1ra-1428/2017 — art.326 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 aprilie 2017 inculpatul Eșanu Constantin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. d) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 3500 u.c, ce constituie 70 000 (șaptezeci mii) lei. S-a încasat de la Eșanu Constantin cheltuielile judiciare în sumă de 150 Euro, în lei moldovenești potrivit cursului oficial al BNM existent la momentul încasării sumei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Eșanu Constantin, activând în calitate de conducător auto în SRL „Xxxxx” conducând autobuzul de marcă „Xxxxx”, cu n/î xxxxx, pe ruta de pasageri Chișinău-Galați, în a doua jumătate a lunii iunie anul 2016, susținând că are influență asupra colaboratorilor vamali din cadrul Postului vamal Giurgiulești 1 (PVFI, rutier), care conform art. 123 1 din Codul penal sunt persoane publice și în obligațiunile de serviciu ale cărora intră efectuarea controlului vamal și vămuirea mărfurilor trecute peste frontiera vamală de către persoanele fizice și juridice, precum și a stabilirii corecte a plăților pentru drepturilor de import, a pretins de la Calestru Vladislav mijloace bănești, fără a preciza însă suma exactă, pentru a-i determina pe colaboratorii vamali să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcțiilor lor, și anume să nu calculeze cuantumul drepturilor de import la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a unui cazan din România. Astfel, în cadrul discuțiilor telefonice care au avut loc la data de 06.07.2016, Eșanu Constantin i-a comunicat lui Calestru Vladislav că în scopul menționat este necesar de transmis suma de 150 Euro, deoarece cuantumul drepturilor de import ar constitui 250 Euro, precum și faptul că suma respectivă ar fi indicat-o înseși colaboratorii vamali. Totodată, Eșanu Constantin i-a mai comunicat lui Calestru Vladislav că la data de 08.07.2016, va coordona telefonic, prin intermediul colegului său Mardari Dumitru, cu unul dintre colaboratorii vamali asupra căruia are influență și despre care cunoștea că va fi implicat în serviciu la data respectivă, pentru a planifica ca deplasarea pe rută și trecerea frontierei de stat la întoarcerea din România să coincidă cu serviciul aceleiași ture din care face parte respectivul colaborator. Concomitent, pentru a face mai credibilă influența, Eșanu Constantin i-a oferit lui Calestru Vladislav unele detalii în acest sens, și anume că la trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova, cazanul va fi ascuns sub bagajele pasagerilor, iar la efectuarea controlului fizic al mărfurilor, acesta nu va fi „observat” de către colaboratorii vamali, precum și faptul că mijloacele bănești pretinse vor fi transmise colaboratorilor vamali fiind ascunse în interiorul foii de parcurs. Tot în cadrul acestor discuții, Eșanu Constantin și Calestru Vladislav au convenit ca să amâne transportarea cazanului respectiv pentru ziua în care colaboratorul vamal va fi implicat în următorul serviciu, data urmând a-i fi comunicată lui Eșanu Constantin în cadrul discuției telefonice pe care, aceștia urmau să o aibă. Totodată, Calestru Vladislav i-a comunicat lui Eșanu Constantin că în ziua stabilită va fi și el în or. Galați și personal va aduce cazanul și tot cu acesta cu autobuzul se va întoarce în Republica Moldova. În cadrul discuțiilor telefonice avute loc la data de 08.07.2016, Eșanu Constantin i-a comunicat lui Calestru Vladislav ce a discutat cu colaboratorul vamal, urmând ca acesta să aducă cazanul la data convenită, în jurul orelor 08:00. Astfel, la data de 12.07.2016, în jurul orelor 07:47, Calestru Vladislav, aflându- se în or. Galați a îmbarcat, în prezența lui Eșanu Constantin, în autobuz cazanul de model „Vaillant Ecotec VUWINTII 236/5-3”, achiziționat la prețul de 3 400 lei românești, care conform cursului oficial stabilit de BNM constituia suma de 16623,96 lei. Ulterior, în continuarea acțiunilor sale infracționale, tot la data de 12.07.2016, 2 ora 09:33, Eșanu Constantin, aflându-se pe teritoriul postului vamal Giurgiulești, susținând în continuare că are influență asupra colaboratorilor vamali, a pretins și a primit de la Calestru Vladislav, în scopul enunțat, mijloace bănești în sumă de 150 Euro, care conform cursului oficial stabilit de BNM constituia suma de 3 324,6 lei. În continuare, la ora 09:35, inspectorul superior Vrabie Vadim a efectuat un control fizic formal al mărfurilor, rezultatele căruia le-a comunicat inspectorului principal Cubei Alexandru, care la rândul său a închis operațiunea în sistemul informațional „Unipass”, acordând autobuzului liber de vamă. În consecință, în lipsa unui control fizic efectiv al mărfurilor, cazanul menționat a fost introdus pe teritoriul vamal al Republicii Moldova fără a fi încasat cuantumul drepturilor de import, care ulterior s-a constatat că constituie suma de 3 414,62 lei.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către avocatul Guțu Valentin în numele inculpatului Eșanu Constantin, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Eșanu Constantin să fie achitat. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte: - instanța de judecată a recunoscut ilegalitatea înregistrărilor convorbirilor dintre Eșanu Constantin și Calestru Vladislav anterior pornirii urmăririi penale și corect a concluzionat că înregistrările respective nu pot fi admise drept probe utile procesului penal; - apărarea consideră că anume instigatorul sub acoperire Calestru Vladislav a fost acela care i-a propus inculpatului Eșanu Constantin săvârșirea acestei infracțiuni prin provocări și încurajări a lui Eșanu Constantin la săvârșirea acestei infracțiuni; - chiar din înregistrarea convorbirilor dintre Calestru Vladislav și Eșanu Constantin avute pentru prima data pe 06.07.2016 și prezentată parțial pe CDR procurorului de către Calestru Vladislav se vede că ultimul este acela care i-a propus lui Eșanu Constantin să-1 ajute să treacă cazanul peste frontieră; - la materialele cauzei penale este anexată recipisa scrisă personal de martorul Calestru Vladislav prin care ultimul dă acordul să colaboreze cu organul de urmărire penală și să fie înregistrate convorbirile lui cu Eșanu Constantin; - după denunțarea depusă de către Calestru Vladislav la Procuratura Anticorupție și pornirea în baza ei a urmăririi penale, prin ordonanța procurorului Munteanu Ion din 08.07.2016 a fost dispusă efectuarea interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor cu înregistrarea de imagini care vor avea loc între Calestru Vladislav și Eșanu Constantin (f.d.55); - tot pe 