1ra-1475/17 — Art. 171 alin. 2 lit. b, b2 CP

1ra-1475/17 — Art. 171 alin. 2 lit. b, b2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1475/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte: Ursache Petru,

judecători: Toma Nadejda, Alerguș Constantin, Timofti Vladimir,

Țurcan Anatolie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de

avocatul Stratu Andrei în numele inculpatului Aramă Vitalie, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 mai 2017, în cauza

penală în privința lui

Aramă Vitalie XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în s.

XXXXX, r-nul XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.06.2016 – 30.09.2016;

Instanța de apel: 07.11.2016 – 17.05.2017;

Instanța de recurs: 18.08.2017 – 20.12.2017;

A C O N S T A T AT :

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către avocatul

Stratu Andrei în interesele condamnatului Aramă Vitalie.

Stratu Andrei în interesele condamnatului Aramă Vitalie a depus la Judecătoria

Sîngerei o cerere prin care a solicitat revizuirea sentinței Judecătoriei Telenești

din 21 decembrie 2012, menținută ulterior prin decizia Curții de Apel Bălți din

03 septembrie 2012 și modificată prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție din 01 aprilie 2014, prin care Aramă Vitalie a fost

condamnat conform art. 171 alin. (2) lit. b), b2) Cod penal la 9 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu dispunerea rejudecării

cauzei penale în privința condamnatului Aramă Vitalie, cu excluderea agravantei

- membru de familie, cu stabilirea unei pedepse mai blânde doar în baza art. 171

alin. (2) lit. b) Cod penal.

Autorul cererii de revizuire în motivarea acesteia a făcut trimitere la

prevederile art. 458 alin. (3) pct. 3) Cod de procedură penală, invocând temei că

nu pot fi conciliate decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

1

din 01 aprilie 2014 și hotărârea Judecătoriei Telenești din 01 iunie 2015, prin

care a fost declarată nulă căsătoria între Aramă Vitalie și Aramă Aliona

înregistrată la 11 decembrie 2006 la Primăria Chițcanii Vechi raionul Telenești,

precum declarat nul și certificatul de căsătorie respectiv.

Neconcilierea acestor două hotărâri constă în faptul că Aramă Vitalie a fost

condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. b), b2) Cod penal, una din agravantele

incriminate fiind violul asupra unui membru al familiei, ulterior însă prin

hotărârea Judecătoriei Telenești din 01 iunie 2015 s-a constatat că, de fapt,

familia dată nu a existat, din care considerente din învinuirea lui Aramă Vitalie

este necesar de exclus calificativul - săvârșit cu bună știință asupra unui membru

al familiei, cu stabilirea unei pedepse mai blânde.

Stratu Andrei în numele condamnatului Aramă Vitalie, cu invocarea că aceasta

este neîntemeiată și nefondată și urmează a fi casată, din următoarele motive:

- hotărârea judecătorească cu care nu se poate concilia decizia Colegiului

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 01 aprilie 2014 (dosarul

nr. 1ra-228/14) este hotărârea Judecătoriei Telenești din 01 iunie 2015 prin

care căsătoria între Aramă Vitalie și Aramă Aliona înregistrată la 11 decembrie

2006 la Primăria s. Chițcanii-Vechi, r-nul Telenești sub nr. 24 s-a declarat nulă,

s-a declarat nul actul de căsătorie nr. 24 din 11 decembrie 2006 întocmit la

Primăria s. Chițcanii-Vechi, r-nul Telenești pe numele Aramă Vitalie și Aramă

Aliona, s-a declarat nul certificatul de căsătorie seria CS-V nr. 0522484 eliberat

la 11 decembrie 2006 pe numele Aramă Vitalie și Aramă Aliona;

- hotărârea Judecătoriei Telenești din 01 iunie 2015 a fost menținută fără

modificări prin decizia Curții de Apel Bălți din 10 noiembrie 2015, iar ulterior

această decizie a Curții de Apel Bălți din 10 noiembrie 2015 a fost menținută

fără modificări și de către Curtea Supremă de Justiție, declarând la data de

23 martie 2015 inadmisibil recursul declarat de către recurenta Aramă Aliona,

hotărârea Judecătoriei Telenești devenind definitivă și irevocabilă;

