1ra-1059/17 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, 27, 192/1 alin. 2 lit. a, c, 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

1ra-1059/17 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, 27, 192/1 alin. 2 lit. a, c, 186 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1059/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

02 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Ursache Petru,

judecători: Toma Nadejda și Timofti Vladimir,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Bobeica Calin în numele inculpatului Popovschii Vadim, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 martie

2017, în cauza penală în privința lui

Popovschii Vadim XXXXXX, născut la

27.03.1989, originar și domiciliat în

s. Dărcăuți, r-nul Soroca.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.01.2016 – 01.12.2016;

Instanța de apel: 20.11.2016 – 29.03.2017;

Instanța de recurs: 31.05.2017 – 02.08.2017;

A C O N S T A T AT :

Vadim a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), 27, 192/1 alin. (2) lit. a), c), 186 alin. (2)

lit. b), c), d) Cod penal și în baza acestor legi i-a fost stabilită pedeapsa, după

cum urmează:

- în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – 1 an închisoare;

- în baza art. 27, 192/1 alin. (2) lit. a), c) Cod penal – 3 ani 6 luni

închisoare;

- în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – 1 an închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost aplicată definitiv pedeapsa de 4 ani

și 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Vadim, în noaptea de 31 martie 2015, în coautorat și de comun acord cu

Ungurean Ion (în privința căruia a fost pronunțată sentință definitivă de

condamnare pe același caz) și o persoană necunoscută organului de urmărire

penală, a pătruns în gospodăria lui Strechii Constantin, situată în s. Dărcăuți,

r-nul Soroca, unde au intrat în garajul din ogradă, prin deteriorarea lacătului și

1

urmărind scop de însușire, Popovschii Vadim cu persoana necunoscută a

sustras pe ascuns o bormașină electrică în preț de 600 lei, o răzătoare electrică

în preț de 1200 lei, două lanțuri de la ferestrău electric în preț de 300 lei

ambele, astfel cauzându-i părții vătămate o pagubă materială considerabilă, în

valoare totală de 2100 lei.

Tot el, în noaptea de 31 martie 2015, în coautorat și de comun acord cu o

persoană necunoscută organului de urmărire penală, aflându-se în gospodăria

lui Strechii Constantin, situată în s. Dărcăuți, r-nul Soroca, urmărind scop de a

răpi mijlocul de transport fără scop de însușire, de model „Volkswagen Passat”

cu n/î SR BL 215, care se afla în garaj, a intrat în interiorul automobilului și a

încercat prin tăierea cablurilor electrice, pornirea mijlocului de transport, dar

nu a reușit din motive tehnice, astfel intenția sa nu s-a realizat din cauze

independente de voința lui.

Tot el, la 21 februarie 2016, în jurul orelor 21:00, urmând scop de profit,

împreună cu Ungurean Ion (în privința căruia a fost pronunțată sentință

definitivă de condamnare pe același caz) și minorul Sugailo Alexandru, a.n.

1999, au planificat din timp metoda sustragerii bunurilor care nu le aparțin,

astfel împărțind rolurile întrei ei, minorul Sugailo Alexandru stătea de pândă,

iar Popovschii Vadim împreună cu Ungurean Ion, prin efracție au deteriorat

lacătul de la casa cet. Verdeș Eugenia, situată în s. Dărcăuți, r-nul Soroca, în care

au pătruns și de unde pe ascuns au sustras un cuptor cu microunde în preț de

4000 lei, un covor cu mărimea de 3x2,8 m în preț de 1200 lei, o lampă de masă

în preț de 6500 lei, un computer în preț de 13000 lei, două seturi de pahare a

câte 12 pahare în set, cu prețul unui set de 300 lei, în total 600 lei, un set cu 6

pahare în preț de 150 lei, două seturi de farfurii cu prețul unui set de 1000 lei,

în total în sumă de 2000 lei, 30 de ștergare cu prețul unuia de 66 lei, în sumă

totală de 1980 lei, două tostere cu prețul unuia de 500 lei, în total 1000 lei, un

set de veselă din inox compus din șase piese cu prețul de 1000 lei, un set de

cratițe din inox alcătuit din cinci piese în preț de 700 lei, un centru muzical fără

boxe în sumă de 1500 lei și o tumbă din lemn cu prețul de 600 lei, cauzându-i

astfel părții vătămate un prejudiciu material considerabil în mărime de 32430

lei.

