1ra-1585/2017 — art. art. 42 alin. 2, 3, 217/1 alin. 4 lit. d, 165 alin. 2 lit. b CP

1ra-1585/2017 — art. art. 42 alin. 2, 3, 217/1 alin. 4 lit. d, 165 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1585/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte - Petru Ursache,

Judecătorii - Nadejda Toma și Anatolie Țurcan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Vasilachi Pavel și de

inculpatul Dubasari Ghenadie, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, în cauza penală în privința

lui

Vasilachi Pavel xxxxx, xxxxx

și

Dubasari Ghenadie xxxxx, xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.01.2014 – 10.06.2015;

Instanța de apel: 26.06.2015 – 07.04.2016;

Instanța de recurs: 29.06.2016 – 01.11.2016;

Instanța de apel: 28.11.2016 – 20.06.2017;

Instanța de recurs: 08.09.2017 – 20.12.2017.

A CONSTATAT:

Vasilachi Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 7 (șapte)

ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe termen de 5 (cinci) ani, în domeniul circulației substanțelor

narcotice legate de primirea, prelucrarea, depozitarea, transportarea, vânzarea

substanțelor narcotice și psihotrope;

- în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 7 (șapte) ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de natura celeia de care

s-a folosit la săvârșirea infracțiunii pe termen de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 7

1

(șapte) ani 8 (opt) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate de natura celeia de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunilor pe

termen de 5 (cinci) ani.

Dubasari Ghenadie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 7 (șapte) ani 6 (șase)

luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe

termen de 5 (cinci) ani, în domeniul circulației substanțelor narcotice legate de

primirea, prelucrarea, depozitarea, transportarea, vânzarea substanțelor

narcotice și psihotrope.

Prin aceeași sentință au fost condamnați și Vasilachi Sergiu,

Grinciuc Ghenadie, Mihăilă Andrei, însă în privința acestora hotărârile

judecătorești nu se contestă.

perioada lunilor aprilie – noiembrie 2013, inculpații Vasilachi Pavel și Dubasari

Ghenadie, în calitate de autori, organizatori și instigatori, s-au reunit din timp

și s-au organizat în prealabil în vederea cultivării și prelucrării neautorizate a

plantelor care conțin substanțe narcotice, cu scopul de înstrăinare a acestora,

iar ca urmare, acționând cu intenție directă, din interes material, au cultivat

ilegal marijuană în scop de profit, în care acțiuni ilegale i-au antrenat și pe

Vasilachi Sergiu, Grinciuc Ghenadie și Mihăilă Andrei.

Astfel, inculpatul Vasilachi Pavel, pe teritoriul adiacent casei xxxxx, a

organizat și nemijlocit a cultivat plante de marijuană fără autorizare, după care

le-a prelucrat cu instrumente pregătite din timp și, anume, foarfece și plase

metalice (sită), cu ajutorul cărora a sortat după categoria conținutului

substanțelor narcotice și le-a împachetat folosind metoda vacuum, în pungi de

polietilenă, cu aparatul electric pentru ambalare cu vid model „Profi Cook”,

pungi cu cantități egale, pe care le stoca și le păstra într-un loc special amenajat

la adresa nominalizată, pregătindu-le în așa fel pentru înstrăinare, până când în

cadrul percheziției efectuate de colaboratorii de poliție la 13 noiembrie 2013,

acestea au fost depistate și ridicate.

Tot el, la 05 noiembrie 2013, ca recompensă pentru munca prestată, i-a

răsplătit pe Bețian Oleg, Melnic Serghei și Czine Vitalie, cu pachete din

polietilenă (împachetate în vacuum), care conțineau o masă verde mărunțită,

care conform rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr. nr. 7782, 7783 și

7784 din 07 noiembrie 2013, reprezintă substanța narcotică marijuană, cu

cantitatea totală în stare uscată de 1505 g, 1925 g și respectiv, 1510 g, fapt prin

care a săvârșit înstrăinarea substanțelor narcotice, iar la 13 noiembrie 2013,

acționând cu intenție și având scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice,

aflându-se în incinta casei xxxxx, a păstrat la sine și transportat în geanta

personală un pachet din polietilenă, în care se afla o masă vegetală verde

mărunțită și uscată, care conform raportului de expertiză nr. 8333 din

25 noiembrie 2013, reprezintă substanță narcotică neutilizată în scopuri

medicinale, marijuană, în stare uscată cu cantitatea de 39,38 g, până când acesta

2

a fost depistat și ridicat în cadrul percheziției corporale efectuate în momentul

reținerii în flagrant.

Tot el, în perioada lunilor august - noiembrie 2013, acționând cu intenție

directă, din interes material, având scopul folosirii victimelor în activități

criminale, i-a recrutat prin înșelăciune pe Trohin Serghei, Mogaciov Andrei,

Prisăcari Vadim și Gluhoi Lilian la cultivarea marijuanei, comunicându-le din

start, că de facto vor culege struguri, adăpostindu-i în casa xxxxx, unde zilnic,

abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimelor și, anume, situația precară

din punct de vedere al supraviețuirii sociale, îi supraveghea și le verifica

lucrările prestate, promițând-le că ulterior îi va remunera cu 20 dolari SUA

pentru o zi.

Inculpatul Dubăsari Ghenadie, pe teritoriul adiacent casei xxxxx, a

organizat și nemijlocit a cultivat plante de marijuană fără autorizare, după care

le-a prelucrat cu instrumente pregătite din timp, și anume foarfece și plase

metalice (sită) cu ajutorul cărora a sortat după categoria conținutului

substanțelor narcotice și le-a împachetat folosind metoda vacuum, în pungi de

polietilenă, cu aparatul electric pentru ambalare cu vid model „Profi Cook”,

pungi cu cantități egale pe care le stoca și le păstra într-un loc special amenajat

din curtea casei nominalizate, pregătindu-le în așa fel pentru înstrăinare, până

când în cadrul percheziției efectuate de colaboratorii de poliție la 13 noiembrie

2013, acestea au fost depistate și ridicate.

Tot el, la 05 noiembrie 2013, ca recompensă pentru munca prestată, i-a

răsplătit pe Bețian Oleg, Melnic Serghei și Czine Vitalie, cu pachete din

polietilenă (împachetate în vacuum) cu o masă verde, mărunțită, care conform

rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr. nr. 7782, 7783 și 7784, din

07 noiembrie 2013, reprezintă substanța narcotică marijuană, cu cantitatea

totală în stare uscată de 1505 g, 1925 g și 1510 g, fapt prin care a săvârșit

înstrăinarea substanțelor narcotice.

Conform raportului de expertiză nr. 8351 din 05 decembrie 2013, masele

vegetale uscate și mărunțite prezentate la examinare în pachetele nr. nr. 1, 2, 3,

4, 5, 6, 7 ridicate la 13 noiembrie 2013, în cadrul efectuării percheziției pe

adresa xxxxx, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice.

Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie în total

27563,95 g (352 (pachetul nr. 1) + 6472 (pachetul nr. 2) + 19,8 + 6,15 + 44

(pachetul nr. 3) + 498 + 498 + 162 + 500 + 500 + 498 + 504 + 502 + 502 + 500

+ 498 + 498 + 500 + 500 + 492 (pachetul nr. 4) + 500 + 498 + 498 + 500 + 502

+ 498 + 500 + 498 + 508 + 498 + 498 + 498 + 498 + 500 + 500 (pachetul nr. 5)

+ 502 + 504 + 502 + 500 + 434 + 502 + 502 + 142 + 502 + 500 + 500 (pachetul

nr. 6) + 934 (pachetul nr. 7) g).

Masa solid - cleioasă de culoare brună, prezentată la examinare în

pachetul nr. 3, ridicată din același loc, reprezintă hașiș, de aceea se atribuie la

substanțele narcotice.

Cantitatea substanței narcotice (hașiș) constituie 0,75 g.

Semințele de culoare verde-cafenie (538 g) din amestec cu masa vegetală

din pachetul nr. 1, ridicate din același loc, reprezintă semințe coapte (mature)

3

ale plantei de Cannabis (cânepă), care practic compuși narcotici nu conțin, de

aceea la substanțele narcotice nu se atribuie. Părțile de plante în număr de 67,

prezentate la examinare în pachetul nr. 8, cât și părțile de plante în număr de

41, prezentate la examinare în pachetul nr. 9, reprezintă plante de Cannabis

(cânepă), care conțin componentul narcotic activ tertrahidrocannabinol, de

aceea se atribuie la substanțele narcotice.