- ca temei pentru această hotărâre, menținută și prin decizia Curții de Apel

Bălți și prin decizia CSJ au fost concluziile raportului de expertiză judiciară

nr. 289 din 27 februarie 2015, unde expertul CNEJ Mocreac Artur, la întrebarea

stabilită prin încheierea Judecătoriei Telenești din 28 octombrie 2014, a

constatat că semnătura din numele lui Aramă Vitalie la rubrica „Semnăturile

celor care se căsătoresc”, „El” din Actul de căsătorie nr. 24 din 11 decembrie

2006, întocmit pe numele lui Aramă Vitalie și Gherasim Aliona, a fost executată

nu de către Aramă Vitalie, dar a fost executată de către o altă persoană.”

Prin urmare, la această căsătorie nu a existat consimțământul lui Aramă

Vitalie pentru încheierea „așa zisei căsătorii”, fapt confirmat și prin concluziile

raportului de expertiză judiciară nr. 289 din 27 februarie 2015, consimțământul

fiind viciat (semnătura fiind a altei persoane);

- neconcilierea acestor două hotărâri nominalizate mai sus constau în

următoarele. În decizia Colegiului penal lărgit al CSJ din 01 aprilie 2014, prin

care Aramă Vitalie a fost condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. b), b2) Cod

penal cu stabilirea pedepsei de 9 (nouă) ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis, Aramă Vitalie a fost condamnat pentru

săvârșirea violului, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și

2

psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și

exprima voința, săvârșit cu bună știință asupra unui minor, membru de familie;

- pentru motivarea acestui calificativ - agravant de membru al familiei, în

decizia supusă revizuirii este consemnat că „Totodată, atât în cadrul urmăririi

penale, cât și în ședințele instanțelor de fond, s-a stabilit cu certitudine că

partea vătămată XXXXX, fiind fiica lui A. Aramă - soția legală a inculpatului, de la

vârsta de 1 an, permanent a locuit și s-a aflat la educație și întreținere în familia

Aramă, fapt ce denotă că atât prima instanță, cât și în instanța de apel corect au

conchis că aceasta face parte din membrii familiei inculpatului" - extras din

decizia Colegiului penal lărgit al CSJ din 01 aprilie 2014;

- ulterior, însă s-a stabilit că familia dată nici nu a existat, căsătoria lor fiind

declarată nulă atât de prima instanță, cât și menținută de către Curtea de Apel

Bălți și de către Curtea Supremă de Justiție. Tot nefondat a invocat și faptul că

XXXXX, fiind fiica lui A. Aramă - soția legală a inculpatului, de la vârsta de 1 an

permanent a locuit și s-a aflat la educație și întreținere în familia Aramă,

deoarece ulterior, în cadrul examinării apelului s-a stabilit că Aramă Aliona

numai în anul 2004 a divorțat de Baltag. De ce au dus în eroare, sub jurământ,

atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de fond, Curtea de Apel Bălți

când a fost examinat cazul de învinuire a lui Aramă Vitalie de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 171 Cod penal, și anume că de la 1 an partea

vătămată a locuit permanent în familia Aramă, că au fost căsătoriți legal;

- calificativul/agravantul - membru de familie, în cazul declarării nulității

absolute a căsătoriei, actului de căsătorie și certificatului de căsătorie între

Aramă Vitalie și Aramă Aliona este necesar de exclus din condamnarea lui

Aramă Vitalie în decizia supusă revizuirii, deoarece aceasta nu se încadrează în

prevederile art. 1331 lit. a) Cod penal, deoarece XXXXX nu este nici rudă cu

Aramă Vitalie pe linie colaterală, în acest context consideră că decizia Colegiului

penal lărgit a CSJ din 01 aprilie 2014 prin care Aramă Vitalie a fost condamnat

în baza art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal - săvârșit cu bună știință asupra unui

minor, b2) membru de familie, cu stabilirea pedepsei de 9 (nouă) ani închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, urmează a fi revizuită

