1ra-1576/2017 — art. 324 al. 2 lit. c CP

1ra-1576/2017 — art. 324 al. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1576/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

judecători – Timofti Vladimir, Toma Nadejda, Alerguș Constantin, Țurcan Anatolie

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în cadrul Procuraturii de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 04 mai 2017,

în cauza penală privindu-l pe

Cecoi Andrei Xxxxx, născut la xxxxxx, originar din

s. xxxxxx, r-nul xxxx și domiciliat în mun. xxxxx,

str. xxxxx, ap. xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.

(2) lit. c) Cod penal, din motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii.

învinuit în faptul că activând în calitate de inspector al Biroului Vamal Giurgiulești,

fiind împuternicit cu atribuțiile de a efectua controlul de transportare a mărfurilor

peste frontiera Republicii Moldova și fiind delegat de către conducerea Biroului

Vamal Cahul, de a se deplasa și de a exercita atribuțiile de inspector vamal la Biroul

Vamal Vulcănești-Vinogradovca, la 07 iulie 2009, aproximativ în jurul orelor 16:00,

aflându-se în biroul său de serviciu și exercitând obligațiile de serviciu, a solicitat de

la Bulat Gheorghe suma în mărime de 100 lei, pentru a-i favoriza trecerea frontierei

Republicii Moldova și de a fi eludat de la efectuarea controlului vamal a produselor

alimentare, fără ca acestea să fie înregistrate și să fie achitate taxele vamale,

amenințându-l pe Bulat Gheorghe că în caz de refuz îi va interzice importarea

produselor alimentare în Republica Moldova. Ca consecință a acțiunilor ilegale

1

admise de către Cecoi Andrei, Bulat Gheorghe a fost nevoit să-i transmită banii

extorcați în mărime de 100 lei.

Tot el, Cecoi Andrei în mod repetat, la data de 11 iulie 2009, aproximativ în

jurul orelor 11:00, îndeplinind funcțiile sale de serviciu la postul vamal al Biroului

Vamal Vulcănești-Vinogradovca, în biroul său de serviciu a solicitat de la Bulat

Gheorghe și Covalenco Dmitrii suma de 100 lei în schimbul favorizării trecerii

frontierei de stat a produselor alimentare, fără înregistrarea produselor în cauză și

plata taxelor vamale, amenințându-i că în caz de refuz, le va interzice importul

produselor alimentare pe teritoriul Republicii Moldova, în rezultat Bulat Gheorghe

și Covalenco Dmitrii i-au dat lui Cecoi Andrei suma solicitată în mărime de 100 lei.

Organul de urmărire penală a calificat acțiunile lui Cecoi Andrei în baza art.

324 alin. (2) lit. c) Cod penal – corupere pasivă, adică pretinderea și primirea de

către o persoană cu funcție de răspundere a banilor pentru a îndeplini acțiuni în

exercitarea funcției sale, cu extorcarea de bunuri.

solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cecoi Andrei

să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (4) Cod

penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală, în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Corpurile delicte, CD-urile

cu înregistrări să fie dispus a fi păstrate la materialele cauzei, iar bancnota de 100

lei, marcată, să fie transferată în contul statului, cu scopul scoaterii acesteia din

circulație.

În motivarea apelului, acesta a invocat că:

- fapta incriminată lui Cecoi Andrei se confirmă prin probele anexate la

materialele cauzei penale și prin declarațiile date de către martori, a căror declarații

de către prima instanță nu au fost luate în considerare la momentul adoptării

sentinței;

- prima instanță nu a luat în considerare și declarațiile date de către Bulat

Gheorghe și Covalenco Dmitrii, precum și înregistrarea video, care indică direct spre

vinovăția lui Cecoi Andrei;

- în urma cercetării judecătorești, fapta săvârșită de Cecoi Andrei s-ar încadra

corect în limitele prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal, însă, potrivit

modificărilor introduse în cadrul Codului penal din 23 decembrie 2013, publicate în

Monitorul Oficial la 25 februarie 2014, potrivit cărora art. 324 a fost suplinit cu

aliniatul (4), care prevede, săvârșirea acțiunilor prevăzute la aliniatul (1), săvârșite

