1ra-1291/2017 — art.78-1 CC

1ra-1291/2017 — art.78-1 CC (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1291/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

05 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Țurcan Anatolie

judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie

2016, în cauza penală în privința lui

Istrati Nicolae Pavel, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de

art. 364/1 Cod de procedură penală, Istrati Nicolae Pavel a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 201/1 alin. (1) lit. b) Cod penal la 1 an 4 luni închisoare.

Conform art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, a fost adăugată parțial

pedeapsa aplicată și neexecutată prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 mai

2015, stabilindu-i lui Istrati Nicolae pedeapsă definitivă de 1 an 8 luni închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

aproximativ la orele 16:30, inculpatul Istrati Nicolae, aflându-se la domiciliu din

XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a numit-o pe soția sa Istrati Maria

Gheorghe cu cuvinte necenzurate, umilitoare, înjosindu-i onoarea și demnitatea,

1

după care i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale

corpului, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico - legală nr. 1443/D

traumă cranio - cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, care au fost

produse prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în

baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară. Echimozele la nivelul

membrelor superioare și inferioare, în comun cât și fiecare în parte se califică ca

vătămare neînsemnată.

În rezultatul acțiunilor infracționale ale lui Istrati Nicolae Pavel, părții

vătămate Istrati Maria i-au fost cauzate suferințe psihice și fizice, exprimate prin

maltratarea și jignirea sistematică.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 201/1 alin. (1) lit. b) Cod

penal după semnele calificative: violența în familie, adică acțiunea intenționată,

manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al

familiei, soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale și suferințe psihice.

inculpatului Istrati Nicolae, solicitând casarea parțială a acesteia și pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care inculpatului Istrati Nicolae să-i fie aplicată o pedeapsă sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității de 150 de ore, inclusiv cu

aplicarea prevederilor art. 90 alin. (11) Cod penal, de a menține separat

condamnarea inculpatului prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2015,

la 1 an 4 luni închisoare, prin care pedeapsa aplicată a fost suspendată condiționat

pe un termen de probă de 1 an, în baza art. 90 alin. (1) Cod penal, invocând

următoarele motive:

- inculpatul Istrati Nicolae Pavel și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii,

s-a căit sincer în cele comise și a depus o cerere, prin care a solicitat examinarea

cauzei în baza art. 364/1 Cod de procedură penală și a declarat instanței că, a fost

provocat de soția sa – partea vătămată să comită aceste acțiuni prin

comportamentul său amoral și anume soția acestuia nu doarme acasă, nu are grijă

de copilul lor comun și se întâlnește cu mai mulți bărbați;

- a menționat că, partea vătămată a plecat în Federația Rusă, or. Moscova cu alt

bărbat, unde locuiește până în prezent, iar copilul minor la lăsat la întreținerea sa,

dar în special cu mama inculpatului, care este în etate;

- deși vina inculpatului este dovedită, a considerat că, acesta nu trebuie să

suporte o pedeapsă aspră, deoarece vina a recunoscut, nu este dependent de alcool

sau droguri, regretă cele întâmplate și promite că pe viitor nu v-a mai săvârși

infracțiuni.

2017 a fost admis, din alte motive, inclusiv din oficiu, apelul avocatului Marin

Afanas în numele inculpatului Istrati Nicolae, casată sentința Judecătoriei Rîscani,

mun. Chișinău din 11 decembrie 2015 și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

2

modului stabilit, pentru prima instanță, prin care a fost încetat procesul penal pe

art. 201/1 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta constituie contravenție prevăzută de

art. 78/1 Cod Contravențional.

A fost încetat procesul contravențional în privința lui Istrati Nicolae Pavel pe

art. 78/1 Cod Contravențional, în legătură cu expirarea termenului de tragere la

răspundere contravențională.

09.06.2015 aproximativ la orele 16:30, Istrati Nicolae, aflându-se la domiciliu din

XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a numit-o pe soția sa Istrati Maria

Gheorghe cu cuvinte necenzurate, umilitoare, înjosindu-i onoarea și demnitatea,

după care i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale

corpului, cauzându-i părții vătămate Istrati Maria echimoze la nivelul membrelor

superioare și inferioare, care conform raportului de expertiză medico - legală

Nr. 1443/D din 09.06.2015, se califică drept vătămare neînsemnată.

Instanța de apel a menționat că, prin Legea pentru modificarea și completarea

unor acte legislative nr. 196 din 28.07.2016, în vigoare din 16.09.2016 (Monitorul

Oficial nr.306-313/661 din 16.09.2016) a fost modificat conținutul art. 201/1 Cod

penal, având următorul cuprins: alin. (1): acțiunea sau inacțiunea intenționată

comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată

prin: a) maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității

corporale sau a sănătății; b) izolare, intimidare în scop de impunere a voinței sau a

controlului personal asupra victimei; c) privarea de mijloace economice, inclusiv

lipsirea de mijloace de existență primară, neglijare, dacă au provocat victimei

vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății, totodată, notificând și

art. 10 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a considerat că partea de învinuire în care lui Istrati Nicolae i

se impută și cauzarea leziunilor corporale ușoare nu și-a găsit confirmare, deoarece

în raportul de expertiză medico - legală Nr. 1443/D din 23.06.2015, medicul legist

nu a concretizat vechimea leziunilor corporale, indicând și vătămări ușoare și

vătămări neînsemnate, or, la 09.06.2015 partea vătămată Istrati Maria a fost

examinată de către medicul legist I. Scurtu și din spusele ei, rezultă că a fost agresată

de către soț la data de 06.06.2015 și 09.06.2015.

