1ra-1218/2017 — art. 191 al. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 05 ianuarie 2017, Solonari Nelea a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal și în temeiul art. 2 alin. (3) al Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, a fost absolvită de pedeapsa principală și fiindu-i stabilită pedeapsa cu privarea de dreptul de a desfășura activitate contabilă pe un termen de 4 ani.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpata Solonari Nelea, în perioada anilor 2008-2009, activând în funcția de contabil la Asociația Obștească „Plai Basarabean”, cu sediul în s. Xxxxx, r-ul Xxxx, deținând la păstrare mijloacele bănești ale acestei asociației obștești, având scopul însușirii bunurilor altei persoane, folosindu-se de situația de serviciu, a sustras din casieria organizației obștești respective, bani în sumă de 34 000 lei, în rezultatul la ce a cauzat Asociației Obștești „Plai Basarabean”, o daună materială în proporții considerabile în suma indicată. 1 La fel, prima instanță a reținut că tot ea, prin rechizitoriu se învinuiește de faptul că în perioada de la 01 februarie 2011 până la 19 martie 2012, exercitând funcția de contabil-șef al Asociației de Economii și Împrumut „Hîrtopul Mare”, cu sediul în s. Xxxxx, r-ul Xxxxx, deținând la păstrare mijloacele bănești ale asociației, având scopul însușirii bunurilor altei persoane, folosindu-se de situația de serviciu, a trecut în beneficiul ei, din casieria organizației obștești respective, prin diferite metode, bani în sumă de 379 577 lei, în rezultatul căruia a cauzat Asociației de Economii și Împrumut „Hîrtopul Mare”, o daună materială în proporții deosebit de mari în suma indicată. Prima instanță a indicat că în cadrul dezbaterilor judiciare acuzatorul a modificat valoarea sumei invocată în rechizitoriu la suma de 305 529 lei. Prima instanță a menționat că vinovăția inculpatei Solonari Nelea a fost confirmată doar în partea acțiunilor acesteia privind delapidarea sumei de bani de 34 000 lei de la Asociația Obștească „Plai Basarabean”, încadrând acțiunile ei în baza art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, după indicii calificativi – delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura r-lui Criuleni, Repeșco Ivan, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpata Solonari Nelea să fie recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita o funcție contabilă pe un termen de 3 ani. Totodată cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizei judiciare în sumă de 22000 lei să fie recuperate din contul inculpatei. În motivarea apelului s-a invocat că: - recalificarea acțiunilor inculpatei este greșită, deoarece, conform raportului de expertiză contabilă s-au stabilit cu certitudine neajunsuri de mijloace bănești în sumă totală de 213889,29 lei, la data de 12.03.2012 în casieria A.E.Î. „Hîrtopul Mare”, stabilită în rezultatul inventarierii mijloacelor bănești și și responsabilă de întocmirea documentelor contabile a fost Solonari Nelea. Totodată, expertul confirmă existența obligației fiscale (datoriei) contabilei Solonari Nelea față de A.E.Î. „Hîrtopul Mare” în sumă de 66 440 lei la data de 29.02.2012, la care prin dispoziția de plată nr. 8 a fost înregistrată tranzacția de eliberare a acestei sume din casieria întreprinderii. La fel se confirmă existența obligațiunii financiare a contabilei Solonari Nelea față de A.E.Î. „Hîrtopul Mare”, în sumă de 27 200 lei, mijloace financiare care au fost alocate întru susținerea sectorului agrar și anume compensarea dobânzilor aferente împrumuturilor acordate în domeniul agriculturii și încasate de contabil personal prin includerea în documentele contabile a unor date 2 incorecte. În total prejudiciul cauzat A.E.Î. „Hîrtopul Mare” conform raportului de expertiză contabilă constituie suma de 307 529,29 lei; - instanța de judecată a trecut cheltuielile de judecată în sumă de 22 000 lei în contul statului, însă aceste cheltuieli urmau a fi încasate din contul inculpatei, deoarece nu cad sub incidența art. 229 alin. (2) Cod procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, a fost admis apelul declarat, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Solonari Nelea a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa cu închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis pentru femei. La fel, a fost dispusă încasarea de la Solonari Nelea în beneficiul Asociației de Economii și Împrumut „Hîrtopul Mare”cu titlu de prejudiciul material suma de 305 529 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel audiind participanții la proces, cercetând suplimentar probele administrate de către prima instanță și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, din punct de vedere al coroborării lor, călăuzindu-se de propria convingere, a reținut că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și acțiunile inculpatei însă, eronat a conchis asupra recalificării acțiunilor ei în baza art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal. Astfel, instanța de apel a constatat