în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale, astfel, pentru ameliorarea

situației lui Cecoi Andrei, ar fi posibilă încadrarea faptei comise de către ultimul în

prevederile art. 324 alin. (4) Cod penal, infracțiune pentru care este prevăzută cea

mai blândă pedeapsă;

- în sentința motivată a instanței de judecată nu este reflectat faptul de

extorcare de bani de către Cecoi Andrei, element component a infracțiunii prevăzute

2

de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, astfel, în lipsa unei asemenea componențe,

infracțiunea comisă de către Cecoi Andrei urmează a fi recalificată la prevederile

art. 324 alin. (4) Cod penal;

- sentința de achitare adoptată în privința lui Cecoi Andrei este neîntemeiată

și prematură, deoarece de către prima instanță nu au fost studiate minuțios toate

probele anexate la dosar, care incontestabil demonstrează vinovăția acestuia în

comiterea infracțiunii imputate.

fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința primei instanțe.

apelului, la solicitarea procurorului au fost reaudiați martorii Bozbei Serghei,

Solovei Sergiu, Cutinschii Serghei, Covalenco Dmitrii, Bulat Gheorghe și Bodolică

Tudor, în privința declarațiilor cărora instanța de apel a conchis că aceastea nu au

condus la conturarea unei concluzii sigure privind comiterea de către inculpatul

Cecoi Andrei a acțiunilor de corupere pasivă.

La fel, instanța de apel a indicat că la solicitarea procurorului, a verificat

probele examinate de prima instanță, cum ar fi:

- procesul-verbal privind marcarea bancnotelor din 11 iulie 2009, din

conținutului căruia s-a constatat că lucrătorul de poliție la data de 11 iulie 2009, a

marcat 7 bancnote cu nominalul de 100 și 50 lei la suma totală de 550 lei, cu

substanță fluorescentă invizibilă, iar pe fiecare bancnotă cu creion special a fost

efectuată inscripția „mită 2009”, pe care i-a transmis lui Bulat Gheorghe (f.d. 13-14,

vol. I);

- procesul-verbal de examinare și reproducere a înscrisurilor video din 11

august 2009, din conținutului căruia s-a constatat că Bulat Gheorghe și Covalenco

Dmitrii, intrând pe teritoriul postului vamal, unde sunt verificați de către Cecoi

Andrei, ultimul întreabă unde se îndreaptă și de ce au încărcat în portbagaj așa multe

produse alimentare, alte discuții dintre Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii cu

Cecoi Andrei nu sunt purtate (f.d. 166 -167, vol. I);

- procesul-verbal de percheziție din 11 iulie 2009, din conținutul căruia s-a

constatat că a fost petrecută percheziția în biroul inspectorilor vamali a postului

vamal Vulcănești-Vinogradovca, începută la ora 11:45 minute și terminată la ora

12:57 minute. În cadrul percheziției, în spatele unuia dintre safeurile de serviciu, a

fost depistată și ridicată o bancnotă în valoare de 100 lei, cu seria F 0044, N 367358,

anul producerii 1992, în urma prelucrării cu substanță fluorescentă invizibilă, a fost

depistat un înscris cu creionul special – „2009 mită”. Fiind examinate mâinile

inculpatului Cecoi Andrei urme de substanță fluorescentă invizibilă nu au fost

depistate. Cecoi Andrei în procesul-verbal cu privire la percheziție a expus obiecție

asupra faptului că, bancnota a fost depistată după ce o dată a fost verificat safeul și

repetat examinat după ce alte persoane s-au apropiat de respectivul safeu (f.d. 19-

20, vol. I).

3

În privința acestei probe, instanța de apel a reținut că deși procurorul la data

de 21 iulie 2009 a solicitat exercitarea controlului judecătoresc asupra percheziției

petrecute și prin încheierea Judecătoriei Comrat din 12 iulie 2009, percheziția a fost

recunoscută legală, obiecțiile lui Cecoi Andrei expuse în procesul-verbal de

percheziție din 11 iulie 2009 au rămas în afara atenției procurorului și în afara

atenției judecătorului de instrucție, iar înscrisurile făcute pe bancnotă la momentul

marcării banilor „mită 2009”, nu corespund constatărilor făcute de procuror în cadrul

percheziției, pe bancnota depistată fiind prezent înscrisul „2009 mită”.