inculpatului Popovschii Vadim prin care a solicitat casarea sentinței cu

adoptarea unei hotărâri noi, prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea

în comiterea infracțiunilor incriminate, invocând următoarele argumente:

- partea vătămată Croitor Elena prin declarațiile sale a menționat aspecte

importante ale cauzei, și anume faptul că Popovschii Vadim nu a fost prezent la

furtul comis de către Ungurean Ion și Sugailo Alexandru, astfel nefiind întrunită

latura obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de furt. Totodată partea vătămată

mai menționează că Răzmerița Constantin a confirmat faptul că în ospeție la

acesta au venit anume Ungurean Ion și Sugailo Alexandru;

- martorul Bacalîm Serghei a confirmat declarațiile părții vătămate și a

menționat aspecte noi, importante pentru cauza dată: faptul că Ungurean Ion

era prezent la momentul depistării furtului, comunicând lui Croitor Iurii, că

Răzmerița Constantin i-a permis să ia un centru muzical, de unde și rezultă

latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii de furt, fiind în mod evident

2

demonstrată apartenența la acțiunile date ale lui Ungurean Ion și Sugailo

Alexandru;

- martorul Croitor Iurii, prin declarațiile sale reiterează faptul că Ungurean

Ion era la locul săvârșirii infracțiunii, iar prin declarațiile sale confirmă

declarațiile lui Bacalîm Serghei și partea vătămată Croitor Elena;

- martorul Răzmerița Constantin a menționat, că în seara din 19 februarie

2016 la el în ospeție a venit Ungurean Ion cu care a privit televizorul, ulterior

menționând că în saraiul său mai erau prezenți și Popovschii Vadim cu minorul

care au stat puțin și au plecat. Totodată declarațiile martorului nu elucidează

participarea la infracțiunea dată a inculpatului Popovschii Vadim, rolul atribuit,

scopul și sarcinile, în raport cu suportul probatoriu care este insuficient;

- declarațiile martorului Sugailo Alexandru sunt contradictorii în raport cu

declarațiile lui Răzmerița Constantin. Mai mult ca atât, prin declarațiile sale

martorul Sugailo Alexandru nu identifică rolul atribuit lui Popovschii Vadim,

scopul și sarcinile, în raport cu suportul probatoriu care este insuficient.

Martorul Sugailo Alexandru mai menționează și faptul, că în timp ce Ungurean

Ion încărca obiectele infracțiunii în căruță, Popovschii Vadim se afla în casă, însă

aceste declarații sunt contradictorii cu declarațiile martorilor Croitor Iurii,

Bacalîm Serghei, partea vătămată Croitor Elena, care l-au identificat pe

Ungurean Ion la locul comiterii infracțiunii;

- declarațiile martorului Strechii Victor demonstrează în mod repetat, că

Popovschii Vadim nu a participat la infracțiunea dată, mai mult ca atât Sugailo

Alexandru nu a menționat în declarațiile sale că a fost la Strechii Victor,

contradicție care nu poate fi înlăturată fără o probare a poziției contrare;

- martorul Borș Ana prin declarațiile sale a menționat că a auzit de la

oamenii din sat că Popovschii Vadim împreună cu Ungurean Ion au sustras

bunuri din garaj și au încercat să sustragă automobilul lui Strechii Constantin,

aceasta fiind o probă indirectă, neavând suport juridic probatoriu;

- prin declarațiile martorului Vinaga Iurii, se evidențiază în mod repetat

faptul că Ungurean Ion nu a fost silit de Popovschii Vadim să săvârșească

infracțiunea, cât și să înstrăineze bunul dat, or în cazul unei maltratări fizice sau

psihice asupra lui Unugurean Ion, ultimul nu era să îl întoarcă lui Strechii

Constantin;

- martorul Bosîi Arcadii a declarat că nu l-a văzut niciodată pe Popovschii

Vadim în compania lui Ungurean Ion;

- partea vătămată Strechii Constantin, prin declarațiile sale a elucidat faptul

că Ungurean Ion la momentul restituirii motorului sustras nu a menționat că ar

fi fost cu Popovschii Vadim.

fost respins ca nefondat apelul avocatului Bobeica Calin în numele inculpatului

Popovschii Vadim.

instanță, în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire

penală și verificate în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art. 100

alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere corectă potrivit art. 101

Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate

3

aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la

vinovăția lui Popovschii Vadim în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art.

