1ra-1580/17 — art. 27, 145 CP

1ra-1580/17 — art. 27, 145 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1580/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Elena Covalenco

Ion Guzun

Iurie Diaconu

judecând în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

avocații Corina Movilă și Aliona Rusnac în numele inculpatului, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 iunie 2017, pe cauza

penală în privința lui

Russu Ghenadii xxxx, a.n. xxxx,

originar din s. xxxx, mun. xxxx, locuitor al s.

xxxx, r-nul xxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

- instanța de fond:21.12.2015 - 28.11.2016;

- instanța de apel: 13.01.2017 - 21.06.2017;

- instanța de recurs: 08.09.2017 - 24.10.2017,

C O N S T A T Ă :

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la 5 (cinci)

ani închisoare.

În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate pe un termen de probă de 3 (trei) ani.

2015, aproximativ la ora 21.40, Russu Ghenadii fiind în stare de ebrietate alcoolică, în

stradă, în apropierea gospodăriei sale din sat. xxxx, r-nul xxxx, în urma unei cerți ca

rezultat a unei relații ostile apărute spontan, a mers în gospodăria sa de unde a luat un

cuțit de bucătărie și revenind la locul faptei, i-a aplicat lui Cărăuș Vasili două lovituri

cu cuțitul, dintre care una în regiune anterioară a hemitoracelui drept și una în coapsa

stîngă, după care a părăsit locul faptei și s-a retras la el în gospodărie.

2.1. De către organul de urmărire penală acțiunile lui Russu Ghenadii au fost

încadrate în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. a) Cod penal.

1

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Russu Ghenadii

să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 145 alin.(2) Cod penal la 15 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, invocând că, probele acuzării

demonstrează tentativa de omor cu premeditare și nu cauzarea vătămărilor intenționate

ale integrității corporale sau ale sănătății.

fost admis apelul declarat, casată sentința instanței de fond, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărâre prin care, Russu Ghenadii a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. a) Cod penal la 15 (cincisprezece) ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. Instanța de apel în urma examinării probelor prezentate de partea acuzării,

a ajuns la concluzia că, la 28 septembrie 2015, aproximativ la ora 21.40, Russu

Ghenadii fiind în stare de ebrietate alcoolică, în stradă, în apropierea gospodăriei sale

din sat. xxxx, r-nul xxxx, în urma unei cerți ca rezultat a unei relații ostile apărute

spontan, acționând premeditat, cu scopul omorului intenționat, a mers în gospodăria sa,

urmărind scopul de omor, de unde a luat un cuțit de bucătărie și revenind la locul faptei,

i-a aplicat lui Cărăuș Vasilii două lovituri cu cuțitul în corp, dintre care una în regiune

anterioară a hemitoracelui drept și una în coapsa stângă, după care a părăsit locul faptei

și s-a retras la el în gospodărie, în rezultat conform raportului de expertiză medico-

legală nr.220 „D” din 14.10.2015, lui Cărăuș Vasilii i-au fost cauzate vătămări

corporale grave, periculoase pentru viață, sub formă de plagă în regiunea anterioară a

hemitoracelui drept, penetrantă în cavitatea pleurală dreaptă cu hemoragie 600 ml, plagă

pe coapsa stângă.

Necătând la faptul, că Russu Ghenadii nu recunoaște vina în cele incriminate de

organul de urmărire penală, vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii imputate este

confirmată prin declarațiile părții vătămate, a martorilor Bologan Constantin, Cărăuș

Andrei, Onisim Ruslan, Onisim Margareta și Dreglea Alexandru.

Instanța de apel stabilind circumstanțele cauzei, nu a acceptat poziția instanței de

fond privind încadrarea juridică a faptei infracționale, deoarece totalitatea de probe

acumulate de organul de urmărire penală în coroborare cu circumstanțele recunoscute

de inculpat, confirm anume comiterea unei infracțiuni de tentative de omor intenționat,

săvârșit cu premeditare prevăzută la art.27, 145 alin. (2) lit. a) Cod penal și nu de

vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă

pentru viață și prevăzută la art.151 alin. (1) Cod penal.

În susținerea acestei concluzii, instanța de apel a ținut să menționeze despre

raportul privind recepționarea apelului telefonic (f.d.12-13), din care este cert faptul, că

informația despre acțiunile comise de inculpat fost furnizată de Onesim Margareta și nu

de Russu Ghenadii. Nu poate fi acceptată poziția ultimului privind dorința de a-l speria

2

și nu de a-l omorî pe partea vătămată în situația în care acesta conștientizând despre

aplicarea a două lovituri cu cuțitul din care una în loc vital, s-a retras în gospodărie fără

a informa poliția sau instituția medical.