Pe cele zece foarfece și trei secatoare, prezentate la examinare în pachetul

nr. 10, ridicate din același loc, s-a depistat compusul narcotic activ

tertrahidrocannabinol în cantități de urme. Particulele unice de masă vegetală

de culoare verde depistate pe aparatul electric pentru ambalare cu vid model

„Profi Cook” și cele de pe cântarul electronic model „PHILIPS”, prezentate la

examinare în pachetul nr. 10, ridicat din același loc, reprezintă particule unice

de marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Particulele unice de

masă vegetală de culoare verde depistate pe cele două pahare din sticlă

incoloră, prezentate la examinare în pachetul nr. 11, ridicat din același loc,

reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la substanțele

narcotice.

Depunerile de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori ai

buteliei din polimer și de pe fragmentul de folie din staniol, prezentat la

examinare în pachetul nr. 11, ridicat din același loc, reprezintă rășină de

cannabis (cânepă), care se atribuie la substanțele narcotice, iar masa acesteia

constituie 0,361 g.

Masele vegetale uscate și mărunțite, depistate pe suprafețele peliculelor

din polietilenă prezentate la examinare în pachetele cu nr. 12, nr. 13 și nr. 14,

ridicate din același loc, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele

narcotice.

Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie în total

3218 g (1700 + 534 + 984 g). Pungile goale din polietilenă incolore, prezentate

la examinare din pachetul nr. 10, au aceeași compoziție chimică cu pungile din

polietilenă incoloră în care sunt împachetate masele vegetale din pachetele

nr. 4, nr. 5 și nr. 6.

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

inculpatul Dubasari Ghenadie să fie condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, la 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții și a exercita activități în domeniul ocrotirii sănătății publice pe termen

de 4 ani.

La fel, procurorul a solicitat condamnarea inculpatului Vasilachi Pavel în

baza art. art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 12 ani închisoare,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul

ocrotirii sănătății publice pe termen de 4 ani, iar în baza art. 165 alin. (2) lit. b)

Cod penal, la 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a

exercita activități în domeniul activității didactice pe termen de 4 ani.

În baza art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, a-i stabili lui

Vasilachi Pavel pedeapsa definitivă 15 ani închisoare, cu privarea de dreptul de

4

a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul activității didactice și în

domeniul ocrotirii sănătății pe termen de 5 ani.

Apelantul a invocat dezacordul cu modalitatea de individualizare a

pedepselor stabilite inculpaților, considerându-le prea blânde, fiind ignorate

criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal

și fără luarea în considerație a personalității acestora, rolul și comportamentul

lor atât la momentul săvârșirii infracțiunilor cât și în cadrul desfășurării

procesului penal.

În opinia procurorului, la stabilirea pedepsei prima instanță nu a ținut

cont de relațiile sociale care au fost periclitate de către inculpați în rezultatul

săvârșirii infracțiunilor menționate, acțiuni care au adus atingere directă

sănătății publice.

3.1. Avocatul Țurcanu Tudor în numele inculpatului

Dubasari Ghenadie a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia și

pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

Apărarea a invocat, că probele administrate nu confirmă că inculpatul a

cultivat, prelucrat și a păstrat substanțele narcotice cu scopul de a le realiza, or,

scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice prevăzut de art. 2171 Cod penal,

presupune existența intenției directe a făptuitorului la momentul procurării,

prelucrării și cultivării plantelor de cânepă, de a transmite aceste substanțe

altei persoane, inclusiv contra unei sume de bani.

Acțiunea de înstrăinare a substanțelor narcotice presupune transmiterea

lor cu titlu gratuit sau oneros în posesia unor alte persoane prin diferite metode

(vânzare, dare cu împrumut, donare, schimb, etc.). Scopul de înstrăinare este

un element obligatoriu și necesar al infracțiunii date, care urma a fi dovedit cu

certitudine.

3.2. Avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Vasilachi Pavel,

la fel a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri

de achitare, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii.

Apelantul a invocat, că prima instanță nu a făcut o analiză amplă a

probelor, nu a coroborat declarațiile ambelor părți în raport cu celelalte probe,

nefiind clară poziția primei instanțe referitor la prezența în acțiunile

inculpatului a semnului obligatoriu – „cu scop de înstrăinare”.

A menționat, că rapoartele de constatare tehnico-științifică, procesele-

verbale de cercetare la fața locului, procesele-verbale de percheziție, prin care

au fost depistate substanțele narcotice, dovedesc faptul cultivării și prelucrării

substanțelor care cad sub incidența legislației penale, dar aceste probe în niciun

caz nu dovedesc scopul de înstrăinare a acestor substanțe de către inculpatul

Vasilachi Pavel.

De altfel, cultivarea și prelucrarea la nici o etapă a procesului nu a fost

negată de martori și majoritatea inculpaților, doar că poziția și exteriorizarea

rolurilor participanților diferă.

5

La fel a invocat, că inculpatul Vasilachi Pavel nu a recrutat persoane în

scopul săvârșirii traficului de ființe umane, acest fapt nefiind demonstrat în

cadrul procesului penal. Mai mult, inculpatul nu cunoștea despre situația

financiară și materială a părților vătămate, fapt confirmat și de cei patru în

instanță, motiv din care acesta nici nu avea posibilitatea să profite de

vulnerabilitatea dânșilor.

Inculpatului Vasilachi Pavel i-a fost incriminată exploatarea prin muncă

în condiții similare sclaviei, însă reieșind din declarațiile părților vătămate,

martorilor și ale inculpaților, rezultă că aceștia au mers benevol la lucru, purtau

convorbiri telefonice cu cine doreau, erau liberi de a-și alege direcția de

deplasare și în orice moment puteau să se reîntoarcă la domiciliu.

Totodată, inculpatul Vasilachi Pavel a comunicat, că el a fost invitat de

rând cu alte persoane la lucru de către Czine Vitalie, în schimbul unei

remunerări, care îi era dator și cu bani. Ulterior, la insistențele inculpatului de

a-i întoarce datoria, debitorul l-a denunțat fals poliției.

2016, apelul procurorului a fost respins ca nefondat, apelurile avocaților

Bogatu Dragoș și Țurcanu Tudor depuse în numele inculpaților au fost admise,

inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu casarea

parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care:

Vasilachi Pavel a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunii.

Totodată, Vasilachi Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. art. 42 alin. (2), (3), 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației substanțelor

narcotice legate de primire, prelucrare, depozitare, vânzare a substanțelor

psihotrope și narcotice pe termen de 5 (cinci) ani.

Dubasari Ghenadie a fost condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), 217

alin. (4) lit. b) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice legate de primire,

prelucrare, depozitare, vânzare a substanțelor psihotrope și narcotice pe

termen de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilită în

privința inculpaților Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 5 (cinci) ani, pentru fiecare.

Prin aceeași decizie au fost condamnați și Grinciuc Ghenadie,

Vasilachi Sergiu și Mihăilă Andrei, în rest, sentința fiind menținută.

4.1. Instanța de apel a statuat că probele administrate de acuzare în

vederea susținerii învinuirii înaintate inculpatului Vasilachi Pavel în baza

art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu demonstrează că fapta inculpatului

întrunește elementele infracțiunii.

Acuzarea nu a administrat probe care să confirme că, inculpatul

Vasilachi Pavel cunoștea despre situația financiară și materială a părților

6

vătămate, respectiv, nu avea cum să profite de starea de vulnerabilitate a

acestora.

Instanța de apel a reținut că nevinovăția lui Vasilachi Pavel este dovedită

prin însăși declarațiile acestuia, care a menționat că a fost invitat și el de rând

cu alte persoane la lucru de către Czine Vitalie, în schimbul unei remunerări,

deoarece îi era dator și cu bani.

Ulterior, la insistența inculpatului de a întoarce datoria, debitorul l-a

denunțat fals poliției.

Totodată, instanța de apel a notat că inculpații Vasilachi Pavel și

Dubasari Ghenadie au închiriat o casă părăsită cu un lot de pământ, care le-a

fost propusă de către Czine Vitalie și pe teritoriul căruia au convenit că vor

crește plante, ulterior angajând mai multe persoane pentru a prelucra

pământul pentru plantația de cânepă, iar inculpații Grinciuc Ghenadie,

Vasilachi Sergiu și Mihăilă Andrei se ocupau cu culesul și împachetarea mărfii,

prin urmare inculpații Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie au contribuit la

săvârșirea infracțiunii în calitate de autori și organizatori ai infracțiunii.

Instanța de apel a mai indicat că lipsa scopului de înstrăinare poate fi

constatată în prezența unui număr mic de plante care conțin substanțe

narcotice și în lipsa unei înțelegeri cu persoanele care pot să le procure.