186 alin. (2) lit. b), c), d), 27, 192/1 alin. (2) lit. a), c), 186 alin. (2) lit. b), c), d)

Cod penal.

Instanța de apel a reținut că, deși inculpatul nu recunoaște vina sa de

comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat, vinovăția acestuia se

întemeiază prin următoarele probe:

- declarațiile părții vătămate Croitor Elena, date în instanța de fond

(f. d. 131-137, vol. III) și cercetate în ședința instanței de apel;

- declarațiile martorului Bacalîm Serghei, date în instanța de fond (f. d. 172-

175, vol. III) și cercetate în ședința instanței de apel;

- declarațiile martorului Croitor Iurii, date în instanța de fond (f. d. 177-

179, vol. III) și cercetate în ședința instanței de apel;

- declarațiile martorului Răzmerița Constantin, date în instanța de fond

(f. d. 139-142, vol. III) și cercetate în ședința instanței de apel;

- declarațiile martorului Sugailo Alexandru, date în instanța de fond

(f. d. 149-154, vol. III) și cercetate în ședința instanței de apel;

- declarațiile martorului Strechii Victor, date în instanța de fond (f. d. 181-

182, vol. III) și cercetate în ședința instanței de apel;

- declarațiile martorului Ungurean Clava, date în instanța de fond (f. d. 184-

186, vol. III) și cercetate în ședința instanței de apel;

- declarațiile martorului Strechii Nina, date în instanța de fond (f. d. 229-

230, vol. III) și cercetate în ședința instanței de apel;

- declarațiile martorului Borș Ana, date în instanța de fond (f. d. 156-158,

vol. III) și cercetate în ședința instanței de apel;

- declarațiile martorului Ungurean Ion, date în instanța de fond (f. d. 160-

161, vol. III) și cercetate în ședința instanței de apel;

- declarațiile martorului Vînaga Iurii, date în instanța de fond (f. d. 163-164,

vol. III) și cercetate în ședința instanței de apel;

- declarațiile martorului Bosîi Arcadii, date în instanța de fond (f. d. 232,

vol. III) și cercetate în ședința instanței de apel.

Totodată, instanța de apel a mai reținut că vina inculpatului se mai

confirmă prin următoarele probe examinate în ședința de judecată:

- plângerea lui Strechii Constantin din 04 mai 2015 adresată IP Soroca, prin

care solicită de a fi luate măsuri în corespundere cu legea cu persoane

necunoscute, care în noaptea spre 31 martie 2015 au pătruns în gospodăria

tatălui său Strechii Chiril, unde din garaj au scos automobilul încercând să-l

răpească și au sustras mai multe bunuri din garaj (f. d. 6, dosarul nr. 1-17/16);

- comunicarea telefonică nr. 1946 din 31 martie 2015 parvenită de la

inspectorul de sector L. Bencheci, care a anunțat IP Soroca despre faptul că, în

noaptea spre 31 martie 2015 persoane necunoscute au pătruns în garajul lui

Strechii Chiril de unde au sustras bunuri și au încercat să răpească automobilul

(f. d. 7, dosarul nr. 1-17/16);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31 martie 2015, în care

sunt fixate rezultatele cercetării locuinței părții vătămate Strechii Constantin

situată în s. Dărcăuți, r-nul Soroca. În cadrul cercetării s-a constatat că lacătul de

la garaj a fost deteriorat, precum și ușa automobilului de model „Volkswagen

4

Pasat” cu n/î XXXXXX. De asemenea s-a constatat că în automobil sub volan

atârnau cabluri, iar sub scaun se afla o șurubelniță (f. d. 15-17, dosarul

nr. 1-17/16);

- proces-verbal de cercetare la fața locului din 25 aprilie 2015, în care sunt

fixate rezultatele cercetării unui motor electric ridicat din gospodăria lui

Strechii Constantin, situată în s. XXXXXX, r-nul Soroca, care i-a fost restituit de

către Ungurean Ion (f.d. 19-20, dosarul penal nr. 1-17/16);

- corpurile delicte – un motor electric (f. d. 18, dosarul penal nr. 1-17/16);

- plângerea lui Croitoru Elena din 26 februarie 2016 adresată IP Soroca,

prin care solicită de a fi luate măsuri în corespundere cu legea cu persoane

necunoscute, care au pătruns în casa surorii sale Verdeș Eugenia și au sustras

mai multe bunuri (f. d. 12, dosarul nr. 1-193/16);