08.07.2016 procurorul Munteanu Ion a depus un demers judecătorului de instrucție privind autorizarea efectuării interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor cu înregistrarea de imagini care vor avea loc între Calestru Vladislav și Eșanu Constantin (f.d.56); - în aceiași zi judecătorul de instrucție Pavliuc Ghenadie a emis o încheiere prin care a autorizat efectuarea interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor cu 3 înregistrarea de imagini care vor avea loc între Calestru Vladislav și Eșanu Constantin (f.d.57); - contrar prevederilor art. 4 Cod de procedură penală, agentul sub acoperire Calestru Vladislav, fără a avea pentru aceasta drept, în baza încheierii judecătorului de instrucție a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Ghenadie Pavliuc din 08.07.2016 a efectuat la 12.07.2016 acțiuni procesuale în or. Galați, România și anume, înregistrări audio-video; - înregistrarea audio-video efectuată de Calestru Vladislav pe teritoriul României nu poate fi considerată ca probă și nu poate fi pusă la baza sentinței de condamnare a lui Esanu Constantin; - nu este corectă afirmația instanței de judecată precum că Calestru Vladislav a transmis inculpatului Eșanu Constantin suma de 150 Euro pentru a fi transmisă la rândul său vameșilor. Prin procesul-verbal din 11.07.2016 de examinare a bancnotelor efectuat între orele 14:00-14:20 se subînțelege faptul precum că ofițerul de urmărire penală Buznea Dumitru după examinarea bancnotelor i-ar fi transmis lui Calestru Vladislav aceste mijloace bănești - 2 bancnote a câte 50 Euro, 2 bancnote a câte 20 Euro și o bancnotă de 10 Euro pentru a fi transmise lui Eșanu Constantin; - contrar acestor constatări, tot în aceiași zi, OUP Buznea Dumitru a întocmit ordonanța de numire a expertizei banilor și a expediat ordonanța și banii sigilați într- un plic la expertiză (f.d.75); - tot la 11.07.2016, între orele 17:00 - 17:25, OUP Buznea Dumitru întocmește procesul-verbal de înzestrare a lui Calestru Vladislav cu tehnică specială (f.d.60) și ultimul este trimis la Galați; - conform informației de la Poliția de frontieră Calestru Vladislav a trecut hotarul Republicii Moldova spre Galați prin punctul vamal Giurgiulești pe 11.07.2016 la orele 22:47 și s-a întors înapoi, traversând frontiera de stat a Republicii Moldova pe 12.07.2016, orele 09:31; - raportul de efectuare a expertizei bancnotelor a fost întocmit pe 12.07.2016 și tot pe 12.07.2016, prin actul de expediere a raportului de expertiză, împreună cu materialele enumerate în ordonanța de numire a expertizei (bancnotelor), a fost restituit OUP Buznea Dumitru (f.d.78); - din cele expuse mai sus, se confirmă faptul că banii în sumă de 150 Euro nu au putut fi transmiși lui Calestru Vladislav, deoarece ei s-au aflat la expertiză până pe 12.07.2016 și deci ultimul nicidecum nu putea pe 12.07.2016, aproximativ la orele 09:30 să transmită acești bani lui Eșanu Constantin. Deci procesul-verbal de examinare a bancnotelor în partea transmiterii banilor în sumă de 150 Euro lui Calestru Vladislav nu poate fi admis ca probă pe cauza dată și nu poate fi pus la baza sentinței; - de asemenea din înregistrarea video examinată în ședința de judecată nu se vede ca Calestru Vladislav să transmită lui Eșanu Constantin careva sume bănești. Acest fapt se dovedește și prin procesul-verbal de percheziție corporală a lui Eșanu 4 Constantin, a unității de transport conduse de el, a vameșilor și a încăperii de serviciu unde activau vameșii prin care suma de 150 Euro precum că transmisă de Calestru Vladislav lui Eșanu Constantin, iar de acesta vameșilor nu a fost depistată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței în cauză fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a conchis, că inculpatul Eșanu Constantin în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond a refuzat să dea declarații (f.d. 86). În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel inculpatul Eșanu Constantin a refuzat să facă declarații și să răspundă la întrebări. A solicitat admiterea apelului declarat de avocat. Necătând la faptul că inculpatul Eșanu Constantin în cadrul ședinței de judecată vina pe învinuirea adusă nu a recunoscut-o, faptul comiterii acțiunilor infracționale imputate acestuia este dovedit prin următoarele mijloace de probă: - declarațiile martorului Calestru Vladislav (f.d. 77-78, 85), declarațiile martorului Mardari Dumitru (f. d. 80), raportul de expertiză nr. 140 din 12.07.2016 prin care s-a stabilit că cele 2 bancnote cu nominalul de 50 Euro fiecare, cu următoarele serii și numere X81625784258 și X70383886202; 2 bancnote cu nominalul de 20 Euro fiecare, cu următoarele serii și numere P38394800677 U65999694344 și 1 bancnotă cu nominalul de 10 Euro, cu seria și numărul UF0133268938 primite de către Eșanu Constantin de la Calestru Vladislav sub control corespund după calitate și metoda imprimării imaginilor de design și elementelor principale, bancnotelor autentice (f. d. 79-87, vol. I); - procesul-verbal din 15.07.2016 de ridicare a cazanului de model „Vaillant Ecotec VUWII236/5-3” de la Eșanu Constantin (f. d. 146, vol. I); - procesul-verbal din 15.07.2016 de examinare a cazanului de model „Vaillant Ecotec VI INT II 236/5-3”, la care este anexată planșa fotografică cu imaginile cazanului; (f.d. 147-180, vol. I) - procesul-verbal din 18.07.2016 de ridicare a înregistrărilor video ale camerelor de supraveghere instalate la Postul vamal Giurgiulești-Galați din data de 08.07.2016, în intervalul orelor 09:00 - 11:00 și din data de 12.07.2016, în intervalul orelor 09:15 - 11:00 de la Serviciul Vamal; (f.d. 158, vol. I) - procesul-verbal din 27.07.2016 de examinare a înregistrărilor video ale camerelor de supraveghere instalate la Postul vamal Giurgiulești-Galați din data de 08.07.2016, în intervalul orelor 09:00 - 11:00 și din data de 12.07.2016, în intervalul orelor 09:15 - 11:00; (f.d. 159, vol. I) - procesul-verbal din 18.07.2016 de ridicare a înregistrărilor video ale camerelor de supraveghere instalate la Punctul de trecere a frontierei „ Giurgiulești” din data de 08.07.2016, în intervalul orelor 09:00 - 11:00 și din data de 12.07.2016, în intervalul orelor 09:15 - 11:00 de la Departamentul Poliției de Frontieră al MAI; (f.d. 5 162, vol. I) - procesul-verbal din 27.07.2016 de examinare a înregistrărilor video ale camerelor de supraveghere instalate la Punctul de trecere a frontierei „Giurgiulești” din data de 08.07.2016, în intervalul orelor 09:00 - 11:00 și din data de 12.07.2016, în intervalul orelor 09:15 - 11:00, la care este anexată planșa