Drept urmare, instanța de apel a reîncadrat acțiunile inculpaților

Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie în baza art. 42 alin. (2), (3), 217 alin. (4)

lit. b) Cod penal, ca cultivarea, prelucrarea, producerea și păstrarea

substanțelor narcotice, săvârșite de mai multe persoane, în proporții deosebit

de mari, fără scop de înstrăinare.

solicitând casarea acesteia doar în privința inculpaților Vasilachi Pavel și

Dubasari Ghenadie, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat, că calificarea acțiunilor inculpaților Vasilachi Pavel

și Dubasari Ghenadie în baza art. 42 alin. (2), (3), 217 alin. (4) lit. b) Cod penal,

este neîntemeiată și nu se bazează pe probele cercetate.

Netemeinicia deciziei instanței de apel se confirmă și reieșind din

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, deoarece instanța a

constatat că, în perioada de timp a lunilor aprilie - noiembrie 2013, inculpații

Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie, în calitate de autori și organizatori, s-au

reunit din timp și s-au organizat în prealabil în vederea cultivării și prelucrării

neautorizate a plantelor care conțin substanțe narcotice, fără scop de

înstrăinare a acestora, iar ca urmare, acționând cu intenție directă, din interes

material au cultivat ilegal marijuană, în care acțiuni ilegale i-au antrenat și pe

inculpații Vasilachi Sergiu, Grinciuc Ghenadie și Mihăilă Andrei.

Astfel, pe de o parte instanța de apel a constatat inexistența scopului de

înstrăinare, iar pe de altă parte a menționat că cultivarea și prelucrarea

neautorizată a plantelor care conțin substanțe narcotice au fost efectuate din

interes material.

7

Instanța de apel, nu s-a expus la întreaga învinuire adusă inculpaților și

nu și-a argumentat poziția asupra probelor prezentate, or, inculpații au mai fost

învinuiți că la 05 noiembrie 2013, ca recompensă pentru munca prestată, i-au

răsplătit pe Bețian Oleg, Melnic Serghei și Czine Vitalie, cu pachete din

polietilenă (împachetate în vacuum), care conțineau o masă verde mărunțită,

care conform rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr. nr. 7782, 7783 și

7784 din 07 noiembrie 2013, reprezintă substanța narcotică marijuană, cu

cantitatea totală în stare uscată de 1505 g, 1925 g și respectiv 1510 g, fapt prin

care a săvârșit înstrăinarea substanțelor narcotice.

Astfel, în situația în care prima instanță a constatat această faptă, instanța

de apel era obligată să-și motiveze soluția de excludere a acestui episod de

învinuire, cu toate că instanța de apel a făcut referire la declarațiile martorilor

Bețian Oleg și Melnic Serghei, care au declarat că „din motiv că nu au fost

remunerați de către Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie cu bani pentru munca

prestată, li s-a dat 5 kg de „iarbă” pe care urmau să o vândă pentru a câștiga

bani, însă ei au predat-o poliției comunicând despre cele întâmplate”.

În ședința instanței de apel au fost cercetate rapoartele de constatare

tehnico-științifică, nr. nr. 7782, 7783 și 7784 din 07 noiembrie 2013, prin care

se atestă că: masele vegetale prezentate și predate benevol organelor de poliție

de către Czine Vitalie, Bețian Oleg și Melnic Serghei, reprezintă substanța

narcotică marijuană, cu cantitatea totală în stare uscată de 1505 g, 1925 g și

1510 g.

În opinia acuzării, prima instanță corect a calificat acțiunile infracționale

ale inculpaților Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie conform art. 2171 alin. (4)

lit. b) Cod penal.

Referitor la soluția de achitare a inculpatului Vasilachi Pavel de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod

penal, procurorul a menționat că aceasta este nefondată, deoarece instanța de

apel nu a ținut cont de declarațiile părților vătămate Trohin Serghei,

Gluhoi Lilian și Mogaciov Andrei din cadrul cercetării judecătorești.

Instanța de apel nu a ținut cont că părțile vătămate au fost folosite în

activitatea criminală, iar constatând că aceștia nu au fost recrutați prin

înșelăciune, nu a ținut cont că din start li s-a comunicat că vor culege struguri,

dar ca în final să cultive o plantație de cânepă.

Cu referire la acțiunea de abuz de poziția de vulnerabilitate a victimei,

procurorul a indicat că la momentul săvârșirii faptei, inculpatul cunoștea

despre poziția de vulnerabilitate a victimelor, deoarece acestea erau

dependente de inculpat atât alimentar cât și în ceea ce privește spațiul locativ.

01 noiembrie 2016 a fost admis recursul, casată parțial decizia instanței de apel

în privința inculpaților Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie și dispusă

rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, decizia a fost menținută.

6.1. În motivarea soluției nominalizate, instanța de recurs ordinar a

menționat, că instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept prevăzute

8

în legislație obligatorii la examinarea cauzei în apel, deoarece, potrivit

descriptivului deciziei contestate instanța:

a) nu a judecat cauza în limita și în raport cu toate circumstanțele de fapt

și de drept invocate în rechizitoriu.

Or, a indicat că inculpații se învinuiesc, dar instanța de apel nu s-a

pronunțat în nici un fel asupra a 3 episoade indicate în rechizitoriu, și anume

că: „inculpatul Vasilachi Pavel, la 05 noiembrie 2013, ca recompensă pentru

munca prestată, i-a răsplătit pe Bețian Oleg, Melnic Serghei și Czine Vitalie, cu

pachete din polietilenă (împachetate în vacuum), care conțineau o masă verde

mărunțită, care conform rapoartelor de constatare tehnico-științifică

nr. nr. 7782, 7783 și 7784 din 07 noiembrie 2013, reprezintă substanța narcotică

marijuană, cu cantitatea totală în stare uscată de 1505 g, 1925 g și respectiv

1510 g, fapt prin care a săvârșit înstrăinarea substanțelor narcotice, iar la

13 noiembrie 2013, acționând cu intenție și având scopul circulației ilegale a

substanțelor narcotice, aflându-se în incinta casei xxxxx, a păstrat la sine și

transportat în geanta personală, un pachet din polietilenă, în care se afla o masă

vegetală verde mărunțită și uscată, care conform raportului de expertiză nr. 8333

din 25 noiembrie 2013, reprezintă substanța narcotică neutilizată în scopuri

medicinale, marijuană, în stare uscată cu cantitatea de 39,38 g, până când acesta

a fost depistat și ridicat în cadrul percheziției corporale efectuate în momentul

reținerii în flagrant.

Tot el, în perioada de timp a lunilor august-noiembrie 2013, acționând cu

intenție directă, din interes material, având scopul folosirii victimelor în activități

criminale, i-a recrutat prin înșelăciune pe Trohin Serghei, Mogaciov Andrei,

Prisăcari Vadim și Gluhoi Lilian la cultivarea marijuanei, comunicându-le din

start că de facto vor culege struguri, adăpostindu-i în casa xxxxx, unde zilnic,

abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimelor și, anume, situația precară din

punct de vedere al supraviețuirii sociale, îi supraveghea și le verifica lucrările

prestate, promițându-le ulterioara remunerare cu 20 dolari SUA pentru o zi.

Inculpatul Dubasari Ghenadie, la 05 noiembrie 2013, ca recompensă pentru

munca prestată, i-a răsplătit pe Bețian Oleg, Melnic Serghei și Czine Vitalie, cu

pachete din polietilenă (împachetate în vacuum) cu o masă verde, mărunțită,

care conform rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr. nr. 7782, 7783 și

7784, din 07 noiembrie 2013, reprezintă substanța narcotică marijuană, cu

cantitatea totală în stare uscată de 1505 g, 1925 g și 1510 g, fapt prin care a

săvârșit înstrăinarea substanțelor narcotice”;

b) a constatat în mod divergent și confuz, mai întâi că: „..inculpații

Vasilachi Pavel și Dubăsari Ghenadie, în calitate de autori și organizatori, s-au

reunit din timp și s-au organizat în prealabil în vederea cultivării și prelucrării

neautorizate a plantelor care conțin substanțe narcotice ...din interes material...”,

ca apoi să le reîncadreze acțiunile de la art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal – circulația ilegală a substanțelor narcotice săvârșite cu scop de

înstrăinare (ce include și circumstanța de interes material), în baza art. 42

alin. (2), (3), 217 alin. (4) lit. b) Cod penal – cultivarea, prelucrarea, producerea

9

și păstrarea substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, adică vădit

contrazicându-se.

