1ra-1469/17 — Art. 174 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 174 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 8 CPP
1ra-1469/17 — Art. 174 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1469/2017
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E 05 decembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul lărgit în următoarea componență: președinte Ursache Petru judecători Toma Nadejda Timofti Vladimir Alerguș Constantin Țurcan Anatolie judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de inculpat, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2017, în cauza penală în privința lui Babilev Gheorghe XXXXX, născut la XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX. Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 14.10.2016 - 28.02.2017;
Instanța de apel: 27.03.2017 - 11.05.2017;
Instanța de recurs: 18.08.2017 – 05.12.2017. A C O N S T A T AT : 1. Prin sentința Judecătoriei Căușeni din 28.02.2017, Babilev Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 174 alin. (1) Cod penal comisă la data de 25 iunie 2016, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani. Babilev Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 174 alin. (1) Cod penal comisă la data de 09 iulie 2016, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani. Conform art. 84 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor stabilite, i-a fost stabilită lui Babilev Gheorghe pedeapsa definitivă - 4 (patru) ani 6 (șase) luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă înaintată de acuzatorul de stat în interesul statului a fost admisă integral și s-a dispus încasarea din contul lui Babilev Gheorghe în beneficiul statului cheltuielile de judecată în sumă totală de 4052 (patru mii cincizeci și doi) lei 30 bani. 2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că Babilev Gheorghe la data de 25 iunie 2016 ora exactă în cadrul urmăririi penale n-a fost 1 posibil de stabilit, având intenția de a întreține raport sexual altul decât violul cu minora XXXXX anul nașterii XXXXX, locuitoare XXXXX, despre care știa cu certitudine că nu are vârsta de 16 ani, aflându-se pe malul râului Nistru în aceiași localitate, în apa râului a întreținut cu ea un raport sexual benevol, altul decât violul. Tot el, Babilev Gheorghe, continuându-și acțiunile sale ilegale, la data de 09 iulie 2016, în jurul orelor 23:00, având intenția de a întreține raport sexual altul decât violul cu minora XXXXX, în locuința sa situată în XXXXX, a întreținut cu ea un raport sexual benevol, altul decât violul. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 174 alin.(1) Cod penal – raportul sexual altul decât violul, comis asupra unei persoane despre care se știa cu certitudine că nu a împlinit vârsta de 16 ani. 3. Sentința a fost atacată cu apel de către inculpat, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat, invocând următoarele motive: - în cadrul ședinței de judecată și-a recunoscut vina parțial, declarând că într-adevăr la data de 09 iulie 2016 a întreținut raport sexual cu XXXXX, dar nu a cunoscut și nici nu putea să cunoască vârsta acesteia, deoarece el venise în XXXXX abia la 15 iunie 2016. Aspectul fizic al părții vătămate XXXXX îi permite să crezi, că aceasta are vârsta de 17-18 ani, deoarece este înaltă, bine dezvoltată; - declarațiile părții vătămate urmează a fi apreciate critic, deoarece acestea au fost contradictorii atât pe parcursul urmăririi penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2017, a respins apelul inculpatului, cu menținerea sentinței fără modificări.
În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a constatat, că prima instanță corect a stabilit, că starea de fapt și acțiunile inculpatului Babilev Gheorghe se încadrează în dispoziția art. 174 alin. (1) Cod penal - raportul sexual altul decât violul, comise asupra unei persoane despre care se știa cu certitudine că nu a împlinit vârsta de 16 ani. În susținerea concluziei date instanța de apel a menționat, că inculpatul Babilev Gheorghe vina și-a recunoscut-o parțial, iar vinovăția lui se mai dovedește și prin probele acumulate de organul de urmărire penală, cercetate de către prima instanță și verificate de către instanța de apel și anume prin: - declarațiile părții vătămate minore XXXXX; - declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate XXXXX; - declarațiile martorului XXXXX; - certificatul de naștere cu Seria și nr. NA 0219972, eliberat pe numele părții vătămate XXXXX, conform căruia ultima s-a năsut la XXXXX (f. d. 31); - raportul de expertiză medico-legală nr. 135/s din data de 11 iulie 2016, conform căruia la minora XXXXX s-au constatat 3 rupturi vechi ale membranei himenale, timpul producerii lor nu a fost posibil de apreciat cu certitudine. Leziuni recente în regiunea organelor genitale și anus nu s-au depistat. La momentul examinării careva suspecții de contaminare cu vre-o boală venerică și semne de graviditate nu au fost depistate (f. d. 46 - 48); - raportul de expertiză medico-legală nr. 475, din data de 17 august 2016; 2 - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11 iulie 2016 (f. d. 19-26); - procesul-verbal de ridicare din 10 iulie 2016. Astfel, instanța de apel a conchis că vina lui Babilev Gheorghe, în comiterea infracțiunii imputate a fost dovedită pe deplin, iar declarațiile părții vătămate minore XXXXX care