- comunicarea telefonică nr. 1018 din 21 februarie 2016 parvenită de la

Croitoru Iurii, care a anunțat IP Soroca despre faptul că, Ungurean Ion a pătruns

în casa lui Verdeș Eugenia cu scopul de a sustrage bunuri (f. d. 13, dosarul

nr. 1-193/16);

- proces-verbal de cercetare la fața locului din 22 februarie 2016, în care

sunt fixate rezultatele cercetării gospodăriei cet. Verdeș Eugenia, situată în

s. Dărcăuți, r-nul Soroca (f. d. 14-24, dosarul penal nr. 1-193/16);

- proces-verbal de verificare a declarațiilor la locul comiterii infracțiunii

din 01 aprilie 2016, potrivit căruia bănuitul Ungurean Ion a relatat

împrejurările în care a fost comisă infracțiunea, indicând persoanele cu care a

comis-o și anume Popovschii Vadim și Sugailo Alexandru (f. d. 176-183, dosarul

penal nr. 1-193/16);

- proces-verbal de confruntare din 12 aprilie 2016 dintre Popovschii Vadim

și Ungurean Ion, ultimul menținându-și declarațiile făcute anterior, indicând că

la comiterea furtului de la Verdeș Eugenia a participat Popovschii Vadim și

Sugailo Alexandru (f. d. 185, dosarul penal nr. 1- 193/16);

- proces-verbal de confruntare din 28 aprilie 2016 dintre Poposchii Vadim

și Sugailo Alexandru, ultimul menținându-și declarațiile făcute anterior,

indicând că la comiterea furtului de la Verdeș Eugenia a participat Popovschii

Vadim și Ungurean Ion (f. d. 186, dosarul penal nr. 1-193/16);

- proces-verbal de confruntare din 28 aprilie 2016 dintre Ungurean Ion și

Sugailo Alexandru, care și-au susținut declarațiile făcute anterior, declarând că

la comiterea furtului de la Verdeș Eugenia a participat și Popovschii Vadim

(f. d. 187, dosarul penal nr. 1-193/16);

- corpurile delicte – o cutie de la calculator de model „HP” și o bară metalică

cu belciug (f. d. 33, dosarul penal nr. 1-193/16).

Instanța de apel a menționat că, probele sus-indicate formează un

ansamblu probator al vinovăției inculpatului Popovschii Vadim și combat

argumentele acestuia precum că, el nu a comis faptele sus indicate.

Astfel, reieșind din cele menționate mai sus, instanța de apel a conchis, că

prima instanță corect a ajuns la concluzia, că probele administrate de către

organul de urmărire penală, examinate în ședința primei instanțe, sunt probe

pertinente, concludente și utile, în baza cărora s-a concluzionat întemeiat

asupra vinovăției inculpatului Popovschii Vadim în comiterea infracțiunilor

5

prevăzute de art. art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), 27, 192/1 alin. (2) lit. a), c), 186

alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal.

De către instanța de apel au fost respinse ca neîntemeiate argumentele

apelantului privind achitarea sa de sub învinuirea în comiterea infracțiunilor

pentru care a fost condamnat ultimul, deoarece probele examinate în instanță

confirmă pe deplin vinovăția acestuia, de către prima instanță fiindu-le dată o

apreciere obiectivă.

Astfel, instanța de apel a conchis, că în ședințele judiciare cu certitudine s-a

stabilit, că inculpatul Popovschii Vadim a pătruns în domiciliul cet. Verdeș

Eugenia împreună cu Ungurean Ion, de unde au sustras bunurile indicate de

către partea vătămată.

În acest sens instanța de apel a conchis, că prima instanță corect a stabilit,

că vinovăția inculpatului se dovedește prin declarațiile martorului minor

Sugailo Alexandru, care a relatat în detaliu despre sustragerea bunurilor din

casa cet. Verdeș Eugenia, indicând direct la făptuitorii acestei infracțiuni, adică

Ungurean Ion și Popovschii Vadim, care l-au impus să stea la pândă. Astfel,

Sugailo A. a mărturisit despre aducerea lui Răzmerița Constantin în stare de

ebrietate, prin consumarea de băuturi spirtoase în saraiul acestuia, împreună cu

Ungurean Ion și Popovschii Vadim, care au adus băutura. Ulterior, a auzit

despre discuția în șoaptă a lui Ungurean Ion și Popovschii Vadim, despre

metoda pătrunderii în casă, a văzut cum ambii au intrat în casă prin scoaterea

belciugului de la ușa de la intrare, iar el, fiind amenințat cu răfuială fizică, a fost

impus să stea de pândă la poartă. A indicat concret la o parte din bunurile

sustrase (notebookul, centrul muzical și covorul), pe care Ungurean Ion le-a

scos din casă și a văzut cum le-a dus în căruța ce aparținea cet. Strechii Nina,

care era ascunsă.