La fel a mai constatat că: „inculpații Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie,

în calitate de autori și organizatori, s-au reunit din timp și s-au organizat în

prealabil …au cultivat ilegal marijuana, în care acțiuni ilegale i-au antrenat și pe

inculpații... au închiriat o casă părăsită cu un lot de pământ, care le-a fost propusă

de către Czine Vitalie și pe teritoriul căruia au convenit că vor crește plante,

ulterior au angajat mai multe persoane pentru a prelucra plantația de cânepă”,

iar apoi s-a contrazis indicând că este o: „probă de nevinovăție declarațiile

inculpatului Vasilachi Pavel, că a fost invitat de rând cu alții la lucru de către

Czine Vitalie, contra remunerare, care îi era dator și cu bani”;

c) nu a apreciat fiecare probă separat, inclusiv cele invocate de procuror,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu

circumstanțele de fapt și de drept indicate în rechizitoriu.

Soluția de achitare a inculpatului Vasilachi Pavel de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu a fost

judecată în contextul și volumul integral al învinuirii înaintate acestuia.

2017, a fost admis apelul declarat de procuror, casată parțial sentința, în partea

stabilirii pedepsei definitive în privința inculpatului Vasilachi Pavel și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care: lui Vasilachi Pavel, prin aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod

penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

i-a fost stabilită definitiv pedeapsa 12 (doisprezece) ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul circulației

substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, precum și în domeniul

turismului și migrației pe termen de 5 (cinci) ani, în rest celelalte dispoziții ale

sentinței în privința inculpatului, au fost menținute.

Apelul procurorului în partea ce-l vizează pe inculpatul

Dubasari Ghenadie a fost respins, fiind menținută în această parte sentința.

Totodată, instanța de apel a respins ca fiind nefondate apelurile declarate

de avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Vasilachi Pavel și de avocatul

Țurcanu Tudor în numele inculpatului Dubasari Ghenadie.

4.1. Instanța de apel a stabilit, că probele prezentate în ședința de

judecată și puse la baza sentinței, au fost obținute legal, sânt admisibile conform

prevederilor art. 95 Cod de procedură penală și apreciate conform prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală.

Prin urmare, starea de fapt și de drept stabilită prin sentință concordă cu

probele administrate și apreciate de prima instanță.

Așadar, în instanța de apel a fost audiat suplimentar inculpatul

Dubasari Ghenadie; au fost verificate declarațiile și probele materiale

examinate în ședințele primei instanțe, și anume: declarațiile inculpatului

Vasilachi Pavel, prezentate în primă instanță; declarațiile părților vătămate

10

Trohin Serghei (f.d. 54-55, 67-70, vol.VI); Gluhoi Lilian (f.d. 56-57, vol.VI);

Prisăcari Vadim (f.d. 63-65, vol.VI); declarațiile martorilor Czine Vitalie (f.d.

88-89, 215, 225 vol.V, f. d. 9-10, vol.VI); Bețian Oleg (f.d. 226-228, vol.V);

Melnic Serghei (f.d. 145-148, vol.VI); Dragomir Viorel (f.d. 119-122, vol.VI);

Mogaciov Andrei (f.d. 137-138, vol.VI); rapoartele de constatare

tehnico-științifică nr. 7782, nr. 7783, nr. 27784 din 07 noiembrie 2013,

conform cărora masele vegetale prezentate și predate benevol organelor de

poliție de către Czine Vitalie, Bețian Oleg și Serghei Melnic reprezintă substanța

narcotică marijuană, cu cantitatea totală în stare uscată de 1505 g, 1925 g, și

1510 g (f.d. 18, 34, 49 vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din

20 noiembrie 2013 cu planșa fotografică (f.d. 58-64, vol.I); procesul-verbal de

percheziție din 13 noiembrie 2013 (f.d. 87-88, vol.I); raportul de expertiză

nr. 8222 din 14 decembrie 2013, prin care s-a stabilit că pungile de polietilenă

cu masele vegetale ridicate în cadrul percheziției de pe adresa xxxxx, puteau fi

sigilate cu aparatul electric de model „Profi Cook”, destinat pentru ambalarea

în vacuum, aparatul fiind ridicat din același loc (f.d. 103-105, vol.I); raportul de

expertiză nr. 8351 din 05 decembrie 2013, potrivit căruia masele vegetale

uscate și mărunțite prezentate la examinare în pachetele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7,

ridicate la 13 noiembrie 2013 în cadrul efectuării percheziției pe adresa xxxxx,

reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea

substanței narcotice (marijuană uscată) constituie în total 27563,95 g (352

(pachetul nr. 1) + 6472 (pachetul nr. 2) + 19,8 + 6,15 + 44 (pachetul nr. 3) + 498

+ 498 + 162 + 500 + 500 + 498 + 504 + 502 + 502 + 500 + 498 + 498 + 500 +

500 + 492 (pachetul nr. 4) + 500 + 498 + 498 + 500 + 502 + 498 + 500 + 498 +

508 + 498 + 498 + 498 + 498 + 500 + 500 (pachetul nr. 5) + 502 + 504 + 502 +

500 + 434 + 502 + 502 + 142 + 502 + 500 + 500 (pachetul 6) + 934 (pachetul

nr. 7) g).

Masa solid-cleioasă de culoare brună, prezentată la examinare în

pachetul nr. 3, ridicată din același loc, reprezintă hașiș, de aceea se atribuie la

substanțele narcotice.

Cantitatea substanței narcotice (hașiș) constituie 0,75 g.

Semințele de culoare verde-cafenie (538 g) din amestec cu masa vegetală

din pachetul nr. 1, ridicate din același loc, reprezintă semințe coapte (mature)

ale plantei de Cannabis (cânepă), care practic compuși narcotici nu conțin, de

aceea la substanțele narcotice nu se atribuie. Părțile de plante în număr de 67,

prezentate la examinare în pachetul nr. 8, cât și părțile de plante în număr de

41, prezentate la examinare în pachetul nr. 9, reprezintă plante de Cannabis

(cânepă), care conțin componentul narcotic activ tertrahidrocannabinol, de

aceea se atribuie la substanțele narcotice.

Pe cele zece foarfece și trei secatoare, prezentate la examinare în pachetul

nr. 10, ridicate din același loc, a fost depistat compusul narcotic activ

tertrahidrocannabinol în cantități de urme. Particulele unice de masă vegetală

de culoare verde depistate pe aparatul electric pentru ambalare cu vid model

„Profi Cook” și cele de pe cântarul electronic model „Philips”, prezentate la

examinare în pachetul nr. 10. ridicat din același loc, reprezintă particule unice

11

de marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Particulele unice de

masă vegetală de culoare verde depistate pe cele două pahare din sticlă

incoloră, prezentate la examinare în pachetul nr. 11, ridicat din același loc,

reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la substanțele

narcotice.

Depunerile de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori ai

buteliei din polimer și de pe fragmentul de folie din staniol, prezentat la

examinare în pachetul nr. 11, ridicat din același loc, reprezintă rășină de

cannabis (cânepă), care se atribuie la substanțele narcotice, iar masa acesteia

constituie 0,361 g.

Masele vegetale uscate și mărunțite, depistate pe suprafețele peliculelor

din polietilenă prezentate la examinare în pachetele cu nr. 12, nr. 13 și nr. 14,

ridicate din același loc, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele

narcotice.

Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie în total

3218 g (1700 + 534 + 984 g). Pungile goale din polietilenă incolore, prezentate

la examinare din pachetul nr. 10, au aceeași compoziție chimică cu pungile din

polietilenă incoloră în care sunt împachetate masele vegetale din pachetele nr.

4, nr. 5 și nr. 6 (f.d. 108-115, vol.I); procesul-verbal de percheziție din

13 noiembrie 2013 (f.d. 124-125, vol.I); raportul de expertiză nr. 8350 din

03 decembrie 2013 (f.d. 153-155, vol.I); procesul-verbal de percheziție din

13 noiembrie 2013, conform căruia în geanta personală a lui Vasilachi Pavel a

fost depistat un pachet de polietilenă, în care se afla o masă vegetală mărunțită

cu miros specific (f.d. 221, vol.II); raportul de expertiză nr. 8333 din

25 noiembrie 2013, din care rezultă că masa vegetală mărunțită și uscată

ridicată în cadrul percheziției corporale a lui Vasilachi Pavel, reprezintă

substanța narcotică marijuană, masa totală în formă uscată constituie 39,38 g

(f.d. 176-177, vol.I); procesul-verbal de percheziție corporală din 13 noiembrie

2013 (f.d. 204-205, vol.III); raportul de expertiză nr. 8349 din 02 decembrie

2013; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

14 noiembrie 2013 (f.d. 189-190, vol.I); procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie din 14 noiembrie 2013 (f.d. 191, vol.I);

procesul-verbal de examinare a obiectului din 29 noiembrie 2013 cu planșa

fotografică (f.d. 230-233, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din

26 decembrie 2013 (f.d. 249-250, vol.I); procesul-verbal de ridicare din

14 noiembrie 2013, potrivit căruia de la Vasilachi Pavel a fost ridicat

automobilul model „Mercedes 200”, n/î H 9536 BB (f.d. 223, vol.II); corpurile

delicte.

