1ra-90/2018 — art. 264 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-90/2018 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-90/2018
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
17 ianuarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Gordilă Nicolae
Judecători Covalenco Elena
Diaconu Iurie
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Golubciuc Valentin în numele părții vătămate Hariton Victor, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12
septembrie 2017 și a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 27 martie
2017, în cauza penală privindu-l pe
Zbereanu Vasile Xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat mun. Xxxxx str. Xxxxx
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 22.12.2016-27.03.2017
instanța de apel: 16.05.2017-12.09.2017
instanța de recurs: 20.11.2017 - 17.01.2018
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul central din 27 martie 2017, în
procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,
Zbereanu Vasile Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin.
(1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 unități
convenționale, ce constituie 3.000 lei.
A fost încasat din contul lui Zbereanu Vasile în beneficiul lui Hariton Victor
suma prejudiciului moral în mărime de 1.000 lei și cheltuielile de judecată pentru
asistența juridică în mărime de 1.000 lei. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca
neîntemeiată.
A fost încasat din contul lui Zbereanu Vasile în beneficiul statului cheltuielile de
judecată pentru efectuarea expertizelor medico-legale în sumă de 369 lei.
Potrivit sentinței, s-a constatat că Zbereanu Vasile, la data de 18 august 2016,
în jurul orei 09.45, aflându-se la volanul automobilului de model „Skoda Fabia”, cu
n/î XXXXX se deplasa pe șos. Muncești din direcția str. Burebista spre str. Pădurii,
mun. Chișinău. În timpul deplasării pe șos. Muncești, conducătorul auto Zbereanu
Vasile, ajungând la intersecție cu str. Pădurii din neatenție față de trafic a ignorat
cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului
nr. 357 din 13.05.2009 și anume, prevederile pct. 2) în conformitate cu care în
Republica Moldova vehiculele se conduc pe partea dreaptă a carosabilului în sensul
1
de mers; prevederile pct. 45) al RCR potrivit cărora conducătorul trebuie să conducă
vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de
următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b)
dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea
tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră; în cazul în
care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el
trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța
traficului, iar drept urmare, s-a tamponat cu microbuzul de model „Mercedes 308”,
cu n/î XXXXX, ruta 118, condus de Hariton Victor, după care a tamponat și
automobilul de model „Ford Fiesta”, cu n/î XXXXX, condus de Iadîchin Valentin. În
consecință, în urma impactului, pasagerei microbuzului de model „Mercedes 308”,
cu n/î XXXXX, ruta 118, Chiseliova Maria, i-au fost cauzate conform raportului de
expertiză medico-legală nr. 2342/D din 02.09.2016-12.09.2016 vătămări corporale sub
formă de entorsă gradul II al genunchiului stâng; hemartroză la nivelul
genunchiului stâng, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui
obiect contondent dur cu suprafața de interacțiune limitată, fapt care condiționează
dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare
medie.
Pe baza stării de fapt expuse, acțiunile lui Zbereanu V. au fost calificate de
drept, în baza art. 264 alin. (1) Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a
circulației rutiere de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a
cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale și a sănătății.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul, Golubciuc Valentin, în
numele părții vătămate și civile, Hariton Victor, prin care a solicitat casarea acesteia,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care inculpatul să fie privat de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de 1 an și a admite pe deplin acțiunea civilă, cu încasarea din
contul lui Zbereanu V. în beneficiul părții civile, Hariton V., a sumei de 163.617,62 lei
– prejudiciul material, 1.000 lei – suma serviciilor de evaluare, 3.000 lei – suma
cheltuielilor de asistență juridică conform contractului și bonului de plată, 5.000 lei –
prejudiciul moral, 13.326 lei – suma profitului ratat, iar în total suma de 185.943,62
lei.
