1ra-1585/2017 — Art. art. 42 alin. 2, 3, 217/1 alin. 4 lit. d, 165 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 10 iunie 2015, Vasilachi Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 7 (șapte) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe termen de 5 (cinci) ani, în domeniul circulației substanțelor narcotice legate de primirea, prelucrarea, depozitarea, transportarea, vânzarea substanțelor narcotice și psihotrope; - în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de natura celeia de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunii pe termen de 5 (cinci) ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 7 1 (șapte) ani 8 (opt) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de natura celeia de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunilor pe termen de 5 (cinci) ani. Dubasari Ghenadie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 7 (șapte) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe termen de 5 (cinci) ani, în domeniul circulației substanțelor narcotice legate de primirea, prelucrarea, depozitarea, transportarea, vânzarea substanțelor narcotice și psihotrope. Prin aceeași sentință au fost condamnați și Vasilachi Sergiu, Grinciuc Ghenadie, Mihăilă Andrei, însă în privința acestora hotărârile judecătorești nu se contestă.

Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat în fapt că, în perioada lunilor aprilie – noiembrie 2013, inculpații Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie, în calitate de autori, organizatori și instigatori, s-au reunit din timp și s-au organizat în prealabil în vederea cultivării și prelucrării neautorizate a plantelor care conțin substanțe narcotice, cu scopul de înstrăinare a acestora, iar ca urmare, acționând cu intenție directă, din interes material, au cultivat ilegal marijuană în scop de profit, în care acțiuni ilegale i-au antrenat și pe Vasilachi Sergiu, Grinciuc Ghenadie și Mihăilă Andrei. Astfel, inculpatul Vasilachi Pavel, pe teritoriul adiacent casei xxxxx, a organizat și nemijlocit a cultivat plante de marijuană fără autorizare, după care le-a prelucrat cu instrumente pregătite din timp și, anume, foarfece și plase metalice (sită), cu ajutorul cărora a sortat după categoria conținutului substanțelor narcotice și le-a împachetat folosind metoda vacuum, în pungi de polietilenă, cu aparatul electric pentru ambalare cu vid model „Profi Cook”, pungi cu cantități egale, pe care le stoca și le păstra într-un loc special amenajat la adresa nominalizată, pregătindu-le în așa fel pentru înstrăinare, până când în cadrul percheziției efectuate de colaboratorii de poliție la 13 noiembrie 2013, acestea au fost depistate și ridicate. Tot el, la 05 noiembrie 2013, ca recompensă pentru munca prestată, i-a răsplătit pe Bețian Oleg, Melnic Serghei și Czine Vitalie, cu pachete din polietilenă (împachetate în vacuum), care conțineau o masă verde mărunțită, care conform rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr. nr. 7782, 7783 și 7784 din 07 noiembrie 2013, reprezintă substanța narcotică marijuană, cu cantitatea totală în stare uscată de 1505 g, 1925 g și respectiv, 1510 g, fapt prin care a săvârșit înstrăinarea substanțelor narcotice, iar la 13 noiembrie 2013, acționând cu intenție și având scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice, aflându-se în incinta casei xxxxx, a păstrat la sine și transportat în geanta personală un pachet din polietilenă, în care se afla o masă vegetală verde mărunțită și uscată, care conform raportului de expertiză nr. 8333 din 25 noiembrie 2013, reprezintă substanță narcotică neutilizată în scopuri medicinale, marijuană, în stare uscată cu cantitatea de 39,38 g, până când acesta 2 a fost depistat și ridicat în cadrul percheziției corporale efectuate în momentul reținerii în flagrant. Tot el, în perioada lunilor august - noiembrie 2013, acționând cu intenție directă, din interes material, având scopul folosirii victimelor în activități criminale, i-a recrutat prin înșelăciune pe Trohin Serghei, Mogaciov Andrei, Prisăcari Vadim și Gluhoi Lilian la cultivarea marijuanei, comunicându-le din start, că de facto vor culege struguri, adăpostindu-i în casa xxxxx, unde zilnic, abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimelor și, anume, situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, îi supraveghea și le verifica lucrările prestate, promițând-le că ulterior îi va remunera cu 20 dolari SUA pentru o zi. Inculpatul Dubăsari Ghenadie, pe teritoriul adiacent casei xxxxx, a organizat și nemijlocit a cultivat plante de marijuană fără autorizare, după care le-a prelucrat cu instrumente pregătite din timp, și anume foarfece și plase metalice (sită) cu ajutorul cărora a sortat după categoria conținutului substanțelor narcotice și le-a împachetat folosind metoda vacuum, în pungi de polietilenă, cu aparatul electric pentru ambalare cu vid model „Profi Cook”, pungi cu cantități egale pe care le stoca și le păstra într-un loc special amenajat din curtea casei nominalizate, pregătindu-le în așa fel pentru înstrăinare, până când în cadrul percheziției efectuate de colaboratorii de poliție la 13 noiembrie 2013, acestea au fost depistate și ridicate. Tot el, la 05 noiembrie 2013, ca recompensă pentru munca prestată, i-a răsplătit pe Bețian Oleg, Melnic Serghei și Czine Vitalie, cu pachete din polietilenă (împachetate în vacuum) cu o masă verde, mărunțită, care conform rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr. nr. 7782, 7783 și 7784, din 07 noiembrie 2013, reprezintă substanța narcotică marijuană, cu cantitatea totală în stare uscată de 1505 g, 1925 g și 1510 g, fapt prin care a săvârșit înstrăinarea substanțelor narcotice. Conform raportului de expertiză nr. 8351 din 05 decembrie 2013, masele vegetale uscate și mărunțite prezentate la examinare în pachetele nr. nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ridicate la 13 noiembrie 2013, în cadrul efectuării percheziției pe adresa xxxxx, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie în total 27563,95 g (352 (pachetul nr. 1) + 6472 (pachetul nr. 2) + 19,8 + 6,15 + 44 (pachetul nr. 3) + 498 + 498 + 162 + 500 + 500 + 498 + 504 + 502 + 502 + 500 + 498 + 498 + 500 + 500 + 492 (pachetul nr. 4) + 500 + 498 + 498 + 500 + 502 + 498 + 500 + 498 + 508 + 498 + 498 + 498 + 498 + 500 + 500 (pachetul nr. 5) + 502 + 504 + 502 + 500 + 434 + 502 + 502 + 142 + 502 + 500 + 500 (pachetul nr. 6) + 934 (pachetul nr. 7) g). Masa solid - cleioasă de culoare brună, prezentată la examinare în pachetul nr. 3, ridicată din același loc, reprezintă hașiș, de aceea se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (hașiș) constituie 0,75 g. Semințele de culoare verde-cafenie (538 g) din amestec cu masa vegetală din pachetul nr. 1, ridicate din același loc, reprezintă semințe coapte (mature) 3 ale plantei de Cannabis (cânepă), care practic compuși narcotici nu conțin, de aceea la substanțele narcotice nu se atribuie. Părțile de plante în număr de 67, prezentate la examinare în pachetul nr. 8, cât și părțile de plante în număr de 41, prezentate la examinare în pachetul nr. 9, reprezintă plante de Cannabis (cânepă), care conțin componentul narcotic activ tertrahidrocannabinol, de aceea se atribuie la substanțele narcotice. Pe cele zece foarfece și trei secatoare, prezentate la examinare în pachetul nr. 10, ridicate din același loc, s-a depistat compusul narcotic activ tertrahidrocannabinol în cantități de urme. Particulele unice de masă vegetală de culoare verde depistate pe aparatul electric pentru ambalare cu vid model „Profi Cook” și cele de pe cântarul electronic model „PHILIPS”, prezentate la examinare în pachetul nr. 10, ridicat din același loc, reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Particulele unice de masă vegetală de culoare verde depistate pe cele două pahare din sticlă incoloră, prezentate la examinare în pachetul nr. 11, ridicat din același loc, reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Depunerile de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori ai buteliei din polimer și de pe fragmentul de folie din staniol, prezentat la examinare în pachetul nr. 11, ridicat din același loc, reprezintă rășină de cannabis (cânepă), care se atribuie la substanțele narcotice, iar masa acesteia constituie 0,361 g. Masele vegetale uscate și mărunțite, depistate pe suprafețele peliculelor din polietilenă prezentate la examinare în pachetele cu nr. 12, nr. 13 și nr. 14, ridicate din același loc, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie în total 3218 g (1700 + 534 + 984 g). Pungile goale din polietilenă incolore, prezentate la examinare din pachetul nr. 10, au aceeași compoziție chimică cu pungile din polietilenă incoloră în care sunt împachetate masele vegetale din pachetele nr. 4, nr. 5 și nr. 6.