Instanța de apel a reținut că, declarațiile martorului Sugailo Alexandru,

dovedesc vinovăția inculpatului Popovschii Vadim, iar declarațiile părții

apărării privind nevinovăția inculpatului sunt neîntemeiate, contrare

circumstanțelor cauzei, fiind o metodă a inculpatului de a se apăra și de a se

eschiva de la răspundere.

Sunt neîntemeiate, în opinia instanței de apel, argumentele apelului privind

pretinsele divergențe între declarațiile martorului Sugailo Alexandru și

martorul Răzmerița Constantin, precum că Sugailo Alexandru a declarat că fiind

în saraiul lui Răzmerița Constantin, l-a văzut pe Popovschii Vadim care juca

cărți, pe când Răzmerița Constantin a menționat că nu-l cunoaște pe Popovschii

Vadim. Aceste divergențe sunt irelevante cazului din speță. Or, aceste

divergențe nu demonstrează nevinovăția inculpatului și faptul că Popovschii

Vadim nu s-a aflat în acea seară la fața locului și că acesta nu a comis furtul din

casa cet. Verdeș Eugenia împreună cu Ungurean Ion. Din contra, declarațiile

ambilor martori denotă, că în acea seară Popovschii Vadim s-a aflat în

gospodăria lui Rezmerița Constantin, în situația în care Rărmerița Constantin a

menționat că în seara de 21 februarie 2016, când a fost comis furtul, la el în

sarai, pe lângă Ungurean Ion, a fost o persoană pe nume Vadim și un minor

necunoscut, iar martorul Sugailo Alexandru în mod consecvent a susținut în

declarațiile sale că și inculpatul Popovschii Vadim a comis furtul din casa cet.

Verdeș Eugenia.

6

Instanța de apel a considerat nejustificate argumentele apelului, precum că

martorul Sugailo Alexandru prin declarațiile sale nu identifică rolul atribuit lui

Popovschii Vadim, scopul și sarcinile acestuia la comiterea infracțiunii. Or,

Sugailo Alexandru în mod concret a susținut în declarațiile sale, că a auzit cum

Popovschii Vadim și Ungurean Ion, în timp ce se aflau în saraiul lui Răzmerița

Constantin, vorbeau în șoaptă despre faptul cum să pătrundă în casa cet. Verdeș

Eugenia. Faptul că cei doi vorbeau în șoaptă denotă intenția acestora și

înțelegerea prealabilă la comiterea furtului. Totodată, martorul a menționat, că

în timp ce Ungurean Ion scotea bunurile din casă, Popovschii Vadim a venit la

poartă ca să se asigure că Sugailo Alexandru stă la pândă, ulterior a intrat în

casă împreună cu Ungurean Ion și nu a mai ieșit. Aceste declarații indică la

intenția unică a lui Popovschii Vadim și Ungurean Ion de a comite furtul din

casa cet. Verdeș Eugenia. Tot în contextul dat a fost respins argumentul din apel,

precum că declarațiile lui Răzmerița Constantin nu elucidează participarea la

infracțiunea dată a inculpatului Popovschi Vadim. Or, prin declarațiile sale

Răzmerița Constantin a confirmat prezența inculpatului în gospodăria sa, iar

martorul Sugailo Alexandru a indicat cu precizie la inculpat că acesta a comis

furtul din casa ce aparține cet. Verdeș Eugenia.

A mai reținut instanța de apel că este lipsit de temei argumentul

apelantului, precum că martorul Răzmerița Constantin a confirmat faptul că în

ospeție la acesta au venit anume Ungurean Ion și Sugailo Alexandru, argumente

care se combat prin însăși declarațiile martorului Răzmerița Constantin, care a

indicat că în seara când a fost comis furtul, la el au fost o persoană pe nume

Vadim și un minor necunoscut.