În motivarea apelului a invocat:
- instanța de judecată nu a ținut cont de faptul, că inculpatul a tamponat 2
automobile, iar în rezultatul accidentului rutier au suferit traume 7 persoane și
nefiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport, acesta rămâne a fi
periculos pentru trafic și ca rezultat poate să creeze accidente și mai grave, din acest
punct de vedere, Zbereanu V., urmează a fi privat de dreptul de a conduce mijloace
de transport cel puțin pe un termen de 1 an;
- instanța de fond absolut nelegitim a respins acțiunea civilă înaintată de
reprezentantul părții civile, Hariton V., privind încasarea din contul inculpatului a
prejudiciului material în sumă de 163.617, 62 lei, prejudiciului moral – 5.000 lei,
cheltuielile de judecată – 3.000 lei;
2
- instanța de fond nu a ținut cont nici de faptul, că asiguratorul nu este Botnari
Iu., ci SRL „FOC”, deci responsabil de funcționarea automobilului și
responsabilitatea o poartă nu Botnari Iu., dar Hariton V., fapt ce se confirmă prin
copia certificatului și copia poliței menționate;
- urmau a fi încasate și sumele de 1.000 lei pe care personal, Hariton V., le-a
achitat pentru serviciile de evaluare a pagubei și suma de 13.326 lei, ce constituie
profitul ratat;
- este lipsită de orice temei rațional și afirmația instanței de fond privind suma
de 5.000 lei ca fiind exagerată, deoarece având o așa sumă mare a prejudiciului cu
bună seamă orice persoană poate să aibă suferințe fizice și psihice și mai agravante;
- instanța de fond, incorect a stabilit mărimea cuantumului privind cheltuielile
de asistentă juridică în mărime de 1.000 lei în beneficiul lui Hariton V.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie
2017, a fost respins ca fiind depus peste termen apelul declarat, fiind menținută
sentința.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, sentința
integrală în speța dată a fost pronunțată la data de 27 martie 2017, iar avocatul
Golobciuc Valentin, în interesele părții vătămate Hariton V., a depus apel la data de
26 aprilie 2017, peste termenul de atac prevăzut de lege, adică peste aproximativ o
lună, fapt ce exclude repunerea apelului în termen, deoarece nu sunt întrunite
condițiile prevăzute la art. 403 Cod de procedură penală.
Astfel, din materialele cauzei rezultă, că copia sentinței motivate, cu explicarea
modului și termenului de atac, a fost înmânată părții vătămate, Hariton Victor,
contra semnătură la data de 27.03.2017.
În ședința instanței de apel, avocatul Golobciuc Valentin nu a oferit instanței
probe din care ar rezulta că întârzierea declarării apelului este motivată sau că a fost
în imposibilitate de a declara apel în termenul legal, indicând că a primit sentința
târziu, argumente considerate irelevante, deoarece la f.d. 34 v. 2 există recipisa, ce
confirmă că partea vătămată a primit copia sentinței integrale la data de 27.03.2017,
însă nu a depus apel.
Instanța de apel a notat, că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din
21.03.2017, rezultă că partea vătămată Hariton V. și apărătorul acestuia Golubciuc
Valentin au participat în ședința de judecată, și au fost informați despre data, ora și
locul pronunțării sentinței integrale, iar faptul că aceștia nu s-au prezentat nu poate
servi drept temei pentru repunerea în termen a apelului.
Acel fapt, că Haritor Victor, a scris pe verso la f.d. 39 v. 2, că a primit copia
sentinței motivate la data de 13.04.2017, nu poate servi drept temei pentru repunerea
în termen a apelului, deoarece ultimul a cunoscut despre data pronunțării și a primit
copia sentinței la data de 27.03.2017, fapt ce se confirmă prin recipisa din aceiași dată
(f.d. 34 v. 2), respectiv nici careva obiecții la procesul-verbal nu au fost înaintate, mai
mult ca atât, că există și înregistrarea audio al ședințelor de judecată.