(anume măsura de pedeapsă), și stabilită măsură de pedeapsă mai blândă în

temeiul numai a indicelui calificativ - săvârșit cu bună știință asupra unui minor,

excluzând calificativul/agravantul - membru de familie (lit. b2);

- însuși în decizia Colegiului penal lărgit a CSJ din 01 aprilie 2014 (decizie

supusă revizuirii) este stabilit că „inculpatul se caracterizează pozitiv, anterior

nu a fost judecat, de circumstanțele atenuante reținute de instanțele de fond”

(extras din decizia supusă revizuirii-pag 8). Adică, prin această decizie s-a

constatat existența numai a circumstanțelor atenuante, careva circumstanțe

agravante nefiind stabilite nici în instanța de fond, nici de Curtea de Apel Bălți;

- în speță, persistă numai circumstanțe atenuante (fapt constatat prin

decizia supusă revizuirii), iar după eliminarea agravantului „membru de

familie”, se argumentează și mai mult acest fapt;

- referitor la cele invocate de procuror și puse la temeinicia

sentinței/încheierii supuse recursului: după cum s-a expus în cadrul ședinței de

judecată Procurorul raionului Telenești, V. Ciubotaru, neconcilierea a două

hotărâri judecătorești poate fi numai în cazul când acestea sunt de natură

3

penală, dar la întrebarea avocatului unde este prevăzut în legislație acest fapt,

răspunsul a fost că se prezumă.

În acest context, reiterează, că interpretarea exhaustivă a prevederilor

procesual-penale în interesul învinuitului/inculpatului/condamnatului este

interzisă de legislația procesual penală (bazată pe presupuneri).

fost admis apelul, casată sentința, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea înaintată de avocatul Stratu Andrei în numele

condamnatului Aramă Vitalie privind revizuirea procesului penal în cauza

penală în privința lui Aramă Vitalie în baza art. 171 alin. (2) lit. b), b2) Cod

penal.

instanței, instanța de apel a menționat, că deși apărarea a atacat sentința

instanței de revizuire a Judecătoriei Sîngerei din 30 septembrie 2016 cu recurs,

calea de atac exercitată împotriva sentinței în ordine de revizuire a procesului

penal în cazul dat este apelul, motiv pentru care cauza a fost judecată în ordine

de apel.

Instanța de apel a constatat, că temeiul invocat de apărare, precum că în

cazul dat nu pot fi conciliate o hotărâre penală și o hotărâre civilă, nu poate fi

reținut ca admisibil, deoarece în calitate de temei de revizuire prevăzut de art.

458 alin. (3) p. 3) Cod de procedură penală poate constitui doar faptul

neconcilierii hotărârii judecătorești irevocabile penale .

La fel, instanța de apel a reținut, că nu pot fi puse la baza deciziei de

revizuire a cauzei motivele, din care nu rezultă vreun temei prevăzut de

legislație pentru admiterea revizuirii.

Acest principiu a fost menționat direct și de către Curtea Europeană a

Drepturilor Omului în cadrul examinării cererii depuse de Bujnița Artur

c. Moldovei, fiind indicat că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței

dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere că, atunci

când instanțele judecătorești dau o apreciere finală a unei chestiuni, constatarea

lor nu poate fi pusă în discuție, astfel acest principiu cere ca nici o parte să nu

aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar

cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei, o derogare

de la acest principiu fiind justificată numai când este necesară datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare.

În aceste circumstanțe, instanța nu s-a expus asupra motivelor invocate în

cererea de revizuire, cât și în apelul declarat de avocat împotriva sentinței

instanței de revizuire, ori, instanța de apel nici nu purcede la examinarea

fondului cererii, întrucât instanța de apel nu poate proceda la o verificare de

fapt și de drept a acesteia decât în cadrul unui temei de revizuire exercitat în

mod legal.

recurs ordinar avocatul Stratu Andrei în numele inculpatului Aramă Vitalie.

