1ra-1475/17 — Art. 171 alin. 2 lit. b, b2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 171 alin. 2 lit. b, b2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 2, 3, 6 CP
1ra-1475/17 — Art. 171 alin. 2 lit. b, b2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1475/2017
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
20 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
președinte: Ursache Petru,
judecători: Toma Nadejda, Alerguș Constantin, Timofti Vladimir,
Țurcan Anatolie,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de
avocatul Stratu Andrei în numele inculpatului Aramă Vitalie, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 mai 2017, în cauza
penală în privința lui
Aramă Vitalie XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat în s.
XXXXX, r-nul XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 20.06.2016 – 30.09.2016;
Instanța de apel: 07.11.2016 – 17.05.2017;
Instanța de recurs: 18.08.2017 – 20.12.2017;
A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 30 septembrie 2016, a fost
respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către avocatul
Stratu Andrei în interesele condamnatului Aramă Vitalie.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că avocatul
Stratu Andrei în interesele condamnatului Aramă Vitalie a depus la Judecătoria
Sîngerei o cerere prin care a solicitat revizuirea sentinței Judecătoriei Telenești
din 21 decembrie 2012, menținută ulterior prin decizia Curții de Apel Bălți din
03 septembrie 2012 și modificată prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții
Supreme de Justiție din 01 aprilie 2014, prin care Aramă Vitalie a fost
condamnat conform art. 171 alin. (2) lit. b), b2) Cod penal la 9 ani închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu dispunerea rejudecării
cauzei penale în privința condamnatului Aramă Vitalie, cu excluderea agravantei
- membru de familie, cu stabilirea unei pedepse mai blânde doar în baza art. 171
alin. (2) lit. b) Cod penal.
Autorul cererii de revizuire în motivarea acesteia a făcut trimitere la
prevederile art. 458 alin. (3) pct. 3) Cod de procedură penală, invocând temei că
nu pot fi conciliate decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
1
din 01 aprilie 2014 și hotărârea Judecătoriei Telenești din 01 iunie 2015, prin
care a fost declarată nulă căsătoria între Aramă Vitalie și Aramă Aliona
înregistrată la 11 decembrie 2006 la Primăria Chițcanii Vechi raionul Telenești,
precum declarat nul și certificatul de căsătorie respectiv.
Neconcilierea acestor două hotărâri constă în faptul că Aramă Vitalie a fost
condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. b), b2) Cod penal, una din agravantele
incriminate fiind violul asupra unui membru al familiei, ulterior însă prin
hotărârea Judecătoriei Telenești din 01 iunie 2015 s-a constatat că, de fapt,
familia dată nu a existat, din care considerente din învinuirea lui Aramă Vitalie
este necesar de exclus calificativul - săvârșit cu bună știință asupra unui membru
al familiei, cu stabilirea unei pedepse mai blânde.
Sentința instanței de revizuire a fost atacată cu apel de către avocatul
Stratu Andrei în numele condamnatului Aramă Vitalie, cu invocarea că aceasta
este neîntemeiată și nefondată și urmează a fi casată, din următoarele motive:
- hotărârea judecătorească cu care nu se poate concilia decizia Colegiului
penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 01 aprilie 2014 (dosarul
nr. 1ra-228/14) este hotărârea Judecătoriei Telenești din 01 iunie 2015 prin
care căsătoria între Aramă Vitalie și Aramă Aliona înregistrată la 11 decembrie
2006 la Primăria s. Chițcanii-Vechi, r-nul Telenești sub nr. 24 s-a declarat nulă,
s-a declarat nul actul de căsătorie nr. 24 din 11 decembrie 2006 întocmit la
Primăria s. Chițcanii-Vechi, r-nul Telenești pe numele Aramă Vitalie și Aramă
Aliona, s-a declarat nul certificatul de căsătorie seria CS-V nr. 0522484 eliberat
la 11 decembrie 2006 pe numele Aramă Vitalie și Aramă Aliona;
- hotărârea Judecătoriei Telenești din 01 iunie 2015 a fost menținută fără
modificări prin decizia Curții de Apel Bălți din 10 noiembrie 2015, iar ulterior
această decizie a Curții de Apel Bălți din 10 noiembrie 2015 a fost menținută
fără modificări și de către Curtea Supremă de Justiție, declarând la data de
23 martie 2015 inadmisibil recursul declarat de către recurenta Aramă Aliona,
hotărârea Judecătoriei Telenești devenind definitivă și irevocabilă;
- ca temei pentru această hotărâre, menținută și prin decizia Curții de Apel
Bălți și prin decizia CSJ au fost concluziile raportului de expertiză judiciară
nr. 289 din 27 februarie 2015, unde expertul CNEJ Mocreac Artur, la întrebarea
stabilită prin încheierea Judecătoriei Telenești din 28 octombrie 2014, a
constatat că semnătura din numele lui Aramă Vitalie la rubrica „Semnăturile
celor care se căsătoresc”, „El” din Actul de căsătorie nr. 24 din 11 decembrie
2006, întocmit pe numele lui Aramă Vitalie și Gherasim Aliona, a fost executată
nu de către Aramă Vitalie, dar a fost executată de către o altă persoană.”