că inculpata Solonari Nelea, în perioada anilor 2008-2009, activând în funcția de contabil la Asociația Obștească „Plai Basarabean”, cu sediul în s. Xxxxx, r-ul Xxxxx, deținând la păstrare mijloacele bănești ale acestei asociației obștești, având scopul însușirii bunurilor altei persoane, folosindu-se de situația de serviciu, a sustras din casieria organizației obștești respective, bani în sumă de 34 000 lei, în rezultat cauzând Asociației Obștești „Plai Basarabean”, o daună materială în proporții considerabile în suma indicată. Tot ea, în perioada de la 01 februarie 2011 până la 19 martie 2012, exercitând funcția de contabil-șef al Asociației de Economii și Împrumut „Hîrtopul Mare”, cu sediul în s. Xxxx, r-ul Xxxx, deținând la păstrare mijloacele bănești ale asociației, având scopul însușirii bunurilor altei persoane, folosindu-se de situația de serviciu, a trecut în beneficiul ei, din casieria organizației obștești respective, prin diferite metode, bani în sumă de 379 577 lei, în rezultatul căruia a cauzat Asociației de Economii și Împrumut „Hîrtopul Mare”, o daună materială în proporții deosebit de mari în suma indicată. Instanța de apel a menționat că în cadrul dezbaterilor judiciare acuzatorul a modificat valoarea sumei invocată în rechizitoriu la suma de 305 529 lei. Instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatei Solonari Nelea în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, delapidarea averii străine după indicii calificativi – însușirea 3 ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvârșită în proporții deosebit de mari. În acest sens, instanța de apel a indicat că deși inculpata Solonari Nelea a recunoscut vina în cele incriminate, vinovăția integrală a acesteia se dovedește prin probele acumulate de organul de urmărire penală, cercetate de către prima instanță și verificate de către instanța de apel, și anume prin: - declarațiile reprezentantului părții vătămate Asociația de Economii și Împrumut „Hîrtopul Mare”, Cazacu Eugenia; - declarațiile martorilor Cociorva Aurelia, Roșca Dumitru, Bobeico Anatol, Știrbu Viorica, Solonari Anatolie, Serbinov Vitalie, Malai Ion, Lisnic Diana, Castraveț Tamara; - actul de control cu privire la efectuarea controlului privind respectarea legislației în domeniul asociațiilor de economii și împrumut de către A.E.Î. „Hîrtopul Mare” (f. d. 10-21, vol. I); - raportul de expertiză judiciară din 12 octombrie 2016, din care rezultă că valoarea prejudiciului cauzat de către inculpată de 305 529 lei a fost determinată din conținutul dispozițiilor de plată scrise de către inculpată în cadrul controlului financiar efectuat la Asociație în luna februarie 2012, în cadrul căruia inculpata a recunoscut lipsa mijloacelor financiare și și-a asumat obligația de restituire a lor prin dispozițiile de plată din 29.02.2012 și 12.03.2012; - procesele-verbale de ridicare și de examinare a documentelor din 06 și 09 februarie 2015, precum și documentele propriu-zise: dispozițiile de plată din 27 decembrie 2011, foaia nr. 71, nr. 72 din 31 decembrie 2011, nr. 55 din 01 iulie 2011, nr. 119 din 01 iulie 2011, nr. 60 din 08 august 2011, nr. 65 din 27 septembrie 2011, 157, 158, prin care pe numele Solonari Angela a fost eliberată dispoziție de plată cu nr. 119 pentru suma de 11760 lei, pe dispoziția de plată lipsește semnătura conducătorului instituției, cât și semnătura persoanei pe numele căreia a fost eliberată dispoziția, la rubrica contabil-șef cât și casier se observă aceeași semnătură. La fila nr. 60 din 08 august 2011, se observă că la dispoziția de plată cu nr. 124 pe numele lui Bujor Tatiana a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 400 lei, la dispoziția de plată nr. 125 pe numele Ceban Zinaida a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 850 lei, la dispoziția de plată nr. 126 pe numele Malai Ion a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 1369 lei, la dispoziția de plată nr. 127 pe numele Bîtcă Mihail a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 644 lei, la dispoziția de plată nr. 128 pe numele Ureche Larisa a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 805 lei, la dispoziția de plată nr. 129 pe numele Onofrei Valeriu a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 403 lei, la dispoziția de plată nr. 130 pe numele Istrati Valeriu a fost eliberată suma de 1379 lei, la dispoziția de plată nr. 131 pe numele Gherciu Victor, a fost eliberată suma de 1216 lei, la dispoziția de plată cu nr. 132 pe numele Bîtca Natalia a fost eliberată suma de 811 lei, la dispoziția de pată nr. 133 4 pe numele Cazacu Eugenia a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 1460 lei, la dispoziția de plată nr. 134 pe numele Manciu Tatiana a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 1241 lei, la dispoziția de plată nr. 135 pe numele Rotaru Slavic a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 1407 lei, la dispoziția de plată nr. 136 pe numele lui Coroi Leonid a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 414 lei, la dispoziția de plată