Nefiind de acord cu sentința nominalizată, procurorul a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Dubasari Ghenadie să fie condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul ocrotirii sănătății publice pe termen de 4 ani. La fel, procurorul a solicitat condamnarea inculpatului Vasilachi Pavel în baza art. art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 12 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul ocrotirii sănătății publice pe termen de 4 ani, iar în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul activității didactice pe termen de 4 ani. În baza art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, a-i stabili lui Vasilachi Pavel pedeapsa definitivă 15 ani închisoare, cu privarea de dreptul de 4 a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul activității didactice și în domeniul ocrotirii sănătății pe termen de 5 ani. Apelantul a invocat dezacordul cu modalitatea de individualizare a pedepselor stabilite inculpaților, considerându-le prea blânde, fiind ignorate criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal și fără luarea în considerație a personalității acestora, rolul și comportamentul lor atât la momentul săvârșirii infracțiunilor cât și în cadrul desfășurării procesului penal. În opinia procurorului, la stabilirea pedepsei prima instanță nu a ținut cont de relațiile sociale care au fost periclitate de către inculpați în rezultatul săvârșirii infracțiunilor menționate, acțiuni care au adus atingere directă sănătății publice. 3.1. Avocatul Țurcanu Tudor în numele inculpatului Dubasari Ghenadie a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Apărarea a invocat, că probele administrate nu confirmă că inculpatul a cultivat, prelucrat și a păstrat substanțele narcotice cu scopul de a le realiza, or, scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice prevăzut de art. 2171 Cod penal, presupune existența intenției directe a făptuitorului la momentul procurării, prelucrării și cultivării plantelor de cânepă, de a transmite aceste substanțe altei persoane, inclusiv contra unei sume de bani. Acțiunea de înstrăinare a substanțelor narcotice presupune transmiterea lor cu titlu gratuit sau oneros în posesia unor alte persoane prin diferite metode (vânzare, dare cu împrumut, donare, schimb, etc.). Scopul de înstrăinare este un element obligatoriu și necesar al infracțiunii date, care urma a fi dovedit cu certitudine. 3.2. Avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Vasilachi Pavel, la fel a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Apelantul a invocat, că prima instanță nu a făcut o analiză amplă a probelor, nu a coroborat declarațiile ambelor părți în raport cu celelalte probe, nefiind clară poziția primei instanțe referitor la prezența în acțiunile inculpatului a semnului obligatoriu – „cu scop de înstrăinare”. A menționat, că rapoartele de constatare tehnico-științifică, procesele- verbale de cercetare la fața locului, procesele-verbale de percheziție, prin care au fost depistate substanțele narcotice, dovedesc faptul cultivării și prelucrării substanțelor care cad sub incidența legislației penale, dar aceste probe în niciun caz nu dovedesc scopul de înstrăinare a acestor substanțe de către inculpatul Vasilachi Pavel. De altfel, cultivarea și prelucrarea la nici o etapă a procesului nu a fost negată de martori și majoritatea inculpaților, doar că poziția și exteriorizarea rolurilor participanților diferă. 5 La fel a invocat, că inculpatul Vasilachi Pavel nu a recrutat persoane în scopul săvârșirii traficului de ființe umane, acest fapt nefiind demonstrat în cadrul procesului penal. Mai mult, inculpatul nu cunoștea despre situația financiară și materială a părților vătămate, fapt confirmat și de cei patru în instanță, motiv din care acesta nici nu avea posibilitatea să profite de vulnerabilitatea dânșilor. Inculpatului Vasilachi Pavel i-a fost incriminată exploatarea prin muncă în condiții similare sclaviei, însă reieșind din declarațiile părților vătămate, martorilor și ale inculpaților, rezultă că aceștia au mers benevol la lucru, purtau convorbiri telefonice cu cine doreau, erau liberi de a-și alege direcția de deplasare și în orice moment puteau să se reîntoarcă la domiciliu. Totodată, inculpatul Vasilachi Pavel a comunicat, că el a fost invitat de rând cu alte persoane la lucru de către Czine Vitalie, în schimbul unei remunerări, care îi era dator și cu bani. Ulterior, la insistențele inculpatului de a-i întoarce datoria, debitorul l-a denunțat fals poliției.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 aprilie 2016, apelul procurorului a fost respins ca nefondat, apelurile avocaților Bogatu Dragoș și Țurcanu Tudor depuse în numele inculpaților au fost admise, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Vasilachi Pavel a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Totodată, Vasilachi Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42 alin. (2), (3), 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice legate de primire, prelucrare, depozitare, vânzare a substanțelor psihotrope și narcotice pe termen de 5 (cinci) ani. Dubasari Ghenadie a fost condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice legate de primire, prelucrare, depozitare, vânzare a substanțelor psihotrope și narcotice pe termen de 5 (cinci) ani. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilită în privința inculpaților Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 5 (cinci) ani, pentru fiecare. Prin aceeași decizie au fost condamnați și Grinciuc Ghenadie, Vasilachi Sergiu și Mihăilă Andrei, în rest, sentința fiind menținută. 4.1. Instanța de apel a statuat că probele administrate de acuzare în vederea susținerii învinuirii înaintate inculpatului Vasilachi Pavel în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu demonstrează că fapta inculpatului întrunește elementele infracțiunii. Acuzarea nu a administrat probe care să confirme că, inculpatul Vasilachi Pavel cunoștea despre situația financiară și materială a părților 6 vătămate, respectiv, nu avea cum să profite de starea de vulnerabilitate a acestora. Instanța de apel a reținut că nevinovăția lui Vasilachi Pavel este dovedită prin însăși declarațiile acestuia, care a menționat că a fost invitat și el de rând cu alte persoane la lucru de către Czine Vitalie, în schimbul unei remunerări, deoarece îi era dator și cu bani. Ulterior, la insistența inculpatului de a întoarce datoria, debitorul l-a denunțat fals poliției. Totodată, instanța de apel a notat că inculpații Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie au închiriat o casă părăsită cu un lot de pământ, care le-a fost propusă de către Czine Vitalie și pe teritoriul căruia au convenit că vor crește plante, ulterior angajând mai multe persoane pentru a prelucra pământul pentru plantația de cânepă, iar inculpații Grinciuc Ghenadie, Vasilachi Sergiu și Mihăilă Andrei se ocupau cu culesul și împachetarea mărfii, prin urmare inculpații Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie au contribuit la săvârșirea infracțiunii în calitate de autori și organizatori ai infracțiunii. Instanța de apel a mai indicat că lipsa scopului de înstrăinare poate fi constatată în prezența unui număr mic de plante care conțin substanțe narcotice și în lipsa unei înțelegeri cu persoanele care pot să le procure. Drept urmare, instanța de apel a reîncadrat acțiunile inculpaților Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie în baza art. 42 alin. (2), (3), 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ca cultivarea, prelucrarea, producerea și păstrarea substanțelor narcotice, săvârșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare.