Prin urmare, la această căsătorie nu a existat consimțământul lui Aramă
Vitalie pentru încheierea „așa zisei căsătorii”, fapt confirmat și prin concluziile
raportului de expertiză judiciară nr. 289 din 27 februarie 2015, consimțământul
fiind viciat (semnătura fiind a altei persoane);
- neconcilierea acestor două hotărâri nominalizate mai sus constau în
următoarele. În decizia Colegiului penal lărgit al CSJ din 01 aprilie 2014, prin
care Aramă Vitalie a fost condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. b), b2) Cod
penal cu stabilirea pedepsei de 9 (nouă) ani închisoare, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip semiînchis, Aramă Vitalie a fost condamnat pentru
săvârșirea violului, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și
2
psihică a persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și
exprima voința, săvârșit cu bună știință asupra unui minor, membru de familie;
- pentru motivarea acestui calificativ - agravant de membru al familiei, în
decizia supusă revizuirii este consemnat că „Totodată, atât în cadrul urmăririi
penale, cât și în ședințele instanțelor de fond, s-a stabilit cu certitudine că
partea vătămată XXXXX, fiind fiica lui A. Aramă - soția legală a inculpatului, de la
vârsta de 1 an, permanent a locuit și s-a aflat la educație și întreținere în familia
Aramă, fapt ce denotă că atât prima instanță, cât și în instanța de apel corect au
conchis că aceasta face parte din membrii familiei inculpatului" - extras din
decizia Colegiului penal lărgit al CSJ din 01 aprilie 2014;
- ulterior, însă s-a stabilit că familia dată nici nu a existat, căsătoria lor fiind
declarată nulă atât de prima instanță, cât și menținută de către Curtea de Apel
Bălți și de către Curtea Supremă de Justiție. Tot nefondat a invocat și faptul că
XXXXX, fiind fiica lui A. Aramă - soția legală a inculpatului, de la vârsta de 1 an
permanent a locuit și s-a aflat la educație și întreținere în familia Aramă,
deoarece ulterior, în cadrul examinării apelului s-a stabilit că Aramă Aliona
numai în anul 2004 a divorțat de Baltag. De ce au dus în eroare, sub jurământ,
atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de fond, Curtea de Apel Bălți
când a fost examinat cazul de învinuire a lui Aramă Vitalie de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 171 Cod penal, și anume că de la 1 an partea
vătămată a locuit permanent în familia Aramă, că au fost căsătoriți legal;
- calificativul/agravantul - membru de familie, în cazul declarării nulității
absolute a căsătoriei, actului de căsătorie și certificatului de căsătorie între
Aramă Vitalie și Aramă Aliona este necesar de exclus din condamnarea lui
Aramă Vitalie în decizia supusă revizuirii, deoarece aceasta nu se încadrează în
prevederile art. 1331 lit. a) Cod penal, deoarece XXXXX nu este nici rudă cu
Aramă Vitalie pe linie colaterală, în acest context consideră că decizia Colegiului
penal lărgit a CSJ din 01 aprilie 2014 prin care Aramă Vitalie a fost condamnat
în baza art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal - săvârșit cu bună știință asupra unui
minor, b2) membru de familie, cu stabilirea pedepsei de 9 (nouă) ani închisoare,
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, urmează a fi revizuită
(anume măsura de pedeapsă), și stabilită măsură de pedeapsă mai blândă în
temeiul numai a indicelui calificativ - săvârșit cu bună știință asupra unui minor,
excluzând calificativul/agravantul - membru de familie (lit. b2);
- însuși în decizia Colegiului penal lărgit a CSJ din 01 aprilie 2014 (decizie
supusă revizuirii) este stabilit că „inculpatul se caracterizează pozitiv, anterior
nu a fost judecat, de circumstanțele atenuante reținute de instanțele de fond”
(extras din decizia supusă revizuirii-pag 8). Adică, prin această decizie s-a
constatat existența numai a circumstanțelor atenuante, careva circumstanțe
agravante nefiind stabilite nici în instanța de fond, nici de Curtea de Apel Bălți;
- în speță, persistă numai circumstanțe atenuante (fapt constatat prin
decizia supusă revizuirii), iar după eliminarea agravantului „membru de
familie”, se argumentează și mai mult acest fapt;
- referitor la cele invocate de procuror și puse la temeinicia
sentinței/încheierii supuse recursului: după cum s-a expus în cadrul ședinței de
judecată Procurorul raionului Telenești, V. Ciubotaru, neconcilierea a două
hotărâri judecătorești poate fi numai în cazul când acestea sunt de natură
3
penală, dar la întrebarea avocatului unde este prevăzut în legislație acest fapt,
răspunsul a fost că se prezumă.