nr. 137 pe numele lui Gherciu Nicolai a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 811 lei, la dispoziția de plată nr. 138 pe numele lui Romanenco Tatiana a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 928 lei, la dispoziția de plată nr. 139 pe numele lui Braniște Valeriu, a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 663 lei, la dispoziția de plată nr. 140 pe numele lui Orecu Parascovia, a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 1065 lei, la dispoziția de plată nr. 141 pe numele lui Postoroncă Rodica, a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 748 lei, la dispoziția de plată nr. 142 pe numele lui Roțca Dumitru, a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 1997 lei, la dispoziția de plată nr. 143 pe numele lui Solonari Anatolii, a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 2663 lei, la dispoziția de plată nr. 144 pe numele lui Canțîr Elena, a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 1065 lei, la dispoziția de plată cu nr. 145 pe numele lui Rațoi Ludmila, a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 2264 lei, la dispoziția de plată cu nr. 146 pe numele lui Burciu Viorica, a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 662 lei, la dispoziția de plată cu nr. 1147 pe numele lui Cenușa Violeta, a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 504 lei, la dispoziția de plată cu nr. 148 pe numele lui Burciu Eugenia, a fost eliberată plata subvențiilor în sumă de 1477 lei, pe toate lipsind semnătura persoanei pe numele căreia a fost eliberată dispoziția; - dispoziția de plată nr. 157 pe numele Solonari Nelea pentru suma de una sută lei, lipsește semnătura persoanei; dispoziția de plată cu nr. 158 pe numele Solonari Angela, căreia i-a fost eliberată suma de paisprezece mii două sute zece lei, însă din audierea persoanei rezultă că aceasta nu a beneficiat de împrumut; Fiind examinate contractele de împrumut cu nr. 280, 101, 230, 100, 87, 61, 60, 14, s-a stabilit că acestea au fost încheiate între A.E.Î „Hîrtopul Mare” și persoane fizice, membri ai asociației respective. Totodată, în baza acestor contracte, persoanele au achitat suma împrumutată, însă contabilul-șef nu a vărsat la conturile asociației banii încasați, fapt ce rezultă din actul de control al Comisiei naționale a pieții financiare; - dispozițiile de încasare nr. 73, 74, 75, 76, 77; dispozițiile de încasare nr. 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94; dispozițiile de încasare nr. 50, 51, dispozițiile de încasare nr. 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148; dispozițile de încasare cu nr. 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70; - bon fiscal cu nr. 94, foaie de deplasare din 27 septembrie 2011; - copia cererilor de împrumut și a contractelor de împrumut și înscrisurile în Registrul de casă pe următoarele persoane: nr. 280 pe numele lui Istrati Anatolie în 5 sumă de 10000 lei; nr. 101 pe numele lui Roșca Ion în sumă de 25000 lei; nr. 230 pe numele lui Serbinov Vitalie în sumă de 20000 lei; nr. 100 pe numele lui Malai Ion în sumă de 25000 lei; nr. 87 pe numele lui Castraveț Tamara în sumă de 25000 lei ; nr. 61 pe numele lui Gherciu Ion în sumă de 30000 lei; nr. 60 pe numele lui Gherciu Rodica în sumă de 30000 lei; nr.14 pe numele lui Solonari Anatolii în sumă de 50000 lei; respectiv cu numerele: nr. 55, nr. 60, nr. 65, nr. 71, nr. 72, nr. 73, nr. 79, nr. 80, nr. 81; - extrasele din registrul nr. 71 din 27 decembrie 2011, pe numele lui Ureche Serghei, Ureche Aliona și Cazacu Eugenia, din care se observă că la dispozițiile de încasare anexate corespunzător cu nr. 73, 74, 75, 76, 77 sunt încasate sumele de 2000 lei, 149 lei, 149 lei, două mii lei, trei mii lei, la fila nr. 72 din 31 decembrie 2011, se observă că la dispozițiile de încasare cu nr. 79, 80, 81, 83, 85, 87, 89, 90, 91, 92, 93, 94 pe numele lui Gherciu Rodica, Gherciu Ion, Castraveț Tamara, Malai Ion, Roșca Ion, Solonari Angela, Serbinov Vitalie, Istrati Anatolie au fost încasate sume bănești a câte treizeci mii, două mii una sută lei, două mii una sută lei, treizeci mii lei, douăzeci și cinci mii lei, una mie șapte sute șaizeci și trei lei, una mie șapte sute șaizeci și trei lei, douăzeci și cinci mii lei, douăzeci și cinci mii lei, una mie opt sute nouăzeci lei, una mie opt sute șaptezeci mii lei, douăzeci și șase mii lei, douăzeci mii lei, una mie patru sute patruzeci și unu lei, șase sute șaptezeci și șapte lei, nouă mii șapte sute lei, la fila nr. 55 din 01 iulie 2011, se observă că la dispozițiile de încasare cu nr. 50, 51, pe numele lui Solonari Nelea și Solonari Angela au fost încasate sume bănești, și anume două dispoziții de încasare pe numele lui Solonari Nelea a câte cinci mii șase sute treizeci și nouă lei, și șase mii una sută patruzeci lei, iar pe dispozițiile de încasare respective lipsește semnătura persoanei, la fila nr. 65 din 27 septembrie 2011, au fost încasate următoarele sume bănești: dispoziția de încasare nr. 62 pe numele Cazacu Eugenia suma de trei mii lei, lipsește