fotografică cu imaginile înregistrărilor importante; (f.d. 163-169, vol. I) - procesul-verbal din 29.07.2016 de ridicare a informației privind convorbirile telefonice efectuate de către abonatul cu numărul 068760330, ce aparține lui Eșanu Constantin, începând cu data de 15.06.2016, de la IM„ Orange Moldova” SA; (f.d. 178, vol I) - procesul-verbal din 12.08.2016 de examinare a informației privind convorbirile telefonice efectuate de către abonatul cu numărul 068760330, ce aparține lui Eșanu Constantin, începând cu data de 15.06.2016, la care este anexată lista apelurilor; (f.d. 179-184, vol. I) - copiile documentelor anexate de către martorul Calestru Vladislav la procesul- verbal de audiere suplimentară în calitate de martor din 13.07.2016, și anume copia înștiințării „Aleroma” SRL; copia facturii cu seria ALR nr. 152741 din 04.07.2016; copia facturii nr. 2186614900017; copia chitanței cu seria RAMB nr. 21876808302 din 05.07.2016; (f.d. 24-27, vol. I) - documentele anexate de către Calestru Vladislav la cererea din 18.07.2016, și anume decizia de regularizare nr. 822 din 18.07.2016 și bonul de plată nr. 288731 din 18.07.2016; (f.d. 152-154, vol I) - procesul-verbal din 15.07.2016 privind consemnarea măsurii speciale de investigații - interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice ale abonatului IM „Orange Moldova” SA cu numărul de telefon 068760330, ce aparține lui Eșanu Constantin; (f.d. 43-46, vol. I) - procesul-verbal din 15.07.2016 privind consemnarea măsurii speciale de investigații - interceptarea și înregistrarea comunicărilor și imaginilor, prin care au fost interceptate și înregistrate comunicările și imaginile întâlnirilor și convorbirilor care au avut loc la data de 12.07.2016, în jurul orei 07:46 și 09:33, între Eșanu Constantin și Calestru Vladislav, la care este anexată stenograma comunicărilor și purtătorul de informații de tip DVD-R, de model „acme”, cu nr. de inventar 1820/1, ce conține transcrierile înregistrărilor audio/video apreciate ca fiind pertinente pentru cauza penală; (f.d. 61-67, vol. I) - procesul-verbal din 15.07.2016 privind consemnarea măsurii speciale de investigații - controlul transmiterii banilor, prin care Calestru Vladislav a transmis sub control lui Eșanu Constantin mijloacele bănești pretinse în sumă de 150 Euro; (f.d. 89-91, vol. I) Instanța de apel a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludentei, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de 6 judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Eșanu Constantin încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art 326 alin. (2) lit. d) Cod penal - pretinderea, primirea, personal de bani de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, urmate de obținerea rezultatului urmărit. Verificând argumentele expuse în textul apelului, în raport cu actele cauzei și probele administrate, instanța de apel a constatat că instanța de fond judecând cauza penală a examinat-o sub toate aspectele, complet și obiectiv, a apreciat probele administrate la cauza penală în conformitate cu art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) Cod de procedură penală, stabilind în cele din urmă vinovăția inculpatului Eșanu Constantin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. d) Cod penal. Instanța de apel a apreciat declarațiile martorului Calestru Vladislav ca fiind pertinente și concludente și din conținutul cărora se desprinde că inculpatul Eșanu Constantin a pretins și a primit de la martor suma de 150 Euro pentru trecerea cazanului peste frontiera de stat, fără efectuarea controlului vamal. A indicat martorul că această sumă de bani a fost pusă în foaia de parcurs, iar inculpatul a închis-o și s-a dus la ghișeul unde era vameșul, după care a revenit la mașină și s-au pornit. Instanța de apel a menționat că declarațiile martorului Calestru Vladislav coroborează cu materialele administrate de acuzatorul de stat și anume procesul- verbal din 15.07.2016 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații - interceptarea și înregistrarea comunicărilor și imaginilor, prin care au fost interceptate și înregistrate comunicările și imaginile întâlnirilor și convorbirilor care au avut loc la data de 12.07.2016, în jurul orelor 07:46 și 09:33 între Eșanu Constantin și Calestru Vladislav, procesul-verbal din 15.07.2016 privind consemnarea măsurii speciale de investigații - control transmiterii banilor, prin care Calestru Vladislav a transmis sub control lui Eșanu Constantin mijloace bănești în sumă de 150 Euro, raportul de expertiză nr. 140 din 12.07.2016. Instanța de apel a respins argumentele avocatului Guțu Valentin precum că în speță a avut loc o provocare, și anume instigatorul sub acoperire Calestru Vladislav a fost acela care i-a propus inculpatului Eșanu Constantin săvârșirea infracțiunii prin provocări și încurajări a lui Eșanu Constantin la săvârșirea infracțiunii, deoarece martorul Calestru Vladislav nu este agent al organelor publice, fapt care a și fost negat de către Calestru Vladislav, iar la materialele cauzei nu au fost prezentate alte date din care să rezulte că martorul ar fi avut alte careva legături cu procurorul sau cu organul de urmărire penală, altele decât cele care au vizat la instrumentarea cazului dat. Așadar, cu referire la argumentele apelantului precum că inculpatul Eșanu Constantin ar fi fost provocat din partea lui Calestru Vladislav de a comite infracțiunea, instanța de apel le-a apreciat ca fiind lipsite de un temei legal, deoarece 7 probele administrate de acuzatorul de stat denotă existența intenției directe a inculpatului de a pretinde și de a primi de la Calestru Vladislav mijloace bănești în sumă de 150 Euro, pentru a-i determina pe colaboratorii vamali să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcțiilor lor, și anume să nu calculeze cuantumul drepturilor de import la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a unui cazan din România. Instanța de apel a atestat că avocatul Guțu Valentin în susținerea poziției precum că în speță ar fi avut loc o provocare, indică precum că acest fapt rezultă și din înregistrările convorbirilor dintre Calestru Vladislav și Eșanu Constantin avute pentru prima dată pe 06.07.2016 de unde rezultă că Calestru Vladislav este acela care i-a propus lui Eșanu Constantin să-1 ajute să treacă cazanul peste frontieră, însă aceste argumente ale părții apărării nu pot fi reținute, or, înregistrările convorbirilor dintre Calestru Vladislav și Eșanu Constantin din 06.07.2016 au fost declarate nule în conformitate cu art. 93 alin. (1), pct. 4) Cod