În continuare de către instanța de apel au fost verificate următoarele probe:

- procesul-verbal de ridicare din 13 august 2009, din care a reținut că, din

cadrul registrelor numărul 94, 96 și 98, la data de 03, 07 și 11 iulie 2009, tura de

serviciu la postul vamal Vulcănești-Vinogradovca a fost preluată de către inspectorii

vamali Cecoi Andrei și Bodolică Tudor (f.d. 82-85, vol. I);

- informația din baza de date „ACCES” cu privire la traversarea frontierei de

stat de către Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii, s-a atestat că confirmă faptul că,

la data de 11 iulie 2009, aceștia au traversat frontiera de stat a Republicii Moldova

prin postul vamal Vulcănești-Vinogradovca (f.d. 36-37, 44-45, vol. I);

- cererea înaintată de către Bulat Gheorghe către Inspectoratul de Poliție, unde

din conținutul cererii s-a reținut că, Bulat Gheorghe indică faptul că inspectorii

vamali pe nume Tudor și Iura al postului vamal Vulcănești-Vinogradovca, pe

parcursul ultimilor două săptămâni extorcă bani de la el în sumă de la 100 la 500 lei

(f.d. 6, vol. I).

- raportul inspectorului principal al postului vamal Vulcănești-Vinogradovca,

Bodolică Tudor din 03 iulie 2009, din care s-a reținut că, la 03 iulie 2009, în jurul

orei 17:00 minute, la pista de întoarcere a apărut autoturismul de model „Opel

Vectra”, cu numărul de înmatriculare xxxx, care îi aparține lui Bulat Gheorghe. În

timpul verificării unității de transport au fost depistate 10 kg de făinoase, iar de către

Bulat Gheorghe i-a fost propusă suma de 200 lei pentru permiterea trecerii cu marfa

peste frontiera de stat. Acest caz a fost declarat de inspectorul vamal șefului Biroului

Vamal Cahul (f.d. 86-88, vol. I).

De asemenea, instanța de apel a notat că probe noi la examinarea cauzei în

ședința de judecată a instanței de apel nu au fost administrate.

Instanța de apel a conchis că nici probele criminalistice administrate în cauză

nu au fost de natură a conduce la stabilirea vinovăției inculpatului Cecoi Andrei,

subliniind faptul că, potrivit procesului-verbal de percheziție pe mâinile inculpatului

nu au fost depistate substanțe chimice cu care a fost efectuată marcarea bancnotelor,

deși se indică că banii marcați au fost transmiși în mâinile lucrătorului vamal.

La fel, instanța de apel a relatat că în cadrul instanței de apel, ca și pe tot

parcursul procesului penal, procurorul nu a putut explica diferența înscrisurilor de

pe bancnota marcată la data de 11 iulie 2009, pe care era înscris „mită 2009”, care

4

nu corespunde constatărilor făcute de procuror în cadrul percheziției din 11 iulie

2009 pe bancnota depistată, pe care era prezent înscrisul „2009 mită”.

În continuare instanța de apel a respins critica procurorului precum că prima

instanță nu a asigurat procurorului ocazia potrivită și suficientă pentru a-și valorifica

în mod util dreptul de a prezenta probe, astfel că demersul procurorului pentru a fi

date citirii declarațiile lui Covalenco Dmitrii depuse pe parcursul urmării penale a

fost respins, deoarece din procesele-verbale ale ședințelor de judecată a constatat că,

procurorul nu a înaintat în fața instanței demers prin care ar fi solicitat citirea

declarațiilor lui Covalenco Dmitrii depuse pe parcursul urmării penale.