7.2. Cu referire la motivele invocate în apelurile avocatului Bogatu Dragoș

în numele inculpatului Vasilachi Pavel și avocatului Țurcanu Tudor în numele

inculpatului Dubasari Ghenadie instanța de apel a indicat, că urmărirea penală

și judecata în prima instanță s-au desfășurat în strictă conformitate cu

procedura prevăzută de lege și, respectiv, nu au fost depistate încălcări care

atrag nulitatea probelor administrate și a actelor procedurale efectuate.

12

Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării prevăzute de

art. 394 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, fiind descrise faptele criminale,

considerate ca fiind dovedite, forma și gradul de vinovăție a inculpaților

Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie, motivele și consecințele infracțiunilor

săvârșite, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și

motivele pentru care sunt respinse argumentele părții apărării.

Instanța de apel a remarcat, că nu există temei pentru a da o nouă

apreciere probelor administrate în prima instanță, întrucât concluziile cuprinse

în sentință sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția

inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate este dovedită prin probatoriul

administrat în cadrul procesului penal.

7.2.1. Cu privire la calificarea infracțiunilor reținute în sarcina

inculpaților Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie în baza art. art. 42 alin. (2),

(3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, instanța de apel a făcut următoarele

precizări:

- subiecții infracțiunii sunt inculpații Vasilachi Pavel și

Dubasari Ghenadie, care întrunesc condițiile prevăzute la art. art. 21 alin. (1),

22 Cod penal;

- obiectul juridic special al infracțiunii îl formează relațiile sociale cu

privire la circulația legală de plante care conțin substanțe narcotice sau

psihotrope, apărate împotriva semănatului, cultivării, prelucrării și utilizării a

astfel de plante fără autorizație, săvârșite în scop de înstrăinare; obiectul

material îl reprezintă plantele care conțin substanțe narcotice sau psihotrope,

fiind caracterizate în proporții deosebit de mari;

- latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată

prin acțiuni, prezentate sub modalitățile de cultivare și prelucrare în lipsa

autorizației necesare;

- latura subiectivă se manifestă prin vinovăție sub formă de intenție

directă, adică inculpații Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie își dădeau seama

de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, au prevăzut urmările lor

prejudiciabile și au dorit în mod conștient survenirea acestora, astfel fiind

stabilit motivul infracțiunii - interesul material; scopul infracțiunii fiind cel de

înstrăinare a plantelor.

În acest context instanța de apel a remarcat, că infracțiunea privind

circulația ilegală a substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare și în proporții

deosebit de mari a fost săvârșită de inculpații Vasilachi Pavel și

Dubasari Ghenadie, care au acționat în comun în calitate de organizator și

autor, calificarea infracțiunii fiind raportată la prevederile art. 42 alin. (2), (3)

Cod penal.

7.2.2. Cu privire la calificarea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului

Vasilachi Pavel în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a făcut

următoarele precizări:

- subiectul infracțiunii este inculpatul Vasilachi Pavel, care întrunește

condițiile prevăzute la art. art. 21 alin. (1), 22 Cod penal;

13

- obiectul juridic principal al infracțiunii îl constituie relațiile sociale cu

privire la libertatea fizică a părților vătămate Trohin Serghei, Mogaciov Andrei,

Prisăcari Vadim și Gluhoi Lilian; obiectul juridic secundar formând relațiile

sociale cu privire la libertatea manifestării de voință, săvârșită prin înșelăciune.

În context, instanța de apel a remarcat, că consimțământul părților

vătămate de prestare a muncii nu înlătură răspunderea penală a făptuitorului.

Or, în ședințele de judecată a fost stabilit că părțile vătămate au fost

recrutate prin înșelăciune, unde zilnic, fiind abuzate de poziția de

vulnerabilitate și, anume, de situația precară din punct de vedere al

supraviețuirii sociale, le-au fost supravegheate și verificate lucrările de

cultivare a substanțelor narcotice prestate care aveau loc pe xxxxx.

Astfel, în cauză, cu certitudine a fost stabilit că părțile vătămate

Trohin Serghei, Mogaciov Andrei, Prisacari Vadim și Gluhoi Lilian, au fost

recrutate și adăpostite la adresa sus indicată cu scopul folosirii lor în activitatea

criminală a inculpatului Vasilachi Pavel.

Latura subiectivă se manifestă prin vinovăție sub formă de intenție

directă, adică inculpatul Vasilachi Pavel își dădea seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările lor prejudiciabile și a dorit

în mod conștient survenirea acestora; motivul infracțiunii fiind interesul

material și scopul de folosire a părților vătămate prin muncă în activități

criminale.

7.3. Cu referire la motivele invocate în apelul procurorului ce vizează

pedeapsa aplicată inculpatului Dubasari Ghenadie, instanța de apel le-a apreciat

ca fiind nefondate, din motiv că la soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa

stabilită inculpatului, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor

art. art. 7, 61, 75 Cod penal.

Instanța de apel a punctat, că în sentință se cuprind datele privind

persoana inculpatului, gravitatea infracțiunii săvârșite și circumstanțele care

influențează asupra pedepsei, acestea fiind luate în considerație la stabilirea

categoriei, măsurii și limitei de pedeapsă.

Respectiv, instanța de apel a menționat, că inculpatul a săvârșit o

infracțiune care, potrivit art. 16 alin. (5) Cod penal, se clasifică ca fiind deosebit

de gravă, nu a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii imputate, iar prima

instanță motivat a concluzionat, că atingerea scopului pedepsei penale va fi

realizat prin aplicarea pedepsei închisorii în limitele stabilite în sentință.

7.3.1. Cu referire la motivele invocate în apelul procurorului ce vizează

pedeapsa definitivă aplicată inculpatului Vasilachi Pavel, instanța de apel le-a

apreciat ca fiind fondate, deoarece la soluționarea chestiunii respective prima

instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75, 84 Cod

penal, pedeapsa fiind individualizată contrar prevederilor legale.

Astfel, inculpatul Vasilachi Pavel, fiind condamnat pentru infracțiunile

prevăzute la art. art. 165 alin. (2) lit. b), 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal, este pedepsit definitiv pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate.

14

Instanța de apel a evidențiat, că prima instanță, pronunțând pedeapsa cu

închisoare pentru fiecare infracțiune aparte, a cumulat numai 2 luni, în așa mod,

fiind stabilită mărimea pedepsei definitive inculpatului Vasilachi Pavel, care în

raport cu cea mai aspră pedeapsă pentru una din cele 2 infracțiuni, este cu 2

luni mai mare.

Or, inculpatul Vasilachi Pavel a săvârșit infracțiunile prevăzute la art. 165

alin. (2) lit. b), 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, care potrivit art. 16

alin. (5) Cod penal, fac parte din categoria celor deosebit de grave, anterior a

fost condamnat pentru infracțiuni similare, s-a eschivat cu rea-credință de la

judecarea cauzei în instanța de apel, fiind anunțat în căutare.

În atare situație, mărimea pedepsei definitive fixată inculpatului

Vasilachi Pavel este incomensurabilă în raport cu gradul prejudiciabil al

infracțiunilor comise, personalitatea și comportamentul inculpatului, motiv

pentru care soluția primei instanțe a fost considerată neîntemeiată în partea

respectivă.

Având în susținere prevederile art. art. 61, 70, 75, 84 Cod penal, ținând

seama de circumstanțele expuse, instanța de apel a apreciat, că scopul pedepsei

se va realiza în condițiile stabilirii unei noi pedepse inculpatului Vasilachi Pavel.

avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Vasilachi Pavel, în temeiul

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care solicită casarea

acesteia și pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunilor imputate.

În argumentarea recursului apărarea menționează, că decizia atacată

contravine circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei, a fost emisă fără a se

ține cont de principiile de drept.

Avocatul susține, că pe parcursul procesului penal, la etapa urmăririi

penale și la faza cercetării judecătorești partea acuzării nu a administrat și nu a

prezentat probe concludente, pertinente, care în coroborare ar fi demonstrat

vinovăția inculpatului Vasilachi Pavel în săvârșirea infracțiunii incriminate.