de procedură penală, mai mult ca atât, avocatul Guțu Valentin a susținut faptul că prima instanță corect a recunoscut ilegalitatea convorbirilor dintre Eșanu Constantin și Calestru Vladislav. Mențiunea avocatului Valentin Guțu precum că la materialele cauzei penale este anexată recipisa scrisă personal de martorul Calestru Vladislav prin care ultimul dă acordul să colaboreze cu organul de urmărire penală și să fie înregistrate convorbirile lui cu Eșanu Constantin, instanța de apel nu a reținut-o ca o probă în demonstrarea faptului că în speță a avut loc o „provocare”, deoarece martorul Calestru Vladislav a avut înțelegerea cu inculpatul Eșanu Constantin cu privire la transportarea unui cazan din România până a fi sesizate organele de drept și doar în momentul în care martorului Calestru Vladislav i s-a părut suspectă trecerea cazanului peste frontieră cu suma de 150 Euro s-a adresat la organele de drept, care au avut un rol pasiv la urmărirea acțiunilor inculpatului Eșanu Constantin. Totodată, instanța de apel a atestat că la materialele cauzei penale nu sunt prezente date care să indice la faptul că martorul Calestru Vladislav sau organul de urmărire penală, procurorul au insistat asupra faptului că inculpatul să comită infracțiunea imputată lui sau să-1 determine prin careva mijloace la comiterea acesteia. Instanța de apel a menționat că din declarațiile martorului Calestru Vladislav rezultă că acesta a avut o înțelegere cu inculpatul Eșanu Constantin ca acesta să faciliteze trecerea peste frontiera de stat a bunului acestuia, fară ca să fie achitate drepturile de import ale bunului, fapt care se confirmă și prin declarațiile martorului Mardari Dumitru, care a confirmat existența legăturii dintre inculpat și vameșii responsabili de vămuirea mărfurilor în postul vamal. Instanța de apel a reținut că în conformitate cu art. 93 alin. (1), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de fond a declarat nule înregistrările convorbirilor ce au avut loc între martorul Calestru Vladislav și inculpatul Eșanu Constantin, or, acestea au fost efectuate anterior pornirii urmăririi penale, fiind obținute contrar prevederilor 8 art. 132/3-132/4, 132/8-132/10 Cod de procedură penală. În acest sens, instanța de apel a notat că în jurisprudența CEDO s-a statuat că probele obținute într-un mod ilegal nu constituie în sine o încălcare a dreptului inculpatului la un proces echitabil. Astfel, Curtea a precizat în cauza Schenk c. Elveției (hotărârea din 12 iulie 1988) că utilizarea unei înregistrări ce poartă semnele ilegalității, din motiv că nu a fost ordonată de către judecătorul de instrucție nu este o încălcare a unui proces echitabil, deoarece apărarea a avut posibilitatea de a contesta autenticitatea înregistrărilor în termenii și modul stabilit prin lege. Cu referire la argumentele avocatului Guțu Valentin în partea ce ține de declararea nulă a interceptării comunicărilor ce au fost efectuate la data de 12.07.2016 și expuse în procesul-verbal al acțiunii respective din 15.07.2016, instanța de apel le-a apreciat ca fiind neîntemeiate, în acest sens fiind notat faptul că măsura specială de investigație a fost efectuată în temeiul ordonanței procurorului din 08.07.2016, fiind autorizată prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 08.07.2016. Mai mult ca atât, prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 15 iulie 2016 s-a constatat respectarea cerințelor legale la efectuarea măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor între Eșanu Constantin și Calestru Vladislav, iar partea apărării nu a contestat în modul și termenul prevăzut de legislația procesual-penală legalitatea și temeinicia acestei încheierii, respectiv, instanța de apel, la această etapă nu a pus la îndoială legalitatea și temeinicia acesteia. La fel, avocatul Guțu Valentin a indicat că în baza art. 251 alin. (1) Cod procedură penală, nu poate fi considerată ca probă și nu poate fi pusă la baza sentinței de condamnare a lui Eșanu Constantin înregistrarea audio-video efectuată de către Calestru Vladislav pe teritoriul României. Instanța de apel a respins argumentele avocatului V. Guțu, iar în susținerea acestei poziții, instanța de apel a indicat că potrivit alin. (4) art. 251 Cod procedură penală, încălcarea oricărei alte prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Potrivit procesului-verbal de prezentarea învinuitului și apărătorului său a materialelor de urmărire penală din 25.08.2016 rezultă că obiecțiile la care face referire în instanța de apel avocatul Guțu Valentin nu au fost semnalizate la etapa corespunzătoare. Instanța de apel a reținut că prin ordonanța din 11 iulie 2016 s-a dispus efectuarea expertizei tehnice a documentelor (bancnotelor) (f.d. 75, vol. I). Prin actul de expediere se atestă că la data de 12 iulie 2016 a fost expediat organului de urmărire penală raportul de expertiză nr. 140 din 12 iulie 2016; (f.d. 78, vol. I) Prin raportul de expertiză nr. 140 din 12 iulie 2016 se atestă că cele 2 bancnote 9 cu nominalul de 50 Euro fiecare, cu următoarele serii și numere X81625784258 și X70383886202; 2 bancnote cu nominalul de 20 Euro fiecare, cu următoarele serii și numere P38394800677 U65999694344 și 1 bancnotă cu nominalul de 10 Euro, cu seria și numărul UF0133268938 primite de către Eșanu Constantin de la Calestru Vladislav sub control corespund după calitate și metoda imprimării imaginilor de design și elementelor principale, bancnotelor autentice; (f.d. 79-87, vol. I) Critica avocatului Guțu Valentin precum că banii în sumă de 150 Euro nu au putut fi transmiși lui Calestru Vladislav, deoarece ei s-au aflat la expertiză până pe data de 12.07.2016 și deci ultimul nicidecum nu putea pe data de 12.07.2016, aproximativ la orele 09:30 să transmită acești bani lui Eșanu Constantin, respectiv, procesul-verbal de examinare a bancnotelor în partea transmiterii banilor în sumă de 150 Euro lui Calestru Vladislav nu poate fi admis ca probă pe cauza dată și nu poate fi pus la baza sentinței se apreciază de către instanța de apel ca fiind nefondată, în acest sens fiind stabilită consecutivitatea acțiunilor organului de urmărire penală, careva contradicții la acest capitol instanța de apel nu a semnalizat. În ceea ce privește argumentele avocatului Guțu Valentin precum că din înregistrarea video examinată în ședința de judecată nu se vede că Calestru Vladislav să transmită lui Eșanu Constantin careva sume de bani, acest fapt fiind dovedit și prin procesul-verbal de percheziție corporală a lui Eșanu Constantin, a unității de transport, a vameșilor și a