Mai mult, s-a reținut și faptul că nici în instanța de apel părțile și în deosebi

procurorul nu au solicitat citirea în ședință de judecată a declaraților martorilor

Covalenco Dmitrii, Bulat Gheorghe depuse în cadrul urmăririi penale, astfel că la

caz instanța de apel a atestat că nu au fost întrunite prevederile art. 371 Cod de

procedură penală și părțile nu s-au expus asupra respectivelor declarații, iar analiza

lor în atare circumstanțe nu ar corespunde principiului asigurării echilibrului și

egalitatea de arme care trebuie să primeze pe tot parcursul procesului penal între

acuzare și apărare.

Instanța de apel a respins și argumentul procurorului, precum că prima

instanță incorect a interpretat înregistrările video din care se desprinde faptul că

Cecoi Andrei înaintează pretenții față de Covalenco Dmitrii și Bulat Gheorghe, care

transportau în autoturism mai multă producție alimentară decât se cuvine și ulterior

le-a exclus din cumulul de probe, menționând în privința acestuia că din conținutul

procesului-verbal de examinare și reproducere a înscrisurilor video din 11 august

2009, se constată că Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii sunt verificați de către

Cecoi Andrei, ultimul întreabă unde se îndreaptă și de ce au încărcat în portbagaj așa

multe produse alimentare, alte discuții dintre Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii

cu Cecoi Andrei nu sunt purtate. În consecință, instanța de apel a concluzionat că

critica procurorului expusă supra este neîntemeiată și nu poate servi temei pentru a

constata că Cecoi Andrei astfel a pretins bani de la Bulat Gheorghe și Covalenco

Dmitrii.

Cu referire la afirmațiile procurorului că din înregistrările video se observă că

Covalenco Dmitrii a pus pe masa lui Cecoi Andrei bani care nu i se cuvin, instanța

de apel a citat înscrisul din conținutul procesului-verbal de examinare și reproducere

a înscrisurilor video din 11 august 2009, „Covalenco Dmitrii pune sub o foaie pe

masa lui Cecoi Andrei, registru ceva și este din încăpere”, care în viziunea instanței

de apel nu indică că Covalenco Dmitrii a pus pe masa lui Cecoi Andrei bani care și

sunt obiectul material a coruperii pasive.

Subsidiar, instanța de apel cu privire la alegațiile procurorului, precum că

instanței de judecată i-au fost prezentate suficiente probe care au demonstrat

vinovăția inculpatului Cecoi Andrei în faptul că a primit și extorcat bani, a notat că

declarațiile martorilor Covalenco Dmitrii, Bulat Gheorghe, Bozbei Serghei, Solovei

5

Sergiu, Cutinschii Serghei depuse în instanța de apel și cea de prim nivel sunt vage

după conținut, martorii indicând că nu țin minte evenimentele cercetate. Declarațiile

martorilor Covalenco Dmitrii, Bulat Gheorghe nu coroborează cu alte probe, astfel

că, din procesul-verbal de examinare și reproducere a înscrisurilor video din 11

august 2009, nu se desprinde faptul pretinderii și primirii ilegale a sumelor de bani

de către Cecoi Andrei. Din conținutul procesului-verbal privind marcarea

bancnotelor din 11 iulie 2009, se constată că pe fiecare bancnotă cu creion special a

fost efectuată inscripția „mită 2009”, deși din conținutul procesului-verbal de

percheziție din 11 iulie 2009, se constată că a fost depistată și ridicată o bancnotă în

valoare de 100 lei, cu un înscris cu creionul special –„2009 mită”, diferența

înscrisurilor este evidentă și nu a putut fi explicată de către procuror. Pe tot parcursul

procesului penal Cecoi Andrei a fost consecvent în declarații a pledat nevinovat,

solicitând clasarea urmării penale și respectiv achitarea sa pe motiv că nu a comis

infracțiunea. Din raportul inspectorului principal Bodolică Tudor, reiese că, Bulat

Gheorghe, anterior l-a provocat propunându-i suma de 200 lei pentru a evita

controlul vamal al automobilului său.

