1ra-1747/2017 — art.201-1 alin.4 CP

1ra-1747/2017 — art.201-1 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1747/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

13 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Ursache Petru,

judecători: Toma Nadejda și Țurcan Anatolie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26

septembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Mocanu Dumitru XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în s.

XXXXX, r-nul XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.04.2017 – 13.06.2017;

Instanța de apel: 14.07.2017 – 26.09.2017;

Instanța de recurs: 16.11.2017 – 13.12.2017;

A C O N S T A T AT :

Mocanu Dumitru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 2011 alin. (4) Cod penal și conform legii prin aplicarea prevederilor

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar

de tip închis.

A fost dispusă încasarea de la Mocanu Dumitru în beneficiul statului

cheltuielile judiciare în suma de 949 lei.

ianuarie 2017, în jurul orelor 16-17, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

aflându-se la domiciliul său situat în satul Hoginești, raionul Călărași, a inițiat un

conflict cu soția sa Mocan Ana, ulterior, intenționat a îmbrâncit-o și i-a aplicat

multiple lovituri cu pumnii și o despicătura din lemn peste diferite regiuni ale

corpului, cauzându-i astfel vătămări corporale în formă de traumă contuză

închisă a abdomenului sub formă de ruptură liniară verticală în regiunea hilului

splinei, fracturi ale coastelor 6 și 8 pe dreapta, echimoze pe glanda mamară

dreapta, brațul drept și membre inferioare, care au fost produse prin acțiunea

obiectului dur contondent, care putea fi o despicătură din lemn, cu puțin timp

1

pană la deces și se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață,

care se află în legătură cauzală cu decesul, fapt confirmat prin raportul de

expertiză judiciară nr.48D din 23.03.2017.

inculpatului, solicitând casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei și

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care lui Mocanu Dumitru

să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani 4 luni.

În motivarea apelului avocatul a invocat următoarele argumente:

- la stabilirea categoriei și termenului pedepsei prin prisma art. 75 Cod

penal, instanța de judecată urma să ia în considerație următoarele

circumstanțe: că inculpatul este la prima încălcare a Legii penale, anterior nu a

comis infracțiuni și nu a fost atras la răspundere penală, iar la locul de trai se

caracterizează pozitiv; că și-a recunosc pe deplin vinovăția, de cele comise

sincer se căiesc și regretă și a solicitat examinarea cauzei în procedură

simplificată conform art. 364/1 Cod de procedură penală; că a săvârșit

infracțiunea ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin personal

sau familial, legate de faptul că partea vătămată făcea abuz de băuturi alcoolice

și din acest motiv ducea un mod de viață amoral și incompatibil cu principiile

vieții de familie, ceea ce genera în familie certuri și o atmosferă insuportabilă de

stres și neînțelegere; imoralitatea acțiunilor victimei, care au provocat

infracțiunea și anume faptul că la data săvârșirii infracțiunii partea vătămată se

afla în stare de ebrietate avansată încât nu se putea deplasa de sine stătător,

ceea ce l-a provocat pe inculpat la comiterea infracțiunii;

- circumstanțele agravante la caz lipsesc, iar circumstanțele enumerate

conform art. 76 Cod penal constituie circumstanțe atenuante și totodată ele

constituie circumstanțe excepționale prin prisma art. 79 Cod penal;

- consideră că pedeapsa sub formă de 9 ani închisoare aplicată de instanța

de fond este una prea aspră și necorespunzătoare circumstanțelor cazului,

motiv din care consideră că pedeapsa aplicată inculpatului nu a fost corect

individualizată;

- potrivit prevederilor 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, care prevede

reducerea limitelor minime și maxime ale pedepsei cu închisoarea cu 1/3 în

cazul examinării cauzei în procedura simplificată de recunoaștere a probelor

administrate la faza de urmărire penală, limitele pedepsei pentru infracțiunea

prevăzută la art. 201/1 alin. (4) Cod penal sunt de la 8 ani până la 10 ani

închisoare;

- conform art. 79 al. (1) Cod penal, în cazul existenței circumstanțelor

excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului

în săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea

infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei,

instanța poate aplica o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de legea penală;

- consideră că o pedeapsă prin aplicarea art. 79 Cod penal și 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani 4 luni

stabilită lui Mocanu Dumitru ar fi una echitabilă și care ar asigura scopul

pedepsei penale de reeducare și corectare a inculpatului.