Procurorul a contestat decizia nominalizată cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia doar în privința inculpaților Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a invocat, că calificarea acțiunilor inculpaților Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie în baza art. 42 alin. (2), (3), 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, este neîntemeiată și nu se bazează pe probele cercetate. Netemeinicia deciziei instanței de apel se confirmă și reieșind din descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, deoarece instanța a constatat că, în perioada de timp a lunilor aprilie - noiembrie 2013, inculpații Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie, în calitate de autori și organizatori, s-au reunit din timp și s-au organizat în prealabil în vederea cultivării și prelucrării neautorizate a plantelor care conțin substanțe narcotice, fără scop de înstrăinare a acestora, iar ca urmare, acționând cu intenție directă, din interes material au cultivat ilegal marijuană, în care acțiuni ilegale i-au antrenat și pe inculpații Vasilachi Sergiu, Grinciuc Ghenadie și Mihăilă Andrei. Astfel, pe de o parte instanța de apel a constatat inexistența scopului de înstrăinare, iar pe de altă parte a menționat că cultivarea și prelucrarea neautorizată a plantelor care conțin substanțe narcotice au fost efectuate din interes material. 7 Instanța de apel, nu s-a expus la întreaga învinuire adusă inculpaților și nu și-a argumentat poziția asupra probelor prezentate, or, inculpații au mai fost învinuiți că la 05 noiembrie 2013, ca recompensă pentru munca prestată, i-au răsplătit pe Bețian Oleg, Melnic Serghei și Czine Vitalie, cu pachete din polietilenă (împachetate în vacuum), care conțineau o masă verde mărunțită, care conform rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr. nr. 7782, 7783 și 7784 din 07 noiembrie 2013, reprezintă substanța narcotică marijuană, cu cantitatea totală în stare uscată de 1505 g, 1925 g și respectiv 1510 g, fapt prin care a săvârșit înstrăinarea substanțelor narcotice. Astfel, în situația în care prima instanță a constatat această faptă, instanța de apel era obligată să-și motiveze soluția de excludere a acestui episod de învinuire, cu toate că instanța de apel a făcut referire la declarațiile martorilor Bețian Oleg și Melnic Serghei, care au declarat că „din motiv că nu au fost remunerați de către Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie cu bani pentru munca prestată, li s-a dat 5 kg de „iarbă” pe care urmau să o vândă pentru a câștiga bani, însă ei au predat-o poliției comunicând despre cele întâmplate”. În ședința instanței de apel au fost cercetate rapoartele de constatare tehnico-științifică, nr. nr. 7782, 7783 și 7784 din 07 noiembrie 2013, prin care se atestă că: masele vegetale prezentate și predate benevol organelor de poliție de către Czine Vitalie, Bețian Oleg și Melnic Serghei, reprezintă substanța narcotică marijuană, cu cantitatea totală în stare uscată de 1505 g, 1925 g și 1510 g. În opinia acuzării, prima instanță corect a calificat acțiunile infracționale ale inculpaților Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie conform art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal. Referitor la soluția de achitare a inculpatului Vasilachi Pavel de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, procurorul a menționat că aceasta este nefondată, deoarece instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile părților vătămate Trohin Serghei, Gluhoi Lilian și Mogaciov Andrei din cadrul cercetării judecătorești. Instanța de apel nu a ținut cont că părțile vătămate au fost folosite în activitatea criminală, iar constatând că aceștia nu au fost recrutați prin înșelăciune, nu a ținut cont că din start li s-a comunicat că vor culege struguri, dar ca în final să cultive o plantație de cânepă. Cu referire la acțiunea de abuz de poziția de vulnerabilitate a victimei, procurorul a indicat că la momentul săvârșirii faptei, inculpatul cunoștea despre poziția de vulnerabilitate a victimelor, deoarece acestea erau dependente de inculpat atât alimentar cât și în ceea ce privește spațiul locativ.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 01 noiembrie 2016 a fost admis recursul, casată parțial decizia instanței de apel în privința inculpaților Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest, decizia a fost menținută. 6.1. În motivarea soluției nominalizate, instanța de recurs ordinar a menționat, că instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept prevăzute 8 în legislație obligatorii la examinarea cauzei în apel, deoarece, potrivit descriptivului deciziei contestate instanța: a) nu a judecat cauza în limita și în raport cu toate circumstanțele de fapt și de drept invocate în rechizitoriu. Or, a indicat că inculpații se învinuiesc, dar instanța de apel nu s-a pronunțat în nici un fel asupra a 3 episoade indicate în rechizitoriu, și anume că: „inculpatul Vasilachi Pavel, la 05 noiembrie 2013, ca recompensă pentru munca prestată, i-a răsplătit pe Bețian Oleg, Melnic Serghei și Czine Vitalie, cu pachete din polietilenă (împachetate în vacuum), care conțineau o masă verde mărunțită, care conform rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr. nr. 7782, 7783 și 7784 din 07 noiembrie 2013, reprezintă substanța narcotică marijuană, cu cantitatea totală în stare uscată de 1505 g, 1925 g și respectiv 1510 g, fapt prin care a săvârșit înstrăinarea substanțelor narcotice, iar la 13 noiembrie 2013, acționând cu intenție și având scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice, aflându-se în incinta casei xxxxx, a păstrat la sine și transportat în geanta personală, un pachet din polietilenă, în care se afla o masă vegetală verde mărunțită și uscată, care conform raportului de expertiză nr. 8333 din 25 noiembrie 2013, reprezintă substanța narcotică neutilizată în scopuri medicinale, marijuană, în stare uscată cu cantitatea de 39,38 g, până când acesta a fost depistat și ridicat în cadrul percheziției corporale efectuate în momentul reținerii în flagrant. Tot el, în perioada de timp a lunilor august-noiembrie 2013, acționând cu intenție directă, din interes material, având scopul folosirii victimelor în activități criminale, i-a recrutat prin înșelăciune pe Trohin Serghei, Mogaciov Andrei, Prisăcari Vadim și Gluhoi Lilian la cultivarea marijuanei, comunicându-le din start că de facto vor culege struguri, adăpostindu-i în casa xxxxx, unde zilnic, abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimelor și, anume, situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, îi supraveghea și le verifica lucrările prestate, promițându-le ulterioara remunerare cu 20 dolari SUA pentru o zi. Inculpatul Dubasari Ghenadie, la 05 noiembrie 2013, ca recompensă pentru munca prestată, i-a răsplătit pe Bețian Oleg, Melnic Serghei și Czine Vitalie, cu pachete din polietilenă (împachetate în vacuum) cu o masă verde, mărunțită, care conform rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr. nr. 7782, 7783 și 7784, din 07 noiembrie 2013, reprezintă substanța narcotică marijuană, cu cantitatea totală în stare uscată de 1505 g, 1925 g și 1510 g, fapt prin care a săvârșit înstrăinarea substanțelor narcotice”; b) a constatat în mod divergent și confuz, mai întâi că: „..inculpații Vasilachi Pavel și Dubăsari Ghenadie, în calitate de autori și organizatori, s-au reunit din timp și s-au organizat în prealabil în vederea cultivării și prelucrării neautorizate a plantelor care conțin substanțe narcotice ...din interes material...”, ca apoi să le reîncadreze acțiunile de la art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal – circulația ilegală a substanțelor narcotice săvârșite cu scop de înstrăinare (ce include și circumstanța de interes material), în baza art. 42 alin. (2), (3), 217 alin. (4) lit. b) Cod penal – cultivarea, prelucrarea, producerea 9 și păstrarea substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, adică vădit contrazicându-se. La fel a mai constatat că: „inculpații Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie, în calitate de autori și organizatori, s-au reunit din timp și s-au organizat în prealabil …au cultivat ilegal marijuana, în care acțiuni ilegale i-au antrenat și pe inculpații... au închiriat o casă părăsită cu un lot de pământ, care le-a fost propusă de către Czine Vitalie și pe teritoriul căruia au convenit că vor crește plante, ulterior au angajat mai multe persoane pentru a prelucra plantația de cânepă”, iar apoi s-a contrazis indicând că este o: „probă de nevinovăție declarațiile inculpatului Vasilachi Pavel, că a fost invitat de rând cu alții la lucru de către Czine Vitalie, contra remunerare, care îi era dator și cu bani”; c) nu a apreciat fiecare probă separat, inclusiv cele invocate de procuror, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept indicate în rechizitoriu. Soluția de achitare a inculpatului Vasilachi Pavel de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu a fost judecată în contextul și volumul integral al învinuirii înaintate acestuia.