În acest context, reiterează, că interpretarea exhaustivă a prevederilor
procesual-penale în interesul învinuitului/inculpatului/condamnatului este
interzisă de legislația procesual penală (bazată pe presupuneri).
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 mai 2017, a
fost admis apelul, casată sentința, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a fost
respinsă ca inadmisibilă cererea înaintată de avocatul Stratu Andrei în numele
condamnatului Aramă Vitalie privind revizuirea procesului penal în cauza
penală în privința lui Aramă Vitalie în baza art. 171 alin. (2) lit. b), b2) Cod
penal.
În motivarea deciziei adoptate, verificând corectitudinea sesizării
instanței, instanța de apel a menționat, că deși apărarea a atacat sentința
instanței de revizuire a Judecătoriei Sîngerei din 30 septembrie 2016 cu recurs,
calea de atac exercitată împotriva sentinței în ordine de revizuire a procesului
penal în cazul dat este apelul, motiv pentru care cauza a fost judecată în ordine
de apel.
Instanța de apel a constatat, că temeiul invocat de apărare, precum că în
cazul dat nu pot fi conciliate o hotărâre penală și o hotărâre civilă, nu poate fi
reținut ca admisibil, deoarece în calitate de temei de revizuire prevăzut de art.
458 alin. (3) p. 3) Cod de procedură penală poate constitui doar faptul
neconcilierii hotărârii judecătorești irevocabile penale .
La fel, instanța de apel a reținut, că nu pot fi puse la baza deciziei de
revizuire a cauzei motivele, din care nu rezultă vreun temei prevăzut de
legislație pentru admiterea revizuirii.
Acest principiu a fost menționat direct și de către Curtea Europeană a
Drepturilor Omului în cadrul examinării cererii depuse de Bujnița Artur
c. Moldovei, fiind indicat că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței
dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere că, atunci
când instanțele judecătorești dau o apreciere finală a unei chestiuni, constatarea
lor nu poate fi pusă în discuție, astfel acest principiu cere ca nici o parte să nu
aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar
cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei, o derogare
de la acest principiu fiind justificată numai când este necesară datorită unor
circumstanțe esențiale și convingătoare.
În aceste circumstanțe, instanța nu s-a expus asupra motivelor invocate în
cererea de revizuire, cât și în apelul declarat de avocat împotriva sentinței
instanței de revizuire, ori, instanța de apel nici nu purcede la examinarea
fondului cererii, întrucât instanța de apel nu poate proceda la o verificare de
fapt și de drept a acesteia decât în cadrul unui temei de revizuire exercitat în
mod legal.
Împotriva deciziei instanței de apel la 27 iunie 2017, în termen, declară
recurs ordinar avocatul Stratu Andrei în numele inculpatului Aramă Vitalie.