semnătura persoanei; dispoziția de încasare nr. 63 pe numele Cazacu Eugenia pentru suma de patru sute șaizeci și nouă lei, lipsește semnătura persoanei; dispoziția de încasare nr. 64 pe numele Ureche Serghei pentru suma de trei sute treisprezece lei, lipsește semnătura persoanei; dispoziția de încasare nr. 65 pe numele Ureche Serghei pentru suma de două mii lei, lipsește semnătura persoanei, dispoziția de încasare cu nr. 66 pe numele Ureche Aliona pentru suma de două mii lei, lipsește semnătura persoanei; dispoziția de încasare cu nr. 67 pe numele Ureche Aliona pentru suma de trei sute treisprezece lei, lipsește semnătura persoanei; dispoziția de încasare cu nr. 68 pe numele Rațoi Ludmila pentru suma de două mii lei, lipsește semnătura persoanei; dispoziția de încasare nr. 69 pe numele Rațoi Ludmila pentru suma de trei sute treisprezece lei, lipsește semnătura persoanei; dispoziția de încasare nr. 70 pe numele lui Gherciu Rodica pentru suma de două mii una sută șaisprezece lei, lipsește semnătura persoanei. 6 În continuare instanța de apel a menționat că recalificarea acțiunilor inculpatei de către prima instanță este una incorectă, or, atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul primei instanțe, inculpata Solonari Nelea (f.d. 28-32, vol. IV) a indicat că recunoaște că a luat suma de 265000 lei, care pe documente erau, dar în realitate nu erau, menționând totodată că cu procente calculate până la data pronunțării suma este de 379 000 lei. Mai mult, instanța de apel a specificat că, conform declarațiilor reprezentantului asociației de împrumut „Hîrtopul Mare”, Cazacu Eugenia, ultima indică că, inculpata la adunarea generală a recunoscut că a luat suma de 370 000 lei și s-a angajat să restituie suma cu dobânda de 30000 lei, întocmind în acest sens o recipisă. Fapt confirmat și prin declarațiile martorului Roșca Dumitru, care este directorul asociației de împrumut „Hîrtopul Mare”, unde ultimul a indicat că la adunarea generală a asociației, inculpata a recunoscut că a însușit suma de 370000 lei și prin recipisă s-a obligat să o restituie. De asemenea, martorul Cociorva Aurelia a declarat că, inculpata a recunoscut că a luat suma de 35000 lei și s-a obligat să o restituie. Subsidiar, instanța de apel a atestat că martorii Malai Ion, Bobeico Anatolie, Ureche Serghei și Serbinov Vitalie au indicat că la rugămintea inculpatei de a lua credite în numele lor, creditul era luat de către inculpată care se obliga să le restituie, iar martorul Lesnic Diana care era angajată la comisia națională a pieței financiare (f.d. 43-44) a indicat că, a efectuat audit în urma căruia s-a constatat că conform registrului de casierie trebuia să fie suma de 213889 lei, iar în realitate în casierie această sumă nu era. Faptul dat fiind confirmat și prin actul de control cu privire la efectuarea controlului privind respectarea legislației în domeniul asociațiilor de economii și împrumut de către A.E.Î .„Hîrtopul Mare” (f.d. 10-21, vol. I) prin care s-a constatat lipsa banilor în sumă totală de 213889 lei. La același capitol, instanța de apel a relatat că către prima instanță nu a fost luat în considerare și raportul de expertiză contabilă, prin care s-a stabilit cu certitudine neajunsuri de mijloace bănești în sumă totală de 213889,29 lei la data de 12.03.2012 în casieria A.E.Î. „Hîrtopul Mare”, stabilită în rezultatul inventarierii mijloacelor bănești și de întocmirea documentelor contabile a fost responsabilă Solonari Nelea. Totodată, expertul a confirmat existența obligației fiscale (datoriei) contabilei Solonari Nelea față de A.E.Î. „Hîrtopul Mare” în sumă de 66440 lei la data de 29.02.2012, la care prin dispoziția de plată nr.8 a fost înregistrată tranzacția de eliberare a acestei sume din casieria întreprinderii. La fel, instanța de apel a reținut că se confirmă existența obligațiunii financiare a contabilei Solonari Nelea față de A.E.Î. „Hîrtopul Mare”, în sumă de 27 200 lei, mijloace financiare care au fost alocate întru susținerea sectorului agrar și anume compensarea dobânzilor aferente împrumuturilor acordate în domeniul agriculturii și încasate de contabil personal prin includerea în documentele contabile a unor date incorecte. În total prejudiciul 7 cauzat A.E.Î. „Hîrtopul Mare” conform raportului de expertiză contabilă constituie suma de 307 529,29 lei. Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a notat că ține cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de faptul că inculpata a comis o infracțiune deosebit de gravă, se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog - psihiatru nu se află, anterior aceasta nu a fost condamnată, a recunoscut vina, prejudiciul nu a fost recuperat, astfel încât instanța de apel a ajuns la concluzia că restabilirea echității sociale, corectarea inculpatei și prevenția vor fi realizate prin aplicarea inculpatei a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, pedeapsă pe care instanța a apreciat-o ca fiind echitabilă în raport cu fapta comisă și scopul pedepsei penale. În privința acțiunii civile, instanța de apel a conchis că urmează a fi admisă, ori suma cerută de către reprezentantul legal a A.E.