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, a fost admis apelul declarat de procuror, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei definitive în privința inculpatului Vasilachi Pavel și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: lui Vasilachi Pavel, prin aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită definitiv pedeapsa 12 (doisprezece) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, precum și în domeniul turismului și migrației pe termen de 5 (cinci) ani, în rest celelalte dispoziții ale sentinței în privința inculpatului, au fost menținute. Apelul procurorului în partea ce-l vizează pe inculpatul Dubasari Ghenadie a fost respins, fiind menținută în această parte sentința. Totodată, instanța de apel a respins ca fiind nefondate apelurile declarate de avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Vasilachi Pavel și de avocatul Țurcanu Tudor în numele inculpatului Dubasari Ghenadie. 4.1. Instanța de apel a stabilit, că probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, au fost obținute legal, sânt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală și apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Prin urmare, starea de fapt și de drept stabilită prin sentință concordă cu probele administrate și apreciate de prima instanță. Așadar, în instanța de apel a fost audiat suplimentar inculpatul Dubasari Ghenadie; au fost verificate declarațiile și probele materiale examinate în ședințele primei instanțe, și anume: declarațiile inculpatului Vasilachi Pavel, prezentate în primă instanță; declarațiile părților vătămate 10 Trohin Serghei (f.d. 54-55, 67-70, vol.VI); Gluhoi Lilian (f.d. 56-57, vol.VI); Prisăcari Vadim (f.d. 63-65, vol.VI); declarațiile martorilor Czine Vitalie (f.d. 88-89, 215, 225 vol.V, f. d. 9-10, vol.VI); Bețian Oleg (f.d. 226-228, vol.V); Melnic Serghei (f.d. 145-148, vol.VI); Dragomir Viorel (f.d. 119-122, vol.VI); Mogaciov Andrei (f.d. 137-138, vol.VI); rapoartele de constatare tehnico-științifică nr. 7782, nr. 7783, nr. 27784 din 07 noiembrie 2013, conform cărora masele vegetale prezentate și predate benevol organelor de poliție de către Czine Vitalie, Bețian Oleg și Serghei Melnic reprezintă substanța narcotică marijuană, cu cantitatea totală în stare uscată de 1505 g, 1925 g, și 1510 g (f.d. 18, 34, 49 vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20 noiembrie 2013 cu planșa fotografică (f.d. 58-64, vol.I); procesul-verbal de percheziție din 13 noiembrie 2013 (f.d. 87-88, vol.I); raportul de expertiză nr. 8222 din 14 decembrie 2013, prin care s-a stabilit că pungile de polietilenă cu masele vegetale ridicate în cadrul percheziției de pe adresa xxxxx, puteau fi sigilate cu aparatul electric de model „Profi Cook”, destinat pentru ambalarea în vacuum, aparatul fiind ridicat din același loc (f.d. 103-105, vol.I); raportul de expertiză nr. 8351 din 05 decembrie 2013, potrivit căruia masele vegetale uscate și mărunțite prezentate la examinare în pachetele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, ridicate la 13 noiembrie 2013 în cadrul efectuării percheziției pe adresa xxxxx, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie în total 27563,95 g (352 (pachetul nr. 1) + 6472 (pachetul nr. 2) + 19,8 + 6,15 + 44 (pachetul nr. 3) + 498 + 498 + 162 + 500 + 500 + 498 + 504 + 502 + 502 + 500 + 498 + 498 + 500 + 500 + 492 (pachetul nr. 4) + 500 + 498 + 498 + 500 + 502 + 498 + 500 + 498 + 508 + 498 + 498 + 498 + 498 + 500 + 500 (pachetul nr. 5) + 502 + 504 + 502 + 500 + 434 + 502 + 502 + 142 + 502 + 500 + 500 (pachetul 6) + 934 (pachetul nr. 7) g). Masa solid-cleioasă de culoare brună, prezentată la examinare în pachetul nr. 3, ridicată din același loc, reprezintă hașiș, de aceea se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (hașiș) constituie 0,75 g. Semințele de culoare verde-cafenie (538 g) din amestec cu masa vegetală din pachetul nr. 1, ridicate din același loc, reprezintă semințe coapte (mature) ale plantei de Cannabis (cânepă), care practic compuși narcotici nu conțin, de aceea la substanțele narcotice nu se atribuie. Părțile de plante în număr de 67, prezentate la examinare în pachetul nr. 8, cât și părțile de plante în număr de 41, prezentate la examinare în pachetul nr. 9, reprezintă plante de Cannabis (cânepă), care conțin componentul narcotic activ tertrahidrocannabinol, de aceea se atribuie la substanțele narcotice. Pe cele zece foarfece și trei secatoare, prezentate la examinare în pachetul nr. 10, ridicate din același loc, a fost depistat compusul narcotic activ tertrahidrocannabinol în cantități de urme. Particulele unice de masă vegetală de culoare verde depistate pe aparatul electric pentru ambalare cu vid model „Profi Cook” și cele de pe cântarul electronic model „Philips”, prezentate la examinare în pachetul nr. 10. ridicat din același loc, reprezintă particule unice 11 de marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Particulele unice de masă vegetală de culoare verde depistate pe cele două pahare din sticlă incoloră, prezentate la examinare în pachetul nr. 11, ridicat din același loc, reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Depunerile de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori ai buteliei din polimer și de pe fragmentul de folie din staniol, prezentat la examinare în pachetul nr. 11, ridicat din același loc, reprezintă rășină de cannabis (cânepă), care se atribuie la substanțele narcotice, iar masa acesteia constituie 0,361 g. Masele vegetale uscate și mărunțite, depistate pe suprafețele peliculelor din polietilenă prezentate la examinare în pachetele cu nr. 12, nr. 13 și nr. 14, ridicate din același loc, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie în total 3218 g (1700 + 534 + 984 g). Pungile goale din polietilenă incolore, prezentate la examinare din pachetul nr. 10, au aceeași compoziție chimică cu pungile din polietilenă incoloră în care sunt împachetate masele vegetale din pachetele nr. 4, nr. 5 și nr. 6 (f.d. 108-115, vol.I); procesul-verbal de percheziție din 13 noiembrie 2013 (f.d. 124-125, vol.I); raportul de expertiză nr. 8350 din 03 decembrie 2013 (f.d. 153-155, vol.I); procesul-verbal de percheziție din 13 noiembrie 2013, conform căruia în geanta personală a lui Vasilachi Pavel a fost depistat un pachet de polietilenă, în care se afla o masă vegetală mărunțită cu miros specific (f.d. 221, vol.II); raportul de expertiză nr. 8333 din 25 noiembrie 2013, din care rezultă că masa vegetală mărunțită și uscată ridicată în cadrul percheziției corporale a lui Vasilachi Pavel, reprezintă substanța narcotică marijuană, masa totală în formă uscată constituie 39,38 g (f.d. 176-177, vol.I); procesul-verbal de percheziție corporală din 13 noiembrie 2013 (f.d. 204-205, vol.III); raportul de expertiză nr. 8349 din 02 decembrie 2013; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 14 noiembrie 2013 (f.d. 189-190, vol.I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 14 noiembrie 2013 (f.d. 191, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 29 noiembrie 2013 cu planșa fotografică (f.d. 230-233, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 26 decembrie 2013 (f.d. 249-250, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 14 noiembrie 2013, potrivit căruia de la Vasilachi Pavel a fost ridicat automobilul model „Mercedes 200”, n/î H 9536 BB (f.d. 223, vol.II); corpurile delicte. 7.2. Cu referire la motivele invocate în apelurile avocatului Bogatu Dragoș în numele inculpatului Vasilachi Pavel și avocatului Țurcanu Tudor în numele inculpatului Dubasari Ghenadie instanța de apel a indicat, că urmărirea penală și judecata în prima instanță s-au desfășurat în strictă conformitate cu procedura prevăzută de lege și, respectiv, nu au fost depistate încălcări care atrag nulitatea probelor administrate și a actelor procedurale efectuate. 