La fel, fiind menționat și faptul că, inculpatul Istrati Nicolae, atât la urmărirea

penală cât și în instanța de fond, a relatat că nu a lovit-o pe partea vătămată Istrati

Maria, iar leziunile corporale depistate la ea, fiind mai demult, iar din ordonanța de

învinuire, rezultă că inculpatul a fost pus sub învinuire doar pe faptul maltratării în

ziua de 09.06.2015.

Totodată, instanța de apel a reținut că, confruntări între inculpatul Istrati

Nicolae și partea vătămată Istrati Maria nu au fost efectuate.

3

În atare situație, apar dubii referitor la timpul cauzării leziunilor corporale

ușoare părții vătămate Istrati Maria, iar potrivit art. 8 alin. (3) Cod de procedură

penală, toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează în favoarea inculpatului.

Astfel, instanța de apel a indicat că, în cazul dat, nici una dintre părți nu a

solicitat termen pentru înlăturarea divergențelor și a dubiilor apărute, însă instanța

de apel, având în vedere modificările introduse prin Legea Nr. 196 din 28.07.2016,

Monitorul Oficial nr. 306 - 313 din 16.09.2016, a ajuns la concluzia că în acțiunile lui

Istrati Nicolae nu se conțin elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 201/1 Cod penal, ci se conțin elementele constitutive ale contravenției

prevăzută de art. 78/1 Cod Contravențional.

Reieșind din prevederile art. 30 Cod Contravențional și din materialele

dosarului, instanța de apel a considerat necesar de a înceta procesul contravențional

din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspunderea

contravențională, care este de 12 luni de la data săvârșirii contravenției, or,

contravenția a fost comisă de către Istrati Nicolae la data de 09.06.2015.

Totodată, instanța de apel a dispus eliberarea de sub arest a lui Istrati Nicolae,

indicând că, s-a aflat în penitenciar din 09.06.2015 până la 13.10.2016, iar termenul

de probă stabilit prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29.05.2015 a expirat.

este atacată cu recurs ordinar de procuror, la data de 17 noiembrie 2017, care,

invocând prevederile art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii, solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel, în altă componență.

În susținerea solicitării sale invocă ilegalitatea hotărârii instanței de apel, care

în mod greșit a calificat acțiunile lui Istrati Nicolae Pavel în baza codului

contravențional, deoarece în opinia recurentului probele administrate în cauză

dovedesc că în acțiunile inculpatului se conțin elementele faptei prevăzute de

art. 201/1 alin. (1) Cod penal.

Acuzatorul de stat reține că instanța de apel a invocat în motivarea soluției

dispuse de recalificare a acțiunilor lui Istrati Nicolae, faptul că prin Legea nr. 196 din

28.07.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative au fost

introduse modificări în dispoziția art. 201/1 Cod penal, fiind modificată componența

infracțiunii de violență în familie. Astfel, conform legii sus citate, ca indice obligatorii

a infracțiunii de violență în familie, în cazul aplicării acelei violențe și maltratare, a

fost introdusă producerea de consecințe sub formă de „vătămare ușoară a

integrității corporale sau a sănătății”.

Prin urmare, instanța de apel, invocând anume aceste circumstanțe a dispus

încetarea procesului penal în privința lui Istrati Nicolae Pavel, deoarece a considerat

că, pe caz, părții vătămate Istrati Maria Gheorghe i-au fost cauzate leziuni corporale

neînsemnate.

4

Această afirmație a instanței de apel acuzarea o constată total greșită și

combătută prin probele cercetate, deoarece:

- în primul rând, chiar în actul de învinuire (f.d. 117), cât și în rechizitoriu

(f.d. 125 – 129) lui Istrati Nicolae Pavel i-a fost incriminată săvârșirea infracțiunii de

violență asupra soției sale Istrati Maria Gheorghe soldată cu cauzarea de leziuni

corporale;

- conform aceleiași învinuiri, organul de urmărire penală, în baza probelor

acumulate a delimitat acele consecințe ale faptei săvârșite de către Istrate Nicolae

Pavel, având în vedere că au fost constatate două categorii de leziuni provocate

părții vătămate Istrati Maria Gheorghe - leziuni corporale de gravitate ușoară și

leziuni corporale de gravitate neînsemnată;

- conform raportului de expertiză medico - legală nr. 1443/D (f.d. 28 – 29) la

partea vătămată Istrati Maria Gheorghe au fost constatate: traumă cranio - cerebrală

închisă, manifestată prin comoție cerebrală, care au fost produse prin acțiunea

traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza cestui criteriu

de califică ca vătămare ușoară; echimoze la nivelul membrelor superioare și

inferioare, în comun cât și fiecare în parte se califică ca vătămare neînsemnată.