De asemenea recurentul consideră, că organul de urmărire penală nu a

luat toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele,

completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului,

obligație ce este impusă de prevederile art. 254 Cod de procedură penală.

Cu referire la învinuirea adusă lui Vasilachi Pavel de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) Cod penal, apărarea menționează că,

latura subiectivă a componenței respective se exprimă prin intenție directă.

Scopul este un semn obligatoriu, fiind necesar ca făptuitorul să acționeze

pentru înstrăinarea plantelor care conțin substanțe narcotice.

Intenția de a înstrăina substanțele menționate reprezintă dorința, planul

unei persoane, care declanșează acțiuni concrete în acest sens, cum ar fi:

procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora sau încheierea unei

înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc.

Recurentul menționează, că ajungând la concluzia, că Vasilachi Pavel se

face vinovat de acțiunile imputate, instanțele de fond au făcut trimitere la

15

probe, care în opinia acestora, dovedesc vinovăția inculpatului, cum ar fi:

declarațiile martorilor Czine Vitalie, Bețian Oleg, Melnic Serghei,

Trohin Serghei, Dragomir Viorel și Mogaciov Alexei, precum și rapoartele de

constatare tehnico-științifică, procesele-verbale de cercetare la fața locului,

procesele-verbale de percheziție.

În opinia recurentului, deși declarațiile martorilor nominalizați sunt

indicate în sentință, instanța a făcut trimitere doar la partea din declarații care

poartă un caracter acuzator, în condițiile când în cadrul cercetării judecătorești

martorii au făcut și unele dezvăluiri care nu doar pun la îndoială deplinătatea

suportului probatoriu prezentat de acuzare, ci chiar denotă caracterul

non-delictual al acțiunilor lui Vasilachi Pavel.

În acest sens recurentul indică declarațiile martorului Czine Vitalie, care

în cadrul cercetării judecătorești a menționat, că nu cunoaște din ce

considerent marijuana era dusă în careva direcție și dacă această substanță era

înstrăinată de către inculpați; declarațiile martorului Bețian Oleg, care a

comunicat, că ar fi auzit despre expedierea „mărfii”, dar personal nu a participat

și nu a văzut acest lucru; declarațiile martorului Dragomir Viorel, care a relatat,

că nu cunoaște nimic despre comercializarea plantelor cultivate de către ei și

nici despre soarta de mai departe a substanțelor narcotice.

De asemenea recurentul menționează, că fiind audiați inculpații

Dubasari Ghenadie, Grinciuc Ghenadie, Mihăilă Andrei și Vasilachi Sergiu, au

comunicat univoc, că cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă a fost

organizată și condusă de Czine Vitalie, care sub diferite pretexte (plată,

achitarea datoriilor etc.) i-a implicat în această activitate.

Cu toate acestea, în opinia apărării, atât în cazul circulației ilegale de

substanțe narcotice, cât și în cazul acuzării de trafic de ființe umane, instanța a

apreciat critic declarațiile inculpaților, fără a face o analiză amplă a probelor și

fără a contrapune declarațiile ambelor părți în raport cu celelalte probe în

coroborare, iar în aceste condiții, nu a fost dovedită intenția inculpatului

Vasilachi Pavel de punere în circulație a substanțelor narcotice, săvârșită în

scop de înstrăinare.

Cu referire la probele scrise, prezentate de către acuzare, cum ar fi:

rapoartele de constatare tehnico-științifică, procesele-verbale de cercetare la

fața locului, procesele-verbale de percheziție etc., prin intermediul cărora s-a

constatat depistarea substanțelor, precum și a fost stabilit faptul că acestea

reprezintă substanțe narcotice, apărarea menționează, că ambele instanțe doar

au transcris aceste probe din rechizitoriu, iar acestea dovedesc numai faptul

cultivării și prelucrării de către careva persoane a substanțelor care cad sub

incidența legislației penale, dar nu dovedesc și scopul de înstrăinare a acestor

substanțe de către Vasilachi Pavel.

În privința învinuirii inculpatului Vasilachi Pavel de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) Cod penal, apărarea invocă că

instanțele de fond au motivat concluzia de vinovăție a inculpatului printr-o

singură frază, destul de laconic, cu toate că în cererea de apel partea apărării a

solicitat aprecierea corectă a probelor sub acest aspect.

16

Cu referire la acest capăt de învinuire avocatul subliniază, că potrivit

declarațiilor lui Trohin Serghei: „Vasilachi Pavel în nici un fel nu l-a forțat la

careva lucruri; pe parcursul activităților niciodată nu a fost supus presiunilor

fizice sau psihice; primele zile a lucrat la Czine Vitalie, care i-a propus acest lucru;

locuia la Czine, deoarece îi ajuta în gospodărie, tot Czine i-a propus de lucru și tot

el nu s-a achitat pentru lucrul prestat; Vasilachi Pavel nu l-a îndrumat să lucreze

la Czine; deseori pleca la magazin după cumpărături nefiind supravegheat de

nimeni”. Martorul de asemenea a specificat că „toți aveau posibilitatea să plece

acasă oricând doreau; a primit o dată remunerația pentru munca sa în sumă de

200 lei.”

În declarațiile sale partea vătămată Gluhoi Lilian a menționat, că „nu a fost

supus presiunilor fizice sau psihice; portița de la intrare în curte se încuia doar

noaptea; avea posibilitate de a se deplasa oriunde dorește și când dorește.”

Prisacari Vadim, fiind audiat în calitate de parte vătămată în prima

instanță, a relatat, că „în orice moment putea părăsi curtea unde lucrau; dormea

în imobilul ce-i aparține lui Czine Vitalie; Vasilachi nu cunoștea despre el nimic,

inclusiv nici de starea materială; careva amenințări din partea cuiva nu au fost

pe parcursul activității; niciodată nu a încercat să fugă; despre faptul că lucra la

această muncă la membrii familiei nu a comunicat, decât faptul că le spunea

precum că s-ar afla la culesul strugurilor.”

Martorul Dragomir Viorel a comunicat, că părțile vătămate înnoptau la

locul de muncă, deoarece erau locuitori ai altor raioane și era dificil de a se

deplasa de fiecare dată și ulterior a reveni; toți activau liber, nimeni din ei nu

erau speriați sau insultați; fiecare din lucrători aveau telefoane GSM, erau liberi

de a suna unde doresc și a comunica cu oricine; fiecare din ei, inclusiv părțile

vătămate, erau liberi să plece unde doresc și când doresc; de mai multe ori

sărbătoreau zile de naștere în curtea unde lucrau.

Martorul Melnic Serghei a declarat, că intrarea și ieșirea din curte era

liberă pentru toți, fără careva limite.

De asemenea, avocatul invocă faptul, că fiind audiați, inculpații au

susținut, că fiecare lucrător era liber de a-și alege direcția de deplasare și în

orice moment putea părăsi locul de muncă și localitatea respectivă; fiecare din

ei aveau telefoane de pe care efectuau sunete și purtau discuții cu cine doresc;

deseori ieșeau la magazinul din apropiere pentru cumpărături nefiind

supravegheați de nimeni.

Referitor la modalitățile infracțiunii de trafic de ființe umane, apărarea

susține, că Vasilachi Pavel în nici un fel nu a recrutat și nici nu a încercat de a

recruta pe cineva, iar careva probe în sensul dovedirii acestui element

constitutiv al infracțiunii nici nu au fost prezentate sau administrate în

instanțele de fond.

La fel, inculpatul nu a săvârșit acțiuni de adăpostire a persoanelor

recrutate, deoarece materialele cauzei dovedesc că părțile vătămate au fost

adăpostite de Czine Vitalie.

Nu a fost demonstrată prezența unor acțiuni de înșelăciune a persoanelor

din partea inculpatului.

17

Apărarea a mai menționat, că potrivit pct. 10) art. 2 din Legea privind

prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, prin stare de

vulnerabilitate se înțelege starea specială în care se află persoana, astfel încât

aceasta este dispusă să se supună abuzului sau exploatării.

În acest sens, susține apărarea, nu este suficientă doar atestarea poziției

de vulnerabilitate a victimei, dar și constatarea faptului, că făptuitorul abuzează

de această poziție. Aceasta presupune, că făptuitorul la momentul săvârșirii

faptei trebuia să cunoască despre vulnerabilitatea victimei și că acesta folosește

vulnerabilitatea victimei pentru a-și ușura săvârșirea infracțiunii.

În acest sens avocatul menționează, că Vasilachi Pavel nu cunoștea

despre situația financiară și materială a părților vătămate, iar din acest motiv

nici nu avea posibilitatea să profite de vulnerabilitatea acestora.