12 Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării prevăzute de art. 394 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, fiind descrise faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, forma și gradul de vinovăție a inculpaților Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie, motivele și consecințele infracțiunilor săvârșite, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care sunt respinse argumentele părții apărării. Instanța de apel a remarcat, că nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor administrate în prima instanță, întrucât concluziile cuprinse în sentință sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate este dovedită prin probatoriul administrat în cadrul procesului penal. 7.2.1. Cu privire la calificarea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie în baza art. art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, instanța de apel a făcut următoarele precizări: - subiecții infracțiunii sunt inculpații Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie, care întrunesc condițiile prevăzute la art. art. 21 alin. (1), 22 Cod penal; - obiectul juridic special al infracțiunii îl formează relațiile sociale cu privire la circulația legală de plante care conțin substanțe narcotice sau psihotrope, apărate împotriva semănatului, cultivării, prelucrării și utilizării a astfel de plante fără autorizație, săvârșite în scop de înstrăinare; obiectul material îl reprezintă plantele care conțin substanțe narcotice sau psihotrope, fiind caracterizate în proporții deosebit de mari; - latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată prin acțiuni, prezentate sub modalitățile de cultivare și prelucrare în lipsa autorizației necesare; - latura subiectivă se manifestă prin vinovăție sub formă de intenție directă, adică inculpații Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, au prevăzut urmările lor prejudiciabile și au dorit în mod conștient survenirea acestora, astfel fiind stabilit motivul infracțiunii - interesul material; scopul infracțiunii fiind cel de înstrăinare a plantelor. În acest context instanța de apel a remarcat, că infracțiunea privind circulația ilegală a substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare și în proporții deosebit de mari a fost săvârșită de inculpații Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie, care au acționat în comun în calitate de organizator și autor, calificarea infracțiunii fiind raportată la prevederile art. 42 alin. (2), (3) Cod penal. 7.2.2. Cu privire la calificarea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului Vasilachi Pavel în baza art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a făcut următoarele precizări: - subiectul infracțiunii este inculpatul Vasilachi Pavel, care întrunește condițiile prevăzute la art. art. 21 alin. (1), 22 Cod penal; 13 - obiectul juridic principal al infracțiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la libertatea fizică a părților vătămate Trohin Serghei, Mogaciov Andrei, Prisăcari Vadim și Gluhoi Lilian; obiectul juridic secundar formând relațiile sociale cu privire la libertatea manifestării de voință, săvârșită prin înșelăciune. În context, instanța de apel a remarcat, că consimțământul părților vătămate de prestare a muncii nu înlătură răspunderea penală a făptuitorului. Or, în ședințele de judecată a fost stabilit că părțile vătămate au fost recrutate prin înșelăciune, unde zilnic, fiind abuzate de poziția de vulnerabilitate și, anume, de situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, le-au fost supravegheate și verificate lucrările de cultivare a substanțelor narcotice prestate care aveau loc pe xxxxx. Astfel, în cauză, cu certitudine a fost stabilit că părțile vătămate Trohin Serghei, Mogaciov Andrei, Prisacari Vadim și Gluhoi Lilian, au fost recrutate și adăpostite la adresa sus indicată cu scopul folosirii lor în activitatea criminală a inculpatului Vasilachi Pavel. Latura subiectivă se manifestă prin vinovăție sub formă de intenție directă, adică inculpatul Vasilachi Pavel își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările lor prejudiciabile și a dorit în mod conștient survenirea acestora; motivul infracțiunii fiind interesul material și scopul de folosire a părților vătămate prin muncă în activități criminale. 7.3. Cu referire la motivele invocate în apelul procurorului ce vizează pedeapsa aplicată inculpatului Dubasari Ghenadie, instanța de apel le-a apreciat ca fiind nefondate, din motiv că la soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa stabilită inculpatului, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal. Instanța de apel a punctat, că în sentință se cuprind datele privind persoana inculpatului, gravitatea infracțiunii săvârșite și circumstanțele care influențează asupra pedepsei, acestea fiind luate în considerație la stabilirea categoriei, măsurii și limitei de pedeapsă. Respectiv, instanța de apel a menționat, că inculpatul a săvârșit o infracțiune care, potrivit art. 16 alin. (5) Cod penal, se clasifică ca fiind deosebit de gravă, nu a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii imputate, iar prima instanță motivat a concluzionat, că atingerea scopului pedepsei penale va fi realizat prin aplicarea pedepsei închisorii în limitele stabilite în sentință. 7.3.1. Cu referire la motivele invocate în apelul procurorului ce vizează pedeapsa definitivă aplicată inculpatului Vasilachi Pavel, instanța de apel le-a apreciat ca fiind fondate, deoarece la soluționarea chestiunii respective prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75, 84 Cod penal, pedeapsa fiind individualizată contrar prevederilor legale. Astfel, inculpatul Vasilachi Pavel, fiind condamnat pentru infracțiunile prevăzute la art. art. 165 alin. (2) lit. b), 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, este pedepsit definitiv pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate. 14 Instanța de apel a evidențiat, că prima instanță, pronunțând pedeapsa cu închisoare pentru fiecare infracțiune aparte, a cumulat numai 2 luni, în așa mod, fiind stabilită mărimea pedepsei definitive inculpatului Vasilachi Pavel, care în raport cu cea mai aspră pedeapsă pentru una din cele 2 infracțiuni, este cu 2 luni mai mare. Or, inculpatul Vasilachi Pavel a săvârșit infracțiunile prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. b), 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, care potrivit art. 16 alin. (5) Cod penal, fac parte din categoria celor deosebit de grave, anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare, s-a eschivat cu rea-credință de la judecarea cauzei în instanța de apel, fiind anunțat în căutare. În atare situație, mărimea pedepsei definitive fixată inculpatului Vasilachi Pavel este incomensurabilă în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunilor comise, personalitatea și comportamentul inculpatului, motiv pentru care soluția primei instanțe a fost considerată neîntemeiată în partea respectivă. Având în susținere prevederile art. art. 61, 70, 75, 84 Cod penal, ținând seama de circumstanțele expuse, instanța de apel a apreciat, că scopul pedepsei se va realiza în condițiile stabilirii unei noi pedepse inculpatului Vasilachi Pavel.