În situația dată, instanța de apel a considerat că nu poate fi pe aceiași poziție cu

prima instanță, deoarece acțiunile îndreptate spre a săvârși omorul lui Cărăuș Vasile nu

și-au produs efectul anume în legătură cu intervenirea unor persoane și anume Onesim

Margareta, care a apelat la poliție și salvare.

Instanța de apel, în acest sens a indicat, că nu este neapărată intervenția unor

acțiuni din exterior asupra acțiunilor comise de inculpat, pentru a califica aceste acțiuni

drept o infracțiune de tentativă de omor, pentru a nu se produce efectele omorului,

deoarece acordarea unui ajutor sau informarea imediată a instituțiilor medicale, la fel

urmează a fi apreciată drept o circumstanță care a curmat producerea efectelor dorite de

inculpat contrar dorinței acestuia. Simplul fapt, că Russu Ghenadii după aplicarea

loviturilor nu s-a eschivat de la locul faptei nu poate fi apreciată drept lipsă a unei

intenții în comiterea omorului în situația în care acesta acționează intenționat și cu

premeditare anume pentru a lipsi de viață victima.

La fel, în susținerea acestei concluzii instanța de apel a menționat și despre

procesul-verbal nr.315 din 28.09.2015 al examinării medicale de constatare a faptului

de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei (f.d.25-26), care la fel

justifică cinismul și scopul lipsirii de viață a lui Cărăuș Vasile pentru comportamentul

acestuia și raportul de expertiză medico legală nr.220D din 08.10.2015 (f.d.37), prin

care se confirmă locul aplicării loviturilor și gradul de calificare a vătămărilor corporale

și totodată, s-a ținut cont și de procesul-verbal de examinare a obiectului cu planșa

fotografică din 20.10.2015 (f.d.48-51), care confirmă obiectul nemijlocit folosit la

comiterea infracțiunii.

Referitor la caracterul agravant cum este omorul săvârșit cu premeditare, instanța

de apel a considerat-o ca fiind corectă, deoarece Russu Ghenadii la comiterea acestei

acțiuni a acționat calm și cu o pregătire bine gândită după acțiunile comise de Cărăuș

Vasile, dispunând de un interval de timp în care s-a deplasat spre gospodărie, unde

știind despre locul aflării cuțitului, s-a întors și a aplicat două lovituri din care o lovitură

fiind aplicată în organ vital a corpului.

Constatând ca fiind dovedită vinovăția inculpatului pe capătul de învinuire reținut

în prezenta decizie, Colegiul la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale a dat

deplină eficiență dispozițiilor art. 61 Cod penal, ce ține de scopul pedepsei penale întru

restabilirea echității sociale, urmărind scopul corectării celui vinovat, întru prevenirea

continuării activității criminale, atât de către el, cât și de alte persoane.

La fel, s-a ținut cont și de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale,

stipulate la art. 75 și art. 81 alin.(3) Cod penal, cum sunt: gravitatea faptelor imputate,

care face parte din categoria infracțiunilor excepțional de grave, caracterul lor

prejudiciabil și pericolul pentru societate, personalitatea inculpatului, precum și de

3

circumstanțele cauzei. La stabilirea termenului pedepsei, instanța de judecată a luat în

considerație și personalitatea inculpatului, circumstanțele cauzei, poziția părții vătămate

și comportamentul inculpatului fiind posibil aplicării pedepsei la limita minimă.

numele inculpatului, prin care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței instanței

de fond.

În motivarea recursului indică că, instanța de apel a dat o încadrare juridică

greșită faptelor inculpatului, deoarece în ședința de judecată atât inculpatul, cât și partea

vătămată și martorii au confirmat că Russu Ghenadii nu ar fi acționat premeditat și cu

scop de a-l omorî pe Cărăuș Vasile, iar loviturile aplicate au fost cu scop de a-l speria pe

ultimul.

5.1. Recurs ordinar asupra deciziei a depus și avocatul Aliona Rusnac în numele

inculpatului, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală,

prin care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței instanței de fond.