Î. „Hîrtopul Mare”, Cazacu Eugenia, de 305 529 lei, a fost recunoscută de inculpata Solonari Nelea în ședința de judecată. Totodată, instanța de apel a reținut că solicitarea acuzării privind încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizei judiciare în sumă de 22 000 lei din contul inculpatei este neîntemeiată, or, conform art. 34 alin. (3) Legea cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-științifice și medico-legale, nr. 1086-XIV din 23.06.2000, în cauzele penale cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt achitate din bugetul de stat.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 6.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Gavriliță Vitalie, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea ce ține de cheltuielile judiciare, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, de către alt complet de judecată, invocând că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - conform dispozitivului deciziei instanța de apel nu s-a pronunțat asupra solicitării din apelul procurorului de a încasa 22 000 lei - cheltuieli judiciare; - prima instanță și instanța de apel în cadrul examinării cauzei și emiterii hotărârilor nu au luat în considerare faptul, că în cadrul cauzei penale de către stat au fost suportate cheltuieli în sumă de 22 000 lei la realizarea expertizei contabile, sumă ce urma a fi încasată de la inculpată în beneficiul statului, conform prevederilor art. 227 - 229 Cod de procedură penală, iar instanța, contrar prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 14), 397 pct. 5) Cod procedură penală, nu a dispus acest fapt; - prevederile art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează direct că inculpatul suportă cheltuielile judiciare, respectiv soluția instanțelor de judecată de a respinge încasarea acestor cheltuieli este greșită. 8 6.2. Avocatul Popescu Ion în numele inculpatei Solonari Nelea, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe, invocând că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - declarațiile reprezentantului părții vătămate Asociația de Economii și Împrumut „Hîrtopul Mare”, Cazacu Eugenia, a martorilor, Roșca Dumitru, trebuie apreciate critic, deoarece sunt bazate pe presupuneri și date contradictorii, or aceștia relatează informații relevante din Actul de control efectuat de către Comisia Națională a Pieții Financiare, din care rezultau încălcări care vizau activitatea nemijlocită a contabilului-șef Solonari Nelea, la fel și din faptul recunoașterii vinovăției de către însăși inculpată în cadrul ședinței Consiliului Asociației, când aceasta și-a asumat obligația de a restitui suma de bani până în luna decembrie a anului 2011, întocmind o recipisă în acest sens. În declarațiile acestora sunt controverse, lipsite de coerență și claritate la caz, or dânșii indică că inculpata a sustras sume, care depășesc cu mult valoarea prejudiciului indicată în rechizitoriu; - urmează să fie supuse criticii și declarațiile martorului Lisnic Aliona, din care rezultă că, în calitatea ei de inspector în cadrul controlului financiar efectuat la Asociația de Economii și Împrumut „Hîrtopul Mare”, au fost constatate încălcări de reflectare a operațiunilor financiare din asociație în registre. Declarațiile acesteia nu demonstrează cu luciditate, metodele delapidării de către inculpată a sumei de bani indicată în rechizitoriu, sumele indicate fiind contrare cu valoarea prejudiciului cauzat indicat în rechizitoriu; - declarațiile martorilor Bobeico Anatol, Știrbu Viorica, Solonari Anatolie, Serbinov Vitalie, Malai Ion, Roșca Ion, Castraveț Tamara, ne confirmă că la propunerea inculpatei Solonari Nelea, au luat credite la diferite sume, le-a solicitat acordul ca să încheie din numele lor contracte de împrumuturi bănești de la Asociație, cu condiția că banii vor fi ridicați de ea și respectiv vor fi restituiți tot de ea, prin care se atestă un raport juridic dintre aceștia și inculpată referitor la împrumuturi bănești; - nu pot fi puse la baza învinuirii inculpatei probele materiale cercetate în ședința de judecată, or aceste înscrisuri nu denotă cu certitudine acțiunile ilegale ale inculpatei, or acuzatorul nu a demonstrat legătura de cauzalitate cu fapta imputată inculpatei, și anume suma și acțiunile inculpatei ce constituie valoarea sumei delapidare; 9 - prima instanță corect a constatat că actul de învinuire a inculpatei în fapta de delapidare a averii Asociației de Economii și Împrumut „Hîrtopul Mare” în proporții deosebit de mari, conține date contradictorii, la baza probatoriului de către acuzator nu au fost puse probe pertinente și concludente, astfel încât în cadrul cercetării judecătorești nu a fost demonstrat faptul din care acțiuni a inculpatei se compune fapta delapidării, în așa fel ca să fie posibil determinarea valorii prejudiciului cauzat prin infracțiune, fapt ce ar determina încadrarea corectă a acțiunilor inculpatei, iar aceste circumstanțe