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Vasilachi Pavel, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care solicită casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunilor imputate. În argumentarea recursului apărarea menționează, că decizia atacată contravine circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei, a fost emisă fără a se ține cont de principiile de drept. Avocatul susține, că pe parcursul procesului penal, la etapa urmăririi penale și la faza cercetării judecătorești partea acuzării nu a administrat și nu a prezentat probe concludente, pertinente, care în coroborare ar fi demonstrat vinovăția inculpatului Vasilachi Pavel în săvârșirea infracțiunii incriminate. De asemenea recurentul consideră, că organul de urmărire penală nu a luat toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului, obligație ce este impusă de prevederile art. 254 Cod de procedură penală. Cu referire la învinuirea adusă lui Vasilachi Pavel de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) Cod penal, apărarea menționează că, latura subiectivă a componenței respective se exprimă prin intenție directă. Scopul este un semn obligatoriu, fiind necesar ca făptuitorul să acționeze pentru înstrăinarea plantelor care conțin substanțe narcotice. Intenția de a înstrăina substanțele menționate reprezintă dorința, planul unei persoane, care declanșează acțiuni concrete în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora sau încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc. Recurentul menționează, că ajungând la concluzia, că Vasilachi Pavel se face vinovat de acțiunile imputate, instanțele de fond au făcut trimitere la 15 probe, care în opinia acestora, dovedesc vinovăția inculpatului, cum ar fi: declarațiile martorilor Czine Vitalie, Bețian Oleg, Melnic Serghei, Trohin Serghei, Dragomir Viorel și Mogaciov Alexei, precum și rapoartele de constatare tehnico-științifică, procesele-verbale de cercetare la fața locului, procesele-verbale de percheziție. În opinia recurentului, deși declarațiile martorilor nominalizați sunt indicate în sentință, instanța a făcut trimitere doar la partea din declarații care poartă un caracter acuzator, în condițiile când în cadrul cercetării judecătorești martorii au făcut și unele dezvăluiri care nu doar pun la îndoială deplinătatea suportului probatoriu prezentat de acuzare, ci chiar denotă caracterul non-delictual al acțiunilor lui Vasilachi Pavel. În acest sens recurentul indică declarațiile martorului Czine Vitalie, care în cadrul cercetării judecătorești a menționat, că nu cunoaște din ce considerent marijuana era dusă în careva direcție și dacă această substanță era înstrăinată de către inculpați; declarațiile martorului Bețian Oleg, care a comunicat, că ar fi auzit despre expedierea „mărfii”, dar personal nu a participat și nu a văzut acest lucru; declarațiile martorului Dragomir Viorel, care a relatat, că nu cunoaște nimic despre comercializarea plantelor cultivate de către ei și nici despre soarta de mai departe a substanțelor narcotice. De asemenea recurentul menționează, că fiind audiați inculpații Dubasari Ghenadie, Grinciuc Ghenadie, Mihăilă Andrei și Vasilachi Sergiu, au comunicat univoc, că cultivarea și prelucrarea plantelor de cânepă a fost organizată și condusă de Czine Vitalie, care sub diferite pretexte (plată, achitarea datoriilor etc.) i-a implicat în această activitate. Cu toate acestea, în opinia apărării, atât în cazul circulației ilegale de substanțe narcotice, cât și în cazul acuzării de trafic de ființe umane, instanța a apreciat critic declarațiile inculpaților, fără a face o analiză amplă a probelor și fără a contrapune declarațiile ambelor părți în raport cu celelalte probe în coroborare, iar în aceste condiții, nu a fost dovedită intenția inculpatului Vasilachi Pavel de punere în circulație a substanțelor narcotice, săvârșită în scop de înstrăinare. Cu referire la probele scrise, prezentate de către acuzare, cum ar fi: rapoartele de constatare tehnico-științifică, procesele-verbale de cercetare la fața locului, procesele-verbale de percheziție etc., prin intermediul cărora s-a constatat depistarea substanțelor, precum și a fost stabilit faptul că acestea reprezintă substanțe narcotice, apărarea menționează, că ambele instanțe doar au transcris aceste probe din rechizitoriu, iar acestea dovedesc numai faptul cultivării și prelucrării de către careva persoane a substanțelor care cad sub incidența legislației penale, dar nu dovedesc și scopul de înstrăinare a acestor substanțe de către Vasilachi Pavel. În privința învinuirii inculpatului Vasilachi Pavel de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) Cod penal, apărarea invocă că instanțele de fond au motivat concluzia de vinovăție a inculpatului printr-o singură frază, destul de laconic, cu toate că în cererea de apel partea apărării a solicitat aprecierea corectă a probelor sub acest aspect. 16 Cu referire la acest capăt de învinuire avocatul subliniază, că potrivit declarațiilor lui Trohin Serghei: „Vasilachi Pavel în nici un fel nu l-a forțat la careva lucruri; pe parcursul activităților niciodată nu a fost supus presiunilor fizice sau psihice; primele zile a lucrat la Czine Vitalie, care i-a propus acest lucru; locuia la Czine, deoarece îi ajuta în gospodărie, tot Czine i-a propus de lucru și tot el nu s-a achitat pentru lucrul prestat; Vasilachi Pavel nu l-a îndrumat să lucreze la Czine; deseori pleca la magazin după cumpărături nefiind supravegheat de nimeni”. Martorul de asemenea a specificat că „toți aveau posibilitatea să plece acasă oricând doreau; a primit o dată remunerația pentru munca sa în sumă de 200 lei.” În declarațiile sale partea vătămată Gluhoi Lilian a menționat, că „nu a fost supus presiunilor fizice sau psihice; portița de la intrare în curte se încuia doar noaptea; avea posibilitate de a se deplasa oriunde dorește și când dorește.” Prisacari Vadim, fiind audiat în calitate de parte vătămată în prima instanță, a relatat, că „în orice moment putea părăsi curtea unde lucrau; dormea în imobilul ce-i aparține lui Czine Vitalie; Vasilachi nu cunoștea despre el nimic, inclusiv nici de starea materială; careva amenințări din partea cuiva nu au fost pe parcursul activității; niciodată nu a încercat să fugă; despre faptul că lucra la această muncă la membrii familiei nu a comunicat, decât faptul că le spunea precum că s-ar afla la culesul strugurilor.” Martorul Dragomir Viorel a comunicat, că părțile vătămate înnoptau la locul de muncă, deoarece erau locuitori ai altor raioane și era dificil de a se deplasa de fiecare dată și ulterior a reveni; toți activau liber, nimeni din ei nu erau speriați sau insultați; fiecare din lucrători aveau telefoane GSM, erau liberi de a suna unde doresc și a comunica cu oricine; fiecare din ei, inclusiv părțile vătămate, erau liberi să plece unde doresc și când doresc; de mai multe ori sărbătoreau zile de naștere în curtea unde lucrau. Martorul Melnic Serghei a declarat, că intrarea și ieșirea din curte era liberă pentru toți, fără careva limite. De asemenea, avocatul invocă faptul, că fiind audiați, inculpații au susținut, că fiecare lucrător era liber de a-și alege direcția de deplasare și în orice moment putea părăsi locul de muncă și localitatea respectivă; fiecare din ei aveau telefoane de pe care efectuau sunete și purtau discuții cu cine doresc; deseori ieșeau la magazinul din apropiere pentru cumpărături nefiind supravegheați de nimeni. Referitor la modalitățile infracțiunii de trafic de ființe umane, apărarea susține, că Vasilachi Pavel în nici un fel nu a recrutat și nici nu a încercat de a recruta pe cineva, iar careva probe în sensul dovedirii acestui element constitutiv al infracțiunii nici nu au fost prezentate sau administrate în instanțele de fond. La fel, inculpatul nu a săvârșit acțiuni de adăpostire a persoanelor recrutate, deoarece materialele cauzei dovedesc că părțile vătămate au fost adăpostite de Czine Vitalie. Nu a fost demonstrată prezența unor acțiuni de înșelăciune a persoanelor din partea inculpatului. 17 Apărarea a mai menționat, că potrivit pct. 10) art. 2 din Legea privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, prin stare de vulnerabilitate se înțelege starea specială în care se află persoana, astfel încât aceasta este dispusă să se supună abuzului sau exploatării. În acest sens, susține apărarea, nu este suficientă doar atestarea poziției de vulnerabilitate a victimei, dar și constatarea faptului, că făptuitorul abuzează de această poziție. Aceasta presupune, că făptuitorul la momentul săvârșirii faptei trebuia să cunoască despre vulnerabilitatea victimei și că acesta folosește vulnerabilitatea victimei pentru a-și ușura săvârșirea infracțiunii. În acest sens avocatul menționează, că Vasilachi Pavel nu cunoștea despre situația financiară și materială a părților vătămate, iar din acest motiv nici nu avea posibilitatea să profite de vulnerabilitatea acestora. Apărarea mai remarcă și faptul, că latura subiectivă a traficului de ființe umane se exprimă, în primul rând, în vinovăție sub formă de intenție directă, intenție care nu a fost stabilită și dovedită în nici un fel în cazul inculpatului Vasilachi Pavel, precum și nu a fost dovedită existența scopurilor speciale ale traficului și anume scopul acțiunii principale din cadrul traficului de ființe umane și scopul acțiunii adiacente din cadrul traficului de ființe umane. În opinia apărării, nu a fost demonstrată prezența în acțiunile lui Vasilachi Pavel a scopului de exploatare prin muncă în condiții similare sclaviei. De asemenea recurentul consideră, că instanțele de fond nu s-au pronunțat referitor la poziția și versiunea inculpatului, care a comunicat, că a fost invitat și el de rând cu alții la lucru de către Czine Vitalie contra remunerare, care îi era dator și cu bani, iar la insistențele inculpatului de a întoarce datoria, debitorul l-a denunțat fals poliției. În opinia apărării, atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au respectat prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fapt ce a determinat o aplicare greșită a legii, în speță fiind admisă o gravă eroare de fapt și de drept ca urmare a aprecierii incorecte a materialului probator aflat la dosar. La fel, recurentul consideră, că instanța de apel nu a motivat soluția adoptată, încălcând dreptul inculpatului la un proces echitabil, iar în dispozitivul deciziei, instanța de apel a aplicat prevederile art. 84 Cod penal, și prin cumul parțial al pedepselor aplicate i-a stabilit lui Vasilachi Pavel pedeapsa definitivă 12 ani închisoare, dar fără a specifica și explica care pedepse sunt cumulate și în ce mod, astfel dispozitivul hotărârii fiind expus neclar. 