1ra-1576/2017 — Art. 324 al. 2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Vulcănești din 20 aprilie 2016, Cecoi Andrei a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Cecoi Andrei a fost învinuit în faptul că activând în calitate de inspector al Biroului Vamal Giurgiulești, fiind împuternicit cu atribuțiile de a efectua controlul de transportare a mărfurilor peste frontiera Republicii Moldova și fiind delegat de către conducerea Biroului Vamal Cahul, de a se deplasa și de a exercita atribuțiile de inspector vamal la Biroul Vamal Vulcănești-Vinogradovca, la 07 iulie 2009, aproximativ în jurul orelor 16:00, aflându-se în biroul său de serviciu și exercitând obligațiile de serviciu, a solicitat de la Bulat Gheorghe suma în mărime de 100 lei, pentru a-i favoriza trecerea frontierei Republicii Moldova și de a fi eludat de la efectuarea controlului vamal a produselor alimentare, fără ca acestea să fie înregistrate și să fie achitate taxele vamale, amenințându-l pe Bulat Gheorghe că în caz de refuz îi va interzice importarea produselor alimentare în Republica Moldova. Ca consecință a acțiunilor ilegale 1 admise de către Cecoi Andrei, Bulat Gheorghe a fost nevoit să-i transmită banii extorcați în mărime de 100 lei. Tot el, Cecoi Andrei în mod repetat, la data de 11 iulie 2009, aproximativ în jurul orelor 11:00, îndeplinind funcțiile sale de serviciu la postul vamal al Biroului Vamal Vulcănești-Vinogradovca, în biroul său de serviciu a solicitat de la Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii suma de 100 lei în schimbul favorizării trecerii frontierei de stat a produselor alimentare, fără înregistrarea produselor în cauză și plata taxelor vamale, amenințându-i că în caz de refuz, le va interzice importul produselor alimentare pe teritoriul Republicii Moldova, în rezultat Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii i-au dat lui Cecoi Andrei suma solicitată în mărime de 100 lei. Organul de urmărire penală a calificat acțiunile lui Cecoi Andrei în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal – corupere pasivă, adică pretinderea și primirea de către o persoană cu funcție de răspundere a banilor pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, cu extorcarea de bunuri.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cecoi Andrei să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Corpurile delicte, CD-urile cu înregistrări să fie dispus a fi păstrate la materialele cauzei, iar bancnota de 100 lei, marcată, să fie transferată în contul statului, cu scopul scoaterii acesteia din circulație. În motivarea apelului, acesta a invocat că: - fapta incriminată lui Cecoi Andrei se confirmă prin probele anexate la materialele cauzei penale și prin declarațiile date de către martori, a căror declarații de către prima instanță nu au fost luate în considerare la momentul adoptării sentinței; - prima instanță nu a luat în considerare și declarațiile date de către Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii, precum și înregistrarea video, care indică direct spre vinovăția lui Cecoi Andrei; - în urma cercetării judecătorești, fapta săvârșită de Cecoi Andrei s-ar încadra corect în limitele prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal, însă, potrivit modificărilor introduse în cadrul Codului penal din 23 decembrie 2013, publicate în Monitorul Oficial la 25 februarie 2014, potrivit cărora art. 324 a fost suplinit cu aliniatul (4), care prevede, săvârșirea acțiunilor prevăzute la aliniatul (1), săvârșite în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale, astfel, pentru ameliorarea situației lui Cecoi Andrei, ar fi posibilă încadrarea faptei comise de către ultimul în prevederile art. 324 alin. (4) Cod penal, infracțiune pentru care este prevăzută cea mai blândă pedeapsă; - în sentința motivată a instanței de judecată nu este reflectat faptul de extorcare de bani de către Cecoi Andrei, element component a infracțiunii prevăzute 2 de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, astfel, în lipsa unei asemenea componențe, infracțiunea comisă de către Cecoi Andrei urmează a fi recalificată la prevederile art. 324 alin. (4) Cod penal; - sentința de achitare adoptată în privința lui Cecoi Andrei este neîntemeiată și prematură, deoarece de către prima instanță nu au fost studiate minuțios toate probele anexate la dosar, care incontestabil demonstrează vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 04 mai 2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că în cadrul judecării apelului, la solicitarea procurorului au fost reaudiați martorii