În motivarea recursului indică că, instanța de apel nu a luat în considerație

motivele apărării și nu a apreciat la justa valoare probele pe cauză care sunt suficiente,

directe și utile și care în ansamblu confirmă că inculpatul nu a săvârșit infracțiunea

prevăzută la art. 27, 145 alin. (2) lit. a) Cod penal, pe când concluzia instanței de fond

este una corectă și întemeiată.

expus pentru respingerea acestora, ca fiind neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acestea urmează a fi

respinse din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu

calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără însă a i se agrava situația.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

4

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal lărgit reține că

recursurile sunt depuse de avocați în favoarea inculpatului și ca temei de drept s-a

invocat pct. 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală și anume, faptei săvârșite i

s-a dat o încadrare juridică greșită și reieșind din faptul că, ambii recurenți au invocat

aceleași motive, instanța de recurs se va expune concomitent asupra recursurilor.

Lecturând textele recursurilor ordinare, Colegiul remarcă că, recurenții indică

eroarea prevăzută de art. 427 Cod de procedură penală, dar de fapt au invocat

dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, probe care în viziunea lor

confirmă vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1)

Cod penal.

Astfel, Colegiul lărgit precizează că, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Alin. (4) și (5) ale aceleași norme prevăd că, în vederea soluționării apelului,

instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor și instanța de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra

cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se

transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu,

dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect

au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art.

101 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs menționează că, instanța de apel a respectat prevederile art.

414, 417 Cod de procedură penală s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, iar soluția acesteia se întemeiază pe o bună motivare și corect a casat sentința

instanței de fond, ajungând la concluzia că, într-adevăr fapta încriminată lui Russu

Ghenadie întrunește elementele infracțiunii prevăzute la art. 27, 145 alin. (2) lit. a) Cod

penal.

Mai mult, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel la examinarea

cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de

procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat

minuțios, dându-le o reapreciere proprie, justă, prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului.

Colegiul lărgit susține poziția instanței de apel, precum că totalitatea de probe

acumulate de organul de urmărire penală în coroborare cu circumstanțele recunoscute

de inculpat, confirmă comiterea unei infracțiuni de tentativă de omor intenționat.

5

Mai mult ca atât, reieșind din circumstanțele cauzei și anume, intensitatea

loviturilor aplicate de Russu Ghenadii, obiectul folosit de el și localizarea acestor

lovituri, instanța de apel corect a considerat că învinuirea adusă acestuia este întemeiată

și chiar dacă, partea vătămată Cărăuș Vasili a rămas în viață, deoarece a intervenit

Onesim Margareta care a aplecat la poliție, nu exclude intenția inculpatului de a comite

omorul.

Asupra celor constatate se impune și mențiunea că, chestiunea de apreciere a

probelor dată de instanța de apel, invocată de recurenți în cererea de recurs, ține de

starea de fapt a cauzei, iar stabilirea acesteia este de competența instanței de fond și

apel. Prin urmare, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală prevede că, la etapa de judecare a recursului ordinar instanța

de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza

temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere

a stării de fapt reținute în speță.

În aceiași ordine de idei, Colegiul lărgit menționează că motivarea hotărârii este

un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod

necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza

de față. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării recercetării

judecătorești, a expus situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și a

concluzionat corect ca aceasta se circumscrie încadrării juridice în baza art. 27, 145 alin.

(2) lit. a) Cod penal, potrivit căreia Russu Ghenadii a fost recunoscut vinovat și

condamnat.

Rezumând aceste constatări, Colegiul atestă corectitudinea concluziei instanței de

apel, care a examinat prezenta cauza penală fără careva abateri de la normele de

procedură și corect a apreciat probele cercetate sub toate aspectele, iar în hotărârea

adoptată a realizat o justă interpretare și aplicare a normelor de procedură penală,

decizia adoptată fiind legală, întemeiată și riguros argumentată, faptelor comise de

inculpat li s-au dat o încadrare juridică corectă, motivarea soluției fiind bazată pe

probele administrate în cadrul procesului penal și verificate în ședința de judecată a

instanței de apel.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, argumentele invocate de recurenți nu au

suport probatoriu și contravin probelor administrate, fiind vădit neîntemeiate, deoarece

instanța de apel a respectat exigențele prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală și

a judecat conform legii cauza penală în privința lui Russu Ghenadii, în fapt și în drept.

În acest context, Colegiul concluzionează că argumentele invocate în recursurile

ordinare sunt neîntemeiate, fapt ce impune incontestabil concluzia de respingere a

acestora, ca inadmisibile, cu menținerea deciziei instanței de apel.

6

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de avocații Corina Movilă

și Aliona Rusnac în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 21 iunie 2017, în cauza penală în privința lui Russu Ghenadii, cu

menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 noiembrie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

7