a relatat, că Babilev Gheorghe a întreținut raport sexual cu ea și a descris acțiunile acestuia, coroborează cu celelalte probe prezentate de partea acuzării. Instanța de apel de asemenea a reținut, că unicul argument indicat în cererea de apel este faptul, că inculpatul nu a cunoscut vârsta părții vătămate, însă acesta urmează a fi apreciat critic, or, această versiune este una pe deplin combătută prin totalitatea probelor legal administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate minuțios în cadrul judecării cauzei. La acest capitol, instanța de apel a specificat că, partea vătămată fiind audiată atât în cadrul urmăririi penale în prezența reprezentantului legal și a pedagogului, cât și în cadrul primei instanțe a declarat, că „...la întrebarea lui eu i-am comunicat că am vârsta de 14 ani "(f. d. 37 verso; f. d. 144), cu toate acestea inculpatul a continuat acțiunile sale ca în consecință să întrețină și raporturile sexuale. Astfel, instanța de apel a conchis că față de lucrul judecat de primă instanță, s-a constatat motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu faptele reținute în sarcina inculpatului, astfel fiind respectate exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Luând în considerație cele expuse, instanța de apel a ajuns la concluzia, că apelul declarat de către inculpatul Babilev Gheorghe este unul formal și nemotivat, or, în vederea solicitării casării sentinței nu au fost constatate careva temeiuri, iar cercetarea judecătorească în prima instanță a fost înfăptuită sub toate aspectele, complet și obiectiv, prin prisma principiului contradictorialității și cel al nemijlocirii. De asemenea instanța de apel, verificând legalitatea individualizării pedepsei penale stabilite inculpatului, a constatat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75, 77 Cod penal și corect a individualizat pedeapsa penală inculpatului Babilev Gheorghe, considerând că nu are temei de a interveni în sentința, deoarece la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă inculpatului s-a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și personale ale inculpatului, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă și legală.
Împotriva deciziei instanței de apel declară recurs ordinar, prin intermediul oficiului poștal, la 25 mai 2017, în termen, inculpatul Babilev Gheorghe, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie achitat. În motivarea recursului, neinvocând nici un temei de drept prevăzut de alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, indică următoarele argumente: - nu a cunoscut vârsta părții vătămate; - partea vătămată intenționat a înscenat situația dată, pentru ca el să fie condamnat la închisoare. 3
Procurorul prin referința depusă a solicitat declararea inadmisibilității recursului pe motiv, că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute de art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală.
Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul lărgit atestă, că recurentul invocă în calitate de temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când: nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Colegiul lărgit consideră, că acest temei de casare nu și-a găsit confirmare la judecarea recursului declarat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul lărgit reține, că instanțele ierarhic inferioare, judecând cauza și verificând probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-au dat o apreciere corectă, potrivit art. 101 Cod de procedură penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, inculpatului fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă, ținându-se cont de prevederile legale. Mai mult, instanța de recurs remarcă, că argumentele recurentului privind nevinovăția sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 174 alin.(1) Cod penal, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora, instanța le-a dat o motivare argumentată, expusă în prezenta decizie la pct. 5, pe care instanța de recurs o însușește și a cărei reluare consideră că nu se mai impune, având în vedere și faptul, că verificând hotărârea atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, constatând nu se identifică existența și a altor motive care, analizate din oficiu, ar fi capabile să ducă la casarea hotărârii atacate. Totodată, Colegiul lărgit menționează, că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, 4 conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. În concluzie Colegiul lărgit atestă, că la examinarea cauzei de către instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar temeiul invocat de către recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la judecarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța examinată nu s-a comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate.
În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit, D E C I D E : Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de inculpatul Babilev Gheorghe XXXXX, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2017, în cauza penală în privința lui Babilev Gheorghe XXXXX. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 04 ianuarie 2018. Președinte Ursache Petru Judecător Toma Nadejda Judecător Timofti Vladimir Judecător Alerguș Constantin Judecător Țurcan Anatolie 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.