Instanța de apel a remarcat, că prin întârziere motivată se înțelege, de regulă, un
caz fortuit, un caz de forță majoră, etc., astfel încât situația invocată de apelant să
3
reprezinte în mod efectiv un motiv temeinic de împiedicare a declarării apelului în
termenul legal.
În cele din urmă, instanța de apel a constatat, că întârzierea termenului de
declarare a apelului nu a fost determinată de motive întemeiate, fiind depus după
expirarea termenului de 15 zile după punerea în executare a sentinței și în atare
situație, nu există temei de repunere în termen a apelului pentru a fi judecat în fond,
situație juridică ce determină respingerea apelului propriu-zis, ca fiind depus peste
termen.
Din considerentele expuse, instanța de apel nu s-a expus și nu a analizat
argumentele invocate în apel, precum și probele administrate la caz, deoarece în
cazul în care apelul este tardiv, judecata nu mai are loc, întrucât instanța de apel nu a
fost sesizată în conformitate cu legislația.
Hotărârile judecătorești sunt atacate cu recurs ordinar de către avocatul,
Golubciuc Valentin, în numele părții vătămate Hariton V., care solicită casarea
acestora, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul
Zbereanu V., să fie privat de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un
termen de 1 an și a admite pe deplin acțiunea civilă, cu încasarea din contul lui
Zbereanu V. în beneficiul părții civile, Hariton V., a sumei de 163.617,62 lei –
prejudiciul material, 1.000 lei – suma serviciilor de evaluare, 3.000 lei – suma
cheltuielilor de asistență juridică conform contractului și bonului de plată, 5.000 lei –
prejudiciul moral, 13.326 lei – suma profitului ratat, iar în total suma de 185.943,62
lei.
În motivarea recursului invocă argumente similare cu cele din apel, subsidiar
indicând, că:
- din materialele cauzei rezultă, că copia sentinței integrale a fost înmânată lui
Hariton V., conform semnăturii la data de 27.03.2017 (f.d. 35), însă nu la f.d. 35, ci f.d.
34;
- la data de 27.03.2017, partea vătămată nici de cum nu putea să semneze și să
primească copia sentinței din motivul, că potrivit recipisei de la f.d. 19, pentru data
de 27.03.2017, ora 14.00 sunt doar semnăturile procurorului, avocatului, inculpatului
Zbereanu V., însă familia lui Hariton V. și a avocatului acestuia Golubciuc V.
lipsește, precum și semnătura acestora;
- partea vătămată, Hariton V., nu putea să primească copia sentinței, din motiv
că nu a participat la ședința dată, iar recipisa de la f.d. 19 o consideră falsificată;
- din procesul-verbal al ședinței de judecată din 27.03.2017 rezultă, că sentința a
fost pronunțată și s-a explicat termenul, și modul de atac, însă instanța de apel nu a
ținut cont de faptul că în ședința de judecată nu a participat nici Hariton V. și nici
avocatul acestuia;
- copia sentinței, Hariton V., a primit-o la data de 13.04.2017, respectiv apelul a
fost depus în termen și nu era nici o necesitate de a depune cererea de repunere în
termen.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, au depus referință privind opinia asupra recursului declarat:
4
7.1 Procurorul, care a solicitat de a decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind
vădit neîntemeiat, deoarece lipsesc temeiuri de drept pentru casarea hotărârii
contestate, în prezenta cauză penală.
7.2 Avocatul, Șontea Daniel, în numele inculpatului, care a solicitat de a decide
inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea deciziei instanței
de apel, deoarece nu se constată prezența a careva erori de drept, ce ar servi drept
temei de implicare a instanței de recurs, în sensul casării deciziei atacate.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din
următoarele considerente:
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs
sânt vădit neîntemeiate.