În motivarea recursului, invocând temeiurile de drept prevăzute la pct. 2),
3) și 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, apărătorul indică
următoarele argumente:
4
- instanța nu a fost compusă potrivii legii ori au fost încălcate prevederile
art. art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală, deoarece cererea de apel asupra
sentinței Judecătoriei Sîngerei din 30 septembrie 2016 la Curtea de Apel Bălți a
fost dispusă examinarea de către completul: Rotaru Ala, Burdeniuc Ruslana,
Pușca Dumitru, anume acel complet care s-a expus anterior la data de 29 iulie
2015 asupra celeilalte cereri de recuzare, și ca urmare, tot la ședința din
26 ianuarie 2017, de către apărare a fost depusă o cerere de recuzare a
completului, cerere susținută și de către avocatul părții vătămate și de către
procuror, care au considerat întemeiată cererea de recuzare, însă examinând
cererea de recuzare, completul Curții de Apel Bălți: A. Revenco, E. Rățoi.
Gh. Liulca au respins cererea de recuzare, argumentarea fiind că completul
Rotaru Ala, Burdeniuc Ruslana, Pușca Dumitru în decizia din 29 iulie 2015 nu
s-a expus asupra fondului (ceea ce direct contravine normelor procesual penal
referitor la recuzare), deoarece în prevederile legale nu se stipulează că s-au
expus s-au nu asupra fondului, fiind indicat numai că s-au expus anterior;
- contrar încheierii de a înfăptui ședințele în regim închis în sentință este
indicat asupra caracterului public al ședinței, și, prin urmare, motivarea Curții
de Apel Bălți de a examina cererea de apel în ședință închisă este lipsită de
temei juridic;
- instanța de apel nu face trimitere la norma procesuală unde este invocat
că numai hotărârile judecătorești irevocabile penale nu se pot concilia.
În rest, recurentul a invocat în recurs aceleași argumente indicate și în
cererea de apel.
Procurorul prin referința depusă a solicitat declararea inadmisibilității
recursului din motiv, că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu
motivele invocate de recurent și respectiv decizia atacată conține motive legale
pe care se întemeiază soluția.
Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit
concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele
considerente.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca
inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.
Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit recursului declarat, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei
instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 2), 3) și 6) Cod de procedură penală,
potrivit cărora, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a
repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când:
2) instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile
art. 30, 31 și 33; 3) ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile
când legea prevede altfel; 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care
se întemeiază soluția ori motivarea soluției este expusă neclar, sau instanța a
admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
5
Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit
confirmare la judecarea recursului declarat, nefiind stabilite presupusele erori
de drept invocate de recurent.
Referitor la eroarea de drept prevăzută la pct. 2) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, invocată de recurent, precum că instanța nu a fost compusă
potrivii legii ori au fost încălcate prevederile art. art. 30, 31 și 33 Cod de
procedură penală, Colegiul lărgit constată, că în speță, o astfel de eroare nu a
fost admisă reieșind din următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 34 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, în
cazul în care există circumstanțe prevăzute la art. 33, judecătorul este obligat să
facă declarație de abținere de la judecarea cauzei.
Pentru aceleași motive, judecătorul poate fi recuzat și de către părțile în
proces. Recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi propusă, de regulă, înainte
de începerea cercetării judecătorești. Cererea de recuzare poate fi făcută mai
târziu numai în cazurile dacă cel care face propunerea de recuzare a aflat
motivul recuzării abia după începerea cercetării judecătorești.
Colegiul lărgit reține faptul, că potrivit deciziei Curții de Apel Bălți din
29 iulie 2015, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de avocatul
Stratu Andrei în interesele lui Aramă Vitalie împotriva încheierii judecătorului
de instrucție a Judecătoriei Telenești din 23 iunie 2015, încheierea fiind
menținută (f. d. 119 – 120), în care s-a menționat că, avocatul Stratu Andrei a
atacat încheierea Judecătoriei Telenești din 23 iunie 2015, prin care a fost
respinsă ca fiind neîntemeiată contestația înaintată cu privire la ordonanța de
refuz în admiterea cererii privind inițierea procedurii de revizuire în cauza
penală în privința lui Aramă Vitalie, încheiere care nu ține de cele indicate în
art. 313 alin. (6), art. 437 alin. (1) pct. 3/1 Cod de procedură penală și care nu
este susceptibilă de atac potrivit art. 313 alin. (6) Cod de procedură penală.