Bozbei Serghei, Solovei Sergiu, Cutinschii Serghei, Covalenco Dmitrii, Bulat Gheorghe și Bodolică Tudor, în privința declarațiilor cărora instanța de apel a conchis că aceastea nu au condus la conturarea unei concluzii sigure privind comiterea de către inculpatul Cecoi Andrei a acțiunilor de corupere pasivă. La fel, instanța de apel a indicat că la solicitarea procurorului, a verificat probele examinate de prima instanță, cum ar fi: - procesul-verbal privind marcarea bancnotelor din 11 iulie 2009, din conținutului căruia s-a constatat că lucrătorul de poliție la data de 11 iulie 2009, a marcat 7 bancnote cu nominalul de 100 și 50 lei la suma totală de 550 lei, cu substanță fluorescentă invizibilă, iar pe fiecare bancnotă cu creion special a fost efectuată inscripția „mită 2009”, pe care i-a transmis lui Bulat Gheorghe (f.d. 13-14, vol. I); - procesul-verbal de examinare și reproducere a înscrisurilor video din 11 august 2009, din conținutului căruia s-a constatat că Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii, intrând pe teritoriul postului vamal, unde sunt verificați de către Cecoi Andrei, ultimul întreabă unde se îndreaptă și de ce au încărcat în portbagaj așa multe produse alimentare, alte discuții dintre Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii cu Cecoi Andrei nu sunt purtate (f.d. 166 -167, vol. I); - procesul-verbal de percheziție din 11 iulie 2009, din conținutul căruia s-a constatat că a fost petrecută percheziția în biroul inspectorilor vamali a postului vamal Vulcănești-Vinogradovca, începută la ora 11:45 minute și terminată la ora 12:57 minute. În cadrul percheziției, în spatele unuia dintre safeurile de serviciu, a fost depistată și ridicată o bancnotă în valoare de 100 lei, cu seria F 0044, N 367358, anul producerii 1992, în urma prelucrării cu substanță fluorescentă invizibilă, a fost depistat un înscris cu creionul special – „2009 mită”. Fiind examinate mâinile inculpatului Cecoi Andrei urme de substanță fluorescentă invizibilă nu au fost depistate. Cecoi Andrei în procesul-verbal cu privire la percheziție a expus obiecție asupra faptului că, bancnota a fost depistată după ce o dată a fost verificat safeul și repetat examinat după ce alte persoane s-au apropiat de respectivul safeu (f.d. 19- 20, vol. I). 3 În privința acestei probe, instanța de apel a reținut că deși procurorul la data de 21 iulie 2009 a solicitat exercitarea controlului judecătoresc asupra percheziției petrecute și prin încheierea Judecătoriei Comrat din 12 iulie 2009, percheziția a fost recunoscută legală, obiecțiile lui Cecoi Andrei expuse în procesul-verbal de percheziție din 11 iulie 2009 au rămas în afara atenției procurorului și în afara atenției judecătorului de instrucție, iar înscrisurile făcute pe bancnotă la momentul marcării banilor „mită 2009”, nu corespund constatărilor făcute de procuror în cadrul percheziției, pe bancnota depistată fiind prezent înscrisul „2009 mită”. În continuare de către instanța de apel au fost verificate următoarele probe: - procesul-verbal de ridicare din 13 august 2009, din care a reținut că, din cadrul registrelor numărul 94, 96 și 98, la data de 03, 07 și 11 iulie 2009, tura de serviciu la postul vamal Vulcănești-Vinogradovca a fost preluată de către inspectorii vamali Cecoi Andrei și Bodolică Tudor (f.d. 82-85, vol. I); - informația din baza de date „ACCES” cu privire la traversarea frontierei de stat de către Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii, s-a atestat că confirmă faptul că, la data de 11 iulie 2009, aceștia au traversat frontiera de stat a Republicii Moldova prin postul vamal Vulcănești-Vinogradovca (f.d. 36-37, 44-45, vol. I); - cererea înaintată de către Bulat Gheorghe către Inspectoratul de Poliție, unde din conținutul cererii s-a reținut că, Bulat Gheorghe indică faptul că inspectorii vamali pe nume Tudor și Iura al postului vamal Vulcănești-Vinogradovca, pe parcursul ultimilor două săptămâni extorcă bani de la el în sumă de la 100 la 500 lei (f.d. 6, vol. I). - raportul inspectorului principal al postului vamal Vulcănești-Vinogradovca, Bodolică Tudor din 03 iulie 2009, din care s-a reținut că, la 03 iulie 2009, în jurul orei 17:00 minute, la pista de întoarcere a apărut autoturismul de model „Opel Vectra”, cu numărul de înmatriculare xxxx, care îi aparține lui Bulat Gheorghe. În timpul verificării unității de transport au fost depistate 10 kg de făinoase, iar de către Bulat Gheorghe i-a fost propusă suma de 200 lei pentru permiterea trecerii cu marfa peste frontiera de stat. Acest caz a fost declarat de inspectorul vamal șefului Biroului