Prin urmare, acuzarea constată că instanța de apel în mod eronat a apreciat

raportul de expertiză medico - legală nr. nr. 1443/D și neîntemeiat și neargumentat

a respins această probă, sau cel puțin concluziile acestui raport de expertiză.

În partea ce ține de afirmația instanței de apel cu privire la faptul că lui Istrati

Nicolae Pavel i s-a înaintat învinuirea doar în săvârșirea faptei la data de

09.06.2015, este de reținut că inculpatului i-a fost incriminată realizarea infracțiunii

anume la această dată, iar conform aceluiași raport de expertiză nr. 1443/D

„leziunile depistate la Istrati Maria puteau fi cauzate în timpul și circumstanțele

indicate...”.

Mai mult ca atât, atrage atenția că, cauza dată a fost examinată pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, iar instanța de apel urma să

acționeze în conformitate cu recomandările pct. 30 ale Hotărârii Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 13 din 16.12.2013 cu privire la aplicarea prevederilor

art. 364/1 Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești.

De comun cu cele menționate, acuzarea consideră că în partea dispozitivă a

sentinței pronunțată de prima instanță, a fost admisă o eroare materială cu privire

la calificarea faptei lui Istrati Nicolae Pavel pe art. 201/1 alin. (1) lit. b) Cod penal,

contrar faptului că în descriptivul sentinței instanța califică fapta acestuia în baza

art. 201/1 alin. (1) Cod penal.

invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele

considerente.

5

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul lărgit menționează că potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și

(5) al aceleiași norme, prevede că în vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor, pronunțându-se asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept,

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin

apel se transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, dacă probele au fost apreciate corect de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual,

penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata

încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărârea instanței de fond urmează

a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Din materialele cauzei, Colegiul lărgit atestă faptul că, în prima instanță,

judecarea cauzei a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

în procedura simplificată prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, la

solicitarea inculpatului, care printr-un înscris autentic a declarat că, recunoaște

faptele așa cum sunt descrise în rechizitoriu, susține probele acumulate în cadrul

urmăririi penale pe care le cunoaște și nu dorește administrarea de noi probe

(f.d.169, vol. I).

Astfel că, prima instanță, prin încheiere protocolară a admis cererea

inculpatului, deoarece a constatat că, din probele administrate în cursul urmăririi

penale rezultă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat

(f.d.175-176, vol. I).

Ulterior, nefiind de acord cu pedeapsa stabilită inculpatului, a declarat apel

partea apărării, și la judecarea cauzei, instanța de apel a considerat că în acțiunile

inculpatului nu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de violență în

6

familie, dar se conțin elementele constitutive ale contravenției prevăzută de

art. 78/1 Cod Contravențional, indicând modificările introduse prin Legea

Nr. 196 din 28.07.2016, Monitorul Oficial nr. 306 - 313 din 16.09.2016, și în baza

art. 30 Cod Contravențional a fost încetat procesul contravențional din motivul

expirării termenului de prescripție de tragere la răspunderea contravențională.

Colegiul lărgit consideră că concluzia instanței de apel este una eronată și

contrară legii în vigoare, or, în situația aplicării de către prima instanță a

dispozițiilor art. 364/1 Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată să

verifice în principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 364/1 alin.(1) și (4) Cod

de procedură penală și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare

juridică decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

Astfel, Colegiul penal consideră, că este contară practicii judiciare concluzia

instanței de apel, care a examinat cauza în procedura prevăzută de art. 364/1 Cod

de procedură penală, dar a considerat că partea de învinuire în care lui Istrati

Nicolae i se impută și cauzarea leziunilor corporale ușoare nu și-a găsit confirmare,

deoarece în raportul de expertiză medico - legală Nr. 1443/D din 23.06.2015,

medicul legist nu a concretizat vechimea leziunilor corporale, indicând și vătămări

ușoare și vătămări neînsemnate, neținând cont de faptul, că inculpatul a acceptat

probele administrate în cauză și a solicitat examinarea cauzei în baza acestora, iar

potrivit concluziilor expuse în raportul de expertiză indicat supra, „Traumă cranio-

cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, care au fost produse prin

acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, posibil în timpul ți circumstanțele

indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui

criteriu, se califică ca vătămare ușoară”, iar „Echimozele la nivelul membrelor

superioare și inferioare, în comun cât și fiecare în parte se califică ca vătămare

neînsemnată” (f. d. 29, vol. I).

Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide, că soluția adoptată de

către instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel, instanța de apel,

judecând cauza dată, a comis erorile de drept prevăzute în art. 427 alin.(1) pct. 6)

Cod de procedură penală, la care se face referire în recurs, erori ce nu pot fi

corectate de către instanța de recurs, deci există temeiuri de casare a soluției

adoptate de către instanța de apel.

Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră necesar a casa total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecători.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legale asupra motivelor indicate în apelul declarat, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO,

să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

7

penală, Colegiul lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, se casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui Istrati

Nicolae Pavel, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată integral la data de 04 ianuarie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Alerguș Constantin

Judecător Țurcan Anatolie

8