Prin urmare, instanța de recurs conchide, că nu pot fi admise ca fiind
plauzibile alegațiile recurentului în sensul, că completul de judecată a fost
compus contrar prevederilor legale, or, întemeiat prin decizia Colegiul judiciar
penal al Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2017 (f. d. 124 – 126), a fost
respinsă cererea de recuzare înaintată de către avocatul Stratu Andrei
completului de judecată Rotaru Ala (președinte și raportor), Burdeniuc Ruslana
și Pușca Dumitru (judecători), dat fiind faptul că, la adoptarea deciziei din
29 iulie 2015, completul de judecată recuzat, nu a intrat în examinarea fondului
cauzei, neexpunându-se asupra temeiniciei încheierii judiciare din 23 iunie
2015 și legalității ordonanței Procuraturii Telenești din 30 aprilie 2015, privind
refuzul revizuirii procesului penal, dat fiind faptul că încheierea din 23 iunie
2015, emisă de judecătorul de instrucție a Judecătoriei Telenești este
irevocabilă.
Referitor la eroarea de drept prevăzută la pct. 3) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, invocată de recurent precum că, ședințele de judecată în
instanța de apel nu au fost publice, precum și că instanța de apel nu a argument
necesitatea examinării apelului în ședință închisă, Colegiul penal constată că,
instanța de apel nu a fost obligată să motiveze caracterul închis al ședințelor de
judecată, dat fiind faptul că revizuirea face parte din capitulul V al Codului de
procedură penală, care se referă la căile extraordinare de atac.
6
Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute
de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocate de către recurent,
și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția
ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus
neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței, Colegiul lărgit relevă, că instanța de apel, respectând prevederile
art. 414 Cod de procedură penală, judecând apelul declarat, a verificat minuțios
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele
administrate de instanța de fond, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată
supra, la pct. 4, și pe larg motivată în pct. 5, din prezenta decizie.
La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură
penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și
motivele adoptării soluției.
Deși recurentul invocă ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul lărgit
constată, că recurentul nu argumentează ilegalitatea hotărârii judecătorești din
punct de vedere al erorii de drept comise la judecarea cauzei în apel, dar face
referire la procedura de apreciere a probelor și dezacordul cu modalitatea de
apreciere a acestora înfăptuită de către instanța de apel.
Astfel, argumentele recurentului, prin care susține, că două sau mai multe
hotărâri judecătorești irevocabile nu se pot concilia, au format obiect de discuție
la judecarea cauzei în apel și, cărora, instanța de apel le-a dat o motivare
corespunzătoare, argumentată și expusă în prezenta decizie la pct. 5, soluție, pe
care instanța de recurs o însușește și a cărei reluare consideră că nu se mai
impune.
Colegiul lărgit ține să sublinieze, că deși dispoziția pct. 3) alin. (3) art. 458
Cod de procedură penală face referire la hotărâri judecătorești, totuși hotărârile
inconciliabile trebuie să fie doar hotărâri penale, deoarece instanța de revizuire,
în cazul constatării existenței unor hotărâri inconciliabile, trebuie să le anuleze
și să pronunțe o altă hotărâre, or, o instanță penală nu poate dispune anularea
unei hotărâri civile. Din aceste considerente argumentele recurentului nu pot
servi drept temei de revizuire în baza prevederilor art. 458 alin. (3) pct. 3) Cod
de procedură penală.
Astfel, Colegiul penal ajunge la concluzia, că este corectă soluția instanței de
apel, potrivit căreia a reținut, că temeiul de revizuire prevăzut de art. 458 alin.
(3) pct. 3) Cod de procedură penală, poate constitui doar neconcilierea unor
hotărâri judecătorești irevocabile penale, nu și civile, totodată instanța de apel
întemeiat și argumentat a respins și solicitarea apelantului privind emiterea
unei încheieri de solicitare a unui aviz consultativ de către Curtea Supremă de
Justiție, or, procedura penală nu prevede solicitarea unui aviz consultativ de la
instanța ierarhic superioară.
Așadar, reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia
că, temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea
recursului declarat. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis,
prin urmare, hotărârea atacată este una legală și întemeiată, considerente din
7
care recursul declarat urmează a fi respins, ca inadmisibil, cu menținerea
deciziei atacate.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Stratu Andrei
în numele inculpatului Aramă Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 17 mai 2017, în cauza penală în privința lui Aramă
Vitalie XXXXX, cu menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 ianuarie 2018.
Președinte Ursache Petru
Judecători Toma Nadejda
Alerguș Constantin
Timofti Vladimir
Țurcan Anatolie
8