1re-10/2018 — art. 10/1 CP

La 31 mai 2017, condamnata Duminica Raisa a depus la Judecătoria Hâncești, cererea, prin care a solicitat aplicarea retroactivității legii penale, în temeiul Legii nr.207 din 28 iulie 2016, în vigoare din 07 noiembrie 2016, „pentru modificarea și completarea unor acte legislative”, prin care a solicitat ușurarea pedepsei în temeiul adoptării unei legi care ameliorează situația într-una mai favorabilă. În motivarea cererii depuse, condamnata Duminica Raisa a indicat că, în legătură cu modificările survenite în Codul penal, Cod de procedură penală și Cod de procedură civilă publicate în Monitorul Oficial și intrate în vigoare la data de 07.11.2016, cere să se dispună ușurarea pedepsei în temeiul adoptării unei legi care ameliorează situația într-una mai favorabilă, deoarece nu este de acord cu aprecierea pagubei calculate în salarii medii.

Prin încheierea Judecătoriei Hîncești din 25.07.2017, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea condamnatei Duminica Raisa privind aplicarea retroactivității legii penale conform art.101 Cod penal.

Nefiind de acord cu încheierea dată condamnata Duminica Raisa a contestat-o cu recurs în termen prin care a solicitat admiterea recursului, casarea acesteia rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea sa, cu aplicarea prevederilor privind retroactivitatea legii penale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2017, recursul declarat a fost respins ca fiind nefondat, cu menținerea încheierii fără modificări.

În motivarea deciziei adoptate, instanța de recurs a indicat că potrivit legii nr.207 din 29.07.2016, în vigoare 01.11.2016 au fost operate modificări la art.126 Cod penal, și anume: se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera 1 vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Astfel, instanța de recurs a atestat că prin sentința Judecătoriei Rezina din 10 aprilie 2014, Duminica Raisa a fost condamnată în baza art.190 alin.(4) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate în domeniul medicinii netradiționale și psihologiei pe un termen de 5 ani, cu cauzarea unui prejudiciu în cuantum de 91 227,74 lei. Potrivit hotărârii de Guvern nr.968 din 18 octombrie 2010, a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2011, în mărime de 3300 lei, pentru utilizare în modul stabilit de legislație. În contextul dat, instanța de recurs a menționat că coroborând modificările operate, cu faptele imputate condamnatei Duminica Raisa, s-a constatat ca prejudiciul cauzat la momentul comiterii infracțiunii în anul 2013, conform art.126 Cod penal, constituia proporții mari. Potrivit modificărilor operate prin Legea nr.207 din 29.07.2016 în vigoare din 07.11.2016, suma de 91 227,74 lei, de asemenea constituie prejudiciul în proporții mari valoarea căruia la momentul săvârșirii infracțiunii era de la suma de 77 000 lei. În aceste condiții, ținând cont de cele expuse mai sus, instanța de recurs a conchis că motivele invocate de recurent nu pot servi drept temei de admitere a recursului declarat, care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii în cauză.

Asupra deciziei instanței de recurs, condamnata Duminica Raisa a declarat recurs în anulare, prin care solicită casarea hotărârilor adoptate în cauza dat și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia în privința acesteia să fie aplicată legea nr.207 din 29.07.2016 în vigoare din 07.11.2016. În motivarea recursului declarat, condamnata menționează că de către instanțele de judecată nu a fost apreciat obiectiv cuantumul prejudiciului cauzat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Conform prevederilor art.452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art.401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art.455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art.453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art.453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza 2 penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în anulare, potrivit modificărilor din Codul de procedură penală din 27 octombrie 2012, poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de atac – în apel și în recurs și a devenit irevocabilă. Astfel, împotriva încheierilor judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni decât vinovăția persoanei, în speța dată s-a examinat aplicabilitatea unei legi penale mai favorabile, acestea au numai un dublu grad de jurisdicție, prima instanță și de recurs, cale de atac, prevăzută de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se permite nici o derogare. Prin urmare, raportând prevederile legale menționate supra la speța dată, instanța de recurs constată că recurenta contestă decizia instanței de recurs prin care s-a soluționat aplicabilitatea unei legi penale mai blânde, iar o atare hotărâre irevocabilă nu este susceptibilă de a fi atacată în ordinea recursului în anulare, deoarece nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la art.452 alin. (1) Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. Așadar, având ca reper prevederile art.455 alin. (2) pct. 7), art.453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului declarat, întrucât acestea nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art.455 Cod de procedură penală.

În temeiul art.art.456, 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnata Duminica Raisa Pavel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2017, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 10 ianuarie 2017. Președinte URSACHE Petru Judecători ȚURCAN Anatolie TOMA Nadejda 3