1ra-1781/17 — art.201/1 alin.1 lit.a CP

Dosarul nr.1ra-1781/17

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 decembrie 2017 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de Circumscripție Bălți, Ioniță Tatiana, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2017, în cauza penală în privința

lui

Criucicov Mihail Xxxxxxxx, născut

la xxxxxx, originar și domiciliat în

mun.Xxxxx, str.Xxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă :

Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2011 alin.(1) lit.a) Cod penal la

2 ani închisoare, iar conform art.90 Cod penal, pedeapsa aplicată acestuia a fost

suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani.

stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în domiciliul din str.Xxxxxxxxxx, mun.Xxxxx,

unde locuia împreună cu concubina sa Beșliu Elena, în urma unui conflict iscat spontan,

manifestând o vădită lipsă de respect și stimă față de ultima, profitând de faptul că aceasta

este neputincioasă față de el, atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic, a numit-o cu

cuvinte necenzurate, înjosindu-i demnitatea și pricinuindu-i suferințe psihice, ulterior, în

procesul conflictului a maltratat-o cu pumnii și picioarele peste față și cu un obiect peste

corp, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.110 din 17.03.2017,

vătămări corporale ușoare sub formă de fractura osului nazal cu deplasare.

și pronunțarea unei noi hotărâri în partea încasării cheltuielilor judiciare în sumă de 412 lei

în beneficiul statului, pe motiv că instanța neîntemeiat a respins încasarea acestora de la

inculpat, contrar prevederilor art.227-229 Cod de procedură penală.

fost respins apelul procurorului ca fiind nefondat.

1

În motivarea soluției date instanța de apel a indicat că, probele cercetate de prima

instanță, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, dovedesc

vinovăția lui M.Criucicov în comiterea infracțiunii imputate și acțiunile lui corect au fost

încadrate, fiindu-i aplicată o pedeapsă echitabilă, mai mult în această parte temeinicia

sentinței nu a fost contestată.

Instanța de apel a reținut că conform prevederilor art.143 alin.(2) Cod de procedură

penală, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile când este necesar a stabili gradul

de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale, se face din contul

mijloacelor bugetului de stat.

Conform art.15 din Legea cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-

științifice și medico-legale nr.1086-XIV din 23.06.2000, expertiza judiciară se efectuează

la ordonarea organului de urmărire penală, a procurorului, a organului împuternicit să

examineze cazurile cu privire la contravențiile administrative, a instanței judecătorești din

oficiu sau la cererea părților, în conformitate cu legislația de procedură penală, de

procedură civilă, legislația cu privire la contravențiile administrative și cu prezenta lege.

Astfel, instanța a constatat că expertiza medico-legală nr.110 sn-2016 din

17.03.2017, a fost dispusă de către organul de urmărire penală în vederea constatării

vătămărilor corporale pricinuite părții vătămate ca urmare a aplicării violenței domestice

față de ea, ce a influențat la încadrarea juridică a faptei, făcând parte din acțiuni procesuale

ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii care este pusă în sarcina părții

acuzării.

Totodată, instanța de apel a menționat că consideră nefondată solicitarea

procurorului referitor la încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea

expertizei medico-legale în sumă de 412 lei, or, cheltuielile suportate pentru efectuarea

expertizei medico-legală nr.110 din 17.03.2017, constituie suma totală de 164 lei.

Reținând prevederile normelor legale menționate supra, instanța de apel a conchis

că prima instanță corect a respins ca fiind neîntemeiată solicitarea procurorului privind

încasarea în beneficiul statului a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei în sumă de 412

lei.

invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia în partea respingerii apelului declarat de procuror referitor la încasarea de

la inculpat în beneficiul statului a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei medico-legală

în sumă de 412 lei, invocând că de către stat au fost suportate cheltuieli pentru realizarea

expertizei, sumă ce urma a fi încasată de la inculpat în beneficiul statului, iar instanța,

contrar prevederilor legale, nu a dispus acest fapt.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia

din următoarele considerente.

Potrivit textului recursului declarat, recurentul invocă ca temei de casare a hotărârii

contestate prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

2

de instanțele de fond în cazul în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Analizând temeiul dat în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat.

Colegiul reține că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de

judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, și critică decizia

instanței de apel doar referitor la respingerea cererii privind încasarea de la inculpatul

M.Criucicov a cheltuielilor judiciare în beneficiul statului în sumă de 412 lei, considerând

că neîntemeiat a fost menținută sențința primei instanțe în această parte.

Temeiul invocat de procuror Colegiul penal îl consideră neîntemeiat din

următoarele considerente.

Astfel, potrivit art.227 alin.(1) și (3) și 229 alin.(1) Cod de procedură penală,

cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu

prevede altă modalitate.

Conform art.143 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală, în cazurile când

expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală pentru a stabili gradul de

gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale, plățile necesare pentru

efectuarea expertizei urmează a fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de

stat.

La caz, cheltuielile pentru efectuarea expertizei medico-legale în privința părții

vătămate, sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea

probatoriului necesar și acestea, reieșind din prevederile normelor sus menționate, sunt

trecute în contul statului și nu urmează a fi puse pe seama inculpatului.

Mai mult, conform art.34 alin.(3) din Legea cu privire la expertiza judiciară,

constatările tehnico-științifice și medico-legale nr.1086-XIV din 23.06.2000, cheltuielile

pentru efectuarea expertizei sunt achitate din bugetul de stat, cu excepția cazurilor când

aceasta se solicită de către părțile la caz. Numirea expertizei medico-legală din

17.03.2017, s-a dispus în conformitate cu art.143 Cod de procedură penală, prin ordonanța

organului de urmărire penală din 14.03.2017, pentru a stabili ce vătămări corporale a

suportat partea vătămată E.Beșliu, gravitatea lor, timpul cauzării, localizarea lor și cu ce

tip de obiect s-au cauzat.

Astfel, temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului declarat de procuror, dat fiind faptul că acesta

poate fi aplicat numai în cazul când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor din

apel sau când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, pe când

instanța de apel, respectând prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, și-a

argumentat hotărârea în partea respingerii solicitării procurorului de a încasa de la inculpat

cheltuielile judiciare, care cuprinde motivele ce au stat la baza soluției adoptate. În fapt,

decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind

legală și întemeiată.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

3

apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

Reținând prevederile sus-menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei

legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de procuror și, potrivit legii, se dispune

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți, Ioniță Tatiana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 18 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui Criucicov Mihail, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 decembrie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

4