impun achitarea inculpatei pe această parte de învinuire, pe motivul că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii; - din materialele cauzei penale, rezultă că instanța de apel a dat o nouă interpretare a probelor, adică și-a întemeiat judecata pe baza probelor examinate de prima instanță. Totodată, din procesul verbal al ședinței de judecată, rezultă, că inculpata, martorii nu au fost cercetați în ordinea și potrivit modului stabilit pentru prima instanță; - modalitatea de motivare a soluției pe cauza dată, denotă faptul că instanța de apel nu a apreciat probele la justa valoare, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, luând la bază doar declarațiile reprezentantului părții vătămate Asociația de Economii și Împrumut „Hîrtopul Mare”, Cazacu Eugenia, deși instanța de apel în decizia sa face trimitere că la examinarea apelului s-a condus de prevederile art. 414, 415 alin. (1) pct. l) lit. c) Cod de procedură penală, această afirmare este una declarativă. - instanța de apel greșit a apreciat probele administrate în cauza penală și și-a bazat soluția de recalificare a acțiunilor inculpatei din art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal în art. 191 alin. (5) Cod penal, pe aceleași probe pe care și-a întemeiat concluzia prima instanță, dând prioritate unora și excluzându-le pe altele; - deoarece declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță sunt contradictorii, instanța de apel urma să audieze persoanele care le-au depus conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță, cu respectarea principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității; - aprecierea instanței de apel este declarativă, nu conține probe ce ar confirma prezența laturii obiective și laturii subiective a componenței de infracțiune imputate prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal; - latura subiectivă a componenței de delapidare este caracterizată prin intenție directă, motiv și scop de profit, ceea ce nu există în cazul de față în privința acțiunilor inculpatei Solonari Nelea, care a menționat că nu a urmărit scopul de însușire a acestei sume de bani, și a explicat că neajunsul de mijloace bănești în sumă totală de - 213 889,29 lei, prin întocmirea dispoziției de plată nr. 8 din 12.03.2012, și suma de 66 440 lei, prin întocmirea dispoziției de plată nr. 8, la data de 29.02.2012, sunt trecute sub formă de datorie a inculpatei față de AEÎ „Hîrtopul Mare”; 10 - în acțiunile inculpatei Solonari Nelea lipsește semnul calificativ - cu folosirea situației de serviciu, deoarece situația ei de serviciu nu are nici o atribuție din motiv, că ea nu a urmărit scopul de însușire a sumei de bani și corespunzător nu s-a folosit de situația de serviciu; - instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, nu s-a expus în mod convingător de ce respinge probele cercetate de către prima instanță, dar s-a expus în mod general. - instanța de apel la pronunțarea deciziei în baza art. 191 alin. (5) - delapidarea averii străine, greșit a interpretat raportul de expertiză judiciară nr. 1097 din 12.10.2016, instanța de apel nu a dat nici o importanță faptului că suma de 213 889,29 lei și suma de 66440 lei sunt o datorie confirmată prin raportul de expertiză judiciară nr. 1097 din 12.10.2016 și această concluzie este coroborată cu prevederile legale stipulate în art. 126 Cod penal; - admiterea de către instanța de apel a erorilor de procedură menționate și în special punerea la baza deciziei a presupunerilor după cum și interpretarea dubiilor în defavoarea inculpatei Solonari Nelea, a afectat grav soluția și evident accesul la justiție a inculpatei, drept fundamental consfințit în art. 19 Cod de procedură penală, art. 20 a Constituției RM și art. 6 CEDO; - pe tot parcursul desfășurării procesului penal, atât de organul de urmărire penală și acuzare, cât și de către instanța de apel, s-a încălcat grav principiul prezumției nevinovăției, din motivele sus indicate, acestea dând o preferință preventivă, deschisă și clar vizibilă probelor acuzării, ignorând vădit probele apărării, precum și din cauza că dovedirea nevinovăției a fost pusă în sarcina exclusivă a apărării, fapt ce contravine art. 6 CEDO; - din examinarea deciziei atacate rezultă că instanța de apel a preluat motivele apelului declarat de procuror și la motivarea soluției sale cu privire la vinovăția inculpatei Solonari Nelea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, a acceptat pe deplin concluziile procurorului din apel, adoptând soluția doar în baza probelor indicate de procuror în apel, fără a fi respectate prevederile art. 419 Cod de procedură penală. - instanța de apel motivând decizia de condamnare a inculpatei Solonari Nelea, a făcut trimitere la un șir de probe fără a le da citirii și a le verifica în ședința de judecată a instanței de apel; - instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile sale pe probele cercetate de către prima instanță, dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel. Acest fapt denotă imparțialitatea instanței de apel și manifestarea ei în favoarea acuzării în detrimentul apărării, prin ce instanța a încălcat principiul contradictorialității în procesul penal, art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală; - instanța de apel, la examinarea apelului a încălcat prevederile art. 414 și 416 Cod de procedură penală, examinându-le superficial și fără a soluționa toate 11 chestiunile indicate, fără a se expune just asupra tuturor probelor prezentate de apărare, fără a lua în considerație încălcările admise în probele acuzării.