Este irelevant, în opinia instanței de apel, și faptul, că partea vătămată a

indicat precum că Popovschii Vadim nu a fost prezent la furtul comis de către

Ungurean Ion și Sugailo Alexandru. Or, instanța de fond justificat a apreciat

critic declarațiile părții vătămate Croitor Elena în ceea ce privește expunerea sa

că Ungurean Ion a participat de unul singur la sustragerea de bunuri din

gospodăria surorii sale Verdeș Eugenia, iar Popovschii Vadim este nevinovat și

careva pretenții materiale față de el nu are. Declarațiile în privința aceasta

instanța de judecată nu le-a reținut ca veridice și corect le-a considerat ca o

simplă părere expusă de partea vătămată. Mai mult, partea vătămată Croitor

Elena a declarat că fiica sa a fost colegă de clasă cu Popovschii Vadim, cu care

sunt în relații bune, din care motiv instanța de judecată a considerat că, partea

vătămată Croitor Elena, pe tot parcursul examinării cauzei a manifestat un

comportament protector în privința lui Popovschii Vadim, ba chiar a încercat să

se împace cu ultimul, însă Popovschii Vadim nu a recunoscut vinovăția în furtul

comis.

Cât privește declarațiile martorului Lozinschii Tatiana, referitor la faptul

că, în intervalul de timp ora 19.00 data de 30 martie 2016 până la ora 03.00

data de 31 martie 2016 Popovschii Vadim s-a aflat în vizorul său la serbarea

unei zile de naștere, prima instanță la fel le-a apreciat ca neveridice, deoarece

acestea sunt în contrazicere și au fost combătute prin declarațiile celorlalți

martori și de totalitatea probelor cercetate în cadrul ședinței de judecată.

Totodată, faptul că partea vătămată Croitor Elena și martorii Bacalîm Serghei și

Croitor Iurii l-au identificat doar pe Ungurean Ion la locul comiterii infracțiunii,

7

nu denotă că inculpatul Popovschii Vadim anterior nu s-a aflat în acel loc și nu a

comis furtul, în situația când martorul Sugailo Alexandru a indicat și asupra lui

Popovschii Vadim ca autor al infracțiunii.

Argumentele inculpatului, precum că nu a participat la comiterea

infracțiunii în gospodăria cet. Verdeș Eugenia se combat prin actele procesuale

din cauza penală și anume: procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața

locului din 01 aprilie 2016 (f. d. 176-183, dosarul nr. 1-193/16), potrivit căruia

Ungurean Ion în mod benevol, în prezența apărătorului a indicat casa cet,

Verdeș Eugenia din s. Dărcăuți, r-nul Soroca, metoda prin care împreună cu

Popovschii Vadim au intrat în casă și acțiunile fiecăruia în cadrul comiterii

sustragerii.

De asemenea potrivit proceselor-verbale de confruntare din 12 aprilie

2016 și 28 aprilie 2016 dintre Popovschii Vadim, Ungurean Ion și Sugailo

Alexandru, s-a constatat că, ultimii doi și-au susținut declarațiile făcute anterior

în cadrul urmăririi penale și au relatat împrejurările în care a fost comisă

sustragerea din casa cet. Verdeș Eugenia, indicând că la comiterea crimei a

participat și Popovschii Vadim (f. d. 185-187, dosarul nr. 1-193/16).

Mai mult, în baza sentinței definitive a Judecătoriei Soroca din 27 iunie

2016, Ungurean Ion a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

de 2 ani închisoare. În corespundere cu prevederile art. 90 Cod penal, a fost

suspendată executarea pedepsei în privința lui Ungurean Ion pe un termen de

probă de 2 ani (f. d. 206-208, dosarul nr. 1-17/16). Cauza penală a fost

examinată în procedura pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, unde sub jurământ Ungurean Ion a recunoscut vinovăția și a declarat

despre circumstanțele comiterii furtului din casa cet. Verdeș Eugnia, situată în

s. Dărcăuți, r-nul Soroca, pe care l-a comis împreună cu Popovschii Vadim, în

timpul căruia, Sugailo Alexandru se afla la poartă de pândă.

Instanța de apel a conchis că, probele ce se conțin în materialele cauzei

demonstrează pe deplin vinovăția lui Popovschii Vadim în comiterea

infracțiunilor prevăzute la art. art. 27, 192/1 alin. (2) lit. a), c), 186 alin. (2)

lit. b), c), d) Cod penal, în gospodăria lui Strechii Chiril.