2017, a fost admis apelul avocatului, casată sentința parțial, inclusiv din oficiu în

2

baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, în partea încasării cheltuielilor

de judecată, pronunțată în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost

respinsă cererea înaintată de procuror privind încasarea de la Mocanu Dumitru

în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 949 lei, ca fiind

neîntemeiată.

În rest au fost menținute dispozițiile sentinței.

fond a stabilit corect starea de fapt și de drept ce corespunde probelor din

dosar, care au fost apreciate corect, instanța de fond încadrând just acțiunile

inculpatului în baza dispozițiilor art. 2011 alin. (4) Cod penal, după semnele

calificative - violența în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic și

verbal, comisă de un membru al familiei asupra altui membru al familiei, care

au cauzat decesul victimei.

Astfel, afirmațiile avocatului precum că instanța de fond incorect a

individualizat pedeapsa inculpatului, numindu-i o pedeapsă prea aspră, instanța

de apel le-a considerat neîntemeiate, or, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în

limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Verificând legalitatea și temeinicia individualizării pedepsei penale

efectuate de către prima instanță, instanța de apel a ținut cont de art. 61, 70, 75,

76 - 78, 90 alin. (4) Cod penal, de caracterul și gravitatea infracțiunii săvârșite și

anume de faptul că prin acțiunile sale inculpatul a comis o infracțiune deosebit

de gravă, de faptul că inculpatul a recunoscut integral vinovăția sa, contribuind

activ la investigarea cazului, a solicitat judecarea cauzei în baza probelor

administrate în cadrul urmării penale, anterior nu a fost condamnat și nici nu a

fost atras la răspundere contravențională (f. d. 77-78), la evidența medicului

psihiatru nu se află (f. d. 81), se află la evidența medicului narcolog cu

diagnosticul alcoolism cronic (f. d. 82), la locul de trai se caracterizează pozitiv

(f. d. 73).

Ca circumstanță atenuantă, în temeiul prevederilor art. 76 Cod penal, s-a

stabilit căința sinceră. Ca circumstanță agravantă s-a reținut săvârșirea

infracțiunii în stare de ebrietate.

Instanța de fond a stabilit corect noile limite minime și maxime ale

pedepsei, luând în considerație prevederile art. 364/1 alin. (8) Cod de

procedură penală, a luat în considerație circumstanțele atenuante și agravante,

gradul pericolului social comis prin infracțiune, care s-a soldat cu decesul unui

membru al familiei, de comportamentul inculpatului până și după săvârșirea

infracțiunii, și a ajuns la concluzia justă, stabilind inculpatului o pedeapsă

echitabilă, care corespunde prevederilor Părții generale și Părții Speciale a

Codului penal, care se încadrează în noile limite de pedeapsă stabilite prin

prisma art. 364/1 Cod de procedură penală, sub formă de închisoare pe un

termen de 9 (nouă) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Totodată, instanța de apel a respins argumentele apărării precum că la caz

urmau să fie aplicate prevederile art. 79 Cod penal, or, norma respectivă nu este

aplicabilă la caz, nefiind întrunite exigențele legale ce ar admite constatarea

circumstanțelor excepționale, și, totodată, infracțiunea fiind comisă de inculpat

în stare de ebrietate.

3

Instanța de apel a mai reținut că din materialele cauzei rezultă că

acuzatorul de stat a întemeiat solicitarea de încasare a cheltuielilor judiciare în

temeiul cheltuielilor pentru efectuarea expertizei medico-legale nr. 48D din

23.03.2017 (f. d. 63) și pentru efectuarea expertizei nr. 15 din 17.03.2017

(f. d. 65), care au fost dispuse prin ordonanța organului de urmărire penală,

pentru determinarea modului de apariție a mecanismului formării și gradul

vătămărilor corporale ale victimei și cauzei decesului victimei Mocanu Ana.

Astfel, măsurile invocate de procuror ca cheltuieli ce necesită a fi încasate

din contul inculpatului constituie măsuri procesuale ce țin de administrarea

probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării.

Prin urmare, cheltuielile judiciare solicitate de către acuzatorul de stat:

costul expertizelor medico-legale nr. 48D din 23.03.2017 și expertizei nr. 15 din

17.03.2017 reprezintă cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea

acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului

în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului,

iar normele procedurale nu prevăd de a fi încasate din contul condamnatului a

cheltuielilor judiciare în asemenea caz.

declară recurs ordinar procurorul, prin care solicită admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel în cadrul examinării cauzei nu a luat în considerație

faptul, că în cadrul cauzei penale de către stat au fost suportate cheltuieli în

sumă de 949 lei la realizarea expertizelor, sumă ce urma a fi încasată de la

inculpat în beneficiul statului.

materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Colegiul reține că recurentul invocă ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1)

al art. 427 Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

4

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel dintr-un singur

considerent, și anume că, în viziunea sa, instanța de apel a exclus greșit

dispoziția de încasare de la Mocanu Dumitru în beneficiul statului a cheltuielilor

de judecată în sumă de 949 lei.

Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide, că

instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele

probele prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând

corect la concluzia de a admite apelul avocatului Jian Veaceslav în numele

inculpatului Mocanu Dumitru, cu casarea parțială a sentinței inclusiv din oficiu

în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală în partea încasării

cheltuielilor de judecată, pronunțând în această parte o nouă hotărâre prin care

a fost respinsă cerința procurorului privind încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor judiciare, or, cheltuielile suportate de către organul de urmărire

penală în speță nu sunt unele de natura de a impune cheltuieli neprogramate și

neincluse în cheltuielile evidente suportate anume de către stat.

Astfel, art. 227 alin. (2) Cod penal stipulează, că cheltuielile judiciare

cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții

vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,

traducătorilor și asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea,

transportarea și cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite

pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru

restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de

efectuare a expertizei sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în legătură cu

efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

Totodată, alin. (3) Cod penal prevede, că cheltuielile judiciare se plătesc din

sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Potrivit art. 228 Cod de procedură penală (1) În modul prevăzut de legea

procesuală penală, din sumele alocate de stat vor fi compensate următoarele

cheltuieli judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă,

asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții

legali ai părții vătămate, ai părții civile:

1) cheltuielile făcute în legătură cu prezentarea la citare în organul de

urmărire penală și în instanță;

2) cheltuielile de cazare;

3) salariul mediu pentru toată perioada de participare în procesul penal;

4) cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost deteriorate

în urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea organului de

urmărire penală sau a instanței.

(2) Organele, întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat sunt

obligate să păstreze salariul mediu pentru toată perioada de timp în care partea

vătămată, reprezentantul ei legal, asistentul procedural, interpretul,

traducătorul, specialistul, expertul, martorul au participat în procesul penal la

citarea organului de urmărire penală sau a instanței.

(3) Expertului și specialistului li se recuperează, de asemenea, costul

materialelor care le aparțin și care au fost utilizate pentru executarea

însărcinării respective.

5

(4) Expertul, specialistul, interpretul, traducătorul au dreptul la

recompensă pentru executarea obligațiilor, afară de cazurile când le-au executat

în cadrul unei însărcinări de serviciu.

(5) Cheltuielile suportate de persoanele menționate la alin.(1) vor fi

recuperate la cererea acestora în baza unei hotărâri a organului de urmărire

penală sau a instanței în mărimea stabilită de legislația în vigoare.

Prin urmare, suma de 949 lei este compusă din efectuarea expertizelor

medico-legale nr. 48D din 23 martie 2017 (f. d. 63 - 64) și nr. 15 din 17 martie

2017 (f. d. 65 – 69), care au fost dispuse prin ordonanța organului de urmărire

penală (f. d. 62), pentru determinarea modului de apariție a mecanismului

formării și gradul vătămărilor corporale ale victimei și cauzei decesului victimei

Mocanu Ana, or, aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin intermediul

organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun din cheltuieli

evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale, însă nu

constituie cheltuieli suplimentare suportate de către organul de urmărire penală

sau de către instanță, în legătură cu efectuarea urmării penale sau judecarea

cauzei.

Așa dar, Colegiul penal atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut, că

aceste cheltuielile sunt suportate de către organul de urmărire penală, care și

are atribuția de a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației

aduse, însă aceste cheltuieli nu sunt de natura de a pune pe seama statului

costuri suplimentare, sau exagerate, iar cheltuielile pentru efectuarea expertizei

întru stabilirea cauzei decesului victimei, sunt evidente și necesare pentru a

demonstra existența/lipsa bănuielii rezonabile privind comiterea infracțiunii.

Colegiul penal de asemenea menționează, că la examinarea cauzei de către

instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419

Cod de procedură penală, iar eroarea de drept invocată de către recurent

prescrisă la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu a fost

constatată la examinarea recursului, prin urmare, hotărârea atacată este legală

și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017, în cauza penală în privința

lui Mocanu Dumitru XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 ianuarie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

6