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurenții invocă ca temeiuri de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, și anume cazurile când: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate 12 în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.” Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de recurs invocate, Colegiul penal lărgit constată că în speță se confirmă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 7.1. Astfel, Colegiul penal lărgit analizând decizia instanței de apel, în partea în care instanța se expune asupra solicitării procurorului indicată în apel cu privire la plata cheltuieilor judiciare privind efectuarea expertizei judiciare în sumă de 22000 lei, eronat a respins această solicitare prin prisma prevederilor art. 34 alin. (3) a Legii nr. 1086 – XIV din 23 iunie 2000, or la momentul pronunțării deciziei instanței de apel la 26 iunie 2017, această lege era deja abrogată, iar conform art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală, în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. În acest sens, se menționează că la 14 aprilie 2016 a fost adoptată Legea nr. 68 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, care a intrat în vigoare la 10 iunie 2016. Totodată, se reține că în art. 85 a acestei legi s-a notat că la data intrării în vigoare a legii nominalizate se abrogă Legea nr.1086-XIV din 23 iunie 2000 cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-științifice și medico- legale. Totodată, instanța de apel la examinarea solicitării procurorului nu a ținut cont de prevederile art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală, care prevede că: „Părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu, sunt în drept să înainteze cerere despre efectuarea expertizei pentru constatarea circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor lor”. În speța dată expertiza contabilă a fost efectuată în baza încheierii din 05.04.2016 a Judecătoriei Criuleni (f.d. 250, vol. III) la solicitarea inculpatei Solonari Nelea și apărătorului ei Onea Vasile (f.d. 249, vol. III). Prin urmare, se constantă că instanța de apel pripit a respins solicitarea procurorului, motivând soluția în baza unei legi abrogate, ce evident nu poate fi menținut. 7.2. La fel, Colegiul penal lărgit examinând recursul ordinar declarat de avocatul Popsescu Ion în numele inculpatei Solonari Nelea, stabilește că potrivit rechizitoriului (f.d. 131-132, vol. III), de către organul de urmărire penală, inculpatei Solonari Nelea i-a fost incriminată comiterea infracțiunii de delapidare a averii străine de la A.E.Î „Hîrtopul Mare” în proporții deosebit de mari în mărime de 379 577 lei și de la Asociția Obștească „Plai Basarabean” în proporții considerabile de 13 34 000 lei, acțiunile acesteia fiind încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 191 alin. (5) Cod penal. Ulterior, instanța de apel în decizie (f.d. 82, vol. IV) constată aceeași faptă incriminată în rechizitoriu, fiind specificate aceleași sume incriminate în rechizitoriu, totodată de către instanța de apel s-a menționat că în cadrul dezbaterilor judiciare acuzatorul a modificat valoarea sumei invocate în rechizitoriu la suma de 305 529 lei. Colegiul penal lărgit, coraportând sumele indicate în fapta incriminată în rechizitoriu și fapta constatată de instanța de apel la partea descriptivă a deciziei instanțe de apel, conchide că instanța de apel în partea descriptivă (f.d. 91, vol. IV), contrar sumei indicate în fapta incriminată în rechizitoriu și a faptei constatate în decizie ca fiind săvârșită de inculpata Solonari Nelea, a precizat divergent că: „În total prejudiciul cauzat A.E.Î „Hîrtopul Mare” conform raportului de expertiză contabilă constituie suma de 307 529, 29 lei”, ce nu poate fi acceptat de instanța de recurs ordinar, or instanța de apel nu a clarificat astfel, care este suma corectă a prejudiciului total cauzat de inculpata Solonari Nelea prin acțiunile sale în speța dată și nu a delimitat în motivare prejudiciul cauzat de inculpata Solonari Nelea A.E.Î „Hîrtopul Mare”, de cel cauzat Asociației Obștești „Plai Basarabean”, omisiune ce contravine cerințelor prevăzute de art. 394, 419 Cod de procedură penală, precum și art. 6 CEDO. La fel, Colegiul penal lărgit atestă că deși instanța de apel a casat integral sentința primei instanțe și în fapta constatată de instanța de apel, s-a reținut cauzarea prejudiciului de către inculpata Solonari Nelea în mărime de 34 000 lei Asociației Obștești „Plai Basarabean” și de 305 529 lei de la A.E.