încăperii de serviciu unde activau vameșii prin care suma de 150 Euro nu a fost depistată, instanța de apel a stabilit că acestea nu combat declarațiile martorului Calestru Vladislav care a indicat că a pus bancnotele de 50 câte 2, 20 câte 2 și de 10 Euro în foaia de parcurs, după care inculpatul a închis foaia și s-a dus la ghișeul unde era vameșul, după care inculpatul a venit la mașină și s-au pornit. Instanța de apel a reținut că declarațiile martorului Calestru Vladislav coroborează cu interceptările comunicărilor acestuia din 12.07.2016 și prin care se demonstrează că inculpatul Eșanu Constantin a fost cel care a solicitat, în punctul vamal, banii de la martor pentru a finaliza acțiunile sale ilicite rezultate din înțelegerea pe care o avuse anterior cu V. Calestru. Prin urmare, instanța de apel a reținut că aceste circumstanțe apreciate în coroborare cu faptul că bunul respectiv aflat în automobilul condus de el a fost trecut peste frontiera de stat și nu a fost vămuit confirmă acuzațiile penale precum că inculpatul Eșanu Constantin a primit banii cu scopul de a influența colaboratorii responsabili de încasarea drepturilor de import corespunzătoare. Totodată, instanța de apel a relevat faptul că inculpatul Eșanu Constantin nu a avut nici un drept legal de a încasa de la martorul Calestru Vladislav suma respectivă de 150 Euro, cu toate acestea dânsul a primit suma respectivă. Din materialele probatorii administrate la cauza penală, instanța de apel a constatat în acțiunile inculpatului Eșanu Constantin întrunirea laturii obiective și subiective a infracțiunii de trafic de influență care s-au manifestat prin pretinderea 10 șl primirea de la martorul Calestru Vladislav a mijloacelor bănești în sumă de 150 Euro, susținând în cele din urmă că are influență asupra colaboratorilor vamali pentru a nu fi efectuat un control fizic efectiv al mărfurilor, acțiuni care s-au soldat cu obținerea scopului urmărit, și anume cazanul menționat a fost introdus pe teritoriul vamal al Republicii Moldova fără a fi încasat cuantumul drepturilor de import. În contextul circumstanțelor menționate supra, instanța de apel a constatat că vinovăția inculpatului Eșanu Constantin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. d) Cod penal a fost pe deplin dovedită prin probele administrate la cauza penală, care au fost examinate în instanța de fond și cercetate și verificate în instanța de apel, iar careva temeiuri de a achita inculpatul de învinuire incriminată acestuia, instanța de apel nu a stabilit.

Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recurs ordinar de către avocatul Guțu Valentin în numele inculpatului Eșanu Constantin, prin care a indicat temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, a solicitat casarea hotărîrilor atacate, cu dispunerea achitării inculpatului. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive : - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor expuse în apel; - instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Această eroare se manifestă prin evaluarea greșită a probelor; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. O hotărîre întemeiată pe o apreciere a probelor, pe constatări de fapte denaturate și neconforme cu realitatea evidentă care este lipsită de bază legală; - în cererea de apel au fost invocate ca motiv de casare a cauzei penale faptul că conform rechizitoriului și probelor examinate în ședința de judecată procurorul își întemeiază învinuirea în măsură determinantă doar pe declarațiile martorului sub acoperire și a măsurilor speciale de investigație; - în această ordine de idei, potrivit prevederilor art. 101 alin.(5) Cod de procedură penală hotărîrea de condamnare nu se poate întemeia, în măsură determinantă, pe declarațiile martorului protejat sau pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații. Concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. În privința acestui motiv instanța de apel nu s- a expus în decizia sa; - instanța de judecată, cît și cea de apel au recunoscut ilegalitatea înregistrărilor convorbirilor dintre Eșanu Constantin și Calestru Vladislav anterior pornirii urmăririi penale și corect au concluzionat că înregistrările respective nu pot fi admise drept probe utile procesului penal; - recurentul nu este de acord cu afirmația instanței de apel expusă în decizie că 11 la caz nu a avut loc o provocare a inculpatului Eșanu Constantin la săvîrșirea infracțiunii incriminate lui, deoarece înregistrările convorbirilor dintre inculpat și martor avute loc anterior pornirii urmăririi penale au fost recunoscute nule. Da, aceste înregistrări nu pot servi ca dovadă că a fost comisă o infracțiune, dar ele dovedesc faptul că anume a avut loc o provocare din partea statului reprezentat de organul de urmărire penală și procuror la săvîrșirea provocării inculpatului de a săvîrși o infracțiune; - anume investigatorul sub acoperire Calestru Vladislav a fost acela care i-a propus inculpatului Eșanu Constantin săvîrșirea acestei infracțiuni prin provocări și încurajări a lui Eșanu Constantin la săvîrșirea acestei infracțiuni. Art. 30 alin.(6) al legii privind activitatea specială de investigații prevede că instigatorului sub acoperire i se interzice să provoace comiterea de infracțiuni; - jurisprudența constantă a CtEDO reține existența provocării la acte de corupere. Aceste prevederi se regăsesc în hotărîrile CEDO emise pe cauzele: Teixeira de Castro c Portugaliei; Ramanauskas c Lituaniei; Khudobin c Rusiei; Morari c. Moldovei, Pareniuc c. Moldovei, Sandu c. Moldovei; - pe 14.02.2017 CEDO a publicat cauza Pătrașcu împotriva României. În această hotărîre CEDO reiterează că provocarea în comiterea unei infracțiuni are loc atunci, cînd agenții statului nu au un comportament pasiv, ci incită la comiterea unei infracțiuni o persoană care altfel nu ar fi comis-o. CEDO subliniează că admiterea de către instanțele de judecată a probelor obținute în urma provocării duce la un proces inechitabil; - din înregistrarea convorbirilor dintre Calestru Vladislav și Eșanu Constantin avute pentru prima dată pe 06.07.2016 și prezentată parțial pe CDR procurorului de către Calestru Vladislav se vede că ultimul este acela care i-a propus lui Eșanu Constantin să-l ajute să treacă cazanul peste frontieră; - instanța de apel a ignorat aceste argumente ale apărării și a indicat în decizie precum că Calestru Vladislav nu este agent al organelor publice. Această afirmație a instanței contrazice legislația în vigoare, deoarece potrivit prevederilor art. 136 alin. (4) Cod de procedură penală investigatorii sub acoperire sînt angajați, special desemnați în acest scop, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate, Centrului Național Anticorupție, Departamentului instituțiilor penitenciare al Ministerului Justiției sau sînt persoane antrenate pentru efectuarea unei măsuri speciale de investigații concrete. Investigatorii sub acoperire efectuează măsura specială de investigații pe perioada determinată în ordonanța procurorului; - în acest sens la materialele cauzei penale este anexată recipisa scrisă personal de martorul Calestru Vladislav, prin care ultimul dă acordul să colaboreze cu organul de urmărire penală și să fie înregistrate convorbirile lui cu Eșanu Constantin (f.d.19); - după denunțarea depusă de către Calestru Vladislav la Procuratura Anticorupție și pornirea în baza ei a urmăririi penale, prin ordonanța procurorului 12 Munteanu Ion din 08.07.2016 a fost dispusă efectuarea interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor cu înregistrarea de imagini care vor avea loc între Calestru Vladislav și Eșanu Constantin (f.d.55); - tot pe 08.07.2016 procurorul Munteanu Ion a depus un demers judecătorului de instrucție privind autorizarea efectuării interceptaților și înregistrărilor comunicărilor cu înregistrarea de imagini care vor avea loc între Calestru Vladislav și Eșanu Constantin, (f.d.56); - în aceeași zi judecătorul de instrucție Pavliuc Ghenadie a emis o încheiere, prin care a autorizat efectuarea interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor cu înregistrarea de imagini care vor avea loc între Calestru Vladislav și Eșanu Constantin, (f.d.57); - potrivit prevederilor art. 4 Cod de procedură penală, legea procesual penală acționează pe tot teritoriul Republicii Moldova. Alte modalități de acțiune a legii procesuale pot fi stabilite de tratate internaționale la care Republica Moldova este parte. Contrar acestor prevederi legale, agentul sub acoperire Calestru Vladislav, fără a avea pentru aceasta drept, în baza încheierii judecătorului de instrucție a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Ghenadie Pavliuc din 08.07.2016 a efectuat la 12.07.2016 acțiuni procesuale în or. Galați, România și anume, înregistrări audio- video; - potrivit art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decît prin anularea acestui act. La caz înregistrarea audio- video efectuată de Calestru Vladislav pe teritoriul României nu poate fi considerată ca probă și nu poate fi pusă în baza sentinței de condamnare a lui Eșanu Constantin; - astfel că afirmația instanței de apel, precum că nulitatea acestei înregistrări nu a fost invocată de recurent la urmărirea penală cînd a luat cunoștință de materialele cauzei penale este una greșită, deoarece această nulitate a fost invocată în judecată nu de avocatul Guțu Valentin, ci de un alt apărător - Moraru Sergiu, care nu participase anterior la urmărirea penală și a invocat-o în instanță cînd a luat cunoștință de materialele cauzei penale; - recurentul nu este de acord și cu afirmația instanței de apel, precum că, Calestru V. a transmis inculpatului Eșanu C. suma de 150 euro pentru a fi transmisă la rîndul său vameșilor. În această ordine de idei menționează că prin procesul-verbal din 11.07.2016, de examinare a bancnotelor efectuat între orele 14:00-14:20 (f.d.88) se subînțelege faptul, precum că ofițerul de urmărire penală Buznea Dumitru după examinarea bancnotelor i-ar fi transmis lui Calestru Vladislav aceste mijloace bănești - 2 bancnote a cîte 50 euro, 2 bancnote a cîte 20 euro și o bancnotă de 10 euro pentru a fi transmise lui Eșanu Constantin; - contrar acestor constatări, tot în aceiași zi, OUP Buznea Dumitru a întocmit ordonanța de numire a expertizei banilor și a expediat ordonanța și banii sigilați într- 13 un plic la expertiză (f.d.75); - tot la 11.07.2016, între orele 17:00 - 17:25, OUP Buznea Dumitru întocmește procesul -verbal de înzestrare a lui Calestru Vladislav cu tehnică specială (f.d.60) și ultimul este trimis la Galați. Conform informației de la Poliția de frontieră Calestru Vladislav a trecut hotarul Republicii Moldova spre Galați prin punctul vamal Giurgiulești pe 11.07.2016 la orele 22:47 min. și s-a întors înapoi, traversînd frontiera de stat a Republicii Moldova pe 12.07.2016, orele 09:31; - raportul de efectuare a expertizei bancnotelor a fost întocmit pe 12.07.2016 și tot pe 12.07.2016, prin actul de expediere a raportului de expertiză, împreună cu materialele enumerate în ordonanța de numire a expertizei (bancnotelor), a fost restituit OUP Buznea Dumitru (f.d.78); - din cele expuse mai sus, se confirmă faptul că banii în sumă de 150 euro nu au putut fi transmiși lui Calestru Vladislav, deoarece ei s-au aflat la expertiză pînă pe 12.07.2016, iar el a ieșit din țară pe 11.07.2016 și deci ultimul nicidecum nu putea pe 12.07.2016, aproximativ la orele 09:30 min. să transmită acești bani lui Eșanu Constantin. Deci procesul-verbal de examinare a bancnotelor în partea transmiterii banilor în sumă de 150 euro lui Calestru Vladislav nu poate fi admis ca probă pe cauza dată și nu poate fi pus la baza sentinței; - de asemenea din înregistrarea video examinată în ședința de judecată nu se vede ca Calestru Vladislav să transmită lui Eșanu Constantin careva sume bănești. Acest fapt se dovedește și prin procesul-verbal de percheziție corporală a lui Eșanu Constantin, a unității de transport conduse de el, a vameșilor și a încăperii de serviciu unde activau vameșii; - potrivit art. 94 alin.(l) pct. 8) Cod de procedură penală în procesul penal nu pot fi admise ca probe, și prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărîri judecătorești datele care au fost obținute cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor prezentului cod; - chestiunea admisibilității datelor în calitate de probă în judecată și aprecierea lor o decide instanța, dar la caz recurentul consideră că concluzia instanțelor expusă contrar prevederilor art. 95 și 101 Cod de procedură penală este una greșită; - s-a constatat cu certitudine că în cauza dată probele au fost obținute cu încălcarea esențială de către organul de urmărire penală a dispozițiilor Cod de procedură penală și astfel a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 alin. (l) CEDO.

La data de 16 octombrie 2017 avocatul Guțu Valentin în numele inculpatului Eșanu Constantin a declarat recurs suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel și să fie dispusă achitarea inculpatului. În recursul declarat inculpatul a menționat că cazanul este obiect de uz casnic, în legătură cu ce nu se percep taxe.

Pe marginea recursului declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. 14 (1) pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale. Procurorul în referința sa a menționat că rejudecînd cauza, instanța de apel, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și, corespunzător, corect a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.326 alin.(2) lit. d) Cod penal. Concomitent, s-a reținut că instanța, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Judecînd argumentele recursului, inclusiv cel suplimentar, în raport cu actele cauzei, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate din următoarele motive. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Drept temeiuri pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar declarat. Referitor la temeiurile pentru recursul declarat prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea la judecarea recursului ordinar declarat, specificînd în acest sens următoarele. Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a stabilit cu certitudine toate circumstanțele de fapt și aspectele de drept, a tras concluzia corectă și întemeiat a respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Guțu Valentin în numele inculpatului Eșanu Constantin, menținînd sentința fără modificări. Cu referire la motivul invocat de recurent precum că „afirmația instanței de apel expusă în decizie că la caz nu a avut loc o provocare a inculpatului Eșanu Constantin la săvîrșirea infracțiunii incriminate lui, deoarece înregistrările 15 convorbirilor dintre inculpat și martor avute loc anterior pornirii urmăririi penale au fost recunoscute nule”, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sunt neîntemeiate și menționează că instanța de apel în decizia adoptată s-a expus asupra acestui motiv relevant invocat în apel și și-a motivat corect soluția adoptată. În acest sens, Colegiul penal lărgit reține, că instanța de apel întemeiat și just a reținut în calitate de mijloace de probe, probele descrise în decizia instanței de apel (f. d. 134- 137, vol. II), și care au servit obiect de cercetare judecătorească atât în instanța de fond, cât și cea de apel, fapt ce permite Colegiului penal lărgit de a concluziona temeinicia soluției judiciare privind vinovăția inculpatului Eșanu Constantin în comiterea infracțiunii imputate, adică pretinderea, primirea, personal de bani de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, urmate de obținerea rezultatului urmărit, acțiunile lui corect fiind încadrate de către prima instanță în art.326 alin. (2) lit. d) Cod penal. Or, baza probantă administrată în prezenta cauză, denotă caracterul infracțional al faptelor comise de către inculpat, iar nerecunoașterea de către el a vinovăției nu este altceva decât o poziție de apărare manifestată prin încercarea evitării răspunderii penale pentru infracțiunea comisă. Referitor la argumentul invocat de recurent, precum că au fost încălcate prevederile art. 101 alin.(5) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit îl consideră neîntemeiat și menționează în acest sens că la materialele cauzei penale există suficiente probe, care demonstrează contrar, și anume declarațiile martorului Calestru Vladislav (f. d. 77-78, 85, vol. II), procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație – interceptarea și înregistrarea comunicărilor și imaginilor din 15 iulie 2016 (f. d. 64-67, vol. I), de unde cert rezultă că inculpatul Eșanu Constantin a cerut bani, prin cuvintele „pune încoace” și „îhî …, este” în sensul că i-a primit (f. d. 67, vol. I). Astfel, se reține că declarațiile martorului Calestru Vladislav coroborează cu interceptările comunicărilor acestuia din 12.07.2016 și prin care se demonstrează că inculpatul Eșanu Constantin a fost cel care a solicitat, în punctul vamal, banii de la martor pentru a finaliza acțiunile sale ilicite rezultate din înțelegerea pe care o avuse anterior cu Calestru Vladislav. Prin urmare, instanța de apel corect a reținut în decizia sa „că aceste circumstanțe apreciate în coroborare cu faptul că bunul respectiv aflat în automobilul condus de el a fost trecut peste frontiera de stat și nu a fost vămuit și confirmă acuzațiile penale precum că inculpatul Eșanu Constantin a primit banii cu scopul de a influența colaboratorii responsabili de încasarea drepturilor de import corespunzătoare” (f. d. 141, vol. II). Cu privire la motivul invocat de recurent, precum că „instanța de apel a ignorat faptul că din înregistrarea convorbirilor dintre Calestru Vladislav și Eșanu Constantin avute pentru prima dată pe 06.07.2016 și prezentată parțial pe CDR 16 procurorului de către Calestru Vladislav se vede că ultimul este acela care i-a propus lui Eșanu Constantin să-l ajute să treacă cazanul peste frontieră”, Colegiul penal lărgit îl consideră neîntemeiat și menționează în acest sens că înregistrările convorbirilor dintre Calestru Vladislav și Eșanu Constantin din 06.07.2016 au fost declarate nule în conformitate cu art. 93 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală. În ceea ce privește argumentul referitor la faptul că „instanța de apel a ignorat argumentul apărării și a indicat în decizie precum că Calestru Vladislav nu este agent al organelor publice și în speță a avut loc o provocare, și anume instigatorul sub acoperire Calestru Vladislav a fost acela care i-a propus inculpatului Eșanu Constantin săvârșirea infracțiunii prin provocări și încurajări a lui Eșanu Constantin la săvârșirea infracțiunii”, instanța de recurs ordinar îl consideră neîntemeiat și declarativ, deoarece acest fapt a fost negat de către Calestru Vladislav, iar la materialele cauzei nu au fost prezentate alte date din care să rezulte că martorul ar fi avut alte careva legături cu procurorul sau cu organul de urmărire penală, altele decât cele care au vizat la instrumentarea cazului dat. Referitor la motivul invocat în prezentul recurs, precum că „potrivit art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decît prin anularea acestui act. La caz înregistrarea audio-video efectuată de Calestru Vladislav pe teritoriul României nu poate fi considerată ca probă și nu poate fi pusă la baza sentinței de condamnare a lui Eșanu Constantin”, Colegiul penal lărgit îl respinge ca neîntemeiat și reține că potrivit alin. (4) art. 251 Cod de procedură penală, încălcarea oricărei alte prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Suplimentar, Colegiul penal lărgit constată că argumentele recurentului, care în ansamblu supun criticii probatoriul cauzei, sub aspectul nulității sale prin prisma prevederilor art. 94 și 251 Cod de procedură penală, au constituit obiect de examinare la judecarea apelului, concluziile instanței de apel fiind corect expuse la pct. 4.1. al prezentei decizii. În acest sens, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a statuat că, potrivit procesului-verbal de prezentare, învinuitului și apărătorului său a materialelor de urmărire penală din 25.08.2016, rezultă că obiecțiile la care face referire în instanța de apel avocatul Guțu Valentin nu au fost semnalizate la etapa corespunzătoare, just corelând circumstanțele respective la prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, pe care Colegiul penal lărgit le consideră relevante la caz și corect aplicate de către instanța de apel. Cu privire la argumentul invocat de recurent precum că „se confirmă faptul că 17 banii în sumă de 150 euro nu au putut fi transmiși lui Calestru Vladislav, deoarece ei s-au aflat la expertiză pînă pe 12.07.2016, iar el a ieșit din țară pe 11.07.2016 și deci ultimul nicidecum nu putea pe 12.07.2016, aproximativ la orele 09:30 min. să transmită acești bani lui Eșanu Constantin. Deci procesul-verbal de examinare a bancnotelor în partea transmiterii banilor în sumă de 150 euro lui Calestru Vladislav nu poate fi admis ca probă pe cauza dată și nu poate fi pus la baza sentinței”, Colegiul penal lărgit îl respinge ca neîntemeiat și menționează în acest sens că instanța de apel corect s-a expus în decizia sa asupra acestui fapt, și anume că „instanța de apel reține că prin ordonanța din 11 iulie 2016 s-a dispus efectuarea expertizei tehnice a documentelor (bancnotelor) (f.d. 75, vol. I). Prin actul de expediere se atestă că la data de 12 iulie 2016 a fost expediat organului de urmărire penală raportul de expertiză nr. 140 din 12 iulie 2016 (f.d. 78, vol. I). Prin raportul de expertiză nr. 140 din 12 iulie 2016 se atestă că cele 2 bancnote cu nominalul de 50 Euro fiecare, cu următoarele serii și numere X81625784258 și X70383886202; 2 bancnote cu nominalul de 20 Euro fiecare, cu următoarele serii și numere P38394800677 U65999694344 și 1 bancnotă cu nominalul de 10 Euro, cu seria și numărul UF0133268938 primite de către Eșanu Constantin de la Calestru Vladislav sub control corespund după calitate și metoda imprimării imaginilor de design și elementelor principale, bancnotelor autentice (f.d. 79-87, vol. I). Critica avocatului Guțu Valentin precum că banii în sumă de 150 Euro nu au putut fi transmiși lui Calestru Vladislav, deoarece ei s-au aflat la expertiză până pe data de 12.07.2016 și deci ultimul nicidecum nu putea pe data de 12.07.2016, aproximativ la orele 09:30 să transmită acești bani lui Eșanu Constantin, respectiv, procesul-verbal de examinare a bancnotelor în partea transmiterii banilor în sumă de 150 Euro lui Calestru Vladislav nu poate fi admis ca probă pe cauza dată și nu poate fi pus la baza sentinței” se apreciază de către instanța de recurs ca fiind nefondată, în acest sens fiind stabilită consecutivitatea acțiunilor organului de urmărire penală, careva contradicții la acest capitol instanța de recurs nu a semnalizat. Prin urmare, decizia instanței de apel fiind corect motivată în acest sens, motivare care Colegiul penal lărgit și-o însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. În recursul ordinar depus autorul invocă ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, însă fără al descrie, potrivit căruia hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Autorul recursului consideră că „nu s-a dovedit faptul comiterii infracțiunii imputate, nefiind întrunite elementele infracțiunii”. La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive 18 ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu). Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel corect a respectat prevederile art.414 Cod de procedură penală și a supus verificării declarațiile martorului Calestru Vladislav și probele materiale scrise administrate, în urma la ce a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de instanța de apel referitor la vinovăția inculpatului, expusă în pct. 4.1. a deciziei, considerînd că argumentele apărării cu privire la nevinovăția acestuia nu și-au găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești. Probele indicate sînt amănunțit și detaliat descrise în decizia instanței de apel (f. d. 134-137, vol. II), care sînt pertinente și concludente, coroborează între ele și nu prezintă careva dubii. Prezența în acțiunile inculpatului atît a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cît și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele descrise în decizia instanței de apel, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor de judecată a instanței de apel. Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de fond și de apel, pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra legalității și temeiniciei concluziilor instanțelor de fond inferioare, care au constatat existența faptei și vinovăției inculpatului Eșanu Constantin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiind stabilite în cauză toate elementele constitutive ale infracțiunii imputate. Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept relevante și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea ce contrazic temeiul prevăzut de pct. 8 alin. (1) art. 427 CPP invocat de recurent. Prin urmare, se constată că au fost respectate prevederile art.101 Cod de procedură penală. La fel, în recursul depus de recurent, se mai invocă ca temei de casare a hotărîrilor judecătorești și art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal lărgit conchide că temeiul dat nu persistă în cauza dată, deoarece instanța de fond și instanța de apel corect au încadrat juridic acțiunile comise de către inculpatul Eșanu Constantin, în baza învinuirii înaintate de procuror. Toate probele prezentate și cercetate în mod legal în prima instanță au indicat la confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii ce i se impută. Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate în 19 cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Astfel, analizând cumulul de probe în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul penal lărgit reține că acestea nu și-au găsit confirmare și anume faptul că inculpatul Eșanu Constantin nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, deoarece sunt în contrazicere cu probele din dosar. Referitor la motivul invocat în recursul suplimentar declarat de către avocatul Guțu Valentin, precum că cazanul este obiect de uz casnic, în legătură cu ce nu se percep taxe, instanța de recurs ordinar îl consideră neîntemeiat și menționează în acest sens că potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin.(1) al aceluiași articol pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. În acest context, Colegiul penal lărgit analizînd materialele cauzei atestă că avocatul Guțu Valentin în numele inculpatului, nu a invocat în apel despre faptul dat și prin urmare instanța de recurs ordinar consideră neîntemeiat argumentul recurentului invocat în recursul suplimentar, deoarece el nu a fost invocat și examinat în procedura de apel. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că potrivit ordonanței de punere sub învinuire din 15 iulie 2016, inculpatului Eșanu Constantin i s-a incriminat comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. d) Cod penal – adică traficul de influență manifestat prin pretinderea, primirea, personal de bani, pentru sine sau pentru o altă persoană, susținînd că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, urmate de obținerea rezultatului urmărit (f. d. 119, vol. I) și nu o infracțiune legată de perceperea de taxe. Prin urmare, instanța de recurs ordinar menționează că în raport cu actele cauzei și probele administrate, instanțele judecătorești inferioare judecând cauza penală au examinat-o sub toate aspectele, complet și obiectiv, au apreciat probele administrate la cauza penală în conformitate cu art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) Cod de procedură penală, stabilind în cele din urmă vinovăția inculpatului Eșanu Constantin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. d) Cod penal. În plenitudinea constatărilor efectuate, pornind de la justețea și temeinicia concluziilor instanței de apel, expuse la pct. 4.1. al prezentei decizii, care nu necesită o reiterare suplimentară, din motiv că temeiurile pentru recurs, invocate în cererea deferită prezentei examinări, nu și-au găsit confirmare, precum și din considerentul că alte motive invocate de recurent nu indică asupra existenței unei erori de drept care, evaluată din oficiu, ar impune necesitatea casării hotărârilor judecătorești atacate, Colegiul penal lărgit conchide asupra necesității respingerii recursului ordinar declarat, ca inadmisibil, cu menținerea deciziei instanței de apel. 20

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Guțu Valentin în numele inculpatului Eșanu Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2017, în cauza penală privindu-l pe Eșanu Constantin Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 ianuarie 2018. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Toma Nadejda Moraru Petru 21