Instanța de fond întemeiat a constatat, că vinovăția lui Popovschii Vadim în

comiterea furtului de bunuri și tentativei răpirii automobilului ce aparțin lui

Strechii Constantin, a fost dovedită prin declarațiile martorului Borș Ana, care a

relatat că într-o zi de vară din anul 2015, venind la gospodăria lui Strechii Chiril

a depistat că lacătul de la garaj era deteriorat, iar automobilul lui Strechii

Constantin era scos din garaj, despre ce, prin telefon, l-a anunțat pe ultimul.

Peste câteva zile, aflându-se în aceeași gospodărie, a venit Ungurean Ion cu o

căruță și a adus un motor electric pe care anterior l-a sustras din garaj. De la

consăteni a auzit că, furtul l-au comis Popovschii Vadim cu Ungurean Ion.

Martorii Ungurean Igor și Bosîi Arcadii au confirmat în ședință că, în aprilie

2015 Ungurean Ion, le-a propus spre vânzare un motor electric, iar Vînaga Iurii

a declarat că, la rugămintea ultimului a transportat motorul în cauză de la

domiciliul lui Ungurean Igor la Strechii Constantin acasă. Prin conținutul său,

declarațiile martorilor menționați sunt clare, nu au fost modificate și nu sunt

contradictorii, fiind confirmate prin restul probelor cercetate în ședința de

8

judecată. Așa dar, din declarațiile martorilor nominalizați se confirmă vinovăția

lui Ungurean Ion în sustragerea motorului electric ce aparține lui Strechii

Constantin.

Cauza penală a fost examinată în procedura specială privind acordul de

recunoaștere a vinovăției și sub jurământ Ungurean Ion a declarat că la 31

martie 2015 seara, în timp ce se afla la domiciliul său, la el a venit Popovschii

Vadim cu o persoană necunoscută lui, care se aflau în stare de ebrietate.

Popovschii Vadim i-a spus să meargă cu ei la Strechii Chiril să sustragă

automobilul. Inițial nu a fost de acord, iar după ce i-au spus că va sta la pândă, a

plecat cu ei. Popovschii Vadim cu persoana necunoscută, s-a deplasat cu

motocicleta, iar el s-a dus pe jos. La momentul când a ajuns la gospodăria lui

Strechii Chiril, Popovschii Vadim și persoana necunoscută erau deja în garaj. El

a luat un motor electric și a plecat, iar Popovschii Vadim și persoana

necunoscută au rămas. Faptele stabilite prin actele judiciare menționate

demonstrează că la 31 martie 2015 Ungurean Ion și Popovschii Vadim,

împreună cu o persoană necunoscută organului de urmărire penală s-au

deplasat în gospodăria lui Strechii Chiril cu scopul răpirii automobilului și altor

bunuri din garajul ultimului.

Astfel, instanța de apel a respins argumentele apelului, precum că

declarațiile martorului Borș Ana sunt probe indirecte, ce nu sunt confirmate

prin alte probe. Or, declarațiile martorului Borș Ana sunt confirmate prin

ansamblul celorlalte probe cercetate de instanța de fond, inclusiv declarațiile lui

Ungurean Ion, date în cadrul judecării acestei cauze, care coroborate cu

hotărârile judecătorești, care au valoarea lucrului judecat, cu certitudine

demonstrează vina lui Popovschii Vadim în comiterea infracțiunilor

incriminate.

În așa mod, instanța de apel a conchis, că prima instanță corect a statuat că,

probele cercetate și analizate, confirmă în afara oricărui dubiu, că inculpatul a

pătruns în gospodăriile cet. Verdeș Eugenia și Strechii Chiril, de unde a sustras

pe ascuns bunuri, precum și a săvârșit tentativa de răpire a automobilului ce

aparține lui Strechii Constantin și astfel, deși apelantul invocă aprecierea greșită

a probelor administrate în cauza penală, prima instanță a făcut o apreciere

corectă și deplină a probelor prezentate, în strictă conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce.

A mai reținut instanța de apel că la stabilirea pedepsei instanța de fond a

ținut cont de toate circumstanțele cauzei și în corespundere cu prevederile art.

61, 75 Cod penal, a aplicat o pedeapsă corespunzătoare caracterului și gradului

de pericol social, personalității inculpatului, care nu este la prima abatere de la

lege, fiind anterior condamnat pentru infracțiuni similare, însă inculpatul

concluziile de rigoare nu le-a făcut, săvârșind din nou cu intenție mai multe

infracțiuni.