Totodată, instanța de apel a indicat că nu poate admite cerința procurorului de

a-l recunoaște pe Cecoi Andrei vinovat în limitele art. 324 alin. (4) Cod penal,

deoarece probele cercetate supra, precum și concluziile instanței expuse pe tot

conținutul deciziei nu permit a constata vinovăția lui Cecoi Andrei în comiterea

acțiunilor de corupere pasivă.

Subsidiar, prin prisma criticilor formulate, instanța de apel a stabilit că prima

instanță a făcut o analiză precisă a mijloacelor de probă administrate în cauză, atât

în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, concluzionând corect că în

cauză nu există dovezi convingătoare de vinovăție a inculpatului Cecoi Andrei,

probele neavând forța necesară pentru a răsturna prezumția de nevinovăție ce

operează - potrivit legii - în favoarea inculpatului. Instanța de judecată a respectat

toate prevederile procesuale la examinarea cauzei penale și de asemenea corect a

apreciat circumstanțele cauzei penale.

Mai mult, instanța de apel a specificat că veridicitatea învinuirilor formulate

de procuror este pusă la îndoială și de lipsa unui motiv al comiterii infracțiunii din

partea lui Cecoi Andrei, indicând în acest sens că este cert stabilit că, anterior Bulat

Gheorghe a provocat inspectorul vamal al postului vamal Vulcănești-Vinogradovca,

Bodolică Tudor, căruia a încercat să-i transmită suma de 200 lei, în scopul favorizării

trecerii frontierii cu produse alimentare peste limita admisă. Însă, de către Bodolică

Tudor nu au fost acceptați banii dați de către Bulat Gheorghe, ultimul întocmind un

raport de denunț cu privire la caz, menționând despre acțiunile pe care le-a întreprins

Bulat Gheorghe în privința sa. La caz, s-a reținut că, Bulat Gheorghe nu este la prima

încercare de provocare a inspectorilor vamali din cadrul postului vamal Vulcănești-

Vinogradovca.

6

Prin urmare, instanța de apel a constatat că prima instanță întemeiat a ajuns la

concluzia, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, de a adopta

sentință de achitare pe motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii, deoarece, de către procuror nu a fost înaintat un probatoriu care ar

justifica învinuirea lui Cecoi Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324,

alin. (2) lit. c) Cod penal.

în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, care indică temeiul de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și solicită casarea

acesteia cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, invocând în argumentare

că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotârârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii;

- instanța de apel în urma audierii lui Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii le-

a apreciat critic declarațiile lor, din motivul că sunt vagi și contradictorii. Însă,

instanța de apel nu a precizat de ce anume declarațiile lor sunt vagi, or declarațiile

acestor martori sunt confirmate prin declarațiile martorilor Bozbei Serghei,

Cutinschii Serghei, precum și de materialele cauzei penale;

- deși instanța de apel descrie probele administrate de acuzare, nu le dă o

apreciere din punct de vedere al coroborării cu alte probe pe dosar, deoarece

declarațiile lui Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii sunt confirmate prin aceste

probe;

- instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului procurorului precum că

declarațiile lui Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii depuse la urmărirea penală, sub

jurământ, sunt pertinente, concludente, utile și veridice, și în coroborare cu alte probe

prezentate de acuzare, confirmă vinovăția inculpatului, aceasta menționând prin

expresii neconcrete că pe întregul proces penal acestea sunt confuze, incoerente,

fiind de asemenea greu de înțeles în care caz ultimii dau declarații veridice;

- pe parcursul procesului penal Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii nu au

depus declarații contradictorii cu cele de la urmărirea penală. În instanța de apel

Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii au declarat că la urmărirea penală au depus

declarații veridice și le-au susținut, din care motiv nu era necesară darea citirii

declarațiilor conform art. 371 Cod de procedură penală. Mai mult, nici partea

apărării nu a invocat existența contradicțiilor, faptul că martorii au menționat că nu-

și amintesc careva momente, aceasta nu servește temei pentru a considera că martorii

au depus declarații false și mai mult că aceste declarații sunt contradictorii cu cele

de la urmărirea penală;