Î. „Hîrtopul Mare”, instanța de apel în partea descripitivă a deciziei sale nu separă care probe dovedesc vinovăția inculpatei pe fiecare episod în parte și nici nu argumentează soluția sa în partea episodului delapidării averii în mărime de 34 000 lei de la Asociația Obștești „Plai Basarabean”, contrar rigorilor prevăzute de art. 419 alin. (8) Cod de procedură penală, ce stipulează că decizia instanței de apel trebuie să cuprindă motivele adoptării soluției date. Mai mult, Colegiul penal lărgit indică că prin sentința primei instanțe (f.d. 47- 51, verso, vol. IV), Solonari Nelea a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, doar pe episodul de delapidare a averii Asociației Obștești „Plai Basarabean” în proporții considerabile, în mărime de 34 000 lei, iar pe episodul privind delapidarea sumei în proporții deosebit de mari de la A.E.Î „Hîrtopul Mare” în mărime de 305 529 lei, prima instanță a motivat achitarea inculpatei din lipsa elementelor infracțiunii de sub învinuirea de comitere a acestui episod de infracțiune. În continuare, se notează că instanța de apel a casat integral sentința primei instanțe și a pronunțat o nouă hotărâre de condamnare a inculpatei Solonari Nelea 14 pe art. 191 alin. (5) Cod penal, aceasta fiind recunoscută vinovată în săvârșirea ambelor episoade a infracțiunii incriminate în rechizitoriu, conform modificării prejudiciului cauzat prin infracțiune efectuate de către procuror în cadrul dezbaterilor judiciare din prima instanță, în sumă de 305 529 lei. La acest capitol, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 82-88, vol. IV), rezultă că aceasta și-a întemeiat decizia de condamnare a inculpatei Solonari Nelea pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, de delapidare a averii străine de la A.E.Î. „Hîrtopul Mare” în mărime de 305 529 lei, pe declarațiile martorilor Cociorva Aurelia, Roșca Dumitru, Bobeica Anatol, Știrbu Anatol, Solonari Anatolie, Serbinov Vitalie, Malai Ion, Lisnic Diana, Castraveț Tamara din prima instanță, fără ca acești martori să fie audiați în ședința de judecată a instanței de apel, conform prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală. Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că martorii respectivi ai acuzării nu au fost audiați din nou în ședința instanței de apel, după cum era obligată să procedeze instanța de apel, din moment ce judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare pe episodul delapidării averii străine în mărime de 305 529 lei de către Solonari Nelea de la A.E.Î. „Hîrtopul Mare”, aceasta nu era în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea din nou a martorilor a căror declarații constituie o mărturie acuzatorie. În acest context, se conchide că la judecarea apelului, instanța de apel a procedat contrar prevederilor art. 6 CEDO, încălcând dreptul la un proces echitabil, și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat în cauze similare, că martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care depozițiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea învinuitului (hotărârea CtEDO în cauza Spînu împotriva României din 29 aprilie 2008, §60). Colegiul penal lărgit ține să menționeze că instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține depozițiile martorilor și declarațiile inculpatei, în temeiul cărora fusese achitată în prima instanță, în asemenea situație, instanța de apel urmează să procedeze la o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a anumitor martori ai acuzării solicitați de părți (hotărârile CtEDO în cauzele Popovici împotriva Moldovei din 27 noiembrie 2007, §72, Dănila împotriva României din 8 martie 2007, §62-63, Mischie împotriva României din 16 septembrie 2014, § 33, 35).

În consecință, în temeiul celor expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că recursurile ordinare declarate urmează a fi admise, or s-a confirmat incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 15 2017 și remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile declarate, nominalizate și în prezenta decizie, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunilor imputate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să- și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în baza probelor cercetate în ședința de judecată a instanței de apel, cu respectarea cerințelor art. 414, 415 Cod de procedură penală, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Gavriliță Vitalie și de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatei Solonari Nelea, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, în cauza penală privind-o pe Solonari Nelea Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Se dispune eliberarea imediată din penitenciar a inculpatei Solonari Nelea Xxxxx, dacă nu are de executat pedeapsa închisorii sau măsura preventivă arestul în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 28 decembrie 2017. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Toma Nadejda Moraru Petru 16