8.1. Inculpatul Dubasari Ghenadie, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu dispunerea achitării sale de sub învinuirile înaintate. În motivarea recursului inculpatul menționează, că contrar prevederilor art. art. 101 alin. (1), (4), 384 alin. (3), 385 alin. (1) pct. 1)-4), 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel: a) doar a trecut în revistă probele administrate pe caz, însă nu a apreciat separat fiecare probă, inclusiv declarațiile inculpatului, a părților vătămate care sunt contradictorii cu probele acumulate la diferite etape ale procesului penal, 18 probele scrise din dosarul penal, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpatului în rechizitoriu; b) nu a indicat motivele pentru care a respins probele apărării și a admis probele acuzării. Cu referire la învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, inculpatul menționează, că concluziile primei instanțe și a instanței de apel se întemeiază pe declarațiile martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată prin care se atestă că, inculpații Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie au închiriat o casă părăsită cu un lot de pământ, care le-a fost propusă de către Czine Vitalie și pe teritoriul căruia au convenit că vor crește plante de cânepă, iar pentru realizarea acestui fapt au fost angajate mai multe persoane, printre care și inculpații Grinciuc Ghenadie, Vasilachi Sergiu, Mihăilă Andrei, care participau la prelucrarea cânepei, fără a avea un careva rol în această afacere. În opinia recurentului, instanțele de fond, calificând acțiunile inculpaților Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie în baza art. art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, indicând drept argument faptul că, asemenea cantități de mari sunt cultivate doar în scop de înstrăinare și primirii de beneficii, de fapt nu s-au bazat pe probe pertinente și concludente. În acest sens inculpatul remarcă faptul, că în doctrina penală lipsa scopului de înstrăinare poate fi constatat în prezența următoarelor temeiuri: 1) numărul mic de plante care conțin substanțe narcotice sau psihotrope; 2) lipsa unei înțelegeri cu cei care pot să procure astfel de plante; 3) circumstanța că făptuitorul suferă de narcomanie etc. Pentru stabilirea lipsei scopului de înstrăinare este necesară identificarea tuturor acestor circumstanțe în ansamblu și nu doar a uneia dintre ele. Prin urmare, susține că în acțiunile sale nu se atestă semnul obligatoriu „săvârșit în scop de înstrăinare”, deoarece partea acuzării nu a demonstrat existența unei înțelegeri cu cei care urmează să procure astfel de plante sau alte acțiuni ale inculpatului care să denote intenția acestuia de a înstrăina substanțe narcotice, iar argumentul acuzării precum că inculpatul Dubasari Ghenadie a plecat în Federația Rusă pentru a comercializa substanțele narcotice nu se bazează pe careva probe, deoarece partea acuzării nu a combătut argumentul inculpatului care a indicat că a plecat în Federația Rusă pentru a se angaja la muncă.

Verificând argumentele recursurilor declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, 19 este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal atestă, că recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și în cazul când 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Reieșind din aceste prevederi legale, Colegiul constată, că sunt neîntemeiate argumentele recursurilor potrivit cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, atât la solicitarea părții apărării, cât 20 și la solicitarea părții acuzării, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Tot cu referire la argumentele recurenților sub aspectul temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că recurenții, de fapt, își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpaților: Dubasari Ghenadie în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, iar inculpatul Vasilachi Pavel în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) și art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal. Nu pot fi reținute argumentele recurenților prin care se invocă că instanțele de fond au examinat selectiv probele acuzării, fără a le aprecia în coroborare cu probele apărării și declarațiile inculpaților, deoarece din conținutul deciziei atacate rezultă, că instanța de apel a respectat inclusiv și prevederile art. 101 alin. (3) Cod de procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din dosar nu are o valoare prestabilită pentru instanță. Prin urmare, Colegiul penal conchide, că instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpaților, le-a analizat în ansamblul lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală în privința inculpaților. 21 Totodată, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost admisă o eroare gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Colegiul penal constată, că recurenții nu și-au motivat recursurile sub acest aspect de drept invocat, limitându-se la critici privind aprecierea probelor, și totodată instanța de recurs ordinar consideră, că în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost comisă. Colegiul penal respinge ca fiind declarativă și alegația avocatului Bogatu Dragoș prin care se susține că instanța de apel nu a motivat detaliat fiecare argument susținut de apărare în cererea de apel, deoarece, verificând minuțios decizia atacată în raport cu argumentele invocate în apelul apărării, Colegiul penal ajunge la concluzia că aceasta a dat răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord cu soluția pronunțată în speță nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat. Mai mult, Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. Cu referire la criticile invocate de recurenți sub aspectul pct. 8 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept prescris în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Dubasari Ghenadie a fost pus sub învinuire de către organul de urmărire penală și recunoscut vinovat de către prima instanță în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, circulația ilegală a substanțelor narcotice după semnele cultivarea, prelucrarea, producerea și păstrarea, săvârșită în scop 22 de înstrăinare, de două persoane, în proporții deosebit de mari, iar inculpatul Vasilachi Pavel respectiv în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. art. 42 alin. (2), (3), 2171 alin. (4) lit. d) și art. 165 alin. (2) lit. b) circulația ilegală a substanțelor narcotice după semnele cultivarea, prelucrarea, producerea și păstrarea, săvârșită în scop de înstrăinare, de două persoane, în proporții deosebit de mari, precum și traficul de ființe umane, săvârșit prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, asupra mai multor persoane, concluzia căreia a fost menținută de către instanța de apel, care a constatat, că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate. Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe, deoarece la judecarea apelurilor declarate de către avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Vasilachi Pavel și de către avocatul Țurcanu Tudor în numele inculpatului Dubăsari Ghenadie, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Mai mult ca atât, instanța de recurs reține și faptul, că argumentele invocate de recurent, și anume, în ce privește aprecierea incorectă a probelor de către instanțele de fond cu referire la lipsa în acțiunile inculpaților a scopului de înstrăinare, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în hotărârile pronunțate. Astfel, deși recurenții susțin, că în speță nu a fost dovedit scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice, Colegiul penal consideră, că instanțele de fond, reieșind din practica judiciară constantă, corect au constatat prezența în acțiunile inculpaților Dubasari Ghenadie și Vasilachi Pavel a acestui semn obligatoriu pentru identificarea infracțiunii prevăzute de art. 2171 Cod penal. În astfel de circumstanțe, instanța de recurs reiterează că prin înstrăinarea substanțelor narcotice se subînțelege trecerea în stăpânirea altei persoane a acestor substanțe, prin vânzare, schimb, donare, dare cu împrumut, dare în contul unei datorii, oferirea unei țigarete ce conține substanțe narcotice. Prezența scopului de înstrăinare se poate dovedi, în prezența unor temeiuri suficiente, prin: numărul mare de plante care conțin substanțe narcotice sau psihotrope; existența unei înțelegeri cu cei care urmează să procure astfel de plante; circumstanța că făptuitorul nu suferă de narcomanie, circumstanțe care urmează a fi identificate în ansamblu. 23 La caz, instanța de recurs reține că atât prima instanță, cât și instanța de apel corect au reținut că prezența scopului de înstrăinare în acțiunile inculpaților este dovedită prin următoarele elemente: - Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie, în calitate de organizatori și autori au cultivat plante de marijuană fără autorizare, pe care le-au prelucrat și le-au sortat, după care le-au împachetat prin metoda vacuum cu aparatul electric pentru ambalare „Profi Cook”, în pungi din polietilenă în cantități egale; - Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie, pentru munca prestată la cultivarea plantelor de cânepă, i-au răsplătit pe Bețian Oleg, Melnic Serghei și Czine Vitalie cu pachete din polietilenă împachetate în vacuum, în care se conținea o masă verde mărunțită, care potrivit rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr. 7782, nr. 7783 și nr. 7784 din 07 noiembrie 2013, reprezintă substanța narcotică marijuană, cu cantitatea totală în stare uscată de 1505 g, 1925 g, 1510 g; - potrivit hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, în cazul plantei de cânepă, proporțiile deosebit de mari se referă la un număr mai mare de 50 plante, iar pentru ca marijuana în stare uscată să se atribuie la cantități deosebit de mari, cantitatea acesteia trebuie să depășească 500 g, fapt ce în speță a fost constatat; - inculpații Vasilachi Pavel și Dubasari Ghenadie nu se află la evidența medicului narcolog (f. d. 6-8, 123-125, vol.III). Având în vedere circumstanțele enumerate, Colegiul constată, că solicitarea recurenților privind casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei hotărâri de achitare de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, este absolut nefondată, or, instanțele de fond corect au menționat că în acțiunile lui Dubasari Ghenadie și Vasilachi Pavel sunt întrunite toate elementele constitutive ale acestei infracțiuni, inclusiv latura subiectivă, care este caracterizată prin intenție directă și motivul infracțiuni fiind determinat de interesul material al făptuitorilor. Distinct de considerentele enunțate, instanța de recurs menționează și faptul că nu pot constitui temei de admitere a recursului declarat de avocatul Bogatu Dragoș, nici alegațiile sale cu referire la lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, în acțiunile inculpatului Vasilachi Pavel. Sub acest aspect, Colegiul statuează, că lui Vasilachi Pavel i-a fost incriminată infracțiunea de trafic de ființe umane, acțiuni manifestate prin recrutarea și adăpostirea unei persoane în scop de exploatare prin muncă în condiții similare sclaviei, de folosire în activități criminale, prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, asupra a două sau mai multor persoane. Cu toate că apărarea susține, că modalitățile infracțiunii de trafic de ființe umane, și anume recrutarea, adăpostirea și abuzul de poziția de vulnerabilitate 24 nu au fost realizate de inculpat, și respectiv nu a fost dovedită vinovăția acestuia, Colegiul penal atestă, că instanțele de fond corect au concluzionat, că: - prin recrutare se are în vedere etapa inițială a traficului, care se manifestă prin atragerea, angajarea, năimirea, racolarea victimei, acțiune care a fost realizată de către Vasilachi Pavel prin înșelăciune, or, inițial acesta a comunicat părților vătămate că vor culege struguri; - părțile vătămate au fost adăpostite în același domiciliu în care efectuau lucrările de prelucrare a cânepii și au fost avertizați de către Vasilachi Pavel să nu părăsească teritoriul, deoarece vor avea probleme, iar seara când Vasilachi Pavel pleca, părțile vătămate erau supravegheate de vecinul lor, Vitalie; - inculpatul cunoștea despre poziția de vulnerabilitate a victimelor, deoarece acestea erau supravegheate de către Vasilachi Pavel, tot el le aducea hrana, le verifica lucrul efectuat și le-a promis că ulterior vor fi remunerați cu 20 dolari SUA pentru o zi de muncă, fapte care au fost reținute de către instanțele de fond din declarațiile părților vătămate. Drept urmare, în baza celor constatate de către instanțele de fond, Colegiul penal apreciază ca declarative argumentele apărării cu privire la nevinovăția lui Vasilachi Pavel în săvârșirea infracțiunii de trafic de ființe umane. Totodată, instanța de recurs menționează că nu pot fi reținute nici argumentele avocatului Bogatu Dragoș cu referire la dezacordul cu soluția instanței de apel în partea aplicării prevederilor art. 84 Cod penal în privința inculpatului Vasilachi Pavel, or, după cum rezultă din materialele cauzei, prima instanță, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a stabilit acestuia pedeapsa definitivă 7 ani 8 luni închisoare. Potrivit legii penale în vigoare la data săvârșirii infracțiunilor, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, aceasta prevedea pedeapsa închisorii de la 7 la 15 de ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe termen de la 2 la 5 ani, iar pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) Cod penal, pedeapsa închisorii de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe termen de la 2 la 5 ani. Așadar, instanța de apel corect a reținut ca fiind întemeiate argumentele invocate în apelul procurorului referitor la dezacordul cu individualizarea pedepsei efectuată de prima instanță în privința inculpatului Vasilachi Pavel, menționând, că pedeapsa definitivă stabilită acestuia nu este proporțională faptelor săvârșite, or, infracțiunile incriminate, potrivit art. 16 Cod penal, fac parte din categoria infracțiunilor deosebit de grave, anterior inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni similare, s-a eschivat cu rea-credință de la judecarea cauzei în instanța de apel, fiind anunțat în căutare, fapt ce a determinat instanța de apel să-i stabilească acestuia o pedeapsă definitivă mai aspră, pentru un termen de 12 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau 25 de a exercita activități în domeniul circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, precum și în domeniul turismului și migrației pentru un termen de 5 ani. Respectiv, Colegiul penal conchide, că soluția instanței de apel prin care aceasta a intervenit doar la capitolul individualizării pedepsei stabilite inculpatului Vasilachi Pavel, în partea aplicării prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, este corectă, motivată în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la adoptarea soluției nominalizate. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare, declarate de avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Vasilachi Pavel și de inculpatul Dubasari Ghenadie se declară inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Vasilachi Pavel și de inculpatul Dubasari Ghenadie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, în cauza penală în privința lui Vasilachi Pavel xxxxx și Dubasari Ghenadie xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 ianuarie 2018. Președinte Petru Ursache Judecătorii Nadejda Toma Anatolie Țurcan 26