Apărarea mai remarcă și faptul, că latura subiectivă a traficului de ființe

umane se exprimă, în primul rând, în vinovăție sub formă de intenție directă,

intenție care nu a fost stabilită și dovedită în nici un fel în cazul inculpatului

Vasilachi Pavel, precum și nu a fost dovedită existența scopurilor speciale ale

traficului și anume scopul acțiunii principale din cadrul traficului de ființe

umane și scopul acțiunii adiacente din cadrul traficului de ființe umane.

În opinia apărării, nu a fost demonstrată prezența în acțiunile lui

Vasilachi Pavel a scopului de exploatare prin muncă în condiții similare sclaviei.

De asemenea recurentul consideră, că instanțele de fond nu s-au

pronunțat referitor la poziția și versiunea inculpatului, care a comunicat, că a

fost invitat și el de rând cu alții la lucru de către Czine Vitalie contra

remunerare, care îi era dator și cu bani, iar la insistențele inculpatului de a

întoarce datoria, debitorul l-a denunțat fals poliției.

În opinia apărării, atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au

respectat prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fapt ce a determinat o

aplicare greșită a legii, în speță fiind admisă o gravă eroare de fapt și de drept

ca urmare a aprecierii incorecte a materialului probator aflat la dosar.

La fel, recurentul consideră, că instanța de apel nu a motivat soluția

adoptată, încălcând dreptul inculpatului la un proces echitabil, iar în

dispozitivul deciziei, instanța de apel a aplicat prevederile art. 84 Cod penal, și

prin cumul parțial al pedepselor aplicate i-a stabilit lui Vasilachi Pavel pedeapsa

definitivă 12 ani închisoare, dar fără a specifica și explica care pedepse sunt

cumulate și în ce mod, astfel dispozitivul hotărârii fiind expus neclar.

8.1. Inculpatul Dubasari Ghenadie, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6),

8) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs

ordinar, solicitând casarea acesteia cu dispunerea achitării sale de sub

învinuirile înaintate.

În motivarea recursului inculpatul menționează, că contrar prevederilor

art. art. 101 alin. (1), (4), 384 alin. (3), 385 alin. (1) pct. 1)-4), 394 alin. (1) pct. 2)

Cod de procedură penală, instanța de apel:

a) doar a trecut în revistă probele administrate pe caz, însă nu a apreciat

separat fiecare probă, inclusiv declarațiile inculpatului, a părților vătămate care

sunt contradictorii cu probele acumulate la diferite etape ale procesului penal,

18

probele scrise din dosarul penal, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept

incriminate inculpatului în rechizitoriu;

b) nu a indicat motivele pentru care a respins probele apărării și a admis

probele acuzării.

Cu referire la învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, inculpatul menționează, că concluziile primei instanțe

și a instanței de apel se întemeiază pe declarațiile martorilor audiați în cadrul

ședinței de judecată prin care se atestă că, inculpații Vasilachi Pavel și

Dubasari Ghenadie au închiriat o casă părăsită cu un lot de pământ, care le-a

fost propusă de către Czine Vitalie și pe teritoriul căruia au convenit că vor

crește plante de cânepă, iar pentru realizarea acestui fapt au fost angajate mai

multe persoane, printre care și inculpații Grinciuc Ghenadie, Vasilachi Sergiu,

Mihăilă Andrei, care participau la prelucrarea cânepei, fără a avea un careva rol

în această afacere.

În opinia recurentului, instanțele de fond, calificând acțiunile inculpaților

Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie în baza art. art. 42 alin. (2), (3), 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, indicând drept argument faptul că, asemenea cantități

de mari sunt cultivate doar în scop de înstrăinare și primirii de beneficii, de fapt

nu s-au bazat pe probe pertinente și concludente.

În acest sens inculpatul remarcă faptul, că în doctrina penală lipsa

scopului de înstrăinare poate fi constatat în prezența următoarelor temeiuri: 1)

numărul mic de plante care conțin substanțe narcotice sau psihotrope; 2) lipsa

unei înțelegeri cu cei care pot să procure astfel de plante; 3) circumstanța că

făptuitorul suferă de narcomanie etc.

Pentru stabilirea lipsei scopului de înstrăinare este necesară

identificarea tuturor acestor circumstanțe în ansamblu și nu doar a uneia dintre

ele.

Prin urmare, susține că în acțiunile sale nu se atestă semnul obligatoriu

„săvârșit în scop de înstrăinare”, deoarece partea acuzării nu a demonstrat

existența unei înțelegeri cu cei care urmează să procure astfel de plante sau alte

acțiuni ale inculpatului care să denote intenția acestuia de a înstrăina substanțe

narcotice, iar argumentul acuzării precum că inculpatul Dubasari Ghenadie a

plecat în Federația Rusă pentru a comercializa substanțele narcotice nu se

bazează pe careva probe, deoarece partea acuzării nu a combătut argumentul

inculpatului care a indicat că a plecat în Federația Rusă pentru a se angaja la

muncă.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

19

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal atestă, că recurenții

invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427

alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și în cazul

când 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal

constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea

recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei

a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Reieșind din aceste prevederi legale, Colegiul constată, că sunt

neîntemeiate argumentele recursurilor potrivit cărora instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, deoarece potrivit

procesului-verbal al ședinței de judecată, atât la solicitarea părții apărării, cât

20

și la solicitarea părții acuzării, instanța de apel în conformitate cu prevederile

art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, a verificat declarațiile și probele

materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu

consemnarea în procesul-verbal.

Tot cu referire la argumentele recurenților sub aspectul temeiurilor de

casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul

penal constată, că recurenții, de fapt, își exprimă dezacordul cu aprecierea

probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă motivele de reapreciere a

probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca

fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator

și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond,

aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt

stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării

inculpaților conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în

modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile

art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost

puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin

continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont

de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele

sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea

vinovăției inculpaților: Dubasari Ghenadie în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, iar inculpatul

Vasilachi Pavel în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. art. 42 alin. (2), (3),

2171 alin. (4) lit. d) și art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Nu pot fi reținute argumentele recurenților prin care se invocă că

instanțele de fond au examinat selectiv probele acuzării, fără a le aprecia în

coroborare cu probele apărării și declarațiile inculpaților, deoarece din

conținutul deciziei atacate rezultă, că instanța de apel a respectat inclusiv și

prevederile art. 101 alin. (3) Cod de procedură penală, unde este stipulat că nici

o probă din dosar nu are o valoare prestabilită pentru instanță.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, că instanța de apel a examinat toate

probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării

inculpaților, le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la

concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în

privința inculpaților.

21

Totodată, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost admisă o eroare

gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie

să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de

altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul

de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator

o susține.

Colegiul penal constată, că recurenții nu și-au motivat recursurile sub

acest aspect de drept invocat, limitându-se la critici privind aprecierea

probelor, și totodată instanța de recurs ordinar consideră, că în cadrul

examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost comisă.

Colegiul penal respinge ca fiind declarativă și alegația avocatului

Bogatu Dragoș prin care se susține că instanța de apel nu a motivat detaliat

fiecare argument susținut de apărare în cererea de apel, deoarece, verificând

minuțios decizia atacată în raport cu argumentele invocate în apelul apărării,

Colegiul penal ajunge la concluzia că aceasta a dat răspuns la argumentele

înaintate, iar simplul dezacord cu soluția pronunțată în speță nu constituie

temei de admitere a recursului în sensul formulat.

Mai mult, Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un

proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune

în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt

valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa

cum s-a procedat în speță.

Cu referire la criticile invocate de recurenți sub aspectul pct. 8 alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de

drept prescris în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prevede, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1)

Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și

semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Dubasari Ghenadie a fost

pus sub învinuire de către organul de urmărire penală și recunoscut vinovat de

către prima instanță în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2),

(3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, circulația ilegală a substanțelor narcotice

după semnele cultivarea, prelucrarea, producerea și păstrarea, săvârșită în scop

22

de înstrăinare, de două persoane, în proporții deosebit de mari, iar inculpatul

Vasilachi Pavel respectiv în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. art. 42

alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) și art. 165 alin. (2) lit. b) circulația ilegală a

substanțelor narcotice după semnele cultivarea, prelucrarea, producerea și

păstrarea, săvârșită în scop de înstrăinare, de două persoane, în proporții

deosebit de mari, precum și traficul de ființe umane, săvârșit prin înșelăciune și

abuz de poziție de vulnerabilitate, asupra mai multor persoane, concluzia căreia

a fost menținută de către instanța de apel, care a constatat, că instanța de fond

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul

de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect ajungând la

concluzia privind vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel

legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe, deoarece la judecarea

apelurilor declarate de către avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului

Vasilachi Pavel și de către avocatul Țurcanu Tudor în numele inculpatului

Dubăsari Ghenadie, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta

decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu

o consideră necesară.