În motivarea recursului, invocând temeiurile de drept prevăzute la pct. 2),

3) și 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, apărătorul indică

următoarele argumente:

4

- instanța nu a fost compusă potrivii legii ori au fost încălcate prevederile

art. art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală, deoarece cererea de apel asupra

sentinței Judecătoriei Sîngerei din 30 septembrie 2016 la Curtea de Apel Bălți a

fost dispusă examinarea de către completul: Rotaru Ala, Burdeniuc Ruslana,

Pușca Dumitru, anume acel complet care s-a expus anterior la data de 29 iulie

2015 asupra celeilalte cereri de recuzare, și ca urmare, tot la ședința din

26 ianuarie 2017, de către apărare a fost depusă o cerere de recuzare a

completului, cerere susținută și de către avocatul părții vătămate și de către

procuror, care au considerat întemeiată cererea de recuzare, însă examinând

cererea de recuzare, completul Curții de Apel Bălți: A. Revenco, E. Rățoi.

Gh. Liulca au respins cererea de recuzare, argumentarea fiind că completul

Rotaru Ala, Burdeniuc Ruslana, Pușca Dumitru în decizia din 29 iulie 2015 nu

s-a expus asupra fondului (ceea ce direct contravine normelor procesual penal

referitor la recuzare), deoarece în prevederile legale nu se stipulează că s-au

expus s-au nu asupra fondului, fiind indicat numai că s-au expus anterior;

- contrar încheierii de a înfăptui ședințele în regim închis în sentință este

indicat asupra caracterului public al ședinței, și, prin urmare, motivarea Curții

de Apel Bălți de a examina cererea de apel în ședință închisă este lipsită de

temei juridic;

- instanța de apel nu face trimitere la norma procesuală unde este invocat

că numai hotărârile judecătorești irevocabile penale nu se pot concilia.

În rest, recurentul a invocat în recurs aceleași argumente indicate și în

cererea de apel.

recursului din motiv, că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu

motivele invocate de recurent și respectiv decizia atacată conține motive legale

pe care se întemeiază soluția.

concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit recursului declarat, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 2), 3) și 6) Cod de procedură penală,

potrivit cărora, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când:

2) instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile

art. 30, 31 și 33; 3) ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile

când legea prevede altfel; 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției este expusă neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

5

Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit

confirmare la judecarea recursului declarat, nefiind stabilite presupusele erori

de drept invocate de recurent.

Referitor la eroarea de drept prevăzută la pct. 2) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, invocată de recurent, precum că instanța nu a fost compusă

potrivii legii ori au fost încălcate prevederile art. art. 30, 31 și 33 Cod de

procedură penală, Colegiul lărgit constată, că în speță, o astfel de eroare nu a

fost admisă reieșind din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 34 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, în

cazul în care există circumstanțe prevăzute la art. 33, judecătorul este obligat să

facă declarație de abținere de la judecarea cauzei.

Pentru aceleași motive, judecătorul poate fi recuzat și de către părțile în

proces. Recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi propusă, de regulă, înainte

de începerea cercetării judecătorești. Cererea de recuzare poate fi făcută mai

târziu numai în cazurile dacă cel care face propunerea de recuzare a aflat

motivul recuzării abia după începerea cercetării judecătorești.

Colegiul lărgit reține faptul, că potrivit deciziei Curții de Apel Bălți din

29 iulie 2015, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de avocatul

Stratu Andrei în interesele lui Aramă Vitalie împotriva încheierii judecătorului

de instrucție a Judecătoriei Telenești din 23 iunie 2015, încheierea fiind

menținută (f. d. 119 – 120), în care s-a menționat că, avocatul Stratu Andrei a

atacat încheierea Judecătoriei Telenești din 23 iunie 2015, prin care a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată contestația înaintată cu privire la ordonanța de

refuz în admiterea cererii privind inițierea procedurii de revizuire în cauza

penală în privința lui Aramă Vitalie, încheiere care nu ține de cele indicate în

art. 313 alin. (6), art. 437 alin. (1) pct. 3/1 Cod de procedură penală și care nu

este susceptibilă de atac potrivit art. 313 alin. (6) Cod de procedură penală.