Vamal Cahul (f.d. 86-88, vol. I). De asemenea, instanța de apel a notat că probe noi la examinarea cauzei în ședința de judecată a instanței de apel nu au fost administrate. Instanța de apel a conchis că nici probele criminalistice administrate în cauză nu au fost de natură a conduce la stabilirea vinovăției inculpatului Cecoi Andrei, subliniind faptul că, potrivit procesului-verbal de percheziție pe mâinile inculpatului nu au fost depistate substanțe chimice cu care a fost efectuată marcarea bancnotelor, deși se indică că banii marcați au fost transmiși în mâinile lucrătorului vamal. La fel, instanța de apel a relatat că în cadrul instanței de apel, ca și pe tot parcursul procesului penal, procurorul nu a putut explica diferența înscrisurilor de pe bancnota marcată la data de 11 iulie 2009, pe care era înscris „mită 2009”, care 4 nu corespunde constatărilor făcute de procuror în cadrul percheziției din 11 iulie 2009 pe bancnota depistată, pe care era prezent înscrisul „2009 mită”. În continuare instanța de apel a respins critica procurorului precum că prima instanță nu a asigurat procurorului ocazia potrivită și suficientă pentru a-și valorifica în mod util dreptul de a prezenta probe, astfel că demersul procurorului pentru a fi date citirii declarațiile lui Covalenco Dmitrii depuse pe parcursul urmării penale a fost respins, deoarece din procesele-verbale ale ședințelor de judecată a constatat că, procurorul nu a înaintat în fața instanței demers prin care ar fi solicitat citirea declarațiilor lui Covalenco Dmitrii depuse pe parcursul urmării penale. Mai mult, s-a reținut și faptul că nici în instanța de apel părțile și în deosebi procurorul nu au solicitat citirea în ședință de judecată a declaraților martorilor Covalenco Dmitrii, Bulat Gheorghe depuse în cadrul urmăririi penale, astfel că la caz instanța de apel a atestat că nu au fost întrunite prevederile art. 371 Cod de procedură penală și părțile nu s-au expus asupra respectivelor declarații, iar analiza lor în atare circumstanțe nu ar corespunde principiului asigurării echilibrului și egalitatea de arme care trebuie să primeze pe tot parcursul procesului penal între acuzare și apărare. Instanța de apel a respins și argumentul procurorului, precum că prima instanță incorect a interpretat înregistrările video din care se desprinde faptul că Cecoi Andrei înaintează pretenții față de Covalenco Dmitrii și Bulat Gheorghe, care transportau în autoturism mai multă producție alimentară decât se cuvine și ulterior le-a exclus din cumulul de probe, menționând în privința acestuia că din conținutul procesului-verbal de examinare și reproducere a înscrisurilor video din 11 august 2009, se constată că Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii sunt verificați de către Cecoi Andrei, ultimul întreabă unde se îndreaptă și de ce au încărcat în portbagaj așa multe produse alimentare, alte discuții dintre Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii cu Cecoi Andrei nu sunt purtate. În consecință, instanța de apel a concluzionat că critica procurorului expusă supra este neîntemeiată și nu poate servi temei pentru a constata că Cecoi Andrei astfel a pretins bani de la Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii. Cu referire la afirmațiile procurorului că din înregistrările video se observă că Covalenco Dmitrii a pus pe masa lui Cecoi Andrei bani care nu i se cuvin, instanța de apel a citat înscrisul din conținutul procesului-verbal de examinare și reproducere a înscrisurilor video din 11 august 2009, „Covalenco Dmitrii pune sub o foaie pe masa lui Cecoi Andrei, registru ceva și este din încăpere”, care în viziunea instanței de apel nu indică că Covalenco Dmitrii a pus pe masa lui Cecoi Andrei bani care și sunt obiectul material a coruperii pasive. Subsidiar, instanța de apel cu privire la alegațiile procurorului, precum că instanței de judecată i-au fost prezentate suficiente probe care au demonstrat vinovăția inculpatului Cecoi Andrei în faptul că a primit și extorcat bani, a notat că declarațiile martorilor Covalenco Dmitrii, Bulat Gheorghe, Bozbei Serghei, Solovei 5 Sergiu, Cutinschii Serghei depuse în instanța de apel și cea de prim nivel sunt vage după conținut, martorii indicând că nu țin minte evenimentele cercetate. Declarațiile martorilor Covalenco Dmitrii, Bulat Gheorghe nu coroborează cu alte probe, astfel că, din procesul-verbal de examinare și reproducere a înscrisurilor video din 11 august 2009, nu se desprinde faptul pretinderii și primirii ilegale a sumelor de bani de către Cecoi Andrei. Din conținutul procesului-verbal privind