Faptele date, în viziunea instanței de apel denotă, că stabilirea în privința

inculpatului a unei pedepse mai blânde este ineficientă, deoarece nu va atinge

scopurile puse față de pedeapsa penală, inculpatului fiindu-i stabilită o

pedeapsă în limitele prevăzute de sancțiunile legilor de comiterea cărora el a

9

fost recunoscut vinovat, iar careva temeiuri pentru atenuarea pedepsei nu au

fost constatate.

Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat i-a aplicat lui

Popovschii Vadim pedeapsa sub formă de închisoare, pedeapsă care este

echitabilă celor comise de inculpat și pericolului social al infracțiunilor

săvârșite.

Bobeica Calin în numele inculpatului Popovschii Vadim, în termen, prin care a

solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a sentinței, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, deoarece fapta nu

a fost săvârșită de el.

În motivarea recursului, invocând temei de drept pct. 6), 8), 12) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, indică următoarele argumente:

- instanța de apel a apreciat eronat probele;

- Ungurean I. și Sugailo A. au fost influențați de către Organul de urmărire

penală pentru a da declarații împotriva lui Popovschii Vadim în scop de

răzbunare pentru conflictele anterioare;

- Popovschii Vadim este victima unei urmăriri penale, care nu a acumulat

probe suficiente pentru dovedirea vinovăției acestuia: prin depistarea

amprentelor digitale de la fața locului, localizarea telefonului lui Popovschii

Vadim la locul săvârșirii infracțiunii, percheziții și cercetări care nu au

demonstrat prezența obiectelor sustrase de Ungurean Ion.

deoarece consideră că temeiurile de recurs invocate de recurent nu constituie

erori de drept.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

8.1. Prin recursul declarat, recurentul a invocat temei de drept pct. 6)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume: instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Colegiul penal constată că aceste temeiuri invocate de recurent nu și-au

găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța

de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417

alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

10

tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe

care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Totodată, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată (f. d. 103 - 104,

vol. II), l-a solicitarea procurorului, au fost cercetate probele acuzării, iar partea

apărării nu a solicitat cercetarea suplimentară a cărorva probe în susținerea

poziției sale.

Prin urmare, Colegiul penal constată că erorile de drept invocate de

recurent prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de

recurs.

8.2. Referitor la temeiul de drept invocat de recurent prin prisma art. 427

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume: nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Instanța de recurs menționează că potrivit art. 113 alin. (1) Cod de

procedură penală, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Reieșind din conținutul deciziei instanței de apel, Colegiul constată că,

criticile formulate de recurent sub aspectul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța

de apel și asupra lor aceasta s-a pronunțat, dându-le o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în pct. 5 al prezentei decizii,

concluzii pe care instanța de recurs le însușește și nu consideră necesar

repetarea acestora.

Conform hotărârilor adoptate, prima instanță și cea de apel au apreciat

probele din dosar potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând

la concluzia corectă privind condamnarea inculpatului Popovschii Vadim,

deoarece în acțiunile lui sunt întrunite elementele infracțiunilor prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), 27, 1921 alin. (2) lit. a), c) și 186 alin. (2) lit. b), c),

d) Cod penal.

Este de menționat că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2)

Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

11

materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței

de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea probelor este o competență și

prerogativă legală a instanțelor de fond și nu constituie un temei de drept

separat de casare din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură

penală, astfel că invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar drept temei de

casare este lipsită de suport legal.

Reieșind din cele menționate supra, Colegiul penal conchide, că în speța

dată nu se constată erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

8.3. Cu referire la motivele recursului, prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal nu se va expune, deoarece în

speța dată, în situația în care inculpatul nu recunoaște vinovăția în comiterea

infracțiunilor ce i se incriminează, invocarea acestei erori, care prevede că

„faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită” este lipsită de logică, dar și

neîntemeiată, deoarece recursul nu conține o motivare sub acest aspect, nefiind

indicată norma penală în baza căreia urmau a fi încadrate acțiunile inculpatului,

iar potrivit prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427

Cod de procedură penală și motivelor expuse de către recurent.

În concluzia celor expuse, Colegiul penal constată că decizia instanței de

apel nu este afectată de erori de drept invocate de recurent, prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, la judecarea cauzei

în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 413-418 Cod de procedură penală, prin urmare, hotărârea atacată este

legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Bobeica Calin în

numele inculpatului Popovschii Vadim, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 29 martie 2017, în cauza penală în privința lui

Popovschii Vadim XXXXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 august 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

12