Prin urmare, instanța de recurs conchide, că nu pot fi admise ca fiind

plauzibile alegațiile recurentului în sensul, că completul de judecată a fost

compus contrar prevederilor legale, or, întemeiat prin decizia Colegiul judiciar

penal al Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2017 (f. d. 124 – 126), a fost

respinsă cererea de recuzare înaintată de către avocatul Stratu Andrei

completului de judecată Rotaru Ala (președinte și raportor), Burdeniuc Ruslana

și Pușca Dumitru (judecători), dat fiind faptul că, la adoptarea deciziei din

29 iulie 2015, completul de judecată recuzat, nu a intrat în examinarea fondului

cauzei, neexpunându-se asupra temeiniciei încheierii judiciare din 23 iunie

2015 și legalității ordonanței Procuraturii Telenești din 30 aprilie 2015, privind

refuzul revizuirii procesului penal, dat fiind faptul că încheierea din 23 iunie

2015, emisă de judecătorul de instrucție a Judecătoriei Telenești este

irevocabilă.

Referitor la eroarea de drept prevăzută la pct. 3) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, invocată de recurent precum că, ședințele de judecată în

instanța de apel nu au fost publice, precum și că instanța de apel nu a argument

necesitatea examinării apelului în ședință închisă, Colegiul penal constată că,

instanța de apel nu a fost obligată să motiveze caracterul închis al ședințelor de

judecată, dat fiind faptul că revizuirea face parte din capitulul V al Codului de

procedură penală, care se referă la căile extraordinare de atac.

6

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocate de către recurent,

și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, Colegiul lărgit relevă, că instanța de apel, respectând prevederile

art. 414 Cod de procedură penală, judecând apelul declarat, a verificat minuțios

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele

administrate de instanța de fond, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată

supra, la pct. 4, și pe larg motivată în pct. 5, din prezenta decizie.

La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și

motivele adoptării soluției.

Deși recurentul invocă ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul lărgit

constată, că recurentul nu argumentează ilegalitatea hotărârii judecătorești din

punct de vedere al erorii de drept comise la judecarea cauzei în apel, dar face

referire la procedura de apreciere a probelor și dezacordul cu modalitatea de

apreciere a acestora înfăptuită de către instanța de apel.

Astfel, argumentele recurentului, prin care susține, că două sau mai multe

hotărâri judecătorești irevocabile nu se pot concilia, au format obiect de discuție

la judecarea cauzei în apel și, cărora, instanța de apel le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și expusă în prezenta decizie la pct. 5, soluție, pe

care instanța de recurs o însușește și a cărei reluare consideră că nu se mai

impune.

Colegiul lărgit ține să sublinieze, că deși dispoziția pct. 3) alin. (3) art. 458

Cod de procedură penală face referire la hotărâri judecătorești, totuși hotărârile

inconciliabile trebuie să fie doar hotărâri penale, deoarece instanța de revizuire,

în cazul constatării existenței unor hotărâri inconciliabile, trebuie să le anuleze

și să pronunțe o altă hotărâre, or, o instanță penală nu poate dispune anularea

unei hotărâri civile. Din aceste considerente argumentele recurentului nu pot

servi drept temei de revizuire în baza prevederilor art. 458 alin. (3) pct. 3) Cod

de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal ajunge la concluzia, că este corectă soluția instanței de

apel, potrivit căreia a reținut, că temeiul de revizuire prevăzut de art. 458 alin.

(3) pct. 3) Cod de procedură penală, poate constitui doar neconcilierea unor

hotărâri judecătorești irevocabile penale, nu și civile, totodată instanța de apel

întemeiat și argumentat a respins și solicitarea apelantului privind emiterea

unei încheieri de solicitare a unui aviz consultativ de către Curtea Supremă de

Justiție, or, procedura penală nu prevede solicitarea unui aviz consultativ de la

instanța ierarhic superioară.

Așadar, reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia

că, temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului declarat. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis,

prin urmare, hotărârea atacată este una legală și întemeiată, considerente din

7

care recursul declarat urmează a fi respins, ca inadmisibil, cu menținerea

deciziei atacate.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Stratu Andrei

în numele inculpatului Aramă Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 17 mai 2017, în cauza penală în privința lui Aramă

Vitalie XXXXX, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 ianuarie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Alerguș Constantin

Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

8