabil, ori instanțele de judecată au examinat cauza

unilateral.

materialele cauzei și materialele invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 6 pct. 44) și 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile

irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept

comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărîrea atacată.

Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea

pronunțată, se consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte

tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este

inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în articolul 453 Cod de

10

procedură penală, nu cuprinde menționarea acestor cazuri și argumentarea ilegalității

hotărârilor atacate.

Mai mult, recursul în anulare declarat de avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în

numele condamnatului Erușevschi Dan, nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în

art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, iar instanța de recurs nu este competentă să

completeze din oficiu recursul în anulare al apărătorului cu circumstanțe în fapt și în

drept, care l-ar justifica din motiv că conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.

Referitor la argumentele invocate de apărător, precum că, fișa examinării

medicale nr. 261 din 19.02.2016 nu putea fi întocmită la această dată, din motiv că

inculpatul nu a fost adus la IDP a DP mun. Chișinău, fiind în realitate dus la el acasă,

fără neacordarea asistenței medicale adecvate pentru depășirea stării de sevraj a

deținutului care este o formă de rele tratamente, Colegiul penal constată, că nu și-au

găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, or argumentele în cauză a

constituit obiect de discuție în cadrul examinării cauzei în instanța de apel și de recurs

ordinar, care s-a expus argumentat în pct. 4.1, 6.1 din decizie.

Cît privește argumentul recurentului la dobândirea probelor acuzatorii decisive al

inculpatului și al martorului Chilaru I., Colegiul penal menționează că, la audierea

acestora, ultimii au fost asistați de apărători, mai mult, ultimii nu au invocat careva

încălcări la etapa urmăririi penale și nici terminarea acesteia.

Recurentul mai invocă că, în sensul art. 274 alin. (3/1) Cod de procedură penală,

urma să fie dispusă pornirea urmăririi penale în baza art. 166/1 Cod penal, cu

exercitarea unor investigații promte, oficiale, dar acest lucru nu a fost făcut, prin

urmare s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, instanțele de judecată au examinat

cauza unilateral. Colegiul penal menționează că, potrivit materialelor cauzei,

procurorul a verificat argumentele date și prin ordonanță, a dispus refuzul pornirii

urmăririi penale (f.d. 162-166, vol. IV).

Astfel, instanța de recurs reține că instanțele de judecată, prin hotărârile sale au

oferit răspunsuri la argumentele esențiale ale apelurilor și recursurilor ordinare

declarate și tot aici, e de menționat că reieșind din jurisprudența CEDO, nu trebuie să

existe un răspuns la fiecare argument avansat de părți, atât timp cât sunt valorificate

toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate

componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de

altfel, în cauza de față.

Obligația de motivare a hotărârilor judecătorești face parte din setul de garanții

stabilit pentru existența unui proces echitabil. Conform jurisprudenței CEDO, expusă

în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, o hotărâre motivată demonstrează că părțile au

fost auzite în cadrul procesului penal, oferă posibilitatea ca această hotărâre să poată fi

verificată în cadrul căilor de atac și oferă posibilitatea persoanelor interesate de a

pregăti o cerere de apel sau recurs (Suominem c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și

alții c. Rusiei (2007) § 85).

Prin urmare, Colegiul consideră că instanțele de apel și recurs prin hotărârile

adoptate întemeiat au constatat existența faptelor și au prezentat împrejurările de loc,

de timp, de mod, de mijloace, scopul în care a fost săvârșită fapta, au făcut o analiză a

probelor din care rezultă vinovăția condamnatului, analizând inclusiv apărările

formulate cu privire la nevinovăția sa în săvârșirea infracțiunii incriminate, generând

11

concluzia că a verificat dacă împrejurările reținute de instanța de fond reprezintă

adevărul material, complet și cert.

Elocvente în acest sens, sunt și considerentele Curții Europene și anume în

situația în care instanța de apel și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la

împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să

utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o instanță de recurs poate, în principiu,

să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de instanța de apel. Mai mult ca atât,

Colegiul atestă că avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele condamnatului

Erușevschi Dan în recursul în anulare declarat, ca și în recursul ordinar declarat de

avocatul Veaceslav Țurcan și de inculpatul Erușevschi Dan, aduce argumente similare

în ce privește nevinovăția lui Erușevschi Dan, astfel nefiind necesar de a motiva diferit

răspunsul la aceleași argumente, în contextul oferirii răspunsurilor plauzibile de către

instanța de apel și recurs ordinar.

În circumstanțele indicate, Colegiul penal ajunge la concluzia că, în speța

examinată se impune ca soluție inadmisibilitatea recursului în anulare declarat, pe

motiv că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4), 453, 456 Cod de

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de avocatul Ciobanu-Nițuleac

Vladislav în numele condamnatului Erușevschi Dan, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții Supreme de Justiție din 24 mai 2017, în privința lui Erușevschi Dan

XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 15 februarie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

12