Din sumarul recursului declarat, se atestă că autorul acestuia îl întemeiază în
baza alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă fără a specifica concret care din
cele 16 puncte prevăzute la norma dată constituie temeiul pentru casare. Totodată,
rezultând din conținutul recursului declarat, se reține că recurentul își expune
dezacordul cu soluția instanței de apel privind respingerea ca depus peste termen a
apelului declarat, respectiv neîntemeiat nu a fost examinat fondul acestuia. Ținând
cont de cele invocate în recurs, Colegiul consideră că din textul acestuia se desprinde
semnalarea cazului de casare stipulat la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură
penală și anume - hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a
repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Analizând criticile menționate în motivarea recursului declarat, în partea ce
ține de soluția adoptată de către a doua instanță de jurisdicție și motivele de
neexpunere asupra fondului apelului, în cauza deferită judecării, Colegiul penal
consideră, că instanța de apel justificat nu a pus în discuție criticile abordate de către
apărătorul părții vătămate, Hariton V., dat fiind faptul că apelul declarat de către
acesta a fost respins ca depus peste termen. Iar în cazul în care este adoptată o
soluție de respingere a apelului ca depus peste termen, faptul dat nu implică o
verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța de apel nu poate proceda la o
verificare de fapt și de drept a acesteia decât în cadrul unui apel exercitat în mod
legal (a se vedea pct. 16 al Hotărârii Plenului CSJ Cu privire la practica judecării
cauzelor penale în ordine de apel nr. 22 din 12.12.2005). Respectiv, ținând cont că
argumentele invocate și menționate mai sus nu au constituit obiect de discuție în
instanța de apel, pe motiv că această instanță nu a fost sesizată în termenul prevăzut
de norma procesual-penală, Colegiul statuează, că criticile și cazul de casare
semnalat de către autor în recursul ordinar declarat, nu este incident în cauza
deferită judecării.
Totodată, Colegiul penal notează, că instanța de apel a examinat și s-a
pronunțat argumentat asupra chestiunii omiterii nejustificate a termenului de
5
declarare a apelului de către avocatul Golubciuc V. în numele părții vătămate,
Hariton V.
În conformitate cu prevederile art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală,
termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea
nu dispune altfel.
La capitolul dat, Colegiul menționează, că instanța de apel a reținut corect
starea de fapt, din care rezultă că potrivit procesului verbal al ședinței de judecată a
primei instanțe din 21.03.2017 (f.d. 22-23 v. 2), instanța de judecată în prezența
participanților la proces, inclusiv a părții vătămate Hariton V. și a apărătorului
acestuia, Golubciuc V., a dispus anunțarea întreruperii pentru deliberare și
pronunțarea sentinței, la data de 27.03.2017 ora 14.00. Rezultând din același proces
verbal al ședinței de judecată la data de 27.03.2017 (f.d. 23 v. 2) la ședință s-a
prezentat inculpatul și apărătorul acestuia, iar procurorul, părțile vătămate și
apărătorii acestora nu s-au prezentat, deși au fost înștiințați, respectiv sentința a fost
pronunțată integral la aceiași dată (f.d. 23, 25-33 v. 2), în prezența inculpatului și
apărătorului său, fiindu-le explicat modul și termenul de atac, și înmânate potrivit
recipisei (f.d. 34 v. 2) copii ale sentinței, pentru cunoștință.
De menționat este acel fapt, că deși procurorul și partea vătămată, Hariton V.,
nu au fost prezenți la momentul retragerii instanței de judecată în deliberare pentru
pronunțarea sentinței, potrivit recipisei (f.d. 34 v. 2), acestora de asemenea la data de
27.03.2017 le-a fost înmânată copia sentinței motivate, unde este menționat despre
dreptul de a fi atacată cu apel în termen de 15 zile.