- deși instanțele de judecată menționează că nu s-a dovedit de către acuzare

comiterea infracțiunii incriminate, de către Cecoi Andrei și acesta nu a săvârșit fapta

incriminată, însă în hotărâri se descriu argumentele precum că nu s-a constatat

7

prezența laturii obiective și laturii subiective a elementelor infracțiunii, prin ce se

constată contradicția în motivarea deciziei instanței de apel;

- declarațiile martorilor, depuse la urmărirea penală și pe care le-au susținut în

instanța de apel, precum și alte mijloace de probă administrate în cadrul urmăririi

penale nu au fost contestate în scopul declarării nulității sau inadmisibilității

acestora, conform art. 251 și 94 Cod de procedură penală;

- instanța de apel a lăsat fără apreciere declarațiile martorilor Bozbei Serghei

Solovei Sergiu, Cutinschii Serghei și mijloace materiale de probă: procesul-verbal

privind marcarea bancnotelor din 11 iulie 2009, procesul-verbal de examinare și

reproducere a înscrisurilor video din 11 august 2009, procesul-verbal de percheziție

din 11 iulie 2009, procesul-verbal de ridicare din 13 august 2009, informația din

baza de date „ACCES”, cererea înaintată de către Bulat Gheorghe (f.d. 6. vol. I).

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Ceachir Anatolie în

numele inculpatului Cecoi Andrei, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului,

din motiv că nu corespunde cerințelor de conținut.

Astfel, indică că conținutul recursului este identic cu cel al apelului și

recurentul, în recursul declarat nu a argumentat ilegalitatea hotărârilor contestate sau

în ce constă problema de drept de importanță generală ce persistă în cauza dată, ce

ar duce la casarea hotărârilor judecătorești, prin prisma temeiurilor prevăzute de art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală.

La fel, menționează că în recursul declarat este criticat modul de apreciere a

probelor administrate pe caz în instanțele de judecată, însă argumentul invocat nu

este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs.

constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursului, procurorul invocă temeiul de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele

că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei de recurs nu

8

s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, în privința la ce se expun

următoarele argumente.

Ce ține de temeiul de recurs invocat de către procuror, prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția de achitare a inculpatului, motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii, Colegiul penal lărgit constată că nu este incident în

speță, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și

prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate în

apelul declarat de către procuror, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de

prima instanță, verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101

Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizia sa (f.d. 272-278, vol. IV),

soluția instanței nefiind afectată de o eroare gravă de fapt, iar decizia instanței de

apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de menținere a sentinței

primei instanțe prin care inculpatul Cecoi Andrei a fost achitat de sub învinuirea de

comitere a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că

nu au fost întrunite elementele infracțiunii, iar omisiunile admise de instanța de apel

nu sunt esențiale și nu afectează legalitatea și corectitudinea deciziei contestate.

Totodată, cât privește criticile recurentului că: „deși instanțele de judecată

menționează că nu s-a dovedit de către acuzare comiterea infracțiunii incriminate,

de către Cecoi Andrei și acesta nu a săvârșit fapta incriminată, însă în hotărâri se

descriu argumentele precum că nu s-a constatat prezența laturii obiective și laturii

subiective a elementelor infracțiunii, prin ce se constată contradicția în motivarea

deciziei instanței de apel”, Colegiul penal lărgit conchide că nu pot fi acceptate, or

din partea descriptivă a sentinței primei instanțe (f.d. 147-150, vol. IV) și a deciziei

instanței de apel (f.d. 272 – 281, vol. IV), rezultă că de către instanțele de judecată

au fost prezentate suficiente argumente în susținerea motivului de achitare prevăzut

de art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală - (fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii), menționat în dispozitivul sentinței primei

instanțe, menținută fără modificări de instanța de apel, iar temeiuri de a interveni în

soluția instanțelor ierarhic inferioare de către instanța de recurs ordinar nu se

identifică sub acest aspect.