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține și faptul, că argumentele

invocate de recurent, și anume, în ce privește aprecierea incorectă a probelor

de către instanțele de fond cu referire la lipsa în acțiunile inculpaților a scopului

de înstrăinare, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima

instanță și în instanța de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s-au

expus argumentat în hotărârile pronunțate.

Astfel, deși recurenții susțin, că în speță nu a fost dovedit scopul de

înstrăinare a substanțelor narcotice, Colegiul penal consideră, că instanțele de

fond, reieșind din practica judiciară constantă, corect au constatat prezența în

acțiunile inculpaților Dubasari Ghenadie și Vasilachi Pavel a acestui semn

obligatoriu pentru identificarea infracțiunii prevăzute de art. 2171 Cod penal.

În astfel de circumstanțe, instanța de recurs reiterează că prin

înstrăinarea substanțelor narcotice se subînțelege trecerea în stăpânirea altei

persoane a acestor substanțe, prin vânzare, schimb, donare, dare cu împrumut,

dare în contul unei datorii, oferirea unei țigarete ce conține substanțe narcotice.

Prezența scopului de înstrăinare se poate dovedi, în prezența unor

temeiuri suficiente, prin: numărul mare de plante care conțin substanțe

narcotice sau psihotrope; existența unei înțelegeri cu cei care urmează să

procure astfel de plante; circumstanța că făptuitorul nu suferă de narcomanie,

circumstanțe care urmează a fi identificate în ansamblu.

23

La caz, instanța de recurs reține că atât prima instanță, cât și instanța de

apel corect au reținut că prezența scopului de înstrăinare în acțiunile

inculpaților este dovedită prin următoarele elemente:

- Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie, în calitate de organizatori și

autori au cultivat plante de marijuană fără autorizare, pe care le-au prelucrat și

le-au sortat, după care le-au împachetat prin metoda vacuum cu aparatul

electric pentru ambalare „Profi Cook”, în pungi din polietilenă în cantități egale;

- Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie, pentru munca prestată la

cultivarea plantelor de cânepă, i-au răsplătit pe Bețian Oleg, Melnic Serghei și

Czine Vitalie cu pachete din polietilenă împachetate în vacuum, în care se

conținea o masă verde mărunțită, care potrivit rapoartelor de constatare

tehnico-științifică nr. 7782, nr. 7783 și nr. 7784 din 07 noiembrie 2013,

reprezintă substanța narcotică marijuană, cu cantitatea totală în stare uscată

de 1505 g, 1925 g, 1510 g;

- potrivit hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 privind

aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, în

cazul plantei de cânepă, proporțiile deosebit de mari se referă la un număr mai

mare de 50 plante, iar pentru ca marijuana în stare uscată să se atribuie la

cantități deosebit de mari, cantitatea acesteia trebuie să depășească 500 g, fapt

ce în speță a fost constatat;

- inculpații Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie nu se află la evidența

medicului narcolog (f. d. 6-8, 123-125, vol.III).

Având în vedere circumstanțele enumerate, Colegiul constată, că

solicitarea recurenților privind casarea deciziei instanței de apel și

pronunțarea unei hotărâri de achitare de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, este absolut

nefondată, or, instanțele de fond corect au menționat că în acțiunile lui

Dubasari Ghenadie și Vasilachi Pavel sunt întrunite toate elementele

constitutive ale acestei infracțiuni, inclusiv latura subiectivă, care este

caracterizată prin intenție directă și motivul infracțiuni fiind determinat de

interesul material al făptuitorilor.

Distinct de considerentele enunțate, instanța de recurs menționează și

faptul că nu pot constitui temei de admitere a recursului declarat de avocatul

Bogatu Dragoș, nici alegațiile sale cu referire la lipsa elementelor constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, în acțiunile

inculpatului Vasilachi Pavel.

Sub acest aspect, Colegiul statuează, că lui Vasilachi Pavel i-a fost

incriminată infracțiunea de trafic de ființe umane, acțiuni manifestate prin

recrutarea și adăpostirea unei persoane în scop de exploatare prin muncă în

condiții similare sclaviei, de folosire în activități criminale, prin înșelăciune și

abuz de poziție de vulnerabilitate, asupra a două sau mai multor persoane.

Cu toate că apărarea susține, că modalitățile infracțiunii de trafic de ființe

umane, și anume recrutarea, adăpostirea și abuzul de poziția de vulnerabilitate

24

nu au fost realizate de inculpat, și respectiv nu a fost dovedită vinovăția

acestuia, Colegiul penal atestă, că instanțele de fond corect au concluzionat, că:

- prin recrutare se are în vedere etapa inițială a traficului, care se

manifestă prin atragerea, angajarea, năimirea, racolarea victimei, acțiune care

a fost realizată de către Vasilachi Pavel prin înșelăciune, or, inițial acesta a

comunicat părților vătămate că vor culege struguri;

- părțile vătămate au fost adăpostite în același domiciliu în care

efectuau lucrările de prelucrare a cânepii și au fost avertizați de către

Vasilachi Pavel să nu părăsească teritoriul, deoarece vor avea probleme, iar

seara când Vasilachi Pavel pleca, părțile vătămate erau supravegheate de

vecinul lor, Vitalie;

- inculpatul cunoștea despre poziția de vulnerabilitate a victimelor,

deoarece acestea erau supravegheate de către Vasilachi Pavel, tot el le aducea

hrana, le verifica lucrul efectuat și le-a promis că ulterior vor fi remunerați cu

20 dolari SUA pentru o zi de muncă, fapte care au fost reținute de către

instanțele de fond din declarațiile părților vătămate.

Drept urmare, în baza celor constatate de către instanțele de fond,

Colegiul penal apreciază ca declarative argumentele apărării cu privire la

nevinovăția lui Vasilachi Pavel în săvârșirea infracțiunii de trafic de ființe

umane.

Totodată, instanța de recurs menționează că nu pot fi reținute nici

argumentele avocatului Bogatu Dragoș cu referire la dezacordul cu soluția

instanței de apel în partea aplicării prevederilor art. 84 Cod penal în privința

inculpatului Vasilachi Pavel, or, după cum rezultă din materialele cauzei, prima

instanță, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor

aplicate, i-a stabilit acestuia pedeapsa definitivă 7 ani 8 luni închisoare.

Potrivit legii penale în vigoare la data săvârșirii infracțiunilor, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, aceasta

prevedea pedeapsa închisorii de la 7 la 15 de ani cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe termen de la 2

la 5 ani, iar pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b)

Cod penal, pedeapsa închisorii de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe termen de la 2

la 5 ani.

Așadar, instanța de apel corect a reținut ca fiind întemeiate argumentele

invocate în apelul procurorului referitor la dezacordul cu individualizarea

pedepsei efectuată de prima instanță în privința inculpatului Vasilachi Pavel,

menționând, că pedeapsa definitivă stabilită acestuia nu este proporțională

faptelor săvârșite, or, infracțiunile incriminate, potrivit art. 16 Cod penal, fac

parte din categoria infracțiunilor deosebit de grave, anterior inculpatul a fost

condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni similare, s-a eschivat cu

rea-credință de la judecarea cauzei în instanța de apel, fiind anunțat în căutare,

fapt ce a determinat instanța de apel să-i stabilească acestuia o pedeapsă

definitivă mai aspră, pentru un termen de 12 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau

25

de a exercita activități în domeniul circulației substanțelor narcotice,

psihotrope sau a analoagelor lor, precum și în domeniul turismului și migrației

pentru un termen de 5 ani.

Respectiv, Colegiul penal conchide, că soluția instanței de apel prin care

aceasta a intervenit doar la capitolul individualizării pedepsei stabilite

inculpatului Vasilachi Pavel, în partea aplicării prevederilor art. 84 alin. (1) Cod

penal, este corectă, motivată în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală și cuprinde temeiurile de fapt și de drept care

au dus la adoptarea soluției nominalizate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante,

prescrise de art. art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile

ordinare, declarate de avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului

Vasilachi Pavel și de inculpatul Dubasari Ghenadie se declară inadmisibile, fiind

vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul

Bogatu Dragoș în numele inculpatului Vasilachi Pavel și de inculpatul

Dubasari Ghenadie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 20 iunie 2017, în cauza penală în privința lui Vasilachi Pavel xxxxx

și Dubasari Ghenadie xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 ianuarie 2018.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Nadejda Toma

Anatolie Țurcan

26