Totodată, instanța de recurs menționează, că partea vătămată Hariton V. și
apărătorul acestuia au fost înștiințați despre data deliberării și pronunțării sentinței
integrale, respectiv trebuiau să-și asume responsabilitate pentru realizarea dreptului
de atac asupra sentinței nominalizate, chiar și în cazul neprezentării la pronunțarea
sentinței integrale, urmau să dea dovadă de diligență la realizarea dreptului său de a
ataca hotărârea instanței de judecată, cu care probabil puteau să nu fie de acord.
Însă, invocările recurentului, precum că partea vătămată Hariton V., nu a primit
copia sentinței la data pronunțării, adică la 27.03.2017, nu pot fi reținute de către
Colegiul penal, deoarece lucrările cauzei dovedesc contrariul și anume potrivit
recipisei (f.d. 34 v. 2) ultimului i-a fost înmânată copia sentinței contra semnătură,
care este vizibil identică cu semnătura de la f.d. 39 v. 2, unde partea vătămată
Hariton V., a efectuat un înscris cu mențiunea că a primit sentința la data de
13.04.2017, dorind astfel de a-și deschide un alt termen pentru apel, fapt apreciat de
către instanța de recurs ca un abuz de drepturi procesuale, ceea ce este inacceptabil.
Prevederile alin. (2) și (3) art. 230 Cod de procedură penală stipulează, că în
cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit
termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea
actului efectuat peste termen. La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în
calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care
acesta se împlinește.
Așadar, în prezenta speță, instanța de recurs specifică, că termenul de declarare
a apelului urmează a fi calculat începând cu data de 28 martie 2017 și care a expirat
6
la sfârșitul zilei de 11 aprilie 2017, însă apărătorul părții vătămate Hariton V. a depus
apel abia la data de 26 aprilie 2017, fiind evident omis termenul de atac.
Nu pot fi reținute de către Colegiul penal, aserțiunile recurentului precum că
partea vătămată Hariton V. și apărătorul acestuia, nu aveau cum să cunoască despre
data ședinței de judecată pentru 27.03.2017, pe motiv că nu au fost incluși și nu au
semnat recipisa despre citare de la f.d. 19 v. 2. La aceste critici, instanța de recurs
menționează, că reieșind din procesul verbal al ședinței de judecată se constată
contrariul și anume că partea vătămată Hariton V. și avocatul său au participat la
ședința de judecată din 21.03.2017, unde și-au expus opiniile asupra demersurilor
înaintate de alți participanți la proces, au susținut poziția procesuală în dezbaterile
judiciare, asistând la ultimul cuvânt a inculpatului, după care instanța de judecată a
dispus anunțarea întreruperii pentru deliberare și adoptarea sentinței la data de
27.03.2017 ora 14.00. Totodată, în cazul în care procesul verbal al ședinței de judecată
ar fi conținut inexactități, partea vătămată Hariton V. și apărătorul său erau în drept
de a face obiecții asupra acestuia, în condițiile prevăzute de legea procesual-penală,
ceea ce nu s-a făcut, respectiv instanța de recurs nu poate omite constatările indicate
în procesul verbal al ședinței de judecată, iar invocările recurentului făcute în acest
sens se apreciază ca declarative și neîntemeiate.
Având ca reper considerentele expuse supra, Colegiul penal, conchide că
termenul de 15 zile pentru depunerea apelului de către apărătorul părții vătămate,
Hariton V., a fost depășit, iar circumstanțele enunțate denotă, că instanța de apel,
potrivit părții descriptive a deciziei adoptate, nu a comis erori de drept în raport cu
motivele invocate de recurent, astfel legal și întemeiat a respins apelul ca depus
peste termen, iar decizia atacată conține motive legale pe care se întemeiază soluția.
Generalizând raționamentele mai sus nominalizate, Colegiul concluzionează
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Golubciuc
Valentin în numele părții vătămate Hariton Victor, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2017, în cauza penală privindu-l
pe Zbereanu Vasile Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia pronunțată integral la data de 14 februarie 2018.
Președinte Gordilă Nicolae
Judecător Covalenco Elena
Judecător Diaconu Iurie
7