La fel, în privința alegațiilor recurentului, prin care acesta își manifestă

dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele ierarhic inferioare, precum și

face o proprie analiză subiectivă a probelor apreciate de prima instanță și instanța de

apel, argumentând că: „probele prezentate de partea acuzării, deși au fost descrise,

nu au fost apreciate corect de instanța de apel din punct de vedere a coroborării lor

cu alte probe pe dosar, iar instanța de apel greșit a apreciat declarațiile martorilor

Bulat Gheorghe și Covalenco Dmitrii care la faza urmăririi penale au depus

declarații veridice, și că declarațiile martorilor de la urmărirea pneală nu au fost

9

contestate în scopul declarării nulității sau inadmisibilității acestora conform art.

94, 251 Cod de procedură penală”, Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi

acceptate, din considerentul că aceste alegații nu cad sub incidența temeiurilor de

recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale

comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu poate

da o nouă apreciere probelor administrate în speță, ce este de competența exclusivă

a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic

superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise

de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei, care în cauza dată nu s-au

identificat.

Cu referire la criticile că: „instanța de apel în urma audierii lui Bulat

Gheorghe și Covalenco Dmitrii le-a apreciat critic declarațiile lor, din motivul că

sunt vagi și contradictorii. Însă, instanța de apel nu a precizat de ce anume

declarațiile lor sunt vagi, or declarațiile acestor martori sunt confirmate prin

declarațiile martorilor Bozbei Serghei, Cutinschii Serghei, precum și de materialele

cauzei penale”Colegiul penal lărgit conchide că sunt declarative, constituind doar o

opinie subiectivă a recurentului, or din conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 272

– 275, vol. IV), reiese că instanța de apel și-a argumentat detaliat concluzia sa prin

care a apreciat critic declarațiile martorilor menționați de recurent, care au fost

audiați pe viu și în instanța de apel, iar instanța de recurs ordinar nu depistează nici

un motiv de a interveni în acest sens în decizia instanței de apel.

La argumentele recurentului, precum că: „instanța de apel nu s-a expus

asupra argumentului procurorului precum că declarațiile lui Bulat Gheorghe și

Covalenco Dmitrii depuse la urmărirea penală, sub jurământ, sunt pertinente,

concludente, utile și veridice, în coroborare cu alte probe prezentate de acuzare

care confirmă vinovăția inculpatului”, Colegiul penal lărgit atestă că nu sunt

întemeiate, or din conținutul deciziei instanței de apel, se denotă cert faptul că

instanța de apel s-a expus în asamblu asupra chestiunilor repsective menționate de

procuror în cererea de apel, totodată coraborând declarațiile acestor martori cu

celelalte probe administrate la cauza penală, conducându-se just de principiul

contradictorialității consființit în art. 24 Cod de procedură penală, precum și de

faptul că conform art. 27 alin. (2) Cod de procedură penală, nici o probă nu are o

putere probantă înainte prestabilită, instanța de apel prin prisma acestui articol și a

art. 414 alin. (4) Cod de procedură penală, fiind liberă de a da propria apreciere

probelor.

Mai mult, ce ține de motivele precum că: „instanța de apel a lăsat fără

apreciere declarațiile martorilor Bozbei Serghei, Solovei Sergiu, Cutinschii Serghei

și mijloacele materiale de probă –procesul-verbal privind marcarea bancnotelor

din 11 iulie 2009, procesul-verbal de examinare și reproducere a înscrisurilor video

din 11 august 2009, procesul-verbal de percheziție din 11 iulie 2009, procesul-

10

verbal de ridicare din 13 august 2009, informația din baza de date „ACCES”,

cererea înaintată de către Bulat Gheorghe”, Colegiul penal lărgit notează că

contravin conținutului deciziei instanței de apel (f.d. 272- 278, vol. IV), în care

instanța de apel a dat o apreciere prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

inclusiv și a acestor probe menționate de recurent, fără a omite în aceste aspecte erori

de drept.

Prin urmare, motivarea instanței de apel, în virtutea corectitudinii ei pentru a

evita repetări inutile, se acceptă și se însușește de instanța de recurs ordinar, fapt ce

vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând

a fi menținută, iar recursul declarat este respins ca inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în cadrul

Procuraturii de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 04 mai 2017, în cauza penală privindu-l pe Cecoi

Andrei Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 ianuarie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

Alerguș Constantin

Țurcan Anatolie

11