marcarea bancnotelor din 11 iulie 2009, se constată că pe fiecare bancnotă cu creion special a fost efectuată inscripția „mită 2009”, deși din conținutul procesului-verbal de percheziție din 11 iulie 2009, se constată că a fost depistată și ridicată o bancnotă în valoare de 100 lei, cu un înscris cu creionul special –„2009 mită”, diferența înscrisurilor este evidentă și nu a putut fi explicată de către procuror. Pe tot parcursul procesului penal Cecoi Andrei a fost consecvent în declarații a pledat nevinovat, solicitând clasarea urmării penale și respectiv achitarea sa pe motiv că nu a comis infracțiunea. Din raportul inspectorului principal Bodolică Tudor, reiese că, Bulat Gheorghe, anterior l-a provocat propunându-i suma de 200 lei pentru a evita controlul vamal al automobilului său. Totodată, instanța de apel a indicat că nu poate admite cerința procurorului de a-l recunoaște pe Cecoi Andrei vinovat în limitele art. 324 alin. (4) Cod penal, deoarece probele cercetate supra, precum și concluziile instanței expuse pe tot conținutul deciziei nu permit a constata vinovăția lui Cecoi Andrei în comiterea acțiunilor de corupere pasivă. Subsidiar, prin prisma criticilor formulate, instanța de apel a stabilit că prima instanță a făcut o analiză precisă a mijloacelor de probă administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, concluzionând corect că în cauză nu există dovezi convingătoare de vinovăție a inculpatului Cecoi Andrei, probele neavând forța necesară pentru a răsturna prezumția de nevinovăție ce operează - potrivit legii - în favoarea inculpatului. Instanța de judecată a respectat toate prevederile procesuale la examinarea cauzei penale și de asemenea corect a apreciat circumstanțele cauzei penale. Mai mult, instanța de apel a specificat că veridicitatea învinuirilor formulate de procuror este pusă la îndoială și de lipsa unui motiv al comiterii infracțiunii din partea lui Cecoi Andrei, indicând în acest sens că este cert stabilit că, anterior Bulat Gheorghe a provocat inspectorul vamal al postului vamal Vulcănești-Vinogradovca, Bodolică Tudor, căruia a încercat să-i transmită suma de 200 lei, în scopul favorizării trecerii frontierii cu produse alimentare peste limita admisă. Însă, de către Bodolică Tudor nu au fost acceptați banii dați de către Bulat Gheorghe, ultimul întocmind un raport de denunț cu privire la caz, menționând despre acțiunile pe care le-a întreprins Bulat Gheorghe în privința sa. La caz, s-a reținut că, Bulat Gheorghe nu este la prima încercare de provocare a inspectorilor vamali din cadrul postului vamal Vulcănești- Vinogradovca. 6 Prin urmare, instanța de apel a constatat că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, de a adopta sentință de achitare pe motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, deoarece, de către procuror nu a fost înaintat un probatoriu care ar justifica învinuirea lui Cecoi Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324, alin. (2) lit. c) Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, invocând în argumentare că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotârârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; - instanța de apel în urma audierii lui Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii le- a apreciat critic declarațiile lor, din motivul că sunt vagi și contradictorii. Însă, instanța de apel nu a precizat de ce anume declarațiile lor sunt vagi, or declarațiile acestor martori sunt confirmate prin declarațiile martorilor Bozbei Serghei, Cutinschii Serghei, precum și de materialele cauzei penale; - deși instanța de apel descrie probele administrate de acuzare, nu le dă o apreciere din punct de vedere al coroborării cu alte probe pe dosar, deoarece declarațiile lui Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii sunt confirmate prin aceste probe; - instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului procurorului precum că declarațiile lui Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii depuse la urmărirea penală, sub jurământ, sunt pertinente, concludente, utile și veridice, și în coroborare cu alte probe prezentate de acuzare, confirmă vinovăția inculpatului, aceasta menționând prin expresii neconcrete că pe întregul proces penal acestea sunt confuze, incoerente, fiind de asemenea greu de înțeles în care caz ultimii dau declarații veridice; - pe parcursul procesului penal Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii nu au depus declarații contradictorii cu cele de la urmărirea penală. În instanța de apel Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii au declarat că la urmărirea penală au depus declarații veridice și le-au susținut, din care motiv nu era necesară darea citirii declarațiilor conform art. 371 Cod de procedură penală. Mai mult, nici partea apărării nu a invocat existența contradicțiilor, faptul că martorii au menționat că nu- și amintesc careva momente, aceasta nu servește temei pentru a considera că martorii au depus declarații false și mai mult că aceste declarații sunt contradictorii cu cele de la urmărirea penală; - deși instanțele de judecată menționează că nu s-a dovedit de către acuzare comiterea infracțiunii incriminate, de către Cecoi Andrei și acesta nu a săvârșit fapta incriminată, însă în hotărâri se descriu argumentele precum că nu s-a constatat 7 prezența laturii obiective și laturii subiective a elementelor infracțiunii, prin ce se constată contradicția în motivarea deciziei instanței de apel; - declarațiile martorilor, depuse la urmărirea penală și pe care le-au susținut în instanța de apel, precum și alte mijloace de probă administrate în cadrul urmăririi penale nu au fost contestate în scopul declarării nulității sau inadmisibilității acestora, conform art. 251 și 94 Cod de procedură penală; - instanța de apel a lăsat fără apreciere declarațiile martorilor Bozbei Serghei Solovei Sergiu, Cutinschii Serghei și mijloace materiale de probă: procesul-verbal privind marcarea bancnotelor din 11 iulie 2009, procesul-verbal de examinare și reproducere a înscrisurilor video din 11 august 2009, procesul-verbal de percheziție din 11 iulie 2009, procesul-verbal de ridicare din 13 august 2009, informația din baza de date „ACCES”, cererea înaintată de către Bulat Gheorghe (f.d. 6. vol. I).

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Cecoi Andrei, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din motiv că nu corespunde cerințelor de conținut. Astfel, indică că conținutul recursului este identic cu cel al apelului și recurentul, în recursul declarat nu a argumentat ilegalitatea hotărârilor contestate sau în ce constă problema de drept de importanță generală ce persistă în cauza dată, ce ar duce la casarea hotărârilor judecătorești, prin prisma temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. La fel, menționează că în recursul declarat este criticat modul de apreciere a probelor administrate pe caz în instanțele de judecată, însă argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz se reține, că potrivit textului recursului, procurorul invocă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii”. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei de recurs nu 8 s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, în privința la ce se expun următoarele argumente. Ce ține de temeiul de recurs invocat de către procuror, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de achitare a inculpatului, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, Colegiul penal lărgit constată că nu este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelul declarat de către procuror, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizia sa (f.d. 272-278, vol. IV), soluția instanței nefiind afectată de o eroare gravă de fapt, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de menținere a sentinței primei instanțe prin care inculpatul Cecoi Andrei a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, iar omisiunile admise de instanța de apel nu sunt esențiale și nu afectează legalitatea și corectitudinea deciziei contestate. Totodată, cât privește criticile recurentului că: „deși instanțele de judecată menționează că nu s-a dovedit de către acuzare comiterea infracțiunii incriminate, de către Cecoi Andrei și acesta nu a săvârșit fapta incriminată, însă în hotărâri se descriu argumentele precum că nu s-a constatat prezența laturii obiective și laturii subiective a elementelor infracțiunii, prin ce se constată contradicția în motivarea deciziei instanței de apel”, Colegiul penal lărgit conchide că nu pot fi acceptate, or din partea descriptivă a sentinței primei instanțe (f.d. 147-150, vol. IV) și a deciziei instanței de apel (f.d. 272 – 281, vol. IV), rezultă că de către instanțele de judecată au fost prezentate suficiente argumente în susținerea motivului de achitare prevăzut de art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală - (fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii), menționat în dispozitivul sentinței primei instanțe, menținută fără modificări de instanța de apel, iar temeiuri de a interveni în soluția instanțelor ierarhic inferioare de către instanța de recurs ordinar nu se identifică sub acest aspect. La fel, în privința alegațiilor recurentului, prin care acesta își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele ierarhic inferioare, precum și face o proprie analiză subiectivă a probelor apreciate de prima instanță și instanța de apel, argumentând că: „probele prezentate de partea acuzării, deși au fost descrise, nu au fost apreciate corect de instanța de apel din punct de vedere a coroborării lor cu alte probe pe dosar, iar instanța de apel greșit a apreciat declarațiile martorilor Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii care la faza urmăririi penale au depus declarații veridice, și că declarațiile martorilor de la urmărirea pneală nu au fost 9 contestate în scopul declarării nulității sau inadmisibilității acestora conform art. 94, 251 Cod de procedură penală”, Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că aceste alegații nu cad sub incidența temeiurilor de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu poate da o nouă apreciere probelor administrate în speță, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei, care în cauza dată nu s-au identificat. Cu referire la criticile că: „instanța de apel în urma audierii lui Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii le-a apreciat critic declarațiile lor, din motivul că sunt vagi și contradictorii. Însă, instanța de apel nu a precizat de ce anume declarațiile lor sunt vagi, or declarațiile acestor martori sunt confirmate prin declarațiile martorilor Bozbei Serghei, Cutinschii Serghei, precum și de materialele cauzei penale”Colegiul penal lărgit conchide că sunt declarative, constituind doar o opinie subiectivă a recurentului, or din conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 272 – 275, vol. IV), reiese că instanța de apel și-a argumentat detaliat concluzia sa prin care a apreciat critic declarațiile martorilor menționați de recurent, care au fost audiați pe viu și în instanța de apel, iar instanța de recurs ordinar nu depistează nici un motiv de a interveni în acest sens în decizia instanței de apel. La argumentele recurentului, precum că: „instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului procurorului precum că declarațiile lui Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii depuse la urmărirea penală, sub jurământ, sunt pertinente, concludente, utile și veridice, în coroborare cu alte probe prezentate de acuzare care confirmă vinovăția inculpatului”, Colegiul penal lărgit atestă că nu sunt întemeiate, or din conținutul deciziei instanței de apel, se denotă cert faptul că instanța de apel s-a expus în asamblu asupra chestiunilor repsective menționate de procuror în cererea de apel, totodată coraborând declarațiile acestor martori cu celelalte probe administrate la cauza penală, conducându-se just de principiul contradictorialității consființit în art. 24 Cod de procedură penală, precum și de faptul că conform art. 27 alin. (2) Cod de procedură penală, nici o probă nu are o putere probantă înainte prestabilită, instanța de apel prin prisma acestui articol și a art. 414 alin. (4) Cod de procedură penală, fiind liberă de a da propria apreciere probelor. Mai mult, ce ține de motivele precum că: „instanța de apel a lăsat fără apreciere declarațiile martorilor Bozbei Serghei, Solovei Sergiu, Cutinschii Serghei și mijloacele materiale de probă –procesul-verbal privind marcarea bancnotelor din 11 iulie 2009, procesul-verbal de examinare și reproducere a înscrisurilor video din 11 august 2009, procesul-verbal de percheziție din 11 iulie 2009, procesul- 10 verbal de ridicare din 13 august 2009, informația din baza de date „ACCES”, cererea înaintată de către Bulat Gheorghe”, Colegiul penal lărgit notează că contravin conținutului deciziei instanței de apel (f.d. 272- 278, vol. IV), în care instanța de apel a dat o apreciere prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, inclusiv și a acestor probe menționate de recurent, fără a omite în aceste aspecte erori de drept. Prin urmare, motivarea instanței de apel, în virtutea corectitudinii ei pentru a evita repetări inutile, se acceptă și se însușește de instanța de recurs ordinar, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursul declarat este respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în cadrul Procuraturii de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 04 mai 2017, în cauza penală privindu-l pe Cecoi Andrei Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 ianuarie 2018. